sâmbătă 11 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5859 articole
Internațional

Marina Ovsiannikova, interviu la televiziunea americană ABC: Rușii sunt împotriva războiului, e războiul lui Putin

Marina Ovsiannikova: Este războiul lui Putin. Jurnalista Marina Ovsiannikova, celebră de când a apărut cu o pancartă anti-război într-un jurnal de ştiri al televiziunii ruse Pervîi Kanal (Canalul Unu), le-a cerut duminică compatrioţilor ei să condamne atacul Rusiei asupra Ucrainei, transmite AFP. Marina Ovsiannikova: Este războiul lui Putin Într-un dialog cu televiziunea americană ABC, Ovsiannikova a afirmat că "vremurile sunt foarte întunecate şi grele, iar fiecare persoană care are o opinie civică şi vrea să facă cunoscută această opinie trebuie să-şi facă auzită vocea. Este foarte important". Ea a susţinut că "poporul rus este de fapt împotriva războiului, este războiul lui Putin, nu războiul poporului rus". Citește și: Jurnalista anti-război din Rusia, apel către ruși: Sunteți transformați în zombi de propaganda Kremlinului. Nu o mai credeți Jurnalista a explicat pentru ABC gestul care a făcut-o celebră în întreaga lume: "Puteam vedea ce se întâmplă în realitate în Ucraina, iar ceea ce arătau programele canalului meu era foarte diferit". Ovsiannikova ar putea fi urmărită penal De aceea, spune ea, "am dorit să arăt restului lumii că ruşii sunt împotriva războiului, să scot la lumină propaganda, ca atare, şi poate să îi încurajez pe oameni să condamne războiul". "Speram ca acţiunea mea, într-un fel, să îi poată face pe oameni să îşi schimbe părerea". După ce a apărut cu o pancartă în spatele prezentatoarei ştirilor, Ovsiannikova a fost arestată şi condamnată rapid la o amendă, apoi eliberată. Ulterior, ea a demisionat de la canalul de televiziune respectiv şi - potrivit AFP - ar putea fi în continuare urmărită penal în conformitate cu legea privind "informaţiile false" despre armata rusă. Actul normativ respectiv, adoptat recent, prevede pedepse cu închisoarea pe termen lung.

Marina Ovsiannikova, interviu la televiziunea americană ABC: Rușii sunt împotriva războiului, e războiul lui Putin
Putin pretextează că nu se întâlnește cu Zelenski pentru că nu s-au făcut progrese la negocierile privitoare la Donbas și Crimeea
Internațional

Putin pretextează că nu se întâlnește cu Zelenski pentru că nu s-au făcut progrese la negocierile privitoare la Donbas și Crimeea

Putin refuză întâlnirea directă cu Zelenski. Ministrul de externe al Turciei, Mevlüt Çavuşoğlu, afirmă, într-un interviu publicat duminică, că Rusia şi Ucraina se apropie de un acord pe subiecte "critice". Çavuşoğlu și-a exprimat speranţa într-o încetare a focului dacă cele două părţi nu vor da înapoi de la progresele obţinute până acum, informează Reuters. Ministrul turc de Externe este optimist Ministrul de externe rus Serghei Lavrov şi cel ucrainean Dmitro Kuleba s-au întâlnit în această lună în Antalia (Turcia), pentru o discuţie la care a fost prezent şi Mevlüt Çavuşoğlu, dar care nu a produs rezultate concrete. Însă Çavuşoğlu, care s-a deplasat de asemenea în Rusia şi Ucraina săptămâna trecută pentru a se întâlni separat cu Lavrov şi Kuleba, afirmă, într-un interviu pentru cotidianul turc Hurriyet, că a existat "o apropiere a poziţiilor ambelor părţi pe subiecte importante, subiecte critice". Citește și: Noi atacuri cu rachete rusești. Depozite de carburant și un centru de antrenament, lovite cu Kalibr de croazieră și hipersonice Kinjal "Putem spune că avem speranţe pentru o încetare a focului dacă părţile nu fac un pas înapoi de la poziţiile actuale", a spus ministrul turc, fără a da alte explicaţii. La rândul său, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei turce, Ibrahim Kalin, vorbind la televiziunea Al Jazeera, a afirmat că cele două părţi îşi apropie poziţiile în patru probleme cheie: cererea Rusiei ca Ucraina să renunţe la aspiraţia de aderare la NATO, demilitarizarea Ucrainei, "denazificarea" la care se referă Rusia şi protejarea limbii ruse în Ucraina. Putin refuză întâlnirea directă cu Zelenski Kievul şi Moscova au vorbit despre unele progrese la negocierile de săptămâna trecută spre o formulă politică ce ar garanta securitatea Ucrainei, în condiţiile în care ţara ar rămâne în afara NATO, deşi părţile s-au acuzat reciproc de tărăgănarea discuţiilor. Potrivit lui Kalin, o încetare permanentă a focului nu poate veni decât în urma unei întâlniri între preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski. Kalin a spus însă că Putin simte că poziţiile în privinţa "subiectelor strategice" Donbas şi Crimeea nu sunt suficient de apropiate pentru a avea loc o astfel de întâlnire.

Ucraina a interzis 11 partide proruse, anunță Zelenski
Internațional

Ucraina a interzis 11 partide proruse, anunță Zelenski

Ucraina a interzis, pe perioada războiului, 11 partide proruse, a anunțat președintele Volodimir Zelenski. Decizia a fost luată de către Consiliul de Apărare și Securitate Națională al Ucrainei. Printre partidele puse sub interdicție se regăsesc reprezentanți ai fostului partid de guvernământ „Partidul Regiunilor” al ex-președintelui ucrainean, Viktor Ianukovici. Ucraina a interzis 11 partide proruse „Orice activitate a politicienilor care duce spre o scindare, nu va avea succes, dar va primi un răspuns dur. Și, prin urmare, Consiliul de Apărare și Securitate Națională al Ucrainei a decis: având în vedere războiul de anvergură, declanșat de Federația Rusă, și legăturile unor structuri politice cu acest stat activitatea partidelor politice este suspendată pe durata legii marțiale”, a spus Zelenski. Printre partidele vizate se numără „Platforma Opoziţiei – Pentru viaţă”, Blocul opoziţiei”, Partidul Socialist Progresist din Ucraina, „Opoziția de stânga”, Partidul „Socialiștilor”. Ministerul ucrainean al Justiţiei va acţiona imediat pentru a pune în aplicare interdicţia. Cele 11 partide interzise sunt considerate fie eurosceptice, fie antiliberale, fie proruse. Citește și: Patronul Loro Piana, jenat că geaca firmei sale a fost purtată de Putin: „Să se gândească ce provoacă poporului ucrainean”

Noi atacuri cu rachete rusești. Depozite de carburant și un centru de antrenament, lovite cu Kalibr de croazieră și hipersonice Kinjal
Internațional

Noi atacuri cu rachete rusești. Depozite de carburant și un centru de antrenament, lovite cu Kalibr de croazieră și hipersonice Kinjal

Ucraina: noi atacuri cu rachete Kinjal. Rusia a lovit, în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică, Ucraina cu rachete de croazieră lansate de pe nave aflate în Marea Neagră şi Marea Caspică. De asemenea, a utilizat, pentru a doua zi consecutiv, rachete hipersonice, de data aceasta pentru a distruge un depozit de carburant al armatei ucrainene în sudul ţării, transmit AFP şi Reuters. Ucraina: noi atacuri cu rachete Kinjal "O importantă rezervă de carburant a fost distrusă de rachete de croazieră Kalibr trase dinspre Marea Caspică, precum şi de rachete balistice hipersonice trase de sistemul aeronautic Kinjal dinspre spaţiul aerian al Crimeii", a indicat Ministerul Apărării rus într-un comunicat. Acesta afirmă că lovitura s-a produs în regiunea Nikolaev şi că ţinta distrusă era "principala sursă de aprovizionare cu carburant a vehiculelor blindate ucrainene" desfăşurate în sudul ţării. "Rachete de croazieră Kalibr au fost lansate din apele Mării Negre împotriva uzinei Nijîn care repară vehicule blindate avariate în luptă", a mai afirmat purtătorul de cuvânt Igor Konaşenkov. Citește și: Rușii amenință siguranța maritimă în Bosfor invocând mine ucrainene în derivă Tot duminică, Ministerul Apărării a anunţat că "rachete de mare precizie" au lovit un centru de antrenament al forţelor speciale ucrainene în regiune Jitomir, la 150 km vest de Kiev. "Mai mult de 100 de membri ai forţelor speciale (ucrainene) şi mercenari străini au fost ucişi", a indicat ministerul rus. Autoritățile ucrainene nu au comentat informațiile prezentate de forțele ruse.

Fată de oligarh, supărată pentru că a fost sancționată împreună cu tăticul ei
Internațional

Fată de oligarh, supărată pentru că a fost sancționată împreună cu tăticul ei

Fată de oligarh, supărată pentru că a fost sancționată împreună cu tăticul ei: fiica de 24 de ani a purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dimitri Peskov, a protestat față de măsurile luate de Occident împotriva ei. Fată de oligarh, supărată pentru că a fost sancționată Ea susţine că este „complet nedrept şi nerezonabil” să fie vizată, neavând nicio legătură cu situaţia creată, potrivit Nexta TV. „Cred că acest lucru este complet nedrept și nerezonabil. Am fost foarte surprinsă, pentru că este ciudat să impui sancțiuni unei persoane care are 24 de ani și care nu are nicio legătură cu situația creată. Sunt supărată pentru că îmi place să călătoresc și iubesc culturi diferite. Sunt un cetățean al lumii și nu mă pot abține”, a declarat Elizaveta Peskov. The daughter of #Putin's press secretary Dmitry #Peskov about the sanctions against her:"It seems to me completely unfair and unreasonable. I was very surprised, because it is strange to impose sanctions on a person who is 24 years old and has nothing to do with the situation". pic.twitter.com/Rz5CB9VNTB— NEXTA (@nexta_tv) March 20, 2022 Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a fost vizat de primele sancţiuni impuse de SUA la 3 martie. La 12 martie, măsurile s-au extins asupra soţiei sale şi a celor doi copii adulţi. Aceştia duc „stiluri de viaţă luxoase care nu sunt în concordanţă cu salariul de funcţionar public al lui Peskov”, a anunţat Trezoreria americană. Avere uriașă, imposibil de justificat Averea sa este estimată la zeci de milioane de dolari - prin soția sa. Peskov a fost fotografiat cu un ceas de 650.000 USD. La 26 februarie, fiica purtătorului de cuvânt al președintelui Vladimir Putin a postat un mesaj împotriva războiului pe contul său de Instagram, scrie Business Insider. Ulterior, postarea a fost ștearsă, dar între timp fuseseră distribuite capturi de ecran cu mesajul. Tânăra a postat mesajul "HET BOЙHE", - "Nu războiului", pe un fundal negru, conform unei capturi de ecran postate pe Twitter de postul rusesc TV Rain. Citește și: Premierul Boris Johnson spune că înfrângerea Ucrainei înseamnă sfârșitul libertății în Georgia și Moldova

Cel puțin 847 de civili au fost uciși de forțele ruse în Ucraina, majoritatea după lovituri aeriene
Internațional

Cel puțin 847 de civili au fost uciși de forțele ruse în Ucraina, majoritatea după lovituri aeriene

ONU: 847 de civili ucraineni uciși. Cel puţin 847 de civili au fost ucişi şi 1.399 răniţi în Ucraina de la începerea conflictului până la 18 martie, a anunţat sâmbătă Biroul ONU pentru drepturile omului (OHCHR), informează Reuters. ONU: 847 de civili ucraineni uciși Majoritatea victimelor s-au înregistrat în explozii cauzate de artileria grea şi de sisteme lansatoare de rachete şi în lovituri aeriene, potrivit OHCHR. Bilanţul real este cu siguranţă mai ridicat întrucât OHCHR, care dispune de o vastă reţea de monitorizare în Ucraina, nu a putut verifica situaţia din teren în mai multe oraşe lovite grav de forţele ruse. Autorităţile municipale din Kiev au afirmat sâmbătă că 228 de civili, printre care patru copii, au fost ucişi în capitala ucraineană de la începerea invaziei militare ruse. Citește și: Premierul Boris Johnson spune că înfrângerea Ucrainei înseamnă sfârșitul libertății în Georgia și Moldova Alte 912 persoane au fost rănite, potrivit unui comunicat al primăriei Kievului. Armata rusă a lansat în 24 februarie o ofensivă de amploare împotriva Ucrainei, invadând această ţară din mai multe direcţii. Occidentul a reacţionat, Uniunea Europeană, SUA şi Regatul Unit impunând sancţiuni economice dure contra Moscovei. Rusia îşi numeşte agresiunea sa în Ucraina drept "operaţiune militară specială" pentru "denazificarea" ţării vecine.

Putin a folosit în premieră rachete balistice hipersonice "invincibile" Kinjal în Ucraina. Invazia poate deveni devastatoare pe scară largă
Internațional

Putin a folosit în premieră rachete balistice hipersonice "invincibile" Kinjal în Ucraina. Invazia poate deveni devastatoare pe scară largă

Putin, rachete hipersonice "Kinjal" în Ucraina. Ministerul rus al Apărării a declarat sâmbătă că a utilizat cu o zi în urmă rachete hipersonice "Kinjal" pentru a distruge un depozit subteran de arme şi muniţii aeriene în vestul Ucrainei, ceea ce reprezintă o premieră, relatează AFP şi EFE. Putin, rachete hipersonice "Kinjal" în Ucraina Acest tip de rachetă, cu manevrabilitate ridicată, sfidează toate sistemele de apărare antiaeriană, potrivit Moscovei. Utilizarea acestui tip de rachetă este o premieră în conflictul din Ucraina, potrivit agenţiei de presă oficiale RIA Novosti. "La 18 martie, complexul aeronautic 'Kinjal' cu rachetele sale balistice hipersonice a distrus un important depozit subteran de rachete şi muniţie de aviaţie ale armatei ucrainene în localitatea Deliatin, în regiunea Ivano-Frankivsk", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov, în cursul conferinţei sale de presă zilnice. În total, vineri seara, Rusia ar fi efectuat tiruri asupra a 69 de instalaţii militare pe teritoriul Ucrainei, a indicat Ministerul rus al Apărării, între care 12 depozite militare şi 43 de locuri de parcare pentru vehicule militare. Oficial, folosite în premieră "În plus, grupurile antiaeriene ale aviaţiei ruse au doborât 12 drone ucrainene", a spus Konaşenkov. Armata rusa a lovit vineri pentru prima dată o ţintă în vestul Ucrainei, unde a distrus o parcare de avioane la o fabrică de reparaţii din apropierea aeroportului din Lviv, potrivit surselor oficiale. Citește și: Putin a comandat genocidul din Mariupol pentru a închide Ucrainei accesul la Marea Azov, scop îndeplinit vineri seară Rusia nu a raportat niciodată până acum utilizarea acestei rachete balistice în cele doua conflicte în care este implicată, Ucraina şi Siria. Acest tip de rachetă a fost utilizată de mai multe ori la exerciţii de la primul test reuşit în 2018. Rachetele balistice hipersonice "Kinjal" şi rachetele de croazieră "Zircon" aparţin unei familii de noi arme dezvoltate de Rusia, pe care Putin le califică drept "invincibile". Teoretic, scuturile antirachetă nu le pot intercepta Testate cu succes în 2018, 'Kinjal' ("pumnal", în limba rusă) şi-a atins toate ţintele în timpul testelor la o distanţă de până la 1.000 km, potrivit Ministerului rus al Apărării. Cu astfel de rachete sunt echipate avioanele de luptă MiG-31. Rusia a dezvoltat acest tip de armament pentru a avea arme capabile să depăşească sisteme de apărare precum scutul american antirachetă în Europa.

Harta crimelor de război comise de ruși în Ucraina: Bellingcat adună dovezi despre civilii ucraineni uciși din ordinul lui Putin
Internațional

Harta crimelor de război comise de ruși în Ucraina: Bellingcat adună dovezi despre civilii ucraineni uciși din ordinul lui Putin

Harta crimelor comise de ruși în Ucraina, creată de site-ul de investigații Bellingcat. Echipa Bellingcat adună toate informațiile despre atacurile comise de ruși împotriva populației civile din Ucraina, de la invazia Rusiei în țară, în 24 februarie, le verifică și apoi le integrează într-o hartă interactivă. Harta este disponibilă AICI. Citește și: VIDEO Putin, huiduit pe stadionul din Moscova unde ținea un discurs pentru justificarea invaziei din Ucraina Harta crimelor comise de ruși în Ucraina: Bellingcat strânge dovezi cu toate atacurile rușilor împotriva civililor din Ucraina Site-ul de investigații Bellingcat a început să documenteze toate atacurile și crimele săvârșite de armata Rusiei în Ucraina, de la invazia din 24 februarie. Toate imaginile, relatările, clipurile video care prezintă crime împotriva civililor sunt verificate de echipa Bellingcat și, după confirmarea autenticității, sunt inserate într-o hartă interactivă care prezintă, pe zile și pe orașe aceste crime. Citește și: ANALIZĂ Poate fi Putin judecat pentru crime de război? Până în 17 martie, ONU a putut confirma că cel puțin 816 civili ucraineni au fost omorâți și cel puțin o mie au fost răniți în atacurile rușilor. Numărul real al deceselor și al răniților este mult mai mare, atrage atenția Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului. Biroul Procurorului General din Ucraina a confirmat moartea a 109 copii. Aceștia au fost omorâți în explozii sau împușcați. Citește și: FOTO 109 cărucioare de copii, așezate în centrul orașului Liov (Lvov), în memoria celor 109 copii ucraineni uciși de ruși

Încă un general rus, al cincilea, ucis în Ucraina, susține Statul Major General de la Kiev
Internațional

Încă un general rus, al cincilea, ucis în Ucraina, susține Statul Major General de la Kiev

Ucraina: încă un general rus ucis. Un comandant militar rus a fost ucis în orașul ucrainean Cernobaevka în urma unui atac de artilerie, a anunțat sâmbătă Statul Major General al Forțelor Armate din Ucraina într-o postare pe Twitter și citată de BBC. Ucraina: încă un general rus ucis Ucrainenii susțin că este vorba de generalul-locotenent Andrei Mordvichev, comandantul Armatei a 8-a de Arme Combinate a Districtului Militar Sudic al Forțelor Armate Ruse. ?Внаслідок нанесення вогневого ураження по противнику, знищено командувача 8-ї загальновійськової армії Південного військового округу збройних сил російської федерації генерал-лейтенанта Андрія Мордвічева. ? pic.twitter.com/gNfSCMIpkw— Генеральний штаб ЗСУ (@GeneralStaffUA) March 19, 2022 Mordvichev ar fi al cincilea general rus ucis în Ucraina după declanșarea invaziei de către Kremlin. Citește și: VIDEO Putin, huiduit pe stadionul din Moscova unde ținea un discurs pentru justificarea invaziei din Ucraina

Putin a comandat genocidul din Mariupol pentru a închide Ucrainei accesul la Marea Azov, scop îndeplinit vineri seară
Internațional

Putin a comandat genocidul din Mariupol pentru a închide Ucrainei accesul la Marea Azov, scop îndeplinit vineri seară

Ucraina pierde accesul la Marea Azov. Dar numai "temporar", a anunţat vineri seara Ministerul ucrainean al Apărării, în timp ce forţele ruse strâng laţul în jurul Mariupol (sud-est), principalului port ucrainean la Marea Azov, relatează Reuters. Ucraina pierde accesul la Marea Azov "Ocupanţii au reuşit parţial să obţină succes în districtul de operaţiuni Doneţk, privând temporar Ucraina de acces la Marea Azov", indică Ministerul ucrainean al Apărării într-un comunicat. Ministerul nu precizează în text dacă forţele ucrainene au redobândit ulterior accesul la mare. Rusia anunţase vineri seara că forţele sale "strâng laţul" în jurul Mariupol, unde se estimează că 80% din spaţiul locativ a fost avariat, iar sute de locuitori erau prinşi sub dărâmăturile unui teatru bombardat de trupele ruseşti. Citește și: Probleme pentru procurorii lui Kovesi la Sofia: ex-premierul Boiko Borisov a fost eliberat, acuzația de folosire abuzivă de fonduri europene nu mai este pomenită Armata rusă declarase că a reuşit să intre în oraş şi că lupte s-ar da chiar în centrul oraşului Mariupol, asediat de zile întregi, conform purtătorului de cuvânt al Ministerului Apărării rus, Igor Konaşenkov, citat de AFP. Preluarea controlului asupra Mariupol ar constitui un important punct de cotitură în conflict şi ar permite Rusiei să asigure continuitate teritorială între forţele sale venite din Crimeea anexată (sud) şi trupele din Donbas (est), acesta constituind un punct-cheie pentru controlul Crimeii şi accesul la Marea Neagră.

Peste o sută de avioane rusești, inclusiv jetul privat al lui Roman Abramovici, pe lista neagră a SUA
Internațional

Peste o sută de avioane rusești, inclusiv jetul privat al lui Roman Abramovici, pe lista neagră a SUA

Avioane rusești, pe lista neagră americană. Departamentul american al Comerţului a trecut pe lista neagră aproximativ 100 de avioane ruseşti, printre care cel al omului de afaceri rus Roman Abramovici şi Boeing-urile companiei Aeroflot, care au încălcat recent sancţiunile SUA împotriva Rusiei, notează AFP. Avioane rusești, pe lista neagră americană Statele Unite au interzis avioanelor fabricate în Statele Unite sau având în compunere cel puţin 25% piese de origine americană să intre în Rusia fără o autorizaţie specifică. Dar, "de la 2 martie 2022, pe baza informaţiilor disponibile publicului, ministerul a identificat o serie de zboruri comerciale şi private din ţări terţe către Rusia, toate fiind deţinute sau controlate de, sau în regim charter ori închiriate de Rusia sau cetăţeni ruşi", explică ministerul într-un comunicat care publică lista completă a aeronavelor în cauză. Aceste avioane nu mai pot beneficia de realimentare, întreţinere sau furnizare de piese de schimb ori de servicii. "Împiedicând aceste aeronave să primească orice serviciu, inclusiv din străinătate, de exemplu", orice zbor internaţional din Rusia cu aceste aeronave ar putea duce la blocarea lor la sol, a indicat Departamentul Comerţului. Ce avioane sunt pe listă Lista cuprinde avioane ale companiilor Aeroflot, AirBridge Cargo, Utair, Nordwind, Azur Air şi Aviastar, precum şi avionul privat Gulfstream G650 al lui Roman Abramovici. Citește și: Roman Abramovici nu mai poate face bani din clubul Chelsea. Guvernul britanic i-a „înghețat” toate bunurile "Publicăm această listă pentru a avertiza lumea că nu vom permite companiilor şi oligarhilor din Rusia şi Belarus să călătorească nepedepsite, încălcând legile noastre", a declarat secretarul american pentru comerţ, Gina Raimondo. Statele Unite şi aliaţii săi au impus sancţiuni fără precedent împotriva Rusiei în urma invaziei Ucrainei la 24 februarie, reaminteşte AFP.

Probleme pentru procurorii lui Kovesi la Sofia: ex-premierul Boiko Borisov a fost eliberat, acuzația de folosire abuzivă de fonduri europene nu mai este pomenită
Internațional

Probleme pentru procurorii lui Kovesi la Sofia: ex-premierul Boiko Borisov a fost eliberat, acuzația de folosire abuzivă de fonduri europene nu mai este pomenită

Probleme pentru Kovesi: ex-premierul Borisov, eliberat. Fostul premier bulgar Boiko Borisov, arestat joi seara sub suspiciunea de extorcare, a fost eliberat vineri, potrivit imaginilor difuzate de televiziune, relatează AFP. Probleme pentru Kovesi: ex-premierul Borisov, eliberat "A fost brutal şi răutăcios, ne-am întors la comunism", a reacţionat el, adăugând că nu a fost pus sub acuzare. "Au intrat în casa mea în timp ce luam cina. Nu au găsit nimic şi când am crezut că pleacă, mi-au spus, stânjeniţi: ", a declarat politicianul în vârstă de 62 de ani. Citește și: Kovesi face curățenie în Bulgaria: fostul premier Boiko Borisov, reținut joi seară. La pachet, și un fost ministru de Finanțe Procuratura nu a comentat încă acest caz. Borisov a fost arestat în cadrul unei vaste operaţiuni poliţieneşti ordonate de Ministerul de Interne "în legătură cu 120 de dosare de la Parchetul European", dar fără coordonare cu parchetul naţional din "motiv de urgenţă". Doi membri ai partidului său conservator, între care fostul ministru de Finanţe Vladislav Goranov, au fost de asemenea plasaţi în arest. Folosirea abuzivă a fondurilor UE, dispărută Avocatul său Menko Menkov a denunţat o decizie "arbitrară", în timp ce câteva sute de susţinători ai partidului conservator GERB au protestat vineri dimineaţa în centrul capitalei Sofia. Fostul prim-ministru bulgar Boiko Borisov a fost reţinut sub suspiciunea de extorcare şi nu pentru folosire abuzivă de fonduri ale Uniunii Europene, aşa cum s-a raportat anterior, au anunţat vineri procurori la Sofia, notează DPA. Borisov, care a ocupat funcţia de prim-ministru ca şef al partidului conservator GERB pentru trei perioade între 2009 şi anul trecut, a fost reţinut pentru 24 de ore joi. Procurorul şef al Parchetului European, Laura Kovesi, a vizitat Sofia miercuri şi joi. În timpul vizitei, ea a spus că există dovezi pentru 120 de cazuri de folosire abuzivă a fondurilor UE în Bulgaria.

Geaca purtată de Putin la mitingul de la Moscova, produsă de un de brand italian de lux. Preț: 12.500 euro
Internațional

Geaca purtată de Putin la mitingul de la Moscova, produsă de un de brand italian de lux. Preț: 12.500 euro

Geaca purtată de Putin la mitingul de la Moscova este produsă de un brand italian de lux: Loro Piana. Prețul de catalog ale acestei geci este 12.500 de euro, scrie Moscow Times, pe canalul de Telegram. Geaca purtată de Putin la mitingul de la Moscova Comentatorii de pe twitter remarcă faptul că, în timp ce locuitorii Rusiei au ajuns să se bată pentru zahăr, iar soldații trimiși să invadeze Ucraina suferă de foame, liderul de la Kremlin afișează un lux sfidător. Foto: Twitter Ziarul rusesc de opoziție scrie pe contul său de Telegram că haina purtată de președintele rus este marca Loro Piana, din cea mai nouă colecție de iarnă, și costă circa 12.000 de euro. While Russians are fighting for groceries in supermarkets, Putin appeared in front of the Luzhniki audience in a Loro Piana jacket for almost one and a half million rubleshttps://t.co/n0cYjMpWrY#Ukraine #UkraineRussianWar #Odessa #Kyiv #Kiev #UkraineWar pic.twitter.com/0Dc0bDwNzd— RJB News (@RadioJustBack) March 18, 2022 Marcarea unei anexări ilegale Guvenul rus a organizat mai multe evenimente grandioase în marile orașe pentru a celebra anexarea Crimeei din 2014, considerată ilegală de comunitatea internaională. Evenimentele au fost punctate de concerte, în timp ce în Ucraina aramta rusă ucide zilnic sute de civili și militari. Însă discursul lui Putin a fost marcat și de un incident tehnic: transmisia televizată a ultimei părți a discursului său a fost întreruptă. Un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat ulterior agenţiilor ruse de presă, că transmisiunea în direct a fost întreruptă din cauza unei ”pene tehnice la un server”.

VIDEO Putin "dispare" brusc de pe ecranul televizorului, în timpul unui discurs, la un concert cu ocazia marcării anexării Crimeei
Internațional

VIDEO Putin "dispare" brusc de pe ecranul televizorului, în timpul unui discurs, la un concert cu ocazia marcării anexării Crimeei

Putin ”dispare” brusc de pe ecranul televizorului, în timpul unui discurs transmis de canalele rusești. Putin ”dispare” brusc de pe ecranul televizorului Liderul de la Kremlin era pe cale să laude eroismul militarilor ruşi angajaţi în lupte în Ucraina, în faţa a zeci de mii de persoane, pe stadionul Lujniki, moment în care televiziunea publică rusă Rossiya-24 a început să difuzeze alte momente de la acest eveniment, discursuri oficiale şi cântece populare. Here's video of Putin suddenly vanishing mid-sentence. Where is he?! pic.twitter.com/c6VqE6GG3s— max seddon (@maxseddon) March 18, 2022 Rossiya-24 a reluat, un sfert de oră mai târziu, difuzarea intervenţiei liderului de la Kremlin, transmițând discursul cu întârziere. Moscow’s Luzhniki stadium, which hosted the World Cup final in 2018, is packed out for a pro-war rally on the anniversary of Russia’s Crimea annexation.Lots of reports of state employees being bussed in. They’re watching a video with Ukrainian flags being thrown to the ground pic.twitter.com/fIKEzD5WnV— max seddon (@maxseddon) March 18, 2022 Un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat ulterior agenţiilor ruse de presă, că transmisiunea în direct a fost întreruptă din cauza unei ”pene tehnice la un server”. Opt ani de la invadarea Crimeei În discursul său la evenimentul intitulat "Primăvara din Crimeea", președintele rus a lăudat invazia din Ucraina, care, conform narativului oficial de la Moscova, se numește "operațiune militară specială". El a evocat, după o interpretare proprie, evenimentele de acum 8 ani, marcate de fuga în Rusia a fostului președinte Viktor Ianukovici, pe fondul protestelor populare pro-europene. După schimbarea de regim de la Kiev, pe care Putin o numește "lovitură de stat", armata rusă a invadat Crimeea. Citește și: Kovesi, vizită extraordinară la Kiev. Acord cu Parchetul General ucrainean pentru confiscarea averilor criminalilor de război

Bulgaria nu trimite rachete rusești S-300 Ucrainei decât cu larg consens parlamentar
Internațional

Bulgaria nu trimite rachete rusești S-300 Ucrainei decât cu larg consens parlamentar

Bulgaria nu trimite rachete S-300 Ucrainei. Sofia nu va trimite Ucrainei rachete antiaeriene de producţie sovietică S-300 şi nici vreun alt tip de arme, a declarat vineri premierul bulgar Kiril Petkov, potrivit agenţiei EFE. Bulgaria nu trimite rachete S-300 Ucrainei "În acest moment, Bulgaria nu va da nimănui nici sisteme de apărare aeriană, nici alte rachete", a semnalat şeful guvernului bulgar. "Continuăm să sprijinim puternic Ucraina şi îi vom furniza ajutor umanitar, pe lângă primirea a cât mai mulţi refugiaţi posibil", a adăugat premierul Petkov, care se va întâlni sâmbătă la Sofia cu secretarul american al apărării, Lloyd Austin. Citește și: Kovesi, vizită extraordinară la Kiev. Acord cu Parchetul General ucrainean pentru confiscarea averilor criminalilor de război Unele mass-media occidentale au relatat că Washingtonul a cerut Slovaciei şi Bulgariei, ambele ţări membre ale NATO, să ofere Ucrainei sisteme antiaeriene S-300. "Nimeni din partea SUA nu a vorbit cu mine pentru a cere arme. Singurul lucru despre care discutăm sunt eforturile coordonate de consolidare a flancului estic al NATO", a spus Petkov despre acele relatări ale presei. Un larg consens parlamentar poate schimba decizia Mai mult, el a amintit că orice eventuală decizie de a livra arme Ucrainei va trebui aprobată la Sofia cu un "larg consens în Parlament". Premierul Petkov pare astfel să recunoască diviziunile interne din coaliţia sa de guvernare cvadripartită în chestiunea livrării de arme Ucrainei. Una dintre formaţiunile membre ale coaliţiei, Partidul Socialist Bulgar, se opune categoric unui ajutor de acest fel pentru Ucraina. Până în prezent, remarcă agenţia EFE, dintre statele NATO numai Ungaria şi Polonia au refuzat să trimită arme şi muniţii Ucrainei după ce această ţară a fost atacată de Rusia. Slovacia a anunţat că este dispusă să ofere Ucrainei rachete S-300 dacă aliaţii din NATO îi înlocuiesc acest sistem antiaerian cu un altul.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră