duminică 10 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5850 articole
Internațional

Supraviețuitorii bombardamentului asupra teatrului din Mariupol

Supraviețuitorii bombardamentului asupra teatrului din Mariupol au început să fie salvați din ruine, transmite The Kyiv Independent. Până în prezent, au fost scoși la suprafață 130 de oameni. Citește și: Cuvântul „COPII” (дeти), în rusă, era scris, vizibil de sus, pe două părți ale teatrului Mariupol. Dar rușii tot l-au bombardat Why Russians need Mariupol so much#Mariupol is the most important #Ukrainian port on the Sea of #Azov. In addition, by capturing the city, #Russia will receive a land corridor to the annexed #Crimea, which it has been dreaming of for a long time.1/3 pic.twitter.com/G2h2RBCjEb— NEXTA (@nexta_tv) March 17, 2022 Supraviețuitorii bombardamentului asupra teatrului din Mariupol, scoși la suprafață: 130 de oameni, salvați până în prezent 130 de supraviețuitori, salvați din ruinele Teatrului Dramatic din Mariupol, puternic bombardat miercuri, scrie The Kyiv Independent. Două surse au declarat pentru publicația citată că adăpostul din teatru ar fi intact. Între 1.000 și 1.200 de persoane se adăposteau în interiorul teatrului de atacurile rușilor. ⚡️130 survivors saved so far from ruins of Mariupol Drama Theater, which Russians hit with massive bomb on March 16.The theater was known to house hundreds of women and children. Its bomb shelter reportedly survived the attack. The rescue efforts continue.— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 17, 2022

Supraviețuitorii bombardamentului asupra teatrului din Mariupol (foto) încep să fie scoși din ruine. Sursă imagine: Twitter NEXTA
Crime de război, declarații de martori (sursa: Facebook/Zbigniew Ziobro)
Internațional

Peste 300 de declarații de martori în ancheta cu privire la crimele de război rusești din Ucraina. Curtea Penală Internaţională coordonează procesul

Crime de război, declarații de martori. Procurorii polonezi au colectat peste 300 de declaraţii ale martorilor în cadrul unei anchete cu privire la crimele de război comise de forţele ruse în Ucraina, a anunţat ministrul justiţiei polonez Zbigniew Ziobro, citat joi de thenews.pl. Crime de război, declarații de martori "Au fost deja strânse peste 300 de mărturii şi declaraţii care descriu crime şi fărădelegi specifice care au avut loc în legătură cu atacul Rusiei asupra Ucrainei", a spus miercuri Zbigniew Ziobro. Ziobro, care este şi procuror-general al Poloniei, a făcut afirmaţiile respective într-o conferinţă de presă comună cu procurorul-şef al Curţii Penale Internaţionale (CPI), Karim Khan, la Medyka, punct de trecere a frontierei dintre Polonia şi Ucraina. Citește și: Cuvântul „COPII” (дeти), în rusă, era scris, vizibil de sus, pe două părți ale teatrului Mariupol. Dar rușii tot l-au bombardat Anterior, Khan a vizitat Ucraina şi a avut o întâlnire prin videoconferinţă cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Cei doi au subliniat că este nevoie de garanţii că dreptul umanitar internaţional este respectat, iar populaţia civilă este protejată. La începutul lunii martie, Karim Khan a anunţat că, în urma solicitării din partea a 39 de state membre ale CPI, va deschide o anchetă cu privire la posibile crime de război comise în Ucraina. Şeful diplomaţiei polonez Zbigniew Rau declarase în cadrul ONU că autorităţile din Rusia desconsideră drepturile omului în timpul agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei şi populaţiei acesteia.

Țările care trimit armament, probleme directe, spune Maria Zaharova (sursa: Sputnik)
Internațional

Rusia: Țările care trimit armament, probleme directe

Țările care trimit armament, probleme directe. Rusia a avertizat joi că ţările care trimit arme Ucrainei, printre care a menţionat Slovacia, îşi creează singure "probleme directe", informează EFE. Țările care trimit armament, probleme directe "Dacă se adoptă această decizie, şi acest lucru este valabil nu doar pentru Slovacia, ci şi pentru alte ţări, îşi creează singure probleme... Îşi creează singure probleme directe cu mâna lor", a declarat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, pentru canalul de Youtube Soloviov.Live. Citește și: Medvedev, umbra lui Putin, delir de grandoare: Rusia are forţa de a-i pune la punct pe toţi duşmanii noştri impertinenţi Aceasta a comentat în acest fel informaţiile din mass-media cu privire la faptul că Bratislava ar fi autorizat trimiterea în Ucraina a unor sisteme antiaeriene de fabricaţie sovietică. Pe de altă parte, Zaharova a apreciat că deocamdată "nu se poate vorbi despre un proces activ de negocieri" cu Occidentul, fiindcă "pentru moment există doar anumite contacte asupra anumitor probleme care apar". Rusia se victimizează Ea a evitat să comenteze declaraţiile ministrului de externe polonez Zbigniew Rau, care a afirmat că Polonia ar putea înlocui Rusia în G20. "Nu vreau să comentez toate aceste declaraţii ipotetice, pentru că nu are sens şi nici nu este convenabil, este ceea ce şi-ar dori ei. Dacă ar depinde numai de ei, atunci doar ei ar mai rămâne pe Pământ", a spus Zaharova. Ea a explicat decizia Rusiei de a se retrage din Consiliul Europei prin aceea că drepturile ţării sale erau îngrădite în cadrul organizaţiei paneuropene. "Ei (Consiliul Europei - n.r.) ne-au restrâns drepturile pe care le aveam în calitate de membri ai acestei organizaţii, pur şi simplu ne-au îngrădit drepturile: să fim cu drepturile călcate în picioare, să plătim cotizaţii, să nu avem posibilitatea să ne apărăm punctul de vedere... nimeni nu vrea să fie ciuca bătăilor", a susţinut ea. Putin a declanșat invazia Ucrainei pentru "denazificare" Zaharova s-a mai plâns şi că pagina web a MAE rus, precum şi paginile altor instituţii de stat, au fost supuse non-stop în ultimele două săptămâni unor atacuri de tip DoS (blocarea serviciului - n.r.). EFE aminteşte că, la 24 februarie, preşedintele rus Vladimir Putin a lansat ceea ce el a numit "o operaţiune militară specială" în Ucraina cu scopul de a "demilitariza şi denazifica" ţara vecină. Invazia a fost condamnată de comunitatea internaţională şi a provocat până acum exodul a peste trei milioane de refugiaţi.

Medvedev: Rusia pune la punct dușmanii (sursa: Sputnik)
Internațional

Medvedev: Rusia pune la punct dușmanii

Medvedev: Rusia pune la punct dușmanii. Țara are forţa necesară de a-i pune la punct pe duşmanii conduşi de SUA iar Moscova va dejuca "complotul rusofob al Occidentului menit să distrugă Federaţia Rusă". Declarația a fost făcută joi de Dmitri Medvedev, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin, informează Reuters. Medvedev: Rusia pune la punct dușmanii Dmitri Medvedev, care a fost preşedinte al Federaţiei Ruse din 2008 până în 2012 şi care în prezent este vicepreşedintele Consiliului Securităţii Rusiei, a spus că SUA au alimentat o rusofobie "dezgustătoare", în încercarea de a îngenunchea Rusia şi apoi de a o distruge. Citește și: Rusia se scufundă în bezna dictaturii: Medvedev vorbește de reintroducerea pedepsei cu moartea. Presa, cenzurată masiv "Aceasta nu va reuşi: Rusia are forţa de a-i pune la punct pe toţi duşmanii noştri impertinenţi", a spus Medvedev. Miercuri, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că operaţiunea sa militară din Ucraina este un "succes" şi că Moscova nu va lăsa această ţară să devină un "cap de pod" pentru "acţiuni agresive" împotriva Rusiei.

Netflix difuzează serialul lui Zelenski. Sursă imagine: Twitter Netflix
Internațional

Netflix difuzează serialul lui Zelenski

Netflix difuzează serialul lui Zelenski. „Servitorul poporului”, serialul satiră în care Volodimir Zelenski denunță corupția politică, va fi difuzat de Netflix în Statele Unite ale Americii. Citește și: Cuvântul „COPII” (дeти), în rusă, era scris, vizibil de sus, pe două părți ale teatrului Mariupol. Dar rușii tot l-au bombardat Netflix difuzează serialul lui Zelenski: „Ați cerut-o, se întoarce!” „Ați cerut-o, se întoarce! „Servitorul poporului” este din nou disponibil pe Netflix în Statele Unite”, a anunțat platforma de streaming pe Twitter. You asked and it’s back!Servant of the People is once again available on Netflix in The US. The 2015 satirical comedy series stars Volodymyr Zelenskyy playing a teacher who unexpectedly becomes President after a video of him complaining about corruption suddenly goes viral. pic.twitter.com/Pp9f48jutF— Netflix (@netflix) March 16, 2022 Serialul satiră, lansat în 2015, prezintă alegerea neașteptată a unui profesor de istorie în fruntea Ucrainei. Serialul denunță corupția politică. Zelenski a fost ovaționat, miercuri, în Congresul american, după un discurs în care a cerut din nou ajutorul în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Rușii știau: bombardează copii în teatru la Mariupol (sursa: Maxar)
Internațional

Rușii știau: bombardează copii în teatru la Mariupol

Rușii știau: bombardează copii în teatru la Mariupol. Noi imagini din satelit de la Maxar Technologies arată că luni, cuvântul "copii" (дeти) a fost scris în fața și în spatele teatrului din Mariupol care a fost bombardat miercuri, potrivit CNN. Rușii știau: bombardează copii în teatru la Mariupol Consiliul Local a declarat miercuri că forțele ruse au "distrus intenționat și cinic" Teatrul Dramatic din inima Mariupolului. Avionul a aruncat o bombă asupra unei clădiri în care se ascundeau sute de locuitori pașnici ai Mariupolului. Clădirea Teatrului Dramatic din Mariupol, unde erau adăpostiți între 1.000 și 1.200 de oameni, a fost bombardată de trupele ruse, a declarat pentru BBC viceprimarul orașului, Serhiy Orlov. Citește și: Bilanțul masacrelor ruse, miercuri 16 martie: tiruri asupra unui convoi civil şi asupra unui teatru la Mariupol; dezastru umanitar la Herson Nu există informații privind victimele, autoritățile localel spunând că totul este blocat de moloz și nu se poate ajunge la acestea, mai ales că atacurile aeriene ar continua. Într-o declarație citată de agenția de presă RIA, loială Kremlinului, Ministerul rus al Apărării a negat că ar fi desfășurat un arac aerian asupra Teatrului Dramatic din Mariupol, scrie Reuters. The words "children" were written in Russian outside the Mariupol Drama Theater before it was bombed today by Russian forces. Local authorities and media said the building had been used as a shelter for hundreds of Ukrainian civilians. ?: @Maxar pic.twitter.com/1blPSY9UaE— Christopher Miller (@ChristopherJM) March 16, 2022

Curtea de la Haga cere Rusiei stoparea invaziei Ucrainei. Mai puțin rusul gevorgian și chinezoaica Xue (sursa: icj-cij.org/)
Internațional

Curtea de Justiție de la Haga cere Rusiei stoparea invaziei Ucrainei

Haga cere Rusiei stoparea invaziei Ucrainei. Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cel mai înalt tribunal al ONU, a cerut miercuri Rusiei să-şi suspende imediat operaţiunile militare din Ucraina, arată un comunicat al Curții. Potrivit documentului, 13 din cei 15 judecători au fost în favoarea deciziei. S-au opus numai rusul Kirill Gevorgian, vicepreședinte al Curții, și Xue Hanqin, judecător chinez. Haga cere Rusiei stoparea invaziei Ucrainei "Federaţia Rusă trebuie să suspende imediat operaţiunile militare pe care le-a început la 24 februarie 2022 pe teritoriul ucrainean", a transmis Joan Donoghue, judecătoarea preşedintă a CIJ, al cărei sediu este la Haga. CIJ mai arată că Rusia trebuie să garanteze că toate forţele aflate sub controlul său sau pe care le susţine nu mai continuă operaţiunea militară. "Curtea este conştientă de amploarea tragediei umanitare din Ucraina" şi este "profund preocupată de utilizarea forţei ruse, care ridică probleme foarte grave de drept internaţional", a subliniat Joan Donoghue în cursul unei audieri. Zelenski salută decizia CIJ Într-o postare pe Twitter, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat decizia CIJ. "Ucraina a obţinut o victorie completă în cazul său contra Rusiei la Curtea Internaţională de Justiţie. CIJ a ordonat să stopeze imediat invazia. Ordinul este constrângător conform dreptului internaţional. Rusia trebuie să se conformeze. Ignorarea ordinului va izola şi mai mult Rusia", a scris Zelenski. Citește și: Încă trei copii omorâți de ruși în Ucraina. Au fost găsiți sub ruine, la Cernihiv, împreună cu doi adulți CIJ s-a exprimat în cadrul unei proceduri de urgenţă iniţiate de Kiev la câteva zile după debutul invaziei ruse. Ucraina cerea Curţii de la Haga să ordone Moscovei încetarea imediată a invaziei, în aşteptarea unui verdict pe fondul conflictului dintre cele două state, verdict până la a cărui pronunţare ar putea trece ani. Rusia a refuzat să se prezinte la audieri Conform cererii Kievului, CIJ - creată în 1946 cu misiunea de a soluţia disputele dintre state - a decis să pronunţe măsuri de urgenţă, zise conservatoare, pentru a ordona Rusiei să suspende imediat operaţiunile militare. În aproape trei săptămâni de conflict, peste trei milioane de persoane s-au refugiat din Ucraina. Kievul mai reclamă că Rusia şi-a justificat ilegal invazia invocând pe nedrept un genocid împotriva rusofonilor din regiunile ucrainene Doneţk şi Lugansk. Rusia a refuzat să compară la audierile ţinute de CIJ la 7 şi 8 martie. Însă, într-un document scris, Moscova a respins competenţa Curţii cu privire la cererea Ucrainei. Rusia afirmă că aceasta iese din câmpul de aplicare a Convenţiei ONU din 1948 pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid, pe care Kievul şi-a fundamentat dosarul. "Guvernul Federaţiei Ruse cere respectuos Curţii să se abţină de la a indica măsuri conservatoare şi să retragă cazul de pe rolul său", a transmis Moscova. Deciziile CIJ: obligatorii, dar imposibil de impus Cererea sa a fost respinsă miercuri de CIJ, care a stabilit că deţine competenţă în acest caz, în numele Convenţiei din 1948. Rusia a mai susţinut că nu a compărut în faţa magistraţilor pentru că nu a avut timp suficient pentru a se pregăti şi că invadarea Ucrainei este un act de "legitimă apărare". Hotărârile CIJ sunt constrângătoare şi fără apel, însă Curtea nu are la dispoziţie niciun mijloc de a le face respectate. CIJ îşi fundamentează concluziile în principal pe tratate şi convenţii. Atât Rusia, cât şi Ucraina sunt părţi ale Convenţiei ONU din 1948 pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid.

Biden: Putin e criminal de război (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Biden: Putin e criminal de război

Biden: Putin e criminal de război. Președintele american Joe Biden l-a calificat pentru prima oară, miercuri, pe președintele rus Vladimir Putin, care a lansat invadarea Ucrainei, drept un "criminal de război", relatează Reuters și AFP. Biden: Putin e criminal de război "E un criminal de război", i-a răspuns Biden unei jurnaliste care îi adresase o întrebare, în timp ce pleca de la un eveniment desfășurat la Casa Albă. Citește și: Încă trei copii omorâți de ruși în Ucraina. Au fost găsiți sub ruine, la Cernihiv, împreună cu doi adulți Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a reacționat miercuri seară la afirmația liderului american. Peskov a spus că această caracterizare a președintelui rus drept criminal de război este o "retorică de neacceptat și de neiertat", relatează agenția rusă de presă Tass. BREAKING: Pres. Biden calls Russian Pres. Vladimir Putin a " war criminal." https://t.co/ORuOYE3lBs pic.twitter.com/9XHbwoCZrq— ABC News (@ABC) March 16, 2022

Încă trei copii omorâți de ruși (sursa: Nexta)
Internațional

Încă trei copii omorâți de ruși în Ucraina

Încă trei copii omorâți de ruși. Cinci cadavre, dintre care trei ale unor copii, au fost găsite miercuri sub dărâmăturile unui bloc de apartamente bombardat în Cernihiv, nordul Ucrainei, au declarat serviciile de salvare, potrivit AFP. Încă trei copii omorâți de ruși „În timp ce curățau dărâmăturile unei locuințe colective, salvatorii au scos cinci cadavre, inclusiv pe cele a trei copii”, au declarat serviciile de urgență pe Telegram, în timp ce forțele armate ucrainene au publicat fotografii cu fațada distrusă. Citește și: Bilanțul masacrelor ruse, miercuri 16 martie: tiruri asupra unui convoi civil şi asupra unui teatru la Mariupol; dezastru umanitar la Herson Cel puțin zece oameni care stăteau la coadă să cumpere pâine au fost uciși de un bombardament rusesc în această dimineață în Cernihiv, potrivit ambasadei americane la Kiev și unui corespondent al unei publicații ucrainene.

Szijjarto: Budapesta lucrează pentru „a preveni ca Ungaria să fie târâtă în războiul din Ucraina” Foto: Facebook Szijjarto
Internațional

Budapesta lucrează să fie târâtă războiul Ucraina

Budapesta lucrează pentru „a preveni ca Ungaria să fie târâtă în războiul din Ucraina”, a spus ministrul de Externe Peter Szijjarto. Această țară a refuzat să permită tranzitul de armament spre Ucraina și se opune propunerii ca importurile de gaze și petrol din Rusia să fie oprite. În plus, mai multe proiecte economice majore ale statului ungar cu firme rusești merg mai departe. Budapesta lucrează să nu fie târâtă în războiul din Ucraina În timp ce eforturile diplomatice au fost intensificate şi discuţiile de pace sunt în desfăşurare, acţiunea militară nu a încetinit în Ucraina, cu conflicte armate raportate constant, a spus el, citat într-un comunicat al Ministerului de Externe. Szijjarto a confirmat că decizia guvernului de a se abţine să trimită soldaţi sau arme în Ucraina este "fermă şi irevocabilă". Guvernul nici nu va permite ca ajutor letal să treacă pe teritoriul Ungariei, a adăugat el. "Indiferent de presiunile interne şi externe ale opoziţiei şi jucătorilor străini, vom susţine această decizie", a insistat el. Ungaria arată cum era să fie bombardată Polonia Ungaria se bucură că rachetele rusești au căzut aproape de Polonia: ministrul de Externe Péter Szijjártó a spus că astfel se dovedește că a fost corectă decizia de a nu permite tranzitarea aremlor către Ucraina. „Guvernul a luat decizii ferme: nu vom trimite nici militari, nici armament, şi nici nu vom permite ca arme letale să fie transportate în Ucraina pe la noi”, a afirmat Szijjárto, la 13 martie, citat de hirado.hu . „Dacă nu am fi interzis trecerea prin Ungaria a transporturilor de armament, atunci predarea acestuia s-ar fi întâmplat la graniţa ungaro-ucraineană, iar asta ar fi reprezentat o ameninţare pentru Ucraina Subcarpatică, similară cu un atac ca cel de ieri, în vecinătatea graniţei ungaro-ucrainene. Un om cu mintea la cap nu-şi poate dori aşa ceva!”, a declarat șeful diplomației ungare. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei

Ucrainenii: scopul Rusiei este să omoare poporul. 56% au această părere. În imagine, Kievul bombardat miercuri dimineață. Sursă: Twitter NEXTA
Internațional

Ucrainenii scopul Rusiei este să omoare poporul

Ucrainenii: scopul Rusiei este să omoare poporul. Asta cred 56 la sută dintre ucraineni, conform unui sondaj de opinie publicat de agenția Ukrinform. Doi la sută din populația ucraineană crede în propaganda Moscovei: că armata rusă a intrat în Ucraina ca să protejeze nativii ruși din țară. Citește și: Cum a distrus corupția armata rusă: mâncarea servită soldaților de către oligarhul lui Putin, mai rea decât cea a pușcăriașilor. Rusia va cumpăra rații din China, deși sunt parțial necomestibile Broken and abandoned equipment of the invaders in #Bucha. The video shows that the occupiers used residential buildings as shelter.Video: Ukraine Now news pic.twitter.com/CpmUoEXDYb— NEXTA (@nexta_tv) March 16, 2022 Ucrainenii: scopul Rusiei este să omoare poporul. Opinia, împărtășită de 56 la sută din oameni 56 la sută dintre ucraineni sunt de părere că principalul motiv pentru care Rusia a invadat Ucraina este să omoare poporul ucrainean. Opinia este răspândită în toate regiunile Ucrainei. Cealaltă jumătate a populației crede că Moscova a invadat Ucraina ca să o ocupe și ca să o încorporeze în Rusia. Citește și: Rușii recunosc că atacă civilii din Ucraina. Peskov: Ciocnirile la suprafață duc „inevitabil la un număr mare de victime civile”. Imagini teribile cu orașele ucrainene bombardate Între 15 și 17 la sută dintre ucraineni consideră că Moscova a atacat Ucraina ca să împiedice aderarea țării la NATO sau ca să îi schimbe parcursul politic. 10 la sută sunt de părere de principalul scop al războiului Rusiei este să distrugă infrastructura militară din Ucraina. Doi la sută dintre respondenții ucraineni cred propaganda Moscovei: că soldații ruși au intrat în Ucraina ca să protejeze populația rusofonă, mai arată sondajul citat de Ukrinform. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Broken and abandoned equipment of the invaders in #Bucha. The video shows that the occupiers used residential buildings as shelter.Video: Ukraine Now news pic.twitter.com/CpmUoEXDYb— NEXTA (@nexta_tv) March 16, 2022 30 la sută dintre ucraineni vor să lupte cu rușii și să abandoneze negocierile. Peste 80 la sută vor să recupereze Crimeea și regiunile separatiste Sondajul de opinie mai arată că ucrainenii se împotrivesc în foarte mare măsură ca Ucraina să cedeze Rusiei Crimeea și regiunile separatiste din est. Astfel, 86 la sută sunt de părere că Ucraina trebuie să lupte pentru eliberarea Donbasului de influența rusă, iar 80 la sută vor să recupereze Crimeea, ocupată de ruși din 2014. O treime dintre ucraineni crede că ar trebui abandonate negocierile cu Rusia și ar trebui ca țara să lupte pentru eliberarea tuturor teritoriilor de sub ocupația rusă. Doar 1 la sută din populație a răspuns că este susține cererile formulate de Rusia în negocierile de pace: neutralitate, demilitarizare, cedarea teritoriilor din estul țării și Crimeea. Sondajul a fost efectuat de Rating Sociological Group și au răspuns 1.200 de ucraineni. Nu au răspuns cei din Donbas și Crimeea. Citește și: Lavrov susține că negocierile de pace „nu sunt ușoare”, dar este „speranță pentru compromis”. În acest timp, Rusia bombardează fără milă orașele ucrainene, omorând civilii This is what a school in #Mariupol looks like after a #Russian missile strike. pic.twitter.com/n9XW65bh3i— NEXTA (@nexta_tv) March 16, 2022

Moscova, deranjată de atitudinea Lituaniei: Twitter @EmbassyofRussia
Internațional

Lavrov despre negocierile de pace cu Ucraina

Lavrov, despre negocierile de pace cu Ucraina: discuțiile „nu sunt ușoare”, dar există „speranță pentru compromis”. Negocierile continuă miercuri între Rusia și Ucraina, după ce Moscova a invadat țara vecină în 24 februarie, ucigând, până în prezent, câteva mii de civili. Citește și: Avertisment al oficialilor ucraineni: rușii minează câmpurile agricole Lavrov, despre negocierile de pace cu Ucraina: Discuțiile „nu sunt ușoare” Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat miercuri că negocierile de pace între Rusia și Ucraina „nu sunt ușoare”, dar există „speranță pentru un compromis”. „Se spune că negocierile nu sunt ușoare din motive evidente. Totuși, există speranță pentru a ajunge la un compromis”, a declarat Lavrov, citat de Reuters, conform BBC News. Ministrul de Externe al Rusiei a ssuținut că nu sunt probleme doar cu neutralitatea și demilitizarea Ucrainei, cerute de Moscova, ci și „garantarea securității” oamenilor din estul Ucrainei, făcând referire la pro-rușii din Donețk și Luhansk. Rusia a transmis semnale amestecate privind negocierile de pace, explică The New York Times. Marți, președintele Vladimir Putin a declarat că Kievul „nu arată un angajament serios pentru a găsi soluții mutual acceptabile”. Între timp, orașele ucrainene continuă să fie sub asediul armatei ruse. Citește și: Noi atacuri aeriene asupra Kievului, miercuri dimineață. Forțele ruse cresc presiunea și mai mult asupra civililor

Rușii minează câmpurile agricole în Ucraina. Sursă imagine: Twiiter Ukrinform
Internațional

Rușii minează câmpurile agricole în Ucraina

Rușii minează câmpurile agricole în Ucraina, este un avertisment al unui consilier din Ministerul de Interne al Ucrainei, citat de agenția Ukrinform. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Rușii minează câmpurile agricole în Ucraina În mai multe regiuni din Ucraina există o amenințare că invadatorii ruși plantează mine pe câmpurile agricole, relatează Ukrinform. Avertismentul a fost lansat de Vadim Denisenko, consilier în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. „Din păcate, este o amenințare imensă pentru agricultură în multe regiuni, pentru că nu doar fabricile sunt minate, nu doar obiectivele de infrastructură, nu doar orașele, ci și câmpurile”, a declarat Denisenko. Acesta a anunțat că autoritățile ucrainene strâng date din toate regiunile cu mișcările de trupe ale rușilor. Citește și: Noi atacuri aeriene asupra Kievului, miercuri dimineață. Forțele ruse cresc presiunea și mai mult asupra civililor

Kiev, atacat aerian. Locuitorii, țintele rușilor (sursa: Telegram/ДСНС України)
Internațional

Kiev, atacat aerian. Locuitorii, țintele rușilor

Kiev, atacat aerian. Locuitorii, țintele rușilor. Armata rusă a bombardat din nou miercuri mai multe cartiere rezidenţiale din Kiev, a anunţat serviciul de stat pentru urgenţe (SES). Unul dintre atacuri a afectat cartierul Şevcenko, unde cel puţin două persoane au fost rănite, transmite EFE. Kiev, atacat aerian. Locuitorii, țintele rușilor Potrivit SES, atacurile din această zonă au provocat prăbuşirea unui bloc de locuinţe de 12 etaje şi căderea altei construcţii adiacente, de nouă etaje. Unităţi de pompieri şi salvatori aflaţi în apropiere au sosit imediat la locul exploziilor şi au început să evacueze locatarii şi să îndepărteze molozul. Marţi, cel puţin patru persoane au fost ucise şi 40 salvate dintr-un imobil din cartierul Sviatocin (vest), după ce un atac aerian rus a provocat un incendiu, potrivit autorităţilor locale. Cel puţin alte două atacuri s-au soldat cu mai mulţi răniţi în oraş. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei La aproape trei săptămâni după invadarea Ucrainei, armata rusă şi-a intensificat în ultimele zile atacurile şi vizează îndeosebi oraşe, unde luptele fac ravagii, precum Harkov (nord), cartiere din Kiev, Mariupol (sud) sau Mikolaiv (sud), dar şi vestul ţării. Mariupol, o catastrofă umanitară de proporții Consilierul Ministerului de Interne ucrainean, Vadim Denisenko, a declarat miercuri că aproximativ 20.000 de civili au reuşit până acum să fugă din oraşul-port Mariupol cu maşini personale, potrivit Reuters. Supuşi bombardamentelor ruse în ultimele două săptămâni, locuitorii din Mariupol au rămas blocaţi în oraş, fără căldură, electricitate şi apă potabilă, au transmis oficiali ucraineni. Cel puţin 200.000 dintre ei au nevoie urgentă să fie evacuaţi. Totodată, serviciile de urgenţă din regiunea Harkov (est) au anunţat miercuri că, de la începutul invaziei ruse, la 24 februarie, cel puţin 500 de locuitori ai oraşului cu acelaşi nume au fost ucişi. Reuters menţionează că nu a putut verifica imediat informaţia şi aminteşte că Rusia insistă că nu atacă civili.

Ucraina, verdict al Curții din Haga (sursa: CIJ)
Internațional

Ucraina, verdict al Curții din Haga

Ucraina, verdict al Curții din Haga. Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cu sediul la Haga, se pronunţă miercuri în procesul deschis de Kiev care cere celui mai înalt tribunal al ONU să ordone Moscovei că înceteze imediat invazia din Ucraina. Acesta va fi primul verdict al unui tribunal internaţional de la izbucnirea războiului în urmă cu aproape trei săptămâni, transmit dpa şi AFP. Ucraina, verdict al Curții din Haga CIJ se va pronunţa asupra acestei chestiuni în cadrul unei audieri care va începe la 16.00 ora locală la Haga (15.00 GMT). Ucraina acuză Rusia de încălcarea Convenţiei din 1948 privind genocidul şi cere curţii să ordone încetarea imediată a ostilităţilor. Totodată, Ucraina mai cere judecătorilor să decidă că nu există o justificare legală pentru invazie. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Rusia a boicotat audierile la 7 martie şi 8 martie. Mai mult, într-un document scris, Moscova a respins competenţa curţii cu privire la speţa prezentată de Ucraina. Agenţia dpa aminteşte că, deşi verdictele CIJ au caracter obligatoriu şi nu există posibilitatea unui recurs, curtea nu are puteri executive care să-i permită să le pună efectiv în aplicare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră