luni 27 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5839 articole
Internațional

Prețul electricității, disparități mari în UE

Prețul electricității, disparități mari în UE. Premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, a reiterat marți necesitatea ca Uniunea Europeană să abordeze diferențele semnificative între prețurile la energie electrică din statele membre. Solicitările sale includ crearea unei piețe comune de electricitate și o partajare mai eficientă a energiei în cadrul blocului comunitar. Prețul electricității, disparități mari în UE După izbucnirea conflictului din Ucraina și întreruperea livrărilor de gaze rusești, țările din Sud-Estul Europei, inclusiv Grecia, au fost afectate de creșteri rapide ale prețurilor la electricitate. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție Comparativ, statele membre din nordul Europei au resimțit creșteri mai moderate. Mitsotakis a subliniat problema încă din vara anului trecut, trimițând o scrisoare către Comisia Europeană în care a denunțat „discrepanțele inacceptabile” între prețurile la energie electrică din Europa. Recent, într-o nouă scrisoare, el a cerut Bruxelles-ului să accelereze soluționarea acestor disparități, considerând că situația actuală încalcă principiile liberei circulații a bunurilor. Apelul premierului elen „Nu putem avea o țară în care prețurile la electricitate sunt de ordinul sutelor de euro și, în același moment, o altă țară are prețuri zero sau negative”, a afirmat Mitsotakis. El a solicitat formarea unui grup de lucru la nivelul UE care să analizeze cadrul de reglementare, soluțiile tehnice și oportunitățile de investiții pentru a crește livrările transfrontaliere de energie. Investiții masive necesare Uniunea Europeană estimează că va cheltui 584 de miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii energetice până la sfârșitul deceniului. Acest efort include transportul unor cantități mari de energie verde, menite să reducă dependența de sursele tradiționale. Propunerile lui Mitsotakis Kyriakos Mitsotakis a sugerat revizuirea planurilor pe termen lung ale UE, adaptându-le la resursele și tehnologiile disponibile în fiecare țară. De asemenea, el a propus includerea unor recompense pentru statele care fac investiții cu beneficii supradimensionate pentru blocul comunitar. Premierul Greciei consideră că soluționarea acestor provocări este esențială pentru dezvoltarea unei piețe interne eficiente a energiei electrice în Uniunea Europeană. Acest lucru ar putea reduce disparitățiile de costuri și ar asigura o mai bună integrare a piețelor de energie.

Prețul electricității, disparități mari în UE (sursa: Facebook/Kyriakos Mitsotakis)
Trump înființează departamentul pentru taxe internaționale
Internațional

Trump înființează departamentul pentru taxe internaționale

Trump înființează departamentul pentru taxe internaționale. Președintele ales al SUA, Donald Trump, a dezvăluit marți planurile de a începe mandatul său cu crearea unui nou departament guvernamental, denumit „Serviciul pentru Venituri Externe”. Acesta va avea responsabilitatea colectării taxelor vamale, datoriilor și altor venituri din surse externe. Trump înființează departamentul pentru taxe internaționale Trump a anunțat pe rețeaua sa de socializare Truth Social că va semna oficial actul de creare a departamentului pe 20 ianuarie, ziua învestirii sale ca președinte al Statelor Unite. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție „Prin acorduri comerciale slabe și îngăduitoare, economia americană a oferit lumii creștere și prosperitate, în timp ce noi ne-am taxat singuri. A sosit momentul ca aceasta să se schimbe”, a afirmat Trump. Măsuri dure pentru economiile externe Trump a indicat că noul departament va implementa taxe vamale semnificative pentru importuri, în special din Canada, Mexic și China. „Vom începe să îmi taxăm partenerii comerciali care au profitat de pe urma noastră și ei vor plăti, în sfârșit, partea ce li se cuvine”, a declarat el. Taxe vamale pentru Canada, Mexic și China Președintele ales a promis o taxă de 25% asupra importurilor din Canada și Mexic până când cele două țări vor lua măsuri pentru a combate migrația ilegală și traficul de droguri la granițele lor cu SUA. China va fi vizată de o taxă vamală de 60%. De asemenea, Trump a anunțat o taxă generală de 10% pentru toate importurile, pentru a stimula producția internă și a reduce deficitul comercial al SUA. Avertismente din partea economiștilor Analiștii economici au avertizat deja că aceste măsuri ar putea provoca distorsionarea fluxurilor comerciale, creșterea costurilor pentru consumatori și măsuri de retorsiune comercială din partea altor țări asupra exporturilor americane. Prin crearea „Serviciului pentru Venituri Externe'”și implementarea noilor taxe vamale, Donald Trump marchează un punct de cotitură în politica economică a SUA, punând accent pe protecționism și pe stimularea economiei interne.

Misiune NATO pentru securitatea Mării Baltice (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Misiune NATO pentru securitatea Mării Baltice

Misiune NATO pentru securitatea Mării Baltice. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat o nouă misiune pentru protejarea infrastructurii critice din Marea Baltică, în contextul intensificării atacurilor asupra cablurilor submarine de telecomunicații și energie. Denumită "Baltic Sentry", operațiunea implică utilizarea fregatelor, aeronavelor și dronelor pentru a consolida securitatea în regiune. Misiune NATO pentru securitatea Mării Baltice Mark Rutte a explicat că misiunea are ca scop supravegherea și protejarea zonelor cheie din Marea Baltică. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție Această inițiativă face parte dintr-un efort amplu al NATO de a preveni și descuraja acte destabilizatoare, cum ar fi sabotajele recente asupra infrastructurii submarine. "Baltic Sentry" Misiunea include fregate, avioane de patrulare maritimă și o flotă de drone navale de suprafață. Acestea vor fi desfășurate pentru a îmbunătăți supravegherea și a descuraja viitoarele atacuri. Resursele vor fi mobilizate în funcție de necesități, evitând dezvăluirea detaliilor care ar putea oferi un avantaj potențialilor adversari. Amenințările din Marea Baltică În ultimele luni, mai multe cabluri submarine de telecomunicații și energie au fost avariate, incidente despre care experții consideră că fac parte dintr-un "război hibrid" orchestrat de Rusia. NATO urmărește să consolideze securitatea și să protejeze infrastructura critică împotriva acestor amenințări. Summitul NATO de la Helsinki Summitul de la Helsinki a reunit lideri din țările NATO de la Marea Baltică, inclusiv Danemarca, Germania, Polonia și Suedia. Scopul principal al întâlnirii a fost identificarea soluțiilor pentru protejarea infrastructurii esențiale și combaterea "flotei fantomă" ruse. Această flotă, formată din 79 de nave, este folosită de Rusia pentru a evita sancțiunile internaționale și a transporta petrol în mod clandestin. Protecția infrastructurii submarine NATO consideră că securitatea infrastructurii submarine este crucială pentru stabilitatea economică și politică a regiunii baltice. Operațiunea "Baltic Sentry" va continua pe termen nedeterminat, reflectând angajamentul Alianței de a proteja interesele statelor membre și de a contracara amenințările emergente. Lansarea misiunii Lansarea misiunii "Baltic Sentry" subliniază determinarea NATO de a răspunde provocărilor de securitate din Marea Baltică. Printr-o combinație de resurse avansate și cooperare regională, Alianța își propune să mențină stabilitatea și să protejeze infrastructura critică în fața amenințărilor hibride.

Rusia, dispusă să negocieze cu SUA (sursa: mid.ru)
Internațional

Rusia, dispusă să negocieze cu SUA

Rusia, dispusă să negocieze cu SUA. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a anunțat prioritățile negocierilor viitoare ale Rusiei cu SUA. Acestea includ garantarea securității Ucrainei și crearea unei arhitecturi de securitate în spațiul eurasiatic, subliniind necesitatea de inițiative concrete din partea președintelui ales al SUA, Donald Trump. Rusia, dispusă să negocieze cu SUA Într-o conferință de presă, Serghei Lavrov a declarat că Rusia este pregătită să discute garanții de securitate pentru Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție În același timp, ministrul a reiterat că teritoriile anexate de Rusia – Crimeea, Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson – sunt acum parte a Federației Ruse. Lavrov a subliniat că Trump, spre deosebire de Biden, s-a referit la „realitățile de pe teren” pe frontul din Ucraina, unde trupele ruse controlează aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei. Lichidarea amenințărilor NATO Lavrov a subliniat necesitatea eliminării amenințărilor la adresa securității Rusiei pe flancul vestic, făcând referire la extinderea NATO. Totodată, el a evidențiat importanța definirii rolului Rusiei în viitoarea arhitectură de securitate europeană. Eurasia, punct central în negocieri Ministrul rus a punctat că viitoarele discuții vor avea un accent major pe contextul eurasiatic. Acesta a subliniat importanța cooperării cu giganți economici și geopolitici precum China, India și țările din Golful Persic. Rusia, Orientul Mijlociu și parteneriatul cu Iranul Lavrov a reafirmat angajamentul Rusiei față de politica din Orientul Mijlociu, în ciuda dificultăților din Siria. De asemenea, el a asigurat că parteneriatul strategic cu Iranul nu este îndreptat împotriva altor state. Critici adresate NATO și SUA Ministrul rus a cerut NATO să-și limiteze influența în afara zonelor tradiționale, precum Caucazul sau Taiwanul. Totodată, Lavrov a acuzat SUA de implicare în atacurile asupra infrastructurii energetice ruse și de încercări de a domina piața energetică europeană. Totodată, Nikolai Patrușev, consilier al lui Vladimir Putin, a declarat că negocierile privind Ucraina ar trebui să se desfășoare exclusiv între Rusia și SUA, excluzând țările europene. Prioritățile securității naționale Rusia își definește clar prioritățile în contextul geopolitic global, punând accent pe securitatea națională, relațiile eurasiatice și redefinirea influenței occidentale. Toate acestea vor fi parte a agendei negocierilor viitoare, mai ales cu noua administrație Trump.

Transnistria încearcă să rezolve criza energetică (sursa: zdg.md)
Internațional

Transnistria încearcă să rezolve criza energetică

Transnistria încearcă să rezolve criza energetică. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a confirmat vizita liderului transnistrean Vadim Krasnoselski la Moscova, într-un context marcat de o criză energetică severă. Aceasta este generată de sistarea furnizării gazelor naturale către Transnistria de către Gazprom. Transnistria încearcă să rezolve criza energetică Într-o conferință de presă, președinta Maia Sandu a declarat: „Ne dorim ca oamenii din regiunea transnistreană să aibă curent, căldură și apă”. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție Președintele Maia Sandu a subliniat că prioritatea sa este bunăstarea locuitorilor din regiunea transnistreană. Ea speră că discuțiile de la Moscova vor aduce o soluție rapidă la criza energetică care afectează regiunea din 1 ianuarie 2025. Vizita lui Krasnoselski la Moscova Maia Sandu a punctat că Chișinăul nu blochează eforturile de soluționare a crizei energetice. Vizita liderului de la Tiraspol în capitala rusă este percepută ca un pas spre rezolvarea problemelor locuitorilor din regiunea transnistreană. Convocarea Consiliului Suprem de Securitate Pentru a face față crizei energetice, Maia Sandu a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Securitate. În cadrul întâlnirii s-au analizat situația din sectorul energetic și măsurile de sprijin necesare pentru populație. Regiunea transnistreană se confruntă cu o criză energetică severă, alimentată de decizia Gazprom de a sista furnizarea gazelor naturale. Acest context subliniază importanța negocierilor și soluțiilor rapide pentru asigurarea necesităților de bază ale locuitorilor din regiune.

Măsurile Spaniei pentru combaterea crizei imobiliare (sursa: Facebook/Pedro Sánchez Pérez-Castejón)
Internațional

Măsurile Spaniei pentru combaterea crizei imobiliare

Măsurile Spaniei pentru combaterea crizei imobiliare. Premierul spaniol Pedro Sánchez a anunțat introducerea unei taxe de 100% din valoarea locuinței pentru cetățenii din afara Uniunii Europene care nu au rezidență în Spania. Măsura are scopul de a prioritiza accesul rezidenților la locuințe și de a reduce utilizarea speculativă a proprietăților pentru turism. Măsurile Spaniei pentru combaterea crizei imobiliare Potrivit El Pais, Pedro Sánchez a declarat la un forum economic în Madrid că această măsură este „fără precedent” în Spania, dar se bazează pe exemple din țări precum Danemarca și Canada. Citește și: Legendarul manager „Titi” Preoteasa, care din 2001 îngroapă companiile CFR, și-a luat, într-un an, două apartamente în Dubai Premierul a subliniat că implementarea sa este „adecvată și extrem de necesară” în contextul crizei imobiliare acute din țară. Impactul cetățenilor non-UE asupra pieței imobiliare Conform datelor oficiale, în 2023, cetățenii din afara UE au achiziționat aproximativ 27.000 de proprietăți în Spania. Premierul a subliniat că majoritatea acestor achiziții nu au fost realizate pentru locuințe personale sau familiale, ci pentru speculă imobiliară și profituri din turism. Planul amplu al lui Sánchez În cadrul unui program mai amplu prezentat luni, Sánchez a propus și alte măsuri pentru combaterea crizei imobiliare, inclusiv: Transferul a peste 3.300 de locuințe către o nouă companie imobiliară publică. Sprijin financiar destinat tinerilor chiriași. Proteste pentru locuințe accesibile În ultimele luni, Spania a fost martora unor proteste ample împotriva creșterii costurilor locuințelor și chiriilor, cauzate parțial de turismul de masă. Noile măsuri propuse de guvern vizează reducerea acestor presiuni și restabilirea echilibrului pe piața imobiliară.

Dacă pierdea alegerile, Trump era condamnat (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Dacă pierdea alegerile, Trump era condamnat

Dacă pierdea alegerile, Trump era condamnat. Potrivit raportului procurorului special Jack Smith, dacă Donald Trump nu ar fi câștigat scrutinul prezidențial din 2024, ar fi fost condamnat pentru tentativa de a schimba rezultatul alegerilor din 2020. Departamentul de Justiție a făcut public raportul marți, subliniind că „probele erau suficiente pentru a obține și menține o condamnare” într-un proces penal. Dacă pierdea alegerile, Trump era condamnat Raportul detaliază implicarea lui Trump într-un „efort infracțional fără precedent” pentru a-și păstra funcția după ce a pierdut alegerile din 2020 în fața lui Joe Biden. Citește și: Legendarul manager „Titi” Preoteasa, care din 2001 îngroapă companiile CFR, și-a luat, într-un an, două apartamente în Dubai Ancheta a fost susținută de o echipă de procurori care, conform lui Jack Smith, au acționat independent de influențele politice. Jack Smith respinge acuzațiile de influență politică Într-o scrisoare care însoțește raportul, Jack Smith a declarat că afirmațiile lui Donald Trump, conform cărora deciziile procurorilor au fost influențate de administrația Biden, sunt nefondate. „Afirmația că deciziile mele au fost influențate de actori politici este, într-un cuvânt, de râs”, a precizat Smith. Investigații și decizii controversate În ciuda eforturilor procurorilor, dosarul penal federal împotriva lui Donald Trump a fost închis după victoria acestuia în alegerile prezidențiale din 2024. Totuși, procedurile juridice continuă împotriva altor două persoane implicate în cazul documentelor clasificate, chiar dacă o parte din acuzații au fost respinse de judecătoarea federală Aileen Cannon, numită de Trump. Reacția virulentă a lui Donald Trump Președintele ales al SUA a criticat dur raportul pe platforma sa, Truth Social, calificându-l drept o „înscenare politică”. Trump l-a numit pe Jack Smith „Bolnavul Mintal” și a acuzat o presupusă conspirație împotriva sa orchestrată de adversarii săi politici. Publicarea raportului Cu doar câteva zile înainte de revenirea sa oficială la Casa Albă pe 20 ianuarie, Trump și avocații săi au încercat să blocheze publicarea raportului. Totuși, instanța a respins cererea, iar raportul a devenit public, alimentând noi controverse politice. Procurorul părăsește Departamentul de Justiție Jack Smith, procurorul care a condus ancheta, și-a încheiat oficial mandatul la Departamentul de Justiție, la câteva zile după prezentarea raportului final. Decizia sa marchează sfârșitul unei investigații care a provocat dezbateri intense și controverse în spațiul public. Raportul Jack Smith aruncă o nouă lumină asupra acțiunilor lui Donald Trump după pierderea alegerilor din 2020. În ciuda controverselor și acuzațiilor de influență politică, revenirea lui Trump la Casa Albă schimbă radical peisajul juridic și politic al SUA.

Rutte cere creșterea investițiilor în apărare (sursa: X/Mark Rutte)
Internațional

Rutte cere creșterea investițiilor în apărare

Rutte cere creșterea investițiilor în apărare. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat importanța investițiilor mai mari în apărare din partea statelor membre europene. El a propus ca o mică parte din bugetele alocate pentru pensii, sănătate și asistență socială să fie redirecționată pentru a garanta securitatea generațiilor viitoare. Rutte cere creșterea investițiilor în apărare Într-o intervenţie în faţa Comisiei de Afaceri Externe şi a Subcomisiei de Apărare din Parlamentul European, Mark Rutte a evidențiat faptul că țările europene alocă în medie o pătrime din venitul național pentru pensii, sănătate și asistență socială. Citește și: Legendarul manager „Titi” Preoteasa, care din 2001 îngroapă companiile CFR, și-a luat, într-un an, două apartamente în Dubai El consideră că doar o mică parte din aceste fonduri ar fi suficientă pentru a întări apărarea: „Este o investiție în securitatea noastră și a copiilor și nepoților noștri”, a declarat Rutte în cadrul unei audieri în Parlamentul European. 2% din PIB, insuficient pentru viitor Rutte a atras atenția că obiectivul NATO de alocare a 2% din PIB pentru apărare este insuficient pentru a face față provocărilor viitoare: „Trebuie să investim mult mai mult pentru a ne asigura securitatea în următorii ani”, a spus el, avertizând că actuala capacitate a industriei militare este fragmentată și lentă. Creșterea producției de echipamente militare Secretarul general al NATO a pledat pentru o creștere rapidă a producției de echipamente esențiale, precum nave de război, tancuri, avioane, muniții, sateliți și drone. El a avertizat că industria militară actuală nu poate susține necesarul de securitate pe termen lung: „Trebuie să investim astăzi pentru a ne proteja pe termen lung.” Summitul NATO În prezent, doar 23 din cele 32 de state membre NATO ating ținta actuală de 2% din PIB pentru apărare. Unele state europene susțin creșterea acestei ținte la 3%, însă există încă diviziuni pe acest subiect. Următorul summit NATO, programat pentru iunie 2025 la Haga, ar putea aduce decizii în această direcție. Ambițiile lui Trump Fostul președinte al SUA, Donald Trump, a cerut statelor NATO să crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB, un obiectiv considerat nerealist în contextul dificultăților financiare din UE. Totuși, această propunere subliniază presiunea tot mai mare asupra statelor membre de a-și mări contribuțiile pentru apărare. Securitatea globală, în joc Mark Rutte a făcut un apel urgent pentru creșterea cheltuielilor militare, avertizând că securitatea globală este în joc. Discuțiile despre creșterea bugetelor de apărare vor continua, iar deciziile luate la nivelul NATO vor modela viitorul securității europene și globale.

Donald Trump, ceremonie fastuoasă a inaugurării (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Donald Trump, ceremonie fastuoasă a inaugurării

Donald Trump, ceremonie fastuoasă a inaugurării. Donald Trump, președintele ales al SUA, își va începe ceremonia de inaugurare cu o serie de evenimente speciale, incluzând recepții, ceremonii tradiționale și baluri oficiale. Programul inaugural reflectă atât tradiția, cât și amploarea susținerii financiare, Trump colectând o sumă record pentru aceste festivități. Donald Trump, ceremonie fastuoasă a inaugurării Pe 18 ianuarie, Donald Trump va găzdui o recepție festivă pe terenul său de golf de lângă Washington. Citește și: Legendarul manager „Titi” Preoteasa, care din 2001 îngroapă companiile CFR, și-a luat, într-un an, două apartamente în Dubai Evenimentul va include un spectaculos foc de artificii și marchează începutul oficial al sărbătorilor de inaugurare. Omagiu la Cimitirul Național Arlington În ziua următoare, pe 19 ianuarie, Trump va depune o coroană de flori la Mormântul Soldatului Necunoscut din Cimitirul Național Arlington, un gest solemn de respect față de militarii căzuți. Ulterior, acesta va participa la un miting organizat pe un stadion din Washington pentru a celebra victoria electorală. Ziua inaugurării: 20 ianuarie Pe 20 ianuarie, evenimentele vor începe cu o slujbă la Biserica Sf. Ioan, urmată de o întâlnire la ceai la Casa Albă cu președintele în funcție, Joe Biden. La orele prânzului, Donald Trump va depune jurământul de președinte pe treptele Capitoliului, conform tradiției constituționale. După ceremonie, în Capitoliu, acesta va semna primele decrete prezidențiale ale mandatului său. Tradiții prezidențiale: prânz, marș și baluri inaugurale După depunerea jurământului, Donald Trump va lua prânzul la Congres și va participa la tradiționalul marș prezidențial de la Capitoliu la Casa Albă, unde va semna alte decrete în Biroul Oval. Seara, împreună cu prima doamnă, Melania Trump, va participa la trei baluri inaugurale. Slujbă la Catedrala Națională Programul inaugural se încheie pe 21 ianuarie cu o slujbă religioasă la Catedrala Națională din Washington. Catedrala este un simbol al unității și al rugăciunii pentru noua administrație. Finanțare record Conform publicației New York Times, evenimentele dedicate inaugurării lui Donald Trump au atins o sumă record de peste 170 de milioane de dolari. La această sumă au contribuit semnificativ companii precum Amazon și Meta.

Gazprom reduce personalul din Sankt Petersburg (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Gazprom reduce personalul din Sankt Petersburg

Gazprom reduce personalul din Sankt Petersburg. Gigantul energetic Gazprom, controlat de statul rus, intenționează să reducă semnificativ numărul angajaților de la sediul său central din Sankt Petersburg, pe fondul dificultăților financiare cauzate de pierderea piețelor europene. Gazprom reduce personalul din Sankt Petersburg Purtătorul de cuvânt al Gazprom a confirmat că efectivele de la sediul central vor fi reduse cu aproximativ 40%, de la 4.100 la 2.500 de angajați, conform unui raport publicat de agenția de presă Tass. Citește și: Ciolacu spune că Simonis nu i-a dat voturi lui George Simion, a fost doar o glumă pe TikTok Decizia vine în contextul unui declin al veniturilor și al restructurării companiei. Pierderi financiare record în 2023 Gazprom a înregistrat pierderi nete de aproape 7 miliarde de dolari în 2023, primele pierderi anuale din 1999. Aceste rezultate au fost influențate puternic de pierderea pieței europene, una dintre cele mai profitabile pentru gigantul rus, după debutul invaziei ruse în Ucraina. Decizia Ucrainei, lovitură majoră De la 1 ianuarie 2025, Ucraina a încetat tranzitul gazelor naturale rusești pe teritoriul său, punând capăt unui acord de lungă durată. Această decizie, combinată cu închiderea altor rute de transport, a marcat sfârșitul dominației Rusiei pe piețele energetice europene. Europa a fost anterior o destinație-cheie pentru vânzările de gaze ale Gazprom. Impactul asupra economiei rusești Gazprom, cel mai mare producător mondial de gaze naturale, este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul Rusiei. Scăderea veniturilor companiei afectează semnificativ economia rusă, într-un moment în care sancțiunile internaționale și pierderea piețelor europene pun presiune pe sectorul energetic. Perspectivele pentru Gazprom Restructurarea masivă și reducerea personalului reflectă dificultățile întâmpinate de Gazprom în adaptarea la noile condiții economice globale. Cu piețele europene închise și o concentrare mai mare pe piețele asiatice, compania se confruntă cu provocări semnificative în menținerea poziției sale dominante pe piața globală a gazelor naturale.

Drone suspecte deasupra instalațiilor militare germane (sursa: Facebook/EUROFIGHTER TYPHOON - Official Page)
Internațional

Drone suspecte deasupra instalațiilor militare germane

Drone suspecte deasupra instalațiilor militare germane. Autoritățile din Bavaria și Parchetul General din Munchen au anunțat deschiderea unei anchete după identificarea mai multor drone care au survolat instalații militare sensibile în sudul Germaniei. Spionarea Rusiei nu poate fi exclusă. Drone suspecte deasupra instalațiilor militare germane Potrivit WELT, cel puțin zece drone au fost detectate survolând zona fabricii Airbus Defence and Space din Manching, unde sunt produse avioanele de luptă Eurofighter. Citește și: Ciolacu spune că Simonis nu i-a dat voturi lui George Simion, a fost doar o glumă pe TikTok Centrul de operațiuni al comandamentului de poliție din Bavaria Superioară a fost alertat duminică după-amiază, iar investigațiile au fost declanșate imediat. „Întrucât nu poate fi exclusă spionarea instalațiilor militare și a companiilor sau partenerilor din domeniul apărării, au fost mobilizate elicoptere ale poliției pentru a investiga incidentul,” a declarat Oficiul pentru investigații penale din Bavaria. Serii de incidente similare raportate Acest incident nu este izolat. Drone au fost detectate anterior în zilele de 16, 17, 18 și 25 decembrie în aceeași zonă, iar un alt incident a fost raportat pe 19 decembrie deasupra orașului Neuburg an der Donau. Survolurile neautorizate vizează instalații militare, dar și infrastructuri critice precum terminale GNL, porturi maritime și companii de logistică. Acum există o creștere a cazurilor în apropiere de Ingolstadt. Suspiciuni de sabotaj rusesc În contextul războiului dintre Rusia și Ucraina, autoritățile germane suspectează implicarea unor actori statali în aceste acte de sabotaj. „Survolurile dronelor pot face parte dintr-o campanie mai amplă de spionaj sau sabotaj,” a subliniat Oficiul pentru investigații penale din Bavaria. Bruno Kahl, șeful Serviciului de informații externe al Germaniei, a avertizat recent că astfel de acțiuni ar putea determina NATO să ia în considerare invocarea Articolului 5 din clauza de apărare reciprocă. Autorii rămași necunoscuți Deși autoritățile au mobilizat echipamente și elicoptere pentru a identifica piloții dronelor, aceștia nu au fost încă depistați. Apelurile către populație pentru furnizarea de informații continuă. Incidentul accentuează vulnerabilitățile infrastructurii critice și militare în fața unor posibile acte de spionaj sau sabotaj. Germania își intensifică măsurile de monitorizare și investigare pentru a preveni noi incidente care ar putea pune în pericol securitatea națională.

Mii de sârbi protestează contra corupției (sursa: X/Jakub Bielamowicz)
Internațional

Mii de sârbi protestează contra corupției

Mii de sârbi protestează contra corupției. La peste două luni de la prăbușirea unei părți din acoperișul gării din Novi Sad, care a dus la moartea a 15 persoane, mii de sârbi au ieșit în stradă în Belgrad pentru a protesta împotriva corupției. Incidentul tragic, soldat cu pierderi de vieți omenești și acuzații grave, a declanșat o mișcare amplă de contestare în Serbia. Mii de sârbi protestează contra corupției Potrivit Novosti.rs, protestele au fost inițiate de studenți, care au blocat majoritatea universităților din Serbia timp de săptămâni. Citește și: Ignorând tatuajul lui Ciolacu, ministrul de Finanțe anunță că ia în calcul majorarea TVA. Plus: impozitul pe venit ar putea fi comasat cu CASS-ul, adică un salt de la 16,5% la 20% Mișcarea lor nu dă semne de slăbire, deși țara, cu o populație de 6,8 milioane de locuitori, este guvernată de mai bine de un deceniu de partidul de dreapta naționalistă SNS. De la ora 16:00, mii de oameni s-au adunat în centrul Belgradului purtând fluiere și insigne cu o mână însângerată, simbol al tragediei de la gara din Novi Sad. Protestatarii au cerut dreptate pentru victime și transparență în investigarea cauzelor prăbușirii acoperișului. 15 vieți pierdute În urma prăbușirii tonelor de beton de pe acoperișul aflat în restaurare, 14 persoane au murit pe loc, inclusiv copii. A 15-a victimă a decedat câteva săptămâni mai târziu în spital. Corupția, principalul vinovat Potrivit unui sondaj, peste 60% dintre sârbi sprijină protestele. Manifestanții consideră că tragedia este rezultatul corupției din sistemul public și cer transparență cu privire la contractele pentru renovarea gării, semnate cu companii din China, Ungaria și Franța. Ancheta în curs, care a dus la inculparea a peste 10 persoane, inclusiv fostul ministru al transporturilor, Goran Vesic. Ce solicită protestatarii Protestatarii cer o investigare rapidă și transparentă a tragediei și tragerea la răspundere a tuturor celor implicați. De asemenea, aceștia denunță corupția generalizată din Serbia și lipsa de responsabilitate a autorităților în gestionarea proiectelor publice.

Zoran Milanović, din nou președintele Croației (sursa: Facebook/Zoran Milanović)
Internațional

Zoran Milanović, din nou președintele Croației

Zoran Milanović, din nou președintele Croației. Președintele croat Zoran Milanovic, aflat la finalul primului său mandat, se îndreaptă spre o victorie categorică în al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Zoran Milanović, din nou președintele Croației Potrivit Euronews, sondajele la ieșirea de la urne indică faptul că Milanovic a obținut 77,8% din voturi, lăsând în urmă candidatul partidului conservator HDZ, Dragan Primorac, cu doar 22%. Citește și: Ignorând tatuajul lui Ciolacu, ministrul de Finanțe anunță că ia în calcul majorarea TVA. Plus: impozitul pe venit ar putea fi comasat cu CASS-ul, adică un salt de la 16,5% la 20% Acest rezultat reprezintă o înfrângere semnificativă pentru HDZ și premierul Andrej Plenkovic, rival politic de lungă durată al lui Milanovic. Partidul HDZ a fost deja afectat de un scandal de corupție mediatizat în noiembrie, ceea ce a diminuat sprijinul popular. Provocările Croației Chiar dacă atribuțiile președintelui Croației sunt limitate, această funcție este percepută ca un simbol al echilibrului politic. Alegerile au avut loc într-un context dificil pentru Croația, o țară membră UE cu 3,8 milioane de locuitori, confruntată cu cea mai mare rată de inflație din zona euro. De asemenea, Croația se confruntă nu doar cu o corupție endemică, dar și cu lipsa forței de muncă. Milanovic, lider controversat Zoran Milanovic, fost premier de stânga, a preluat președinția în 2020 cu sprijinul social-democraților. Stilul său populist și retorica critică față de liderii europeni și locali i-au consolidat poziția politică. Milanovic s-a poziționat împotriva implicării soldaților croați în programe de instruire pentru trupele ucrainene, ceea ce i-a atras acuzații de simpatie prorusă din partea HDZ. Totuși, președintele a condamnat ferm invazia Rusiei în Ucraina. Rivalul Dragan Primorac Dragan Primorac, fost ministru al educației, a revenit în politică după 15 ani, promovând un mesaj de unitate națională, patriotism și valori de familie. Cu toate acestea, mesajul său nu a reușit să mobilizeze un sprijin semnificativ în fața popularității lui Milanovic. Frustrarea tinerilor croați Tinerii croați și-au exprimat dezamăgirea față de lipsa unor dezbateri pe teme de interes pentru ei, precum accesul la locuințe și nivelul de trai. Această frustrare reflectă o nevoie urgentă de schimbare în abordarea problemelor sociale de către liderii politici. Victoria zdrobitoare Victoria zdrobitoare a lui Zoran Milanovic confirmă influența sa pe scena politică croată, în ciuda controverselor și a provocărilor economice și sociale cu care se confruntă țara. Exercitarea noului mandat, în noul context politic va fi o provocare nu doar pentru Croația.

Suedia acuză Rusia de război hibrid (sursa: YouTube/Folk och Försvar)
Internațional

Suedia acuză Rusia de război hibrid

Suedia acuză Rusia de război hibridi. Ulf Kristersson, premierul Suediei, a declarat că țara sa traversează o perioadă tensionată, pe care a descris-o ca fiind "un război prin intermediari". Declarația a fost făcută în cadrul Forumului pentru Apărare Folk och Försvars, desfășurat în Salen, Suedia. Suedia acuză Rusia de război hibrid „Adevărata pace este libertatea și absența conflictelor serioase între țări”, a subliniat Kristersson. Citește și: Ignorând tatuajul lui Ciolacu, ministrul de Finanțe anunță că ia în calcul majorarea TVA. Plus: impozitul pe venit ar putea fi comasat cu CASS-ul, adică un salt de la 16,5% la 20% Premierul suedez a atras atenția asupra atacurilor hibride care afectează Suedia și vecinii săi. Aceste atacuri includ dezinformare, amenințări cibernetice, sabotaje economice și infrastructurale. ""Noi şi vecinii noştri suntem supuşi unor atacuri hibride care nu presupun rachete sau soldaţi, ci calculatoare, bani, dezinformare şi ameninţări de sabotaj", a afirmat premierul. "Această situaţie securitară şi faptul că lucruri stranii continuă să aibă loc în Marea Baltică ne fac să credem că intenţiile ostile nu pot fi ignorate", a mai subliniat premierul suedez. Infrastructura energetică vizată în Marea Baltică Mai multe cabluri submarine au fost avariate în ultimele luni, ceea ce a provocat îngrijorări cu privire la securitatea infrastructurilor energetice și de comunicații. Aceste distrugeri sunt considerate de experți drept parte a unui "război hibrid" în Marea Baltică, un spațiu strategic unde interesele NATO și ale Rusiei se intersectează. Aderarea Suediei și Finlandei la NATO După aderarea recentă a Suediei și Finlandei la NATO, cele două țări au devenit mai precaute în fața posibilelor amenințări din regiune. Invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, a amplificat tensiunile în Marea Baltică, făcând ca incidentele recurente să fie tratate cu maximă seriozitate. Amenințarea rusă Deși premierul suedez nu a acuzat în mod direct nicio țară pentru avarierea cablurilor, el a avertizat că „amenințarea rusă este pe termen lung” și că Suedia trebuie să-și întărească apărarea. „La fel cum amenințarea rusă este de durată, apărarea noastră trebuie să fie la fel de robustă”, a declarat Kristersson. Acuze asupra Iranului Premierul suedez a menționat și implicarea Iranului în atacuri prin intermediul unor bande criminale organizate. Agenția suedeză de informații Sapo a acuzat anterior Iranul de recrutarea acestor grupuri pentru a comite acte de violență în Suedia, acuzații pe care Teheranul le-a dezmințit. Guvernul suedez, pregătit să reacționeze Kristersson a asigurat că guvernul său tratează cu „mare seriozitate” situația actuală și ia măsuri pentru a proteja interesele naționale. În fața provocărilor, Suedia rămâne vigilentă și își întărește capacitățile de apărare împotriva amenințărilor hibride și a sabotajelor.

Vizita vicepreședintelui parlamentului slovac, la Moscova. În imagine, Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat (sursa: duma.gov.ru)
Internațional

Vizita vicepreședintelui parlamentului slovac la Moscova

Vizita vicepreședintelui parlamentului slovac, la Moscova. Vicepreședintele Parlamentului slovac, Andrej Danko, a ajuns duminică la Moscova, conform agenției TASS, pe fondul disputei privind livrările de gaz către Europa. Vizita are loc într-un moment critic, după ce Kievul a decis să oprească tranzitul de gaz rusesc prin sistemul ucrainean de transport al gazelor (GTS). Promisiunea lui Vladimir Putin Premierul slovac Robert Fico a anunțat vineri că președintele rus Vladimir Putin a asigurat Slovacia că Gazprom va găsi soluții alternative pentru livrarea gazului contractat. Citește și: Ignorând tatuajul lui Ciolacu, ministrul de Finanțe anunță că ia în calcul majorarea TVA. Plus: impozitul pe venit ar putea fi comasat cu CASS-ul, adică un salt de la 16,5% la 20% Acest angajament vine în contextul în care Ucraina, aflată în război cu Rusia din 2022, refuză să reînnoiască acordul de tranzit, pentru a limita veniturile Moscovei folosite în finanțarea războiului. Vizita vicepreședintelui parlamentului slovac la Moscova Vizita lui Andrej Danko, planificată înainte de criza gazului, se desfășoară până miercuri și include discuții cu oficiali de rang înalt din Rusia. Conform TASS, delegația slovacă intenționează să abordeze probleme legate de livrările de gaz, investiții în Vest, colaborarea bilaterală dintre Slovacia și Rusia. Întâlniri de nivel înalt programate Delegația slovacă va avea întrevederi importante cu Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat, luni. În ziua de marți, este programată o întâlnire cu Valentina Matvienko, președinta camerei superioare a Parlamentului rus. Criza gazului în Europa Decizia Kievului de a opri tranzitul gazului rusesc prin Ucraina reflectă dorința acesteia de a reduce dependența Europei de gazele rusești și de a sancționa economic Moscova. În acest context, Slovacia caută soluții urgente pentru a-și asigura necesarul energetic, inclusiv prin discuții directe cu Rusia. Vizita lui Andrej Danko la Moscova subliniază importanța relațiilor bilaterale dintre Slovacia și Rusia într-un moment de criză energetică. În ciuda tensiunilor geopolitice, Slovacia încearcă să găsească soluții pragmatice pentru a asigura continuitatea livrărilor de gaz către țară, protejându-și astfel interesele economice și energetice.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră