sâmbătă 27 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5149 articole
Internațional

Migrația provoacă dispute politice în Germania

Migrația provoacă dispute politice în Germania. Liderul conservatorilor de opoziţie din Germania, Friedrich Merz, a declarat că discuţiile cu guvernul cancelarului Olaf Scholz privind înăsprirea politicii de azil şi migraţie au eşuat. Migrația provoacă dispute politice în Germania Potrivit lui Merz, coaliţia de centru-stânga a lui Scholz a decis să nu efectueze respingeri complete ale solicitanţilor de azil la graniţele naţionale ale Germaniei - o cerere cheie a creştin-democraţilor şi a aripii lor bavareze, Uniunea Creştin-Socială (CDU/CSU). Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea "Aceasta înseamnă că încercarea de a găsi o cale comună a eşuat", a spus el după discuţiile dintre partide la Berlin. Propuneri "lipsite de ambiție" La rândul său, Thorsten Frei, un parlamentar de rang înalt care a reprezentat blocul conservator CDU/CSU, a declarat că propunerile prezentate de guvernul de centru-stânga nu au fost suficient de ambiţioase. El a spus că măsurile vizează îndepărtarea mai rapidă a solicitanţilor de azil respinşi, nu limitarea numărului de sosiri în primul rând. Înainte de discuţii, conservatorii au pus drept condiţie a participării lor ca respingerea migranţilor la graniţele Germaniei să fie discutată. Potrivit cercurilor guvernamentale, ministrul de interne Nancy Faeser a sugerat că, în viitor, poliţia federală ar trebui să verifice dacă un alt stat membru este responsabil pentru efectuarea procedurii de azil în cazul intrării neautorizate atunci când cineva solicită azil, precum şi interogarea persoanei străine. Poliţia federală putea apoi să solicite instanţei competente reţinerea din cauza riscului de sustragere, cu condiţia să fie disponibilă capacitatea de detenţie. Oficiul Federal pentru Migraţie şi Refugiaţi (BAMF) ar putea apoi iniţia o procedură accelerată de readmisie de către ţara responsabilă, în conformitate cu aşa-numitul Regulament Dublin al UE

Migrația provoacă dispute politice în Germania (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Controlul frontierelor germane, „inacceptabil” pentru Polonia (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Controlul frontierelor germane, „inacceptabil” pentru Polonia

Controlul frontierelor germane, „inacceptabil” pentru Polonia. Premierul polonez Donald Tusk a denunţat marţi ca fiind "inacceptabil" anunţul Berlinului privind o înăsprire a politicii migratorii a Germaniei prin controale la toate graniţele. Controlul frontierelor germane, „inacceptabil” pentru Polonia Germania a decis luni să instaureze controale la frontiere pentru a combate imigraţia ilegală, care a devenit din nou o problemă politică majoră pentru guvernul lui Olaf Scholz în faţa ascensiunii extremei drepte. Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea "Acest tip de acţiune este inacceptabil din punctul de vedere al Poloniei", a spus Tusk într-un discurs televizat adresat ambasadorilor polonezi reuniţi la Varşovia pentru o conferinţă anuală. Potrivit lui Tusk, "ceea ce are nevoie Polonia nu este o consolidare a controalelor la frontierele noastre, ci o mai mare participare a ţărilor, inclusiv a ţărilor precum Germania, la supravegherea şi securitatea frontierelor externe ale Uniunii Europene", în special pentru a face faţă unui val de imigraţie ilegală orchestrat, potrivit Varşoviei, de Rusia şi Belarus. Reacție de urgență UE Şeful guvernului polonez îşi doreşte o consultare cu privire la noua situaţie pentru ţările vecine Germaniei. "În următoarele ore, ne vom adresa celorlalte ţări afectate de aceste decizii ale Berlinului, pentru a ne concentra de urgenţă asupra unei reacţii în cadrul Uniunii Europene pe această temă. Cu toţi vecinii statului german", a spus Tusk. Conform anunţurilor făcute de Berlin, controalele la frontierele cu Franţa, Luxemburg, Ţările de Jos, Belgia şi Danemarca vor fi introduse pentru şase luni începând cu 16 septembrie. Ele se vor adăuga la controalele deja existente la frontierele cu Polonia, Republica Cehă, Austria şi Elveţia. Marţi, Comisia Europeană a cerut Berlinului măsuri "proporţionale" şi care trebuie să rămână "excepţionale"

Reacția Comisiei Europene la decizia Germaniei (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Reacția Comisiei Europene la decizia Germaniei

Reacția Comisiei Europene la decizia Germaniei. Comisia Europeană a pledat marţi pentru măsuri "proporţionale" şi care trebuie să rămână "excepţionale" după ce Germania a anunţat înăsprirea politicii sale cu privire la migraţie prin instituirea de controale la toate frontierele sale. Reacția Comisiei Europene la decizia Germaniei Reintroducerea controalelor la frontierele interne ale Uniunii Europene este o "posibilitate", dar acestea trebuie să fie "necesare şi proporţionale", a subliniat o purtătoare de cuvânt a Comisiei la Bruxelles. "Astfel de măsuri trebuie să rămână strict excepţionale", a insistat ea. Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea Germania a anunţat luni introducerea controalelor pe ansamblul frontierei sale în vederea combaterii imigraţiei ilegale, redevenită o temă politică majoră pentru guvernul cancelarului Olaf Scholz în faţa ascensiunii extremei drepte. Controalele la frontierele cu Franţa, Luxemburg, Ţările de Jos, Belgia şi Danemarca vor fi instituite pentru şase luni începând cu 16 septembrie. Acestea se vor adăuga controalelor deja instituite la frontierele cu Polonia, Republica Cehă, Austria şi Elveţia. UE a fost "notificată" UE a primit o "notificare" din partea Germaniei cu privire la aceste măsuri. Berlinul consideră că aceste dispoziţii sunt necesare pentru "a proteja securitatea internă împotriva ameninţărilor actuale din partea terorismului islamist şi criminalităţii transfrontaliere". Comisia nu doreşte să "speculeze" cu privire la fondul dispoziţiilor şi va "evalua situaţia", a declarat purtătoarea de cuvânt citată, insistând asupra "principiului proporţionalităţii" şi "măsurilor alternative" posibile, cum ar fi "patrule comune" între statele europene

SUA vor impune noi sancțiuni Iranului (sursa: Facebook/U.S. Department of State)
Internațional

SUA vor impune noi sancțiuni Iranului

SUA vor impune noi sancțiuni Iranului. Statele Unite vor anunţa marţi noi sancţiuni împotriva Iranului, inclusiv împotriva companiei aeriene naţionale Iran Air, după ce Republica islamică a livrat rachete balistice Rusiei, în pofida avertismentelor Occidentului, a declarat secretarul de stat american Antony Blinken în timpul unei vizite pe care o efectuează în prezent la Londra pentru a discuta despre Ucraina şi Orientul Mijlociu. SUA vor impune noi sancțiuni Iranului "Rusia a primit deja aceste rachete balistice şi le va utiliza probabil în următoarele săptămâni în Ucraina", a declarat Antony Blinken într-o conferinţă de presă comună cu omologul său britanic David Lammy, confirmând astfel furnizarea de rachete iraniene către Rusia. Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea Totodată, Blinken a spus că Moscova a livrat la rândul său tehnologie Teheranului, inclusiv în domeniul nuclear. În acest context, secretarul de stat american a subliniat că decizia Iranului de a furniza Rusiei rachete balistice reprezintă o ameninţare la adresa securităţii europene şi a anunţat că Washingtonul va impune sancţiuni suplimentare împotriva Teheranului. Ministrul britanic de externe, David Lammy, a calificat furnizarea de rachete balistice iraniene Rusiei drept o "escaladare semnificativă". "Aceasta este o acţiune îngrijorătoare la care asistăm din partea Iranului. Este cu siguranţă o escaladare semnificativă şi ne coordonăm", a declarat el în aceeaşi conferinţă de presă. SUA și Marea Britanii, aceeași lungime de undă În conferinţa lor de presă comună, şeful diplomaţiei britanice şi secretarul de stat american Antony Blinken s-au declarat de acord cu privire la necesitatea de a combate influenţa Iranului în Orientul Mijlociu şi în Ucraina. "(Suntem) complet pe aceeaşi lungime de undă în ceea ce priveşte necesitatea de a contracara activitatea malignă a Iranului în regiune şi nu numai", a afirmat Lammy reporterilor alături de Blinken. "Observăm un model îngrijorător de creştere a sprijinului iranian pentru gruparea ilegală de la Kremlin şi am discutat astăzi despre angajamentul nostru comun de a face ca Teheranul să răspundă pentru subminarea stabilităţii globale", a menţionat ministrul de externe britanic. Lammy a declarat că nu va comenta "chestiuni operaţionale" atunci când a fost întrebat dacă Marea Britanie ar da undă verde Ucrainei să folosească rachetele cu rază lungă Storm Shadow pentru a lovi ţinte de pe teritoriul rus. În acelaşi timp, ministrul britanic de externe a anunţat că se va deplasa săptămâna aceasta la Kiev împreună cu omologul său american, Antony Blinken, pentru a reafirma sprijinul militar pentru Ucraina. "Suntem cei mai apropiaţi aliaţi, aşa că sunt încântat că călătorim împreună, demonstrând angajamentul nostru faţă de Ucraina", a spus el, descriind această călătorie drept "prima vizită comună de acest gen din ultimii zece ani". Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, urmează să aibă în cursul zilei şi o întâlnire şi cu premierul britanic Keir Starmer. Aceasta este o ocazie pentru cei doi aliaţi apropiaţi de a-şi exprima hotărârea de a ajuta Ucraina, dar şi de a-şi aplana divergenţele cu privire la Gaza,

Ambasada Iranului infirmă livrarea rachetelor Rusiei (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Internațional

Ambasada Iranului infirmă livrarea rachetelor Rusiei

Ambasada Iranului infirmă livrarea rachetelor Rusiei. Ambasada Iranului în România respinge în mod categoric informaţiile publicate în ultimele zile privind transferul de rachete balistice cu rază scurtă de acţiune către Rusia pentru a fi folosite în războiul din Ucraina, calificându-le drept nefondate. Ambasada Iranului infirmă livrarea rachetelor Rusiei Potrivit sursei citate, este vorba de o repetare a acuzaţiilor discreditate anterior. "Asemenea acuzaţii lipsite de dovezi credibile sunt un exemplu evident de dezinformare". Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea Ambasada califică drept "atât ironic, cât şi ipocrit" faptul că aceste acuzaţii "fără temei" sunt formulate de "ţările direct implicate în conflictul din Ucraina şi care contribuie în mod semnificativ la escaladarea acestuia prin furnizarea de armament avansat". "De la începutul crizei din Ucraina, Republica Islamică Iran nu a fost niciodată parte a războiului şi a conflictului militar", insistă ambasada, care precizează că Teheranul vede aceste acuzaţii ca fiind "doar agende politice înguste şi miope, care vizează promovarea propriilor interese politice". Iranul vrea rezoluție pașnică "Iranul continuă să solicite o rezoluţie paşnică prin dialog şi mijloace diplomatice, subliniind necesitatea unei încetări imediate a focului şi a unor negocieri constructive pentru a pune capăt suferinţei oamenilor afectaţi de acest război tragic", subliniază Ambasada Iranului în România. Reacţia Ambasadei intervine în contextul în care în ultimele zile agenţii internaţionale de presă au publicat declaraţii oficiale în legătură cu acest subiect, după ce CNN şi Wall Street Journal au scris săptămâna trecută că Iranul a transferat în Rusia rachete balistice cu rază scurtă de acţiune, citând surse neidentificate. Astfel, Statele Unite, prin vocea purtătorului de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, Sean Savett, şi-au exprimat îngrijorarea vinerea trecută cu privire la potenţialul transfer de rachete iraniene către Rusia. Ministerul de Externe al Ucrainei şi-a exprimat sâmbătă preocuparea profundă faţă de aceste informaţii, iar luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că Uniunea Europeană consideră ''credibile'' informaţiile deţinute de aliaţi şi va examina această chestiune cu statele membre

Tortura ostaticilor israelieni executați de Hamas (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Tortura ostaticilor israelieni executați de Hamas

Tortura ostaticilor israelieni executați de Hamas. Noi detalii privind condiţiile de detenţie ale celor şase ostatici israelieni care au fost executaţi într-un tunel din Fâşia Gaza au fost dezvăluite în ultimele ore de către armata israeliană, după ce un purtător de cuvânt al Forţelor de Apărare Israeliene (IDF) a prezentat familiilor acestora rezultatele preliminare ale anchetei care creionează un tablou sumbru al captivităţii lor. Tortura ostaticilor israelieni executați de Hamas Potrivit informaţiilor furnizate de postul de televiziune israelian, N12, ostaticii ar fi fost ucişi cu aproximativ 24 de ore înainte de sosirea forţelor israeliene. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău Ei erau ţinuţi într-un tunel mic îngust, cu ventilaţie inadecvată, unde aveau dificultăţi în a sta în picioare şi a respira. Condiţiile sanitare erau deplorabile: "În tunel nu existau nici toalete şi nici duşuri. Ostaticii se spălau cu apa din sticlele pe care le foloseau pentru a bea", se arată în raport. Alimentaţia era extrem de limitată, constând în principal din batoane proteice. Una dintre ostatice, Eden Yerushalmi, a pierdut foarte mult în greutate, cântărind doar 36 kg înainte de a fi executată, conform documentului citat. Au încercat să se apere În pofida acestor condiţii inumane, ostaticii au supravieţuit timp de 330 de zile înainte de a fi ucişi de combatanţii Hamas, care se temeau aparent de o operaţiune de salvare iminentă. Probele arată că unii dintre ostatici s-au apărat în timpul execuţiei. "Câţiva dintre cei şase ar fi încercat să se apere şi ar fi luptat împotriva celor care au tras în ei", relatează Channel 12. Expertiza medico-legală relevă că "Hersh (Goldberg-Polin), Ori (Danino), Alex (Lobanov) şi Almog (Sarusi) le-au apărat pe Eden (Yerushalmi) şi Carmel (Gat)", cele două fete din acest grup, adaugă postul tv Channel 13. Tunelul în care au fost descoperite cadavrele se afla la un kilometru de cel în care a fost eliberat ostaticul Farhan Qadi, la o adâncime de 20 de metri. Armata israeliană nu dispunea de informaţii operative despre locul în care se aflau aceştia în ultimele luni, ceea ce explică evoluţia lentă şi treptată a operaţiunilor din Rafah, conform autorităţilor militare. Împușcați cu sânge rece Trupurile au fost găsite cu urme de gloanţe în cap şi în alte zone, prezentând semne evidente de lipsă de hrană şi de condiţii sanitare. Identificarea cadavrelor a fost confirmată de poliţie şi de un rabin după ce au fost extrase din tunel. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat săptămâna trecută: "I-au împuşcat cu sânge rece. I-au ciuruit... I-au împuşcat cu un glonţ în ceafă". Armata israeliană crede că ostaticii au fost ucişi cu o zi sau două înainte de descoperirea tunelului pe 31 august. O primă autopsie efectuată la 1 septembrie a arătat că au fost împuşcaţi de la mică distanţă cu două-trei zile înainte, notează i24News. O familie, vorbind sub protecţia anonimatului, a declarat pentru N12: "Au făcut totul pentru a supravieţui în condiţii imposibile... şi, în cele din urmă, Hamas i-a asasinat.... Singura lor cerere a fost ca guvernul să-i salveze, iar guvernul nu şi-a îndeplinit misiunea". În tunel, anchetatorii au mai găsit un generator, o lanternă mică ce nu funcţiona mereu, un set de şah, ustensile de scris şi caiete. Acestea au fost recuperate de forţele de securitate şi vor fi predate familiilor. Ample proteste au cuprins Israelul după moartea celor şase ostatici în Fâşia Gaza, intervenind într-un moment în care nemulţumirea populaţiei este în creştere ca urmare a eşecului guvernului de a ajunge la un acord de încetare a focului care să asigure eliberarea ostaticilor israelieni deţinuţi în Gaza.

Ungaria sfidează UE: autocare pentru migranți (sursa: newser.com)
Internațional

Ungaria sfidează UE: autocare pentru migranți

Ungaria sfidează UE: autocare pentru migranți. Ungaria a prezentat autocare cu care doreşte să trimită la Bruxelles solicitanţii de azil ce sosesc la graniţa sa cu Serbia, provocând luni o reacţie furioasă din partea guvernului belgian. Ungaria sfidează UE: autocare pentru migranți Ameninţarea, făcută iniţial în august, a căpătat noi proporţii în ultimele zile cu o operaţiune mediatică în timpul căreia a fost dezvăluit un rând de autocare galbene ale companiei publice, special închiriate pentru această misiune, potrivit guvernului ungar. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău "UE vrea să forţeze Ungaria să lase să intre migranţii ilegali pe care îi oprim la graniţa sudică a ţării", a declarat vineri ministrul ungar adjunct de interne Bence Retvari. "Ei bine, după aplicarea procedurilor europene, le vom oferi un bilet dus gratuit către Bruxelles", a avertizat el. "Dacă Bruxellesul îi vrea, îi va avea", a adăugat oficialul ungar. Amendă record pentru Ungaria Ungaria răspunde astfel la o amendă record de 200 de milioane de euro impusă în iunie de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru nerespectarea tratatelor europene privind dreptul de azil, însoţită de o penalitate zilnică de un milion de euro. Guvernul premierului Viktor Orban refuză să plătească, considerând decizia "nedreaptă" şi "scandaloasă". Această ameninţare este "inacceptabilă", a reacţionat secretarul de stat belgian pentru azil şi migraţie, Nicole de Moor, într-un comunicat. "Acest tip de bravadă este dăunător şi contraproductiv" şi "subminează solidaritatea şi cooperarea în cadrul Uniunii", a spus ea, avertizând împotriva "unei încălcări flagrante a acordurilor europene şi internaţionale". Comisia Europeană nu a comentat Întrebată despre această chestiune luna trecută, Comisia Europeană a preferat să nu comenteze, spunând că este obişnuită cu astfel de "declaraţii zgmotoase din partea Ungariei". Fără să rateze nicio ocazie de a denunţa ceea ce el crede că este o înlocuire etnică în desfăşurare în ţările din Europa de Vest, premierul naţionalist maghiar Viktor Orban se opune cu înverşunare sosirii migranţilor extra-europeni în ţara sa. De la criza din 2015, el a baricadat Ungaria ridicând garduri la graniţele sale, spunând că vrea să "apere" o Europă "creştină". Dacă Budapesta nu plăteşte amenda, Comisia Europeană poate recupera sumele datorate prin deducerea lor din fondurile europene pe care nu le-a plătit încă. Bruxellesul încă îngheaţă 19 miliarde de euro pentru Ungaria pentru încălcarea principiilor statului de drept

Rachetele Iranului pentru Rusia: „escaladare dramatică" (sursa: iranwatch.org)
Internațional

Rachetele Iranului pentru Rusia: "escaladare dramatică"

Rachetele Iranului pentru Rusia: "escaladare dramatică". Statele Unite au declarat luni că livrarea de către Iran de rachete balistice către Rusia ar reprezenta o "escaladare dramatică" a sprijinului Teheranului pentru Moscova în războiul din Ucraina şi ar putea avea "consecinţe semnificative". Rachetele Iranului pentru Rusia: "escaladare dramatică" "Suntem incredibil de alarmaţi de aceste informaţii", a declarat presei adjunctul purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, Vedant Patel. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău "Orice transfer de rachete balistice iraniene către Rusia ar reprezenta o escaladare dramatică a sprijinului Iranului pentru agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei", a menţionat sursa citată. Uniunea Europeană consideră că aliaţii dispun de ''informaţii credibile'' despre rachete balistice iraniene livrate Rusiei, a indicat luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Kremlin nu dezminte informația Kremlinul nu a dezminţit că Iranul ar livra rachete Moscovei, aşa cum susţin occidentalii, precizând că Rusia îşi dezvoltă relaţiile cu Teheranul potrivit propriilor interese, în special în domeniile ''cele mai sensibile''. Potrivit publicaţiei Wall Street Journal, SUA şi-au informat aliaţii europeni despre o livrare de rachete iraniene cu rază scurtă de acţiune pentru Rusia într-o perioadă când aceasta şi-a intensificat atacurile contra oraşelor şi infrastructurilor ucrainene. Washingtonul şi aliaţii europeni ai Ucrainei au avertizat în mod repetat că astfel de livrări ar avea consecinţe grave pentru Iran, ţară supusă unui regim strict de sancţiuni occidentale

Ucraina atacă: Moscova val de drone (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina atacă Moscova: val de drone

Ucraina atacă Moscova: val de drone. Oficiali ruşi au declarat marţi că cel puţin 15 drone au fost doborâte luni noaptea în jurul Moscovei, în cursul unui val de atacuri ucrainene care a incendiat clădiri rezidenţiale, a ucis o femeie şi a impus anularea a cel puţin 30 de curse aeriene. Ucraina atacă Moscova: val de drone Peste 60 de drone au fost doborâte de asemenea în regiunea Briansk din sud-vestul Rusiei, vecină cu Ucraina, şi în regiunea Lipeţk din sud, au anunţat guvernatorii regiunilor respective, unde nu s-au raportat daune sau victime. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău Industria ucraineană producătoare de drone este în creştere rapidă, iar Kievul a intensificat atacurile cu acest tip de arme împotriva unor infrastructuri energetice, militare şi de transport ruseşti. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a comunicat pe Telegram că echipajele de intervenţie de urgenţă au fost trimise în mai multe locuri din regiune, inclusiv în apropierea aeroportului Jukovo şi în districtul Domodedovo, unde este situat unul din cele mai mari aeroporturi din capitala rusă.

Coreea de Nord dezvoltă arsenalul nuclear (sursa: KCNA)
Internațional

Coreea de Nord dezvoltă arsenalul nuclear

Coreea de Nord dezvoltă arsenalul nuclear. Liderul nord-coreean Kim Jong Un a declarat că doreşte dezvoltarea continuă a arsenalului nuclear al ţării sale, dar a dat asigurări că Phenianul este "o putere nucleară responsabilă", informează marţi media oficiale nord-coreene. Coreea de Nord dezvoltă arsenalul nuclear Din cauza "ameninţărilor mai diversificate" ale SUA şi aliaţilor lor, "forţele nucleare" ale Coreei de Nord şi capacităţile sale de dezvoltare trebuie să fie "perfecţionate", a spus liderul nord-coreean. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău Phenianul "îşi va dubla" eforturile pentru ca forţele sale armate, inclusiv forţele nucleare, să fie "pe deplin gata de luptă", a declarat Kim Jong-un cu ocazia celei de-a 76-a aniversări de la crearea Republicii Populare Democrate Coreea, numele oficial al Coreei de Nord. Asigurările lui Kim Jong Un Cu toate acestea, Coreea de Nord este "o putere nucleară responsabilă", a dat asigurări Kim Jong Un. "Armele noastre nucleare, care servesc la a ne apăra, nu sunt o ameninţare pentru nimeni", a subliniat el. Acest discurs intervine în condiţiile în care relaţiile dintre cele două Coreei se află la cel mai scăzut nivel. Recent, Coreea de Nord a anunţat desfăşurarea a 250 de lansatoare de rachete balistice la frontiera cu Sudul. Nu este prima dată când Coreea de Nord anunţă o "creştere exponenţială" a arsenalului său nuclear. Phenianul se foloseşte cu regularitate de evenimente naţionale pentru a-şi etala succesele în domeniu. Potrivit lui Yang Uk, de la Asan Institute for Policy Study, "până în 2027, Coreea de Nord poate să conteze pe 200 de focoase nucleare şi pe circa 300 până în 2030".

Oficiali militari americani: „Trump, un pericol”(sursa: BBC)
Internațional

Oficiali militari americani: „Trump, un pericol”

Oficiali militari americani: „Trump, un pericol”. Zece foşti înalţi oficiali militari din SUA, aflaţi în prezent în rezervă, au dat publicităţii luni o scrisoare deschisă în care îşi exprimă sprijinul pentru vicepreşedinta democrată în exerciţiu Kamala Harris, despre care afirmă că este singurul candidat la preşedinţie potrivit pentru a servi în calitate de comandant suprem al naţiunii şi îl califică pe rivalul ei republican Donald Trump drept "un pericol pentru securitatea noastră naţională şi democraţie". Oficiali militari americani: „Trump, un pericol” Scrisoarea, semnată, printre alţii, de generalul în rezervă Larry Ellis şi de contraamiralul în retragere Michael Smith, citează comentariile lui Trump care denigrează membri ai armatei SUA, ei denunţând "abordarea haotică" a fostului preşedinte republican cu privire la Afganistan, inclusiv negocierea unui acord cu talibanii care a permis revenirea pe câmpul de luptă a 5.000 de combatanţi ai grupării, înainte de retragerea militară a Statelor Unite din această ţară desfăşurată în mandatul actualului preşedinte democrat Joe Biden. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău În schimb, potrivit lor, Kamala Harris "şi-a demonstrat capacitatea de a face faţă celor mai dificile provocări de securitate naţională în Situation Room şi pe scena internaţională", de la invazia Rusiei în Ucraina şi până la tensiunile cu China în regiunea Indo-Pacific. Sprijin pentru Harris "Harris este cel mai bun - şi singurul - candidat la preşedinţie în această cursă potrivit să servească în calitate de comandantul nostru suprem", au scris ei în scrisoarea postată pe contul X de campanie al Kamalei Harris. Vicepreşedinta democrată şi Donald Trump, care candidează pentru a treia oară după ce a fost în funcţie din 2017 până la începutul anului 2021, se află într-o cursă strânsă înainte de alegerile din 5 noiembrie, într-o competiţie fără precedent în care viitorul democraţiei americane este foarte important. Noul video al Kamalei Harris Publicarea acestei scrisori a coincis cu un nou video de campanie al lui Harris, lansat înainte de dezbaterea de marţi seară a celor doi candidaţi, în care apar foşti oficiali din perioada preşedinţiei lui Donald Trump care avertizează că o a doua preşedinţie a acestuia ar reprezenta riscuri majore pentru SUA. "În 2016, Donald Trump a spus că va alege doar cei mai buni oameni pentru a lucra la Casa Albă. Acum, acei oameni au un avertisment pentru America. Trump nu este potrivit să fie preşedinte din nou, se teme vicepreşedintele său", se arată în videoclipul care conţine mesaje înregistrate cu fostul său vicepreşedinte Mike Pence, cu ex-ministrul apărării Mike Esper, cu fostul consilier pentru securitate naţională John Bolton şi cu fostul şef al Statului Major Interarme, Mark Milley. Această scrisoare apare cu o zi înainte ca preşedintele republican al Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, să găzduiască o ceremonie de acordare a medaliei de aur din partea Congresului în onoarea celor 13 militari americani ucişi în timpul retragerii haotice din Afganistan în august 2021. Trump şi colegii săi republicani au încercat să o învinuiască pe Kamala Harris pentru retragerea din Afganistan, despre care Congresul a publicat luni un raport. În scrisoarea lor, foştii înalţi oficiali militari îi reproşează lui Donald Trump că "nu şi-a asumat responsabilitatea pentru rolul său în punerea membrilor serviciilor în pericol", evocând înţelegerea sa de a elibera combatanţi talibani fără implicarea guvernului afgan şi criticându-l pentru că nu a lăsat un plan de retragere după ce a părăsit funcţia în urma pierderii alegerilor din 2020.

Germania introduce controale la frontierele terestre (sursa: Facebook/Polizei München)
Internațional

Germania introduce controale la frontierele terestre

Germania introduce controale la frontierele terestre. Guvernul german a anunţat luni că, de la 16 septembrie, introduce temporar controale la toate frontierele terestre, cu obiectivul de „a reduce imigraţia clandestină şi a spori securitatea internă”. Germania introduce controale la frontierele terestre Începând din 16 septembrie, vor fi introduse pentru o perioadă de 6 luni controale la frontierele cu Franţa, Luxemburg, Olanda, Belgia şi Danemarca, a detaliat un comunicat al Ministerului de Interne. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău Controalele li se vor adăuga celor deja în vigoare la graniţele cu Polonia, Cehia, Austria şi Elveţia. Politica de azil şi imigraţie a revenit în centrul dezbaterilor în Germania odată cu ascensiunea puternică a partidului Alternativa pentru Germania (AfD, extrema dreaptă), care a obţinut rezultate record în alegerile din landurile estice Turingia, unde s-a plasat pe primul loc, şi Saxonia pe 1 septembrie. Peste două săptămâni vor avea loc alegeri şi în Brandenburg, unde Partidul Social Democrat (SPD) al cancelarului Olaf Scholz şi ministrului de interne Nancy Faeser încearcă să păstreze controlul guvernării. Protecția securității interne În comunicatul de luni, guvernul federal declară că întărirea controalelor este necesară pentru "protecţia securităţii interne împotriva ameninţărilor actuale ale terorismului islamist şi criminalităţii transfrontaliere", la două săptămâni după atentatul de la Solingen revendicat de gruparea Statul Islamic. Berlinul îşi explică decizia şi prin "capacităţile limitate ale municipalităţilor în materie de găzduire, educaţie şi integrare" a refugiaţilor şi solicitanţilor de azil primiţi în ţară. Ministerul de Interne a precizat că a notificat Comisia Europeană despre noile controale, fiind vorba despre măsuri excepţionale pe teritoriul UE. Test pentru UE De altfel, impunerea controalelor temporare la frontiere ar putea fi un alt test pentru unitatea UE. După atacul de la Solingen, al cărui autor prezumat este un sirian de 26 de ani care ar fi trebuit expulzat, coaliţia condusă de Scholz a introdus unele măsuri în materie de control al imigraţiei. Guvernul a anunţat desfiinţarea ajutoarelor pentru solicitanţii de azil intraţi în UE printr-o altă ţară decât Germania, şi vrea să înlesnească expulzarea unor refugiaţi care au fost condamnaţi penal. Ministrul de interne al Austriei, Gerhard Karner, a declarat luni pentru cotidianul german Bild că ţara sa nu va prelua niciunul dintre migranţii respinşi de Germania la frontieră. "Nu există niciun spaţiu de manevră aici. Aceasta este legea. Am dat dispoziţie şefului poliţiei federale să nu permită nicio returnare", a spus ministrul austriac

Rusia condiționează posibilul demers pentru pace (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia condiționează posibilul demers pentru pace

Rusia condiționează posibilul demers pentru pace. Kremlinul a transmis luni că nu respinge propunerea cancelarului german Olaf Scholz ca Rusia să participe la o viitoare conferinţă pentru pace în Ucraina, dar a subliniat că un asemenea demers este inutil dacă nu este susţinut şi de SUA şi dacă nu implică negocieri directe între Moscova şi Kiev. Rusia condiționează posibilul demers pentru pace "Nu ştim nimic mai mult faţă de ceea ce a a relatat presa. Şi anume că un fel de plan este în lucru. Încă nu cunoaştem detaliile pe care le-ar implica. Noi nu respingem în avans niciun plan, dar trebuie să înţelegem despre ce este vorba", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, la conferinţa sa de presă zilnică. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău Cancelarul german Olaf Scholz, care s-a întâlnit vineri cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a apreciat duminică într-un interviu că a sosit momentul intensificării eforturilor diplomatice care să conducă la pace în Ucraina, adăugând că în discuţia cu preşedintele ucrainean ei au fost de acord asupra nevoii unei noi conferinţe pentru pace, care să includă şi Rusia, după conferinţa desfăşurată în iunie în Elveţia fără participarea Moscovei. "Fără nicio îndoială va avea loc o altă conferinţă pentru pace (...) Preşedintele ucrainean şi cu mine suntem de acord ca aceasta să includă şi Rusia", a spus Scholz în interviu. Comentând în continuare această declaraţie, Dmitri Peskov a subliniat că, "în ce priveşte soluţionarea conflictului din Ucraina prin mijloace paşnice, până la ora actuală nu s-a conturat nimic concret". "De fapt, nu vedem declaraţii pe acest subiect din partea ţării care conduce întregul proces, care conduce Occidentul colectiv", a explicat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, referindu-se la SUA. Potrivit Rusiei, în negocierile desfăşurate la Istanbul cu oficialii ucraineni în martie-aprilie 2022, la o lună după lansarea invaziei asupra Ucrainei, aproape fusese convenit un acord de pace, dar care în final a fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului. Planul cancelarului Scholz Conform publicaţiei italiene La Repubblica, cancelarul german Olaf Scholz pregăteşte propriul plan de pace pentru soluţionarea conflictului în Ucraina şi care nu exclude cedarea unor teritorii ale acesteia către Rusia. Cancelarul german, a cărui propunere privind o pace negociată survine după ce alegerile regionale desfăşurate săptămâna trecută au confirmat pierderea de popularitate a tuturor celor trei formaţiuni care alcătuiesc coaliţia sa de guvernare, respectiv social-democraţii săi, liberalii ministrului de finanţe Christian Lindner şi Verzii titularei Externelor, Annalena Baerbock, a fost criticat pentru iniţiativa sa de opoziţia de dreapta. Scholz încearcă să "împingă subtil Ucraina către o pace falsă determinată de Rusia", a declarat Roderich Kiesewetter, un deputat al Uniunii Creştin-Democrate (CDU). În replică, purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin, Steffen Hebestreit, a precizat luni că "o pace justă nu trebuie să însemne ridicarea steagului alb de către Ucraina". "Există un consens conform căruia o astfel de întâlnire (precum conferinţa desfăşurată în Elveţia) ar trebui să ia în considerare şi Rusia, iar acest efort este în desfăşurare, dar avem senzaţia în întreaga lume că acest război trebuie, dacă este posibil, să se termine curând", a mai explicat acelaşi purtător de cuvânt. Cerințele lui Putin Vladimir Putin a cerut în luna iunie retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, într-o propunere pentru o încetare a focului şi o pace negociată pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfăşurate în 2022 la Istanbul. Cererea lui Putin a fost respinsă din start de Ucraina şi de aliaţii ei occidentali, în special SUA, care au precizat că sprijină doar "formula de pace" prezentată la sfârşitul anului 2022 de Zelenski şi care prevede în principal retragerea necondiţionată a tuturor trupelor ruse din Ucraina, inclusiv din Crimeea, şi restabilirea graniţelor acestei ţări recunoscute internaţional. Ulterior, în iulie, Zelenski a declarat că pregăteşte o foaie de parcurs pentru încheierea războiului care să fie prezentată către sfârşitul anului Rusiei la un nou "summit pentru pace", în continuarea reuniunii căreia Ucraina i-a dat acest nume şi s-a desfăşurat la jumătatea lunii iunie în Elveţia, unde participanţii au abordat condiţiile în care Ucraina ar accepta încheierea unei păci cu Rusia, care nu a fost invitată la acea conferinţă, dar potrivit lui Zelenski ar putea fi invitată la următoarea conferinţă. Însă Moscova a reacţionat sceptic faţă de această iniţiativă a preşedintelui ucrainean, insistând că o conferinţă de pace trebuie să însemne discuţii directe între cele două părţi, nu un forum în care Zelenski să caute sprijin internaţional pentru propunerile sale de încheiere a conflictului.

Opozantul lui Maduro: azil în Spania (sursa: Facebook/Edmundo González Urrutia)
Internațional

Opozantul lui Maduro: azil în Spania

Opozantul lui Maduro: azil în Spania. Edmundo Gonzalez Urrutia, candidat de opoziţie la preşedinţia Venezuelei, a ajuns duminică în Spania, unde a cerut azil, după ce autorităţile de la Madrid anunţaseră deja că îi vor răspunde favorabil. Opozantul lui Maduro: azil în Spania Gonzalez Urrutia, care contestă realegerea preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro, a declarat la sosirea la Madrid că va continua "lupta pentru libertate şi pentru restabilirea democraţiei în Venezuela". Citește și: Eurostat: România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușiri ale serviciilor Politicianul şi soţia sa călătoriseră cu un avion militar spaniol, care a aterizat înainte de ora locală 16.00 (14.00 GMT) la baza aeriană din Torrejon de Ardoz din apropierea capitalei, a anunţat ministerul spaniol de externe. Într-un mesaj audio de 40 de secunde, fostul ambasador în vârstă de 75 de ani a vorbit despre "momente de presiune, de constrângere şi ameninţări" pentru a nu fi lăsat să plece din ţara sa şi a mulţumit pentru "dovezile de solidaritate primite". SUA îl sprijină pe Gonzales Urrutia Secretarul de stat american Antony Blinken şi-a făcut cunoscut, tot duminică, sprijinul pentru Gonzalez Urrutia. El a declarat într-un comunicat că "Statele Unite condamnă cu fermitate decizia lui Maduro de a recurge la represiune şi la intimidare pentru a se agăţa de putere prin forţa brută, în loc să îşi recunoască înfrângerea la urne". Lidera opoziţiei venezuelene, Maria Corina Machado, a scris în reţeaua X că Gonzalez Urrutia a fost nevoit să fugă pentru "a-şi păstra liberatea şi viaţa", după o lună în clandestinitate. "Viaţa sa era în pericol, iar înmulţirea ameninţărilor, a citaţiilor, mandatele de arestare pe numele său arată că regimul nu are niciun scrupul şi nicio limită în obsesia sa de a-i închide gura şi de a încerca să-l frângă". Ea a dat asigurări că fostul candidat la preşedinţie "va lupta din străinătate alături de diaspora" şi a adăugat: "eu voi continua să fac acelaşi lucru aici". În țară, ar putea fi arestat Gonzalez Urrutia nu a răspuns la trei citaţii din partea procuraturii, arătând că dacă s-a fi prezentat ar fi putut fi lipsit de libertate. El a cerut să beneficieze de dreptul la azil, a declarat la televiziunea naţională ministrul spaniol de externe Jose Manuel Albares, care a precizat că "guvernul, fireşte, i-l va acorda". Procurorul general al Venezuelei, Tarek William Saab, considerat obedient faţă de puterea politică, a apreciat la Caracas că azilul în Spania marchează "sfârşitul sezonului unei opere umoristice". Pe numele lui Gonzalez Urrutia fusese emis în 2 septembrie un mandat de arestare, după ce parchetul a deschis anchete pentru nerespectarea legilor, conspiraţie, uzurpare de funcţii şi sabotaj. Opozantul acceptase pe loc să o înlocuiască pe Machado, după ce aceasta fusese declarată ineligibilă. Conform opoziţiei venezuelene, care a publicat procesele verbale puse la dispoziţiei de reprezentanţii săi în structurile electorale, Gonzalez Urrutia a obţinut peste 60% din voturi la alegerile din 28 iulie. Statele Unite, Uniunea Europeană şi mai multe ţări latino-americane nu recunosc realegerea lui Maduro. O mare parte din comunitatea internaţională nu a recunoscut nici victoria acestuia în scrutinul din 2018 boicotat de opoziţia venezueleană, care a acuzat regimul de la Caracas de fraude. După ce s-a anunţat a doua realegere a lui Maduro, în Venezuela au izbucnit proteste spontane, a căror reprimare s-a soldat cu 27 de morţi, 192 de răniţi şi circa 2400 de arestări.

Iranul a livrat rachete balistice Rusiei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Iranul a livrat rachete balistice Rusiei

Iranul a livrat rachete balistice Rusiei. Uniunea Europeană consideră că aliaţii dispun de ''informaţii credibile'' despre rachete balistice iraniene livrate Rusiei, a indicat luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Iranul a livrat rachete balistice Rusiei ''Examinăm această chestiune cu statele membre şi, dacă se confirmă, această livrare ar reprezenta o escaladare materială importantă în sprijinul Iranului pentru războiul de agresiune ilegală al Rusiei contra Ucrainei'', a declarat Peter Stano. Citește și: Eurostat: România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușiri ale serviciilor Kremlinul nu a dezminţit că Iranul ar livra rachete Moscovei, aşa cum susţin occidentalii, precizând că Rusia îşi dezvoltă relaţiile cu Teheranul potrivit propriilor interese, în special în domeniile ''cele mai sensibile''. ''Acest tip de informaţii nu sunt întotdeauna adevărate. Iranul este un partener important al nostru, dezvoltăm relaţii comerciale şi economice, dezvoltăm dialogul şi cooperarea în toate domeniile posibile, inclusiv în cele mai sensibile'', a declarat purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov. Relații strânse: Teheran, Moscova Teheranul şi Moscova şi-au intensificat relaţiile după invadarea Ucrainei de către trupele ruse în februarie 2022. Iranul livrează drone Shahed armatei ruse. De partea sa, Fazlollah Nozari, reprezentant al conducerii Gărzilor Revoluţionare iraniene, a susţinut că relatările despre transferul de rachete iraniene către Rusia se înscriu într-un ''război psihologic''. Vineri, SUA au declarat că orice transfer iranian de rachete balistice spre Rusia ar marca o escaladare majoră în războiul din Ucraina.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră