joi 22 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

Cea considerată iubita secretă a lui Putin, "cea mai flexibilă femeie din Rusia", ar fi într-o vilă de lux la Lugano, în Elveția

Iubita lui Putin, în vilă elvețiană. Mai multe publicații britanice și americane au scris în ultimele zile că Alina Kabaeva, fostă campioană de gimnastică ritmică, s-ar afla într-o vilă de lux de lângă Lugano, Elveția. Iubita lui Putin, în vilă elvețiană Un articol pe această temă a fost publicat acum câteva zile de tabloidul britanic Mirror. Potrivit sursei citate, Kabaeva, fostă medaliată olimpic cu aur, ar fi o obișnuită a orașului Lugano, unde ar trăi de ani de zile. Presa - atât occidentală, cât și rusă - au scris că fosta gimnastă, acum de 38 de ani, ar fi chiar căsătorită cu Putin. Mai mult, cuplul ar avea trei sau chiar patru copii împreună. Citește și: Imagini terifiante. Ucrainenii, forțați să-și îngroape morții în gropi comune, din cauza bombardamentelor rusești Și nu doar tabloidele publică articole despre viața privată a lui Putin cu Kabaeva. În 2015, chiar Deutsche Welle a preluat, girându-l, un articol din tabloidul elvețian Blick. Potrivit acestuia din urmă, Putin ar fi lipsit o vreme de la activități publice pentru a fi prezent în Elveția la nașterea celui de-al treilea copil al cuplului. Kremlinul a negat episodul din 2015, catalogându-l drept o farsă. Mai mult, a difuzat o imagine cu Putin întâlnindu-se cu un oficial rus, dar fără a menționa data întâlnirii.

Cea considerată iubita secretă a lui Putin, "cea mai flexibilă femeie din Rusia", ar fi într-o vilă de lux la Lugano, în Elveția
Imagini terifiante. Ucrainenii, forțați să-și îngroape morții în gropi comune, din cauza bombardamentelor rusești
Internațional

Imagini terifiante. Ucrainenii, forțați să-și îngroape morții în gropi comune, din cauza bombardamentelor rusești

Ucrainenii își îngroapă morții în gropi comune, din cauza bombardamentelor neîntrerupte ale trupelor rusești. În Mariupol, Bucea (oraș lângă Kiev), Harkov, Cernihiv și Sumî au fost săpate astfel de gropi, relatează BBC News. Citește și: Rușii recunosc că atacă civilii din Ucraina. Peskov: Ciocnirile la suprafață duc „inevitabil la un număr mare de victime civile”. Imagini teribile cu orașele ucrainene bombardate de ruși Atenție, imagini șocante: Photo 1: A Ukrainian woman called Marina Met and her son Ivan, photographed on a summer night in central Kyiv. Photo 2: Their graves in Irpin, where they lived and were killed on March 5, according to the date on the makeshift crosses. Before Russia vs after Russia. pic.twitter.com/Bm4esxKboQ— Olga Rudenko (@olya_rudenko) March 12, 2022 Ucrainenii își îngroapă morții în gropi comune. La Mariupol, peste 2.500 de oameni au murit în bombardamentele rușilor La Mariupol, în ultimele două săptămâni, au fost săpate mai multe gropi comune, din cauză că cimitirul este în perimetrul controlat de ruși. Primarul adjunct al portului Mariupol, puternic bombardat de ruși, a declarat duminică la BBC că peste 2.100 de oameni au murit în atacurile rușilor. O estimare de marți, publicată de CNN, avansa peste 2.500 de decese ale civililor din oraș. Serhyi Orlov a spus că nu poate oferi numărul total al civililor îngropați în gropile comune, dar că într-una se află 67 de victime. Atenție, imagini șocante! Groapă comună în Mariupol. Sursă: BBC News/ Serhiy Orlov Citește și: Rușii recunosc că atacă civilii din Ucraina. Peskov: Ciocnirile la suprafață duc „inevitabil la un număr mare de victime civile”. Imagini teribile cu orașele ucrainene bombardate de ruși Unii locuitori ai orașului au ajuns să-și îngroape morții în grădinile blocurilor sau în curțile caselor, din cauza atacurilor foarte dese. Mariupolul nu are apă potabilă, curent, alimente și medicamente. Atenție, imagini șocante! Yesterday, civilians in #Mariupol were buried in mass graves, because the incessant shelling made it impossible to bury them any other way. pic.twitter.com/5W1Tvmi5TE— NEXTA (@nexta_tv) March 10, 2022 După război, morții vor fi reînhumați în cimitire Și la Bucea, peste 60 de victime ale bombardamentelor rusești au fost depuse într-o groapă comună, în curtea bisericii din localitate. Medicii din Irpin au adus acolo pacienții care au murit în urma rănilor provocate în atacuri. Și la Cernihiv, Sumî și Harkov, înconjurate de ruși, este aceeași situație. Secretarul consiliului local din Cernihiv, Oleksandr Lomako, a declarat pentru BBC că, după ce războiul se va încheia, victimele rușilor vor fi reînhumate în cimitir. Atenție, imagini șocante! Following the heavy shelling of the last days, and the amount of victims, today will be remembered as the first day we started to witness mass graves in #Ukraine️ (in #Mariupol)#Breaking #Russia #UkraineRussianWar pic.twitter.com/VUnDeBqFIz— Daniele Palumbo (@Danict89) March 9, 2022 Pentru ucraineni, trauma gropilor comune este cu atât mai mare cu cât vârstnicii încă își amintesc ororile celui de-Al Doilea Război Mondial și Holodomorul orchestrat de sovietici în anii 1930.

Rușii recunosc că atacă civilii din Ucraina. Peskov: Ciocnirile la suprafață duc „inevitabil la un număr mare de victime civile”. Imagini teribile cu orașele ucrainene bombardate
Internațional

Rușii recunosc că atacă civilii din Ucraina. Peskov: Ciocnirile la suprafață duc „inevitabil la un număr mare de victime civile”. Imagini teribile cu orașele ucrainene bombardate

Rușii recunosc atacarea civililor în Ucraina, chiar prin declarațiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Citește și: Legiunea internațională de luptă a Ucrainei: în ce condiții au voie străinii să meargă la război în altă țară Rușii recunosc atacarea civililor din Ucraina. Peskov susține că Moscova este „împinsă” să atace orașele ucrainene Dmitri Peskov a declarat, la Rossia 24 TV, că ciocnirile la suprafață vor „conduce inevitabil la un număr mare de victime civile”, conform BBC News. „Ministrul Apărării, în timp ce încearcă să asigure protecție populației pașnice, nu exclude punerea sub controlul total ale centrelor urbane ... cu excepția zonelor folosite pentru evacuări umanitare”. Peskov a mai susținut că oficialii din SUA și UE „împing Rusia să atace orașe importante din Ucraina ca să poată da vina pe țara noastră pentru moartea civililor”. „Credem că o asemenea poziție este provocatoare”, a mai susținut Peskov, citat de BBC. Citește și: VIDEO Kievul, sub asediul rușilor. Momentul în care o rachetă lovește o zonă rezidențială. Cel puțin doi oameni au murit, iar alții șase au fost răniți Orașele ucrainene, bombardate de ruși. La Mariupol, peste 2.500 de ucraineni ar fi murit, conform autorităților. Centrul istoric al Harkovului, în ruine La Mariupol, peste 2.500 de ucraineni ar fi fost omorâți în bombardamentele rușilor, au anunțat autoritățile ucrainene, citate de CNN. Datele nu au putut fi verificate independent. Orașul nu mai are apă potabilă, alimente, medicamente și electricitate, a declarat pentru BBC primarul adjunct Serhiy Orlov. Mariupolul bombardat, imagine de luni. Sursa: Serhiy Orlov/ BBC News Mariupolul bombardat, imagine de luni. Sursa: Serhiy Orlov/ BBC News Distrugerile în Harkov: In #Kharkiv, rescuers continue to put out the fire and dismantle the rubble. pic.twitter.com/s3I4DSMcDt— NEXTA (@nexta_tv) March 14, 2022 Centrul istoric al Harkovului: The historical center of #Kharkiv. pic.twitter.com/Mn1ywku4nO— NEXTA (@nexta_tv) March 14, 2022 Kiev: #Kyiv, Kurenivka. pic.twitter.com/SX6ual9hAL— NEXTA (@nexta_tv) March 14, 2022 Nikolaev: #Ukrainian media show the aftermath of the morning shelling of the town of #Snihurivka (#Mykolaiv region).Local authorities report that there are people under the rubble. pic.twitter.com/isdgajYKi3— NEXTA (@nexta_tv) March 14, 2022

Legiunea internațională de luptă a Ucrainei: în ce condiții au voie străinii să meargă la război în altă țară
Internațional

Legiunea internațională de luptă a Ucrainei: în ce condiții au voie străinii să meargă la război în altă țară

Străinii care luptă în Ucraina pot risca să aibă probleme cu legea la întoarcerea în țară,arată Reuters. Mii de voluntari străini s-au înrolat în Ucraina să ajute soldații în lupta împotriva rușilor. Străinii care luptă în Ucraina: Americanii nu au interdicție să lupte în altă țară Cetăţenii SUA nu au interdicţia de a fi în serviciul militar al altei ţări, potrivit website-ului Departamentului de Stat american. A activa ca ofiţer sau a lupta contra unei ţări ce este în relaţii de pace cu SUA poate fi un motiv pentru renunţarea la cetăţenie în mod voluntar. Curtea Supremă arată, totuși, că doar serviciul militar străin nu poate fi folosit pentru privarea americanilor de cetăţenie. Citește și: VIDEO Kievul, sub asediul rușilor. Momentul în care o rachetă lovește o zonă rezidențială. Cel puțin doi oameni au murit, iar alții șase au fost răniți O lege separată din SUA, datând din 1794, Neutrality Act, le interzice cetăţenilor să lupte contra guvernelor străine care sunt în relaţii de pace cu Washingtonul şi prevede o pedeapsă cu închisoarea de până la trei ani. Legea, care din punct de vedere tehnic s-ar putea aplica acţiunii militare voluntare contra Rusiei, a fost folosită pentru a condamna americani implicaţi într-o tentativă de lovitură de stat în Gambia în 2014. Altfel, actul normativ a fost rar pus în aplicare în istoria modernă, potrivit lui David Malet, profesor la Universitatea Americană din Washington, D.C.. „Lipsesc legăturile cu terorismul intern, este greu să-mi imaginez americani care sunt condamnaţi pentru că merg în Ucraina'', a explicat Malet, conform Agerpres. Britanicii care luptă în Ucraina se pot trezi anchetați la întoarcerea în UK Britanicii care merg în Ucraina pentru a lupta ar putea face obiectul unei puneri sub acuzare la întoarcerea în ţară, conform unei notificări de călătorie publicată de Foreign Office, actualizată ultima dată miercuri. Întrebat de Reuters ce acuzaţii li s-ar aplica cetăţenilor Regatului Unit, un purtător de cuvânt al diplomaţiei britanice a refuzat să facă vreun comentariu. Legea britanică privind înrolarea străină, din 1870, blochează accesul cetăţenilor britanici la armate străine care luptă cu ţări aflate în relaţii de pace cu Londra, dar nu s-a aplicat conflictelor moderne. Ministrul de externe al Regatului Unit şi-a exprimat iniţial sprijinul pentru cetăţenii care vor să lupte ca voluntari în Ucraina. Ulterior, Liz Truss dar ulterior ea a avertizat cu privire la orice călătorie în această ţară. Citește și: Alternativa la adăposturile antiatomice de la subsol: bisericile construite după 1990 Undă verde pentru germani, danezi și letoni Germania a anunţat că nu va condamna voluntarii care se alătură luptei, iar liderii danezi şi letoni au afirmat că le vor permite cetăţenilor ţărilor lor să lupte ca voluntari. Ministrul canadian al apărării Anita Anand a spus că eventuala participare ca voluntari în luptă constituie „o decizie individuală” a fiecărui canadian. Australia și India, reticente Premierul australian Scott Morrison le-a cerut concetăţenilor săi să nu se alăture războiului din Ucraina, afirmând în faţa presei luna trecută că există „incertitudini” despre poziţia juridică a combatanţilor civili străini. Ministerul Afacerilor Interne indian nu a răspuns unei solicitări Reuters privind legalitatea alăturării cetăţenilor indieni la forţele ucrainene. Într-un caz din 2015, Curtea Supremă din New Delhi a decis că a le permite indienilor să participe la conflictul altui stat „ar conduce la acuzaţia că guvernul Indiei promovează terorismul în alte ţări''. Rușii îi consideră pe cetățenii străini care luptă în Ucraina drept „mercenari” Dreptul internaţional le cere forţelor ruse să trateze luptătorii străini ca prizonieri de război, indiferent de cetăţenia lor, a explicat Daphné Richemond-Barak, profesor în cadrul Lauder School of Government, Diplomacy and Strategy din Israel. Acest lucru înseamnă că soldaţii ruşi trebuie să le asigure hrană, apă şi medicamente voluntarilor capturaţi. Totuşi, săptămâna trecută un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării rus a afirmat că „mercenarii'' occidentali care luptă pentru Ucraina nu vor fi trataţi drept combatanţi legali şi vor trebui să răspundă penal sau chiar mai grav, potrivit agenţiei de presă ruse TASS. Întrucât voluntarii vor lupta ca membri ai armatei ucrainene, este improbabil ca ei să fie puşi sub acuzare în ţările lor pentru acţiunile lor specifice din timpul războiului, cu excepţia acuzării pentru crime de război sau un comportament similar, susţin experţii.

VIDEO Kievul, sub asediul rușilor. Momentul în care o rachetă lovește o zonă rezidențială. Cel puțin doi oameni au murit, iar alții șase au fost răniți
Internațional

VIDEO Kievul, sub asediul rușilor. Momentul în care o rachetă lovește o zonă rezidențială. Cel puțin doi oameni au murit, iar alții șase au fost răniți

Kievul, asediat de soldații ruși. Cel puțin doi oameni au murit, iar șase au fost răniți, după ce o rachetă a lovit o stradă rezidențială din Kiev, relatează BBC News, citând autoritățile ucrainene. Citește și: VIDEO Cecenul Kadîrov susține că se află lângă Kiev și-i amenință pe ucraineni: Experiența rusă de război bate teoria consilierilor voștri străini Sursă: Anton Gerashchenko, consilierul ministrului de Interne, via Telegram/ BBC Kievul, asediat de soldații ruși. O rachetă lovește un cartier rezidențial, ucigând cel puțin doi oameni Explozia rachetei a distrus un autobuz și a afectat o clădire rezidențială din cartierul Kurenivka, înainte să fie interceptată de sistemul antiaerian de apărare al Ucrainei. În autobuz nu erau călători. Momentul în care racheta lovește strada: ❗️The moment of the missile hit in #Kurenivka. pic.twitter.com/jyeOrkI1zA— NEXTA (@nexta_tv) March 14, 2022

VIDEO Cecenul Kadîrov susține că se află lângă Kiev și-i amenință pe ucraineni: Experiența rusă de război bate teoria consilierilor voștri străini
Internațional

VIDEO Cecenul Kadîrov susține că se află lângă Kiev și-i amenință pe ucraineni: Experiența rusă de război bate teoria consilierilor voștri străini

Cecenul Kadîrov, probabil în Ucraina, amenință. Liderul republicii ruse Cecenia, Ramzan Kadîrov, un protejat al preşedintelui Vladimir Putin, a afirmat luni că se află în Ucraina alături de forţele Moscovei care desfăşoară o ofensivă în ţară, notează AFP. Cecenul Kadîrov, probabil în Ucraina, amenință Ramzan Kadîrov, denunţat de ONG-urile internaţionale pentru încălcările grave ale drepturilor omului care au loc în republica sa caucaziană, a publicat un videoclip pe Telegram care îl arată în uniformă militară studiind planuri în jurul unei mese cu soldaţi într-o cameră. Citește și: Rusia a cerut ajutor militar și economic Chinei. SUA: Vor fi consecințe pentru cine ajută Rusia El a subliniat apoi într-un mesaj că acest videoclip a fost filmat la Gostomel, un aeroport situat în apropiere de Kiev, capitala Ucrainei, capturat de forţele ruse în primele zile ale ofensivei lor. Aceste informaţii nu au putut fi verificate în mod independent. "Zilele trecute eram la aproximativ 20 de kilometri de voi, naziştilor de la Kiev, iar acum suntem şi mai aproape", a scris Ramzan Kadîrov, îndemnând forţele ucrainene să se predea, "sau veţi fi terminaţi". Kadîrov, lacheul lui Putin "Vă vom arăta concret că practica rusă învaţă războiul mai bine decât teoria străină şi recomandările consilierilor militari", a adăugat el. https://www.youtube.com/watch?v=O3Pq7sM2PVU Ramzan Kadîrov, care conduce Cecenia cu o mână de fier, este loial Kremlinului şi dispune de o miliţie paramilitară la ordinele sale. La începutul ofensivei ruse, pe reţelele sociale au circulat imagini cu o piaţă din Groznîi, capitala cecenă, plină de soldaţi care pretindeau că sunt pe punctul de a pleca spre Ucraina. Forţele aflate sub controlul lui Kadîrov sunt acuzate de numeroase abuzuri în Cecenia, reaminteşte AFP.

Rusia invocă progrese la negocierile cu Ucraina, dar continuă să măcelărească civili în Mariupol și alte orașe. Luni, o nouă rundă de discuții
Internațional

Rusia invocă progrese la negocierile cu Ucraina, dar continuă să măcelărească civili în Mariupol și alte orașe. Luni, o nouă rundă de discuții

Rusia negociază ucigând civili în Ucraina. O sesiune de negocieri prin videoconferinţă între Rusia şi Ucraina va avea loc luni, a confirmat duminică seara Mihailo Podoliak (foto), consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, notează AFP. Rusia negociază ucigând civili în Ucraina "Luni va avea loc o sesiune de negocieri pentru a face un rezumat al rezultatelor preliminare" ale discuţiilor, a scris el pe contul său de Twitter. Mai devreme, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, anunţase că acest schimb de opinii va avea loc luni prin videoconferinţă. "Negocierile continuă fără întrerupere prin videoconferinţă. Grupurile de lucru lucrează în mod constant. Un număr mare de probleme necesită o atenţie constantă", a precizat Mihailo Podoliak. Citește și: Rusia a cerut ajutor militar și economic Chinei. SUA: Vor fi consecințe pentru cine ajută Rusia Un negociator rus a apreciat duminica aceasta că, în general, discuţiile progresează. "Dacă comparăm poziţia celor două delegaţii între începutul negocierilor şi acum, atunci vedem progrese semnificative", a spus Leonid Sluţki, un deputat care făcea parte din delegaţia rusă care s-a întâlnit recent cu negociatorii ucraineni în Belarus. "Aşteptarea mea personală este ca acest progres va duce foarte curând la o poziţie comună între cele două delegaţii şi la semnarea unor documente", a adăugat el, citat de agenţiile ruse de presă. Discuțiile anterioare, fără rezultat De la începutul ofensivei militare a Moscovei la 24 februarie, în Belarus au avut loc trei runde de discuţii. Acestea s-au concentrat în principal pe crearea de coridoare umanitare pentru civili. Joi, miniştrii de externe rus, Serghei Lavrov, şi ucrainean, Dmitro Kuleba, au părăsit discuţiile din Turcia fără a anunţa progrese tangibile, dar au afirmat că cele două ţări sunt dispuse să continue dialogul în ciuda divergenţelor. Duminică, negociatorul ucrainean Mihailo Podoliak a repetat pe Twitter că Moscova a încetat să mai lanseze "ultimatumuri" Kievului şi a început "să asculte cu atenţie" propunerile ucrainene. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a estimat sâmbătă că Moscova a adoptat o abordare "fundamental diferită" în aceste negocieri. Omologul său rus, Vladimir Putin, a evocat "progrese" în convorbirile ruso-ucrainene, fără alte detalii.

Rusia a cerut ajutor militar și economic Chinei. SUA: Vor fi consecințe pentru cine ajută Rusia
Internațional

Rusia a cerut ajutor militar și economic Chinei. SUA: Vor fi consecințe pentru cine ajută Rusia

Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează. Este vorba despre ajutor economic şi militar pentru a continua războiul în Ucraina şi a ocoli sancţiunile occidentale, potrivit New York Times (NYT). Washingtonul a avertizat Beijingul să nu acorde asistenţă Moscovei, notează AFP. Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează Potrivit NYT, care citează responsabili sub protecţia anonimatului, Rusia a cerut Chinei să îi furnizeze echipament militar pentru război şi ajutor economic în efortul de a depăşi sancţiunile internaţionale. Aceşti responsabili nu au precizat natura exactă a ajutorului solicitat, nici dacă China a răspuns. "Nu am auzit niciodată vorbindu-se despre asta", a reacţionat un purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei la Washington pentru mai multe media. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, avea o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp. Croația cere explicații Aceste informaţii de presă au fost difuzate în timp ce consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui american, Jake Sullivan, urmează să se întâlnească luni la Roma cu Yang Jiechi, cel mai înalt responsabil al Partidului Comunist din China pentru diplomaţie. Cei doi responsabili şi echipele lor vor "discuta despre eforturile în curs vizând să gestioneze competiţia dintre cele două ţări şi vor discuta despre impactul războiului Rusiei împotriva Ucrainei asupra securităţii regionale şi globale", a indicat Emily Horne, purtătoarea de cuvânt a Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, într-un comunicat. SUA, mesaj clar: Vor fi consecințe pentru cine ajută Rusia "Supraveghem îndeaproape măsura în care China furnizează, într-un fel sau altul, asistenţă materială sau economică Rusiei", a declarat Jake Sullivan duminică la CNN, adăugând că "este un subiect de preocupare pentru noi". "Am făcut cunoscut Beijingului că nu vom rămâne pasivi şi nu vom lăsa nicio ţară să compenseze pierderile Rusiei cauzate de sancţiunile economice", impuse de la începutul invaziei ruse a Ucrainei, la 24 februarie, a insistat el. "Absolut, vor fi consecinţe în cazul unor acţiuni importante vizând să ocolească sancţiunile", a avertizat Jake Sullivan. De la începutul invaziei de la 24 februarie, regimul comunist chinez, acordând prioritate prieteniei cu Moscova, s-a abţinut să îl îndemne pe preşedintele rus Vladimir Putin să-şi retragă trupele din Ucraina. Dacă va ajuta Rusia, "China s-ar expune la sancţiuni substanţiale şi ar deveni un paria. Refuzul ar menţine deschisă posibilitatea cooperării" cu Occidentul, a estimat pe Twitter diplomatul american Richard Haass, preşedintele think-tankului Council on Foreign Relations.

VIDEO Moscova pretinde că în baza ucraineană pentru exerciții comune cu NATO au murit 180 de "mercenari străini" loviți de rachete rusești
Internațional

VIDEO Moscova pretinde că în baza ucraineană pentru exerciții comune cu NATO au murit 180 de "mercenari străini" loviți de rachete rusești

Rusia: Am ucis 180 "mercenari străini". Rusia a anunțat duminică că a atacat baza militară de antrenament din Iavoriv, vestul Ucrainei, în apropiere de granița cu Polonia, și că loviturile aeriene rusești au ucis "până la 180 de mercenari străini" și au distrus o mare cantitate de arme furnizate de națiuni straine, scrie Reuters. Rusia: Am ucis 180 "mercenari străini" Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov, a afirmat într-un briefing de presă (VIDEO) că Rusia își va continua atacurile împotriva a ce el a numit "mercenari străini". Reuters precizează că nu a putut verifica independent declarațiile oficialului rus. Cel puţin 35 de persoane au murit şi peste 130 au fost rănite în atacul aerian de duminică al forţelor ruse asupra bazei militare occidentale de la Iavoriv, în vestul Ucrainei, în apropiere de graniţa cu Polonia, potrivit BBC. Potrivit guvernatorului regiunii Lvov, Rusia a lansat 30 de rachete asupra bazei militare. Ucraina nu a confirmat prezența străinilor Ministrul ucrainean al Apărării, Olekssi Reznikov, a spus că la baza militară de la Iavoriv lucrau instructori militari străini, dar că nu este clar dacă vreunul dintre ei era prezent acolo la momentul atacului. Citește și: BREAKING Unitate militară folosită pentru exerciții comune cu NATO, atacată de ruși cu rachete. Unitatea ucraineană se află la 25 de km de Polonia Baza militară nu a fost aleasă întâmplător de atacurile rusești. Cu trei săptămâni înainte de invazia rusă, la Iavoriv s-au desfășurat exerciții comune ucraineano-americane. Mai mult, americanii au oferit, atunci, un ajutor militar de 200 de milioane de dolari. Principalele echipamente au fost lansatoare și rachete anti-tanc.

Catastrofă umanitară la Mariupol: aproape 2.200 de locuitori uciși. Supraviețuitorii, fără energie, hrană și apă. Convoaiele cu provizii, sabotate de ruși
Internațional

Catastrofă umanitară la Mariupol: aproape 2.200 de locuitori uciși. Supraviețuitorii, fără energie, hrană și apă. Convoaiele cu provizii, sabotate de ruși

Mariupol, catastrofă umanitară: 2.200 de morți. Peste 2.100 de locuitori din Mariupol, un oraş-port din sud-estul Ucrainei asediat de forţele ruse, au fost ucişi de la începutul ofensivei, a anunţat duminică primăria, relatează AFP. Mariupol, catastrofă umanitară: 2.200 de morți "Ocupanţii lovesc cinic şi deliberat clădiri rezidenţiale, zone dens populate, distrug spitale de copii şi infrastructurile urbane (...). Până în prezent, 2.187 de locuitori din Mariupol au murit în atacurile ruse", a informat Primăria Mariupol pe Telegram. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, avea o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp "În 24 de ore, am avut 22 de bombardamente într-un oraş paşnic. Aproximativ o sută de bombe au fost deja aruncate asupra Mariupol", a adăugat el. Mariupol, un oraş-port strategic situat între Crimeea şi Donbass, este cufundat într-o situaţie "aproape fără speranţă", lipsit de hrană, apă, gaz, electricitate şi comunicaţii, a anunţat vineri Medici fără Frontiere (MSF). Convoi însoțit de preoți Un bilanţ difuzat vineri de autorităţile locale estima la 1.582 numărul de locuitori ucişi. Mai multe încercări de a transporta ajutor umanitar spre oraş au eşuat în ultimele zile. Un nou convoi însoţit de preoţi ortodocşi cu 100 de tone de apă, alimente şi medicamente se îndreptă către Mariupol, a anunţat duminică preşedintele ucrainean Volodmir Zelenski. "Problema cheie astăzi este Mariupol, convoiul nostru se află la două ore de Mariupol, la 80 km distanţă", a spus el într-un videoclip postat în această după-amiază.

Oligarhii ruși s-ar putea refugia în Israel. Unii oligarhi au deja cetățenie israeliană, exact pentru astfel de situații
Internațional

Oligarhii ruși s-ar putea refugia în Israel. Unii oligarhi au deja cetățenie israeliană, exact pentru astfel de situații

Oligarhii ruși de origine iudaică s-ar putea refugia în Israel, scrie Haaretz. Publicația arată că ei și-ar putea salva averile, profitând de o lege care le permite să nu-și divulge sursele de venituri timp de zece ani. Oligarhii s-ar putea refugia în Israel Haaretz prezintă un colaj foto cu oligarhii care ar putea să se refugieze în Israel: Moshe Kantor - avere de circa 7,6 miliarde de dolari, firmele sale produc îngrășăminte chimice. Susținător declarat a lui PutinMikhail Fridman - un alt apropiat al lui Putin, are deja cetățenie israeliană. La 1 martie a făcut o declarație în care părea să condamne invazia din UcrainaOleg Deripaska, avere de peste patru miliarde de dolari. Părinții sunt de origine iudaică, el deține deja cetățenie cipriotă. Apropiat al lui Putin. Viktor Vekselberg - tatăl său era un evreu din Ucraina, iar mama rusoaică. Avere de 9,3 miliarde de dolari. Sancționat de SUA încă din 2018. Roman Abramovich - președinte al Federației comunităților evreiești din Rusia. Proprietarul echipei Chelsea ar deține trei proprietăți in Isarel, inclusiv un hotel. Potrivit Haaretz, unii dintre acești oligarhi și-au luat deja cetățenie israeliană, tocmai pentru situații ca acum, când averile lor sunt vânate, iar ei sunt supuși sancțiunilor internaționale. Israelul pregătește sancțiuni Canalul 12, o televiziune din israel, a anunțat, vineri, că un comitet interministerial urmează să dea recomandări guvernului în această săptămână cu privire la sancțiunile pe care Israelul le-ar putea impune împotriva Rusiei. Acesta a adăugat că nu există nicio legislație care să împiedice oligarhii cu cetățenie israeliană să își pună banii în conturi bancare din Israel. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, avea o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp Același post arăta că nu mai puțin de 14 jeturi private au aterizat pe Ben Gurion venind din Rusia, săptămâna trecută. Canal 12 specula că oligarhii nu mai folosesc propriile avioane, care sunt urmărite, și se ascund folosind chartere. Unul din iahturile lui Abramovici se afla în largul coastelor Italiei și se îndrepta, acum câteva zile, spre Israel.

Ministrul rus de Finanţe recunoaște dezastrul: jumătate din rezervele valutare şi de aur ale Rusiei sunt îngheţate
Internațional

Ministrul rus de Finanţe recunoaște dezastrul: jumătate din rezervele valutare şi de aur ale Rusiei sunt îngheţate

Ministrul rus de Finanţe recunoaște dezastrul generat de sancțiunile internaționale: jumătate din rezervele valutare şi de aur ale Rusiei sunt îngheţate. Rusia speră să crească vânzările spre China. Rusia a anunţat, duminică, că se bazează pe ajutorul oferit de China pentru a face faţă consecinţelor economice generate de sancţiunile occidentale, care se pare că ar fi îngheţat aproape jumătate din rezervele Rusiei de aur şi valută străină, conform declaraţiilor ministrului rus de Finanţe, Anton Siluanov. De asemenea, oficialul rus a precizat că Rusia va consolida cooperarea în ceea ce priveşte schimburile comerciale cu China, conform Reuters. Jumătate din rezervele Rusiei sunt înghețate ”Avem o parte din rezervele noastre de aur şi de schimb valutar în moneda chineză, în yuani. Şi vedem ce presiune exercită ţările occidentale asupra Chinei pentru a limita schimburile comerciale reciproce cu China. Desigur, există presiune pentru a limita accesul la aceste rezerve”, a afirmat ministrul rus de Finanţe, Anton Siluanov. ”Dar cred că parteneriatul nostru cu China ne va permite în continuare să menţinem cooperarea pe care am realizat-o şi nu numai să o menţinem, ci şi să o creştem într-un mediu în care pieţele occidentale se închid”, a subliniat el, citat de news.ro. Statele occidentale au impus sancţiuni fără precedent asupra sistemului financiar şi corporativ al Rusiei ca urmare a invaziei în Ucraina, pe 24 februarie, acţiune pe care statul rus o numeşte ”operaţiune militară specială”. Afirmaţiile lui Siluanov oferite într-un interviu televizat constituie cea mai clară declaraţie de până acum a Moscovei că va căuta ajutor din partea Chinei pentru a amortiza impactul sancţiunilor. Cele două ţări şi-au consolidat cooperarea în ultima vreme, deoarece ambele au fost supuse unei presiuni puternice din partea Occidentului din cauza acţiunilor de încălcare a drepturilor omului şi a altor chestiuni. Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi preşedintele chinez, Xi Jinping, s-au întâlnit la Beijing pe 4 februarie şi au anunţat un parteneriat strategic, despre care au spus că are rolul de a contracara influenţa Statelor Unite. Cei doi lideri au descris parteneriatul drept o prietenie fără limite. 300 miliarde dolari, blocați Sancţiunile asupra rezervelor ruseşti reprezintă una cele mai drastice măsuri aplicate economiei Rusiei. În urmă cu o lună, Siluanov a spus că Rusia va putea rezista sancţiunilor impuse datorită rezervelor abundente şi chiar se gândeşte să ofere euroobligaţiuni investitorilor străini odată ce volatilitatea pieţei se va diminua. Oficialul rus a precizat, duminică, că sancţiunile au îngheţat aproximativ 300 de miliarde de dolari din cele 640 de miliarde de dolari pe care Rusia le avea în rezervele sale de aur şi valută. Siluanov a mai afirmat că Rusia îşi va îndeplini obligaţiunile de stat şi va plăti ruble titularilor de creanţe până când rezervele de stat vor fi dezgheţate. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, avea o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp

VIDEO Fotojurnalistul american Brent Renaud, ucis la Irpin. Juan Arredondo, un alt fotojurnalist care-l însoțea, rănit la picior
Internațional

VIDEO Fotojurnalistul american Brent Renaud, ucis la Irpin. Juan Arredondo, un alt fotojurnalist care-l însoțea, rănit la picior

Jurnalist american, împușcat mortal în Ucraina. Fotojurnalistul american Brent Renaud a fost ucis şi colegul său de breaslă Juan Arredondo, rănit de gloanţe, duminică, la Irpin, la marginea de nord-vest a Kievului. Acolo, forţele ucrainene luptă împotriva celor ruse, au anunţat surse concordante, relatează AFP. Jurnalist american, împușcat mortal în Ucraina Cei doi bărbaţi au fost loviţi în timp ce circulau în maşină cu un civil ucrainean, de asemenea rănit, a declarat pentru AFP Danylo Shapovalov, medic angajat de forţele ucrainene şi care a preluat victimele. Autorităţile ucrainene i-au acuzat imediat pe inamicii ruşi că i-au împuşcat pe jurnalişti, dar originea împuşcăturilor nu a fost stabilită deocamdată. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, avea o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp Jurnaliştii AFP care s-au aflat duminică în această zonă au auzit focuri de artilerie şi de arme mai mici. Un jurnalist AFP a văzut cadavrul colegului său ucis, care avea asupra lui actele de identitate, între care şi acreditarea de la New York Times. Fotojurnalistul Brent Renaud, în vârstă de 50 de ani, a lucrat pentru The New York Times în trecut, dar nu lucra pentru această publicaţie în Ucraina, potrivit publicației. Este primul jurnalist străin care a murit de la începutul invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie. Juan Arredondo a făcut o declaraţie într-un videoclip postat pe reţelele de socializare de către o ucraineancă aflată în spitalul unde a fost internat Arredondo.

BREAKING Nouă morți și 57 de răniți la baza de exerciții comune cu NATO de lângă Lvov aflată la 25 de km de Polonia. Rușii au tras 30 de rachete
Internațional

BREAKING Nouă morți și 57 de răniți la baza de exerciții comune cu NATO de lângă Lvov aflată la 25 de km de Polonia. Rușii au tras 30 de rachete

Baza comună NATO Lvov - morți, răniți. Cel puţin nouă persoane au murit şi 57 au fost rănite în atacul aerian de duminică al forţelor ruse asupra bazei militare occidentale de la Iavoriv, în vestul Ucrainei, în apropiere de graniţa cu Polonia, a anunţat guvernatorul regiunii Lvov, potrivit Reuters. Baza comună NATO Lvov - morți, răniți Potrivit guvernatorului, Rusia a lansat 30 de rachete asupra bazei militare. Ministrul ucrainean al Apărării, Olekssi Reznikov, a spus că la baza militară de la Iavoriv lucrau instructori militari străini, dar că nu este clar dacă vreunul dintre ei era prezent acolo la momentul atacului. Citește și: BREAKING Unitate militară folosită pentru exerciții comune cu NATO, atacată de ruși cu rachete. Unitatea ucraineană se află la 25 de km de Polonia

BREAKING Unitate militară folosită pentru exerciții comune cu NATO, atacată de ruși cu rachete. Unitatea ucraineană se află la 25 de km de Polonia
Internațional

BREAKING Unitate militară folosită pentru exerciții comune cu NATO, atacată de ruși cu rachete. Unitatea ucraineană se află la 25 de km de Polonia

Bază comună NATO Lvov - rachete rusești. Forţele ruse au bombardat duminică o bază militară în regiunea Lvov, în vestul Ucrainei, situată în apropiere de frontiera cu Polonia şi care până acum a fost relativ ferită de conflict, au anunţat autorităţile locale, preluate de AFP şi Reuters. Bază comună NATO Lvov - rachete rusești Pare să fie cel mai vestic atac al Rusiei în Ucraina. "Ocupanţii au efectuat un atac aerian asupra Centrului internaţional pentru menţinerea păcii şi securităţii. Conform informaţiilor preliminare, ei au lansat opt rachete", a informat administraţia regională din Lvov într-un comunicat. "În prezent adunăm informaţii despre potenţiale victime", a adăugat sursa citată. Citește și: Putin, declarat inapt de Institutul de contra-spionaj „Andropov” de la Moscova: Incapabil să evalueze corect deciziile sale și efectele asupra KGB Armata ucraineană a relatat la rândul său acelaşi lucru, fără a vorbi despre victime deocamdată. Atacul a fost efectuat asupra unei unităţi militare a Centrului, a precizat Anton Mironovici, purtătorul de cuvânt al Academiei Forţelor Terestre a Forţelor Armate Ucrainene, citat de agenţia de presă Interfax Ucraina. Această unitate militară este localizată la mai puţin de 25 de km de frontiera cu Polonia şi este folosită în mod tradiţional pentru exerciţii comune cu NATO. Semnal și către Lvov Ea este situată de asemenea la circa 40 de km nord-vest de Lvov, mare oraş din vestul Ucrainei unde au ajuns numeroase persoane strămutate din cauza invaziei ruse. Mai multe ţări şi-au mutat de asemenea acolo ambasada, considerând că acest oraş este mai sigur decât capitala Kiev. De asemenea, primarul din Ivano-Frankivsk, oraş situat la circa 100 de km sud de Lvov, susţine că aeroportul localităţii a fost vizat duminică de un atac. "Exploziile auzite în această dimineaţă au fost cauzate de un atac asupra aeroportului. Încercăm să stabilim exact ce s-a întâmplat", a scris Ruslan Marţinkiv pe pagina sa de Facebook.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră