vineri 26 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5148 articole
Internațional

Kremlinul continuă amenințările cu armele nucleare

Kremlinul continuă amenințările cu armele nucleare. Escaladarea generată de Washington în războiul din Ucraina şi acţiunile "Occidentului colectiv" fac necesar ca Rusia să îşi revizuiască doctrina nucleară, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţiile de presă ruse. Kremlinul continuă amenințările cu armele nucleare Rusia a declarat recent că a decis să facă schimbări în politica sa ce stabileşte circumstanţele în care să fie utilizate arme nucleare, dar nu a detaliat deocamdată aceste schimbări. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier Doctrina nucleară existentă, stabilită printr-un decret al preşedintelui Vladimir Putin în 2020, spune că Rusia poate utiliza arme nucleare în cazul unui atac nuclear al unui inamic sau al unui atac cu arme convenţionale care ameninţă existenţa statului. Revizuirile doctrinei Revizuirile vin "pe fondul provocărilor şi ameninţărilor care vin din partea ţărilor din aşa-zisul Occident colectiv", a spus Peskov. Moscova ia în calcul posibilitatea ca Ucraina să folosească arme cu rază de acţiune lungă, livrate de SUA, pentru a întreprinde atacuri în adâncul teritoriului rus, a adăugat purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Ucraina îşi îndeamnă de multă vreme aliaţii săi să o lase să utilizeze arme care îi sunt livrate de Occident pentru a lovi în adâncul teritoriului inamic, iar aceste apeluri au devenit şi mai insistente pe măsură ce Rusia şi-a înteţit atacurile aeriene asupra infrastructurilor din Ucraina, inclusiv energetice, precum şi asupra blocurilor de locuinţe. "Este evident că ucrainenii vor face aceasta. Noi luăm toate acestea în calcul", a declarat Peskov, citat de RIA Novosti. Cel puţin 50 de persoane au fost ucise şi alte 271 au fost rănite după ce Rusia a lovit marţi cu două rachete balistice o şcoală militară în oraşul Poltava din centrul Ucrainei, în cel mai sângeros atac singular din acest război.

Kremlinul continuă amenințările cu armele nucleare (sursa: kremlin.ru)
Ucraina: Ministrul de externe a demisionat (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Internațional

Ucraina: Ministrul de externe a demisionat

Ucraina: Ministrul de externe a demisionat. Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, şi-a prezentat demisia miercuri, a anunţat preşedintele parlamentului ucrainean, Ruslan Stefanciuk. Ucraina: Ministrul de externe a demisionat Stefanciuk a declarat că demisia urmează să fie discutată de legiuitori în curând, după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că au loc schimbări în guvern pentru a consolida şi obţine rezultatele dorite de Ucraina. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premierCel puţin şase responsabili politici ucraineni, printre care miniştri, şi-au prezentat marţi demisia, iar un consilier prezidenţial a fost demis înainte de anunţul unei remanieri majore a guvernului după doi ani şi jumătate de război cu Rusia. Mai mulţi miniştri şi-au prezentat deja demisiile marţi seară, în special cei ai industriei strategice, Oleksandr Kamişin - responsabil pentru producţia de armament, justiţiei, Denis Maliuska, şi mediului, Ruslan Strileţ

ONU solicită anchetarea execuției ostaticilor israelieni (sursa: Facebook/Volker Türk)
Internațional

ONU solicită anchetarea execuției ostaticilor israelieni

ONU solicită anchetarea execuției ostaticilor israelieni. Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului a cerut marţi o anchetă "independentă, imparţială şi transparentă" asupra "execuţiei sumare" a şase ostatici israelieni în Fâşia Gaza. ONU solicită anchetarea execuției ostaticilor israelieni "#Gaza: Suntem oripilaţi de informaţiile potrivit cărora grupări armate palestiniene au executat sumar şase ostatici israelieni, ceea ce ar constitui o crimă de război", a scris Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului, Volker Türk. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier Înaltul Comisar cere de asemenea ca cei responsabili "să dea socoteală". Armata israeliană a anunţat duminică descoperirea într-un tunel din Fâşia Gaza - scena unui război devastator în care Israelul se confruntă deja de aproape 11 luni cu mişcarea islamistă palestiniană Hamas - trupurile a şase ostatici ucişi, potrivit armatei, "de la mică distanţă" de Hamas. Însă, potrivit unui cadru al Hamas care a făcut declaraţii sub acoperirea anonimatului, cei şase ostatici "au fost ucişi de tiruri şi bombardamente ale ocupantului". 251 de persoane răpite În urma atacului fără precedent din 7 octombrie al Hamas în Israel, care a declanşat războiul în Fâşia Gaza, 251 de persoane au fost răpite, 97 sunt ţinute în continuare în Gaza, iar 33 au fost declarate decedate de către armată. Acest atac a făcut de partea israeliană 1.205 de morţi, majoritatea civili. Drept ripostă, Israelul a lansat o ofensivă de anvergură aeriană şi terestră în Gaza, care s-a soldat până acum cu cel puţin 40.819 de morţi, potrivit Ministerului Sănătăţii al Hamas. Majoritatea sunt femei şi minori, potrivit ONU. Anunţul de duminică a provocat un val de emoţie în Israel şi a intensificat şi mai mult criticile la adresa prim-ministrului Benjamin Netanyahu, acuzat că nu face destul pentru a-i elibera pe ostaticii încă deţinuţi în Gaza. Preşedintele american Joe Biden, a cărui ţară este principalul aliat al Israelului, i-a reproşat el însuşi prim-ministrului israelian că nu face destul pentru a obţine un acord asupra ostaticilor. Luni seara, Netanyahu a reiterat că nu va ceda presiunilor pentru a încheia un acord de eliberare a ostaticilor din Gaza, afirmând că vrea să menţină presiunea militară asupra Hamas

Ucraina trei miniştri au prezentat demisiile (sursa: Facebook/Денис Шмигаль)
Internațional

Ucraina: trei miniştri au prezentat demisiile

Ucraina: trei miniştri au prezentat demisiile. Preşedintele parlamentului de la Kiev, Ruslan Stefanciuk, a anunţat marţi că trei miniştri au demisionat din guvernul Ucrainei. Ucraina: trei miniştri au prezentat demisiile Şi-au anunţat intenţia de a se retrage din executivul condus de premierul Denis Şmihal titularii portofoliilor industriei strategice, Oleksandr Kamişin - responsabil pentru producţia de armament, justiţiei, Denis Maliuska, şi mediului, Ruslan Strileţ. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier După câteva săptămâni de discuţii privind o remaniere guvernamentală, parlamentarii vor lua în considerare cele trei demisii, a declarat Stefanciuk. "Voi continua să lucrez în domeniul apărării, dar într-un alt rol", a scris Kamişin pe Telegram, confirmând că a demisionat. Ministrul în vârstă de 40 de ani a fost numit în martie 2023 şi a condus eforturile Ucrainei de a accelera producţia pentru apărare, de la drone de atac la rachete cu rază lungă de acţiune, folosite de Ucraina pentru a lupta împotriva invadatorilor ruşi superiori numeric şi mai bine înarmaţi. Kamișin, un manager eficient În primul an după februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina, Kamişin şi-a construit o imagine de manager eficient pe timp de război, ca şef al căilor ferate naţionale, vitale din punct de vedere logistic atât pentru forţele armate, cât şi pentru civili. Parlamentarii şi analiştii politici ucraineni se aşteptau la schimbări importante în guvern încă de la începutul verii. Demisiile celor trei miniştri sporesc incertitudinile din jurul executivului, în care cel puţin alte cinci portofolii sunt vacante după demiterile de anul acesta, menţionează agenţia. Preşedintele Volodimir Zelenski şi echipa sa politică ar putea să numească acum alţi titulari în funcţiile respective, pentru a readuce ordinea înainte de vizita în SUA programată luna aceasta în vederea participării la Adunarea Generală a ONU. Săptămâna trecută, liderul de la Kiev afirmase că speră să se întâlnească şi cu preşedintele american Joe Biden şi cu posibilii succesori ai acestuia - vicepreşedinta Kamala Harris, democrată, respectiv republicanul Donald Trump - pentru a le prezenta un "plan pentru victorie" care ar obliga Rusia să pună capăt războiului împotriva Ucrainei.

Putin ar fi putut fi arestat (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin ar fi putut fi arestat

Putin ar fi putut fi arestat. Uniunea Europeană a deplâns marţi că Mongolia nu l-a arestat pe preşedintele rus Vladimir Putin în timpul vizitei sale oficiale la Ulaanbaatar, în conformitate cu obligaţiile sale internaţionale. Putin ar fi putut fi arestat "UE regretă că Mongolia", în calitate de stat membru al Curţii Penale Internaţionale (CPI), "nu şi-a respectat obligaţiile prin executarea mandatului de arestare" emis de CPI împotriva preşedintelui rus, a precizat un purtător de cuvânt al UE într-un comunicat. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier Preşedintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit marţi, la Ulaanbaatar, cu omologul său mongol Ukhnaa Khurelsukh, în prima vizita oficială a liderului de la Kremlin într-o ţară membră a CPI după emiterea unui mandat de arestare pe numele său. La sosirea luni seara în capitala Mongolei, liderul rus a fost întâmpinat de garda de onoare, fără a fi arestat la coborârea din avion. Aceasta este prima călătorie a lui Putin în Mongolia în cinci ani. Sfidarea șefului de la Kremlin Vizita sa pare a fi un act de sfidare la adresa CPI, a Ucrainei aflată în război, precum şi a numeroase ţări occidentale şi organizaţii pentru drepturile omului care au cerut arestarea lui. Curtea Penală Internaţională şi autorităţile ucrainene au îndemnat Mongolia să-l aresteze pe Vladimir Putin, vizat de acest mandat emis de CPI în martie 2023 pentru suspiciune de deportare ilegală a unor copii ucraineni în Rusia. Atunci când o ţară membră nu îşi îndeplineşte obligaţiile faţă de CPI, aceasta din urmă poate sesiza Adunarea statelor părţi care se reuneşte o dată pe an, dar ale căror eventuale sancţiuni se limitează strict la un avertisment verbal.

Arestarea fondatorului Telegram, în atenția ONU (sursa: Instagram/Durov)
Internațional

Arestarea fondatorului Telegram, în atenția ONU

Arestarea fondatorului Telegram, în atenția ONU. Arestarea şi inculparea fondatorului Telegram, Pavel Durov, constituie un dosar complex care ridică numeroase întrebări în domeniul drepturilor omului, a estimat ONU. Arestarea fondatorului Telegram, în atenția ONU Înaltul Comisariat pentru Drepturile Omului preconizează să elaboreze un document ce "va stabili parametrii în cadrul cărora acest gen de situaţii trebuie considerat", a explicat purtătoarea de cuvânt Ravina Shamdasani, în timpul unei conferinţe de presă a ONU la Geneva. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier "Acesta este un dosar complex care ridică numeroase întrebări în materie de drepturi ale omului", a estimat ea. Patronul aplicaţiei de mesagerie Telegram - populară, dar controversată - care deţine paşapoarte rus, francez şi al Emiratelor Unite, a fost arestat în Franţa pe 24 august, fiindu-i interzis să părăsească teritoriul francez. "Urmărim îndeaproape acest caz şi în acest stadiu ne este greu să fim mai precişi", pentru că Înaltul Comisariat nu are acces la toate informaţiile, a adăugat purtătoarea de cuvânt. Durov, sprijinit de Elon Musk Cazul a provocat multă emoţie, susţinătorii miliardarului de 39 de ani văzând în această arestare un atac la adresa libertăţii de expresie. Durov a primit şi sprijinul lui Elon Musk, patronul reţelei sociale X, care a fost recent blocat în Brazilia pentru abateri în lupta împotriva dezinformării. Justiţia franceză îi reproşează lui Durov o serie întreagă de infracţiuni legate de aplicaţie. Potrivit Parchetului de la Paris, el este inculpat în mod concret pentru "refuzul de a comunica informaţiile necesare interceptărilor autorizate de lege" şi pentru complicitate la delicte şi infracţiuni organizate via această platformă: trafic de stupefiante, criminalitate, escrocherie şi spălare de bani în grup infracţional organizat. Legături cu suspendarea rețelei X în Brazilia Ravina Shamdasani a evocat de asemenea recenta blocare a reţelei sociale X în Brazilia. Suspendarea fostei platforme Twitter "stârneşte îngrijorări similare în ceea ce priveşte datoria statelor de a veghea la aceea ca platformele de media sociale să respecte legea care autorizează libertatea de expresie", în acord cu anumite restricţii, a declarat ea. Ravina Shamdasani a îndemnat ca toate restricţiile impuse să fie "proporţionate" şi "conforme normelor internaţionale privind drepturile omului". Potrivit Înaltului Comisariat, statele trebuie să poată reglementa platformele digitale, care ar trebui ele însele să se conformeze drepturilor omului. "Principiile de legalitate, de necesitate şi de proporţionalitate, discursurile urii, incitarea la ură sau la violenţă, dezinformarea prejudiciabilă, trebuie să fie abordate", a adăugat purtătoarea de cuvânt. Comisarul ONU pentru drepturile omului, Volker Turk, i-a scris lui Elon Musk în noiembrie 2022, îndemnându-l să facă din respectarea drepturilor omului o prioritate a reţelei sociale.

Turcia, cerere de aderare la BRICS (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Turcia, cerere de aderare la BRICS

Turcia, cerere de aderare la BRICS. Turcia a înaintat o cerere de aderare la blocul ţărilor emergente BRICS, a anunţat marţi purtătorul de cuvânt al partidului aflat la putere. Turcia, cerere de aderare la BRICS "Preşedintele nostru a afirmat de mai multe ori că vrem să devenim ţară membră a BRICS. (...) Procesul este în curs", a declarat Ömer Çelik, purtătorul de cuvânt al Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, islamo-conservator) al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier "Dacă va exista o evoluţie concretă privind aderarea noastră la BRICS, o decizie sau o evaluare din partea BRICS, vă vom informa", a spus Çelik în timpul unei conferinţe de presă. "Preşedintele nostru a afirmat clar că Turcia vrea să ia parte la toate platformele importante, printre care BRICS", a adăugat el. Țările BRICS Constituit iniţial din Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, ale căror nume au dat acronimul BRICS, grupul s-a extins anul acesta cu încă patru membri, respectiv Egipt, Emiratele Arabe Unite, Etiopia şi Iran. Invitată de asemenea să adere la summitul BRICS desfăşurat în august 2023 în Africa de Sud, Argentina a abandonat ulterior demersul în urma opoziţiei manifestate de noul ei preşedinte, ultra-liberalul Javier Milei. În luna iunie, ministrul de externe turc, Hakan Fidan, avertizase cu privire la riscul unui război mondial, după vizite efectuate în China şi în Rusia, confirmând interesul Ankarei de a se apropia de ţările BRICS în această situaţie. Subliniind faptul că Rusia şi China sunt deja principalii doi parteneri comerciali ai Turciei, ministrul declarase atunci că această apropiere nu reprezintă o schimbare în politica externă a Turciei, ţară membră NATO şi care aspiră să adere la UE

Presupus spion Mossad, arestat în Turcia (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Presupus spion Mossad, arestat în Turcia

Presupus spion Mossad, arestat în Turcia. Un cetăţean kosovar suspectat că a efectuat transferuri de bani în Turcia în numele Mossadului, serviciul de informaţii externe al Israelului, a fost arestat vineri la Istanbul, a informat marţi agenţia de presă turcă Anadolu. Presupus spion Mossad, arestat în Turcia Serviciile de informaţii turce (MIT), care îl monitorizau pe suspect de la intrarea sa în ţară în urmă cu cinci zile, l-au observat pe acesta făcând transferuri de bani către persoane care lucrează pentru Mossad în Turcia şi în Siria, potrivit Anadolu. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor Aceste transferuri de bani, din ţări est-europene şi mai ales din Kosovo, ar fi fost făcute în schimbul unor imagini obţinute cu ajutorul dronelor, precum şi pentru "operaţiuni psihologice împotriva politicienilor palestinieni", a precizat agenţia de presă oficială turcă. Circa 30 de persoane suspectate de spionaj în beneficiul Israelului au fost arestate în ianuarie în Turcia, acuzate mai ales că ar fi organizat răpiri. Erdogan, aliatul cauzei palestiniene De la începutul conflictului dintre Israel şi Hamas la începutul lunii octombrie, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, aliat tradiţional al cauzei palestiniene, şi-a intensificat invectivele la adresa Israelului. Turcia şi-a suspendat, de asemenea, relaţiile comerciale cu Israelul la începutul lunii mai. Poliţia turcă a arestat în 2021 şi 2022 câteva zeci de persoane suspectate că au spionat palestinieni care locuiesc în Turcia, în numele serviciilor de informaţii israeliene. În primăvara anului 2022, presa israeliană a informat în legătură cu tentative de atac împotriva unor turişti israelieni la Istanbul, dejucate în urma cooperării serviciilor de informaţii turce şi israeliene.

Maia Sandu, favorită pentru fotoliul prezidențial (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Maia Sandu, favorită pentru fotoliul prezidențial

Maia Sandu, favorită pentru fotoliul prezidențial. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, ar obţine cel mai mare număr de voturi dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidenţiale în această ţară, potrivit datelor care se regăsesc într-un sondaj de opinie prezentat de compania iData. Maia Sandu, favorită pentru fotoliul prezidențial Conform informaţiilor prezentate, Sandu ar acumula 27,5% din voturi, fiind urmată de Renato Usatîi cu 11,6%. Alexandr Stoianoglo s-a clasat pe locul trei, cu 11,4%. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor Potrivit aceluiaşi sondaj, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, în noul legislativ de la Chişinău ar accede trei partide şi un bloc electoral. Astfel, PAS ar obţine 37% din numărul alegătorilor decişi. Pe locul al doilea s-ar clasa blocul "Victoria", condus de oligarhul fugar Ilan Şor, cu 17,1%. Socialiştii fostului preşedinte al ţării, Igor Dodon, ar obţine 16,1%, iar "Partidul Nostru" condus de Renato Usatîi este creditat cu 11,2%. Alte forţe politice nu ar trece pragul de reprezentare de 5%. La distribuirea mandatelor, PAS ar obţine 46 de mandate de deputat, în timp ce blocul "Victoria" al lui Şor ar acumula 21 de mandate. PSRM ar lua 20 mandate, iar "Partidul Nostru" - 14 mandate. 50% din moldoveni vor integrarea în UE În fine, potrivit sondajului citat, peste 50% din moldoveni susţin integrarea ţării lor în Uniunea Europeană, însă doar 48% ar vota la un referendum pentru modificarea Constituţiei. Întrebaţi dacă sunt "pentru" aderarea Republicii Moldova la UE, peste 55% din respondenţi au dat un răspuns pozitiv, în timp ce 36,6% au răspuns "nu". Totuşi, rugaţi să spună cum vor vota în cadrul referendumului pentru modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la UE, 47,8% au declarat că ar vota pentru, iar 37,1% au spus că ar vota împotrivă. Sondajul a fost realizat în perioada 19-25 august pe un eşantion de 1004 de respondenţi din 372 de localităţi. Marja de eroare este +/-3%.

Rusia şi India strâng relațiile economice (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia şi India strâng relațiile economice

Rusia şi India strâng relațiile economice. Schimburile comerciale dintre Rusia şi India sunt în creştere susţinută, iar plăţile bilaterale se derulează fără obstacolele întâmpinate în schimburile cu alte ţări, a declarat marţi Anatoly Popov, directorul general adjunct de la Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia. Rusia şi India strâng relațiile economice Sberbank intermediază până la 70% din totalul exporturilor ruseşti spre India. Schimburile comerciale dintre Rusia şi India s-au dublat, ajungând la 65 de miliarde dolari în 2023, în condiţiile în care ţara asiatică a devenit un mare importator de petrol rusesc, după ce Occidentul a impus sancţiuni Moscovei, ca urmare a invaziei din Ucraina. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor "În 2022, a existat o creştere semnificativă a interesului firmelor ruseşti faţă de piaţa din India, pentru că această piaţă funcţionează ca o alternativă", a spus Anatoly Popov într-un interviu pentru Reuters, înaintea Forumului Economic Estic, o conferinţă economică care vizează partenerii asiatici ai Rusiei. "În prezent, deschidem, de asemenea, conturi în rupii pentru clienţii ruşi. Nu excludem posibilitatea ca, pe lângă funcţia de mijloc de plată, rupia indiană să devină şi un instrument de economisire", a adăugat Anatoly Popov. Subsidiara din India a Sberbank are sucursale la Delhi şi Mumbai, precum şi un centru de servicii IT la Bangalore. Numărul de angajaţi ai Sberbank din India a crescut cu 150% în acest an, în condiţiile în care în luna aprilie oficialii băncii ruseşti au anunţat că vor să angajeze 300 de specialişti IT pentru un hub la Bangalore. Sberbank, vizată de sancțiuni occidentale Sberbank este vizată de sancţiuni occidentale şi în consecinţă nu poate face tranzacţii în dolari sau euro prin sistemul internaţional de plăţi SWIFT. Cu toate acestea, Popov a spus că banca rusească nu a întâmpinat probleme în India. "Sberbank este un participant integral în sistemele de plăţi şi interbancar din India. Nu există restricţii cu privire la operaţiunile sale", a precizat Popov. Potrivit lui Anatoly Popov, creşterea exporturilor Indiei în Rusia a ajutat la soluţionarea problemei surplusului de rupii apărut la companiile ruseşti, care a afectat schimburile comerciale în 2023, deoarece rupiile erau folosite pentru a plăti pentru importurile din India. "Problema a fost rezolvată, nu mai există un surplus de rupii", a spus Popov, adăugând că pentru echilibrarea schimburilor comerciale, India ar trebui să îşi majoreze exporturile spre Rusia de zece ori. India, a cincea mare economie, are aproape tot ce caută importatorii ruşi, a adăugat Popov. "India este autonomă, o economie mare, capabilă să îşi asigure propriile necesităţi. De acea, orice bunuri pe care Rusia le importa anterior, pot fi cumpărate în India", a spus directorul Sberbank.

Indonezia, prima etapă din turneului Papei (sursa: vaticannews.va)
Internațional

Indonezia, prima etapă din turneului Papei

Indonezia, prima etapă din turneului Papei. Papa Francisc a aterizat marţi seară în Indonezia, prima etapă a celui mai lung turneu în străinătate din timpul mandatului său, care îl va duce în patru ţări din Asia de Sud-Est şi Oceania în următoarele 12 zile. Indonezia, prima etapă din turneului Papei În vârstă de 87 de ani, liderul spiritual al Bisericii Catolice a sosit la Jakarta la mai bine de 13 ore după ce a decolat de la Roma cu un zbor special operat de compania italiană ITA Airways. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor Cu peste 240 de milioane de locuitori, Indonezia este ţara cu cea mai mare populaţie musulmană din lume. Următoarele etape ale acestui turneu internaţional vor fi Papua Noua Guinee, Timorul de Est şi Singapore. A 45-a călătorie în străinătate Cea de-a 45-a călătorie în străinătate a papei Francisc se va concentra în special pe coexistenţa paşnică între diferitele religii ale lumii. Dintre cele patru ţări pe care urmează să le viziteze, doar în Timorul de Est majoritatea populaţiei este catolică. Având în vedere vârsta şi starea de sănătate a papei Francisc, care foloseşte adeseori un scaun cu rotile, pauzele dintre călătoriile sale în străinătate au devenit mai lungi. Precedenta călătorie importantă a suveranului pontif în străinătate a avut loc în urmă cu un an, când a vizitat Mongolia. Papa Francisc, care deţine această funcţie de 11 ani, va parcurge în total peste 30.000 de kilometri cu avionul în cadrul acest turneu. Întoarcerea sa la Roma este programată pentru 13 septembrie. O vizită în Luxemburg şi Belgia se află în programul următoarei sale călătorii în străinătate, care va avea loc la sfârşitul acestei luni.

Extrema dreapta, la vârful Comisiei Europene (sursa: Facebook/Raffaele Fitto)
Internațional

Extrema dreapta, la vârful Comisiei Europene

Extrema dreapta, la vârful Comisiei Europene. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, îi va încredinţa vicepreşedinţia executivă responsabilă de economie candidatului de extremă dreapta propus de premierul italian Giorgia Meloni, Raffaele Fitto, relatează marţi cotidianul german Die Welt. Extrema dreapta, la vârful Comisiei Europene Publicația, care afirmă că citează diplomaţi europeni şi surse informate din cadrul Comisiei, indică, de asemenea, că actualul comisar pentru afaceri digitale şi candidat francez, Thierry Breton, urmează să fie numit vicepreşedinte executiv responsabil de industrie şi autonomia strategică. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor Raffaele Fitto, actualul ministru italian al afacerilor europene în guvernul Meloni, va fi primul membru al unui partid populist de extremă dreapta care va deveni vicepreşedinte executiv al Comisiei, afirmă Die Welt. Cine este Raffaele Fitto? Fost europarlamentar şi co-preşedinte al Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni din Parlamentul European, Raffaele Fitto este un susţinător loial al Giorgiei Meloni, fiind unul dintre cei mai moderaţi membri ai partidului ei, Fraţii Italiei (FdI), după ce anterior a fost creştin-democrat şi apoi a făcut parte din partidul Forza Italia al lui Silvio Berlusconi. Potrivit Die Welt, Ursula von der Leyen, realeasă în iulie, va numi ca alţi vicepreşedinţi executivi pe letonul Valdis Dombroviskis (extindere şi reconstrucţia Ucrainei) şi pe spaniola Teresa Ribera Rodriguez (tranziţie). Jurnalul german adaugă că noul comisar european pentru energie urmează să fie ministrul ceh al industriei, Jozef Sikela. Fostul prim-ministru al Estoniei Kaja Kallas a fost aleasă în funcţia de şefă a diplomaţiei UE la sfârşitul lunii iunie. Doi comisari europeni vor lucra, de asemenea, în colaborare directă cu Ursula von der Leyen, explică Die Welt, potrivit căruia preşedinta doreşte să facă din chestiunile de dereglementare una dintre temele majore ale mandatului său. Slovacul Maros Sefcovic va fi responsabil de reducerea birocraţiei şi problemele interinstituţionale, în timp ce polonezul Piotr Serafin va fi responsabil de problemele bugetare, potrivit cotidianului.

Îngrijorare ONU: Sute de execuții în Iran (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Îngrijorare ONU: Sute de execuții în Iran

Îngrijorare ONU: Sute de execuții în Iran. Peste 400 de persoane, între care 15 femei, au fost executate în 2024 în Iran, au declarat luni experţi ONU, îngrijoraţi de creşterea numărului de execuţii în luna august. Îngrijorare ONU: Sute de execuții în Iran Cel puţin 81 de persoane au fost executate în august, aproximativ de două ori mai mult decât cele 45 de execuţii raportate în iulie, au declarat aceşti experţi independenţi într-un comunicat, fără a-şi menţiona sursele. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor Numărul execuţiilor raportate anul acesta se ridică la peste 400 de persoane, între care 15 femei, precizează grupul de experţi, format din şase raportori speciali şi cinci membri ai Grupului de lucru al ONU pentru discriminarea faţă de femei şi fete. Aceşti experţi mandataţi de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului nu vorbesc în numele organizaţiei. Ei s-au declarat "profund îngrijoraţi de această creştere bruscă a numărului de execuţii". Infracțiunile invocate Circa jumătate (41) dintre execuţiile din luna augut au vizat infracţiuni legate de droguri, se precizează în comunicat, care aminteşte că Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, din care Iranul face parte, "limitează aplicarea pedepsei cu moartea la 'cele mai grave crime', adică omucideri voluntare". "Execuţiile pentru infracţiuni legate de droguri încalcă standardele internaţionale", au afirmat experţii ONU. ONU a cerut în repetate rânduri Iranului să impună un moratoriu asupra execuţiilor, în vederea abolirii pedepsei cu moartea. Experţii ONU subliniază că numărul execuţiilor pentru infracţiuni legate de droguri a crescut brusc în Iran din 2021, cu peste 400 de execuţii în 2023, şi constată că această creştere a avut loc în pofida revizuirilor aduse legii care vizează să limiteze aplicarea pedepsei cu moartea pentru acest gen de infracţiuni. Activiştii pentru drepturile omului acuză Iranul că foloseşte pedeapsa cu moartea ca mijloc de intimidare în faţa mişcării de protest declanşată de moartea în detenţie, în septembrie anul trecut, a Mahsei Amini, o kurdă iraniană în vârstă de 22 de ani, arestată pentru încălcarea codului strict vestimentar

Brazilia: Curtea Supremă suspendă rețeaua X. Dar în Argentina, Elon Musk e prieten cu președintele Millei (sursa: X/Elon Musk)
Internațional

Brazilia: Curtea Supremă suspendă rețeaua X

Brazilia: Curtea Supremă suspendă rețeaua X. Curtea Supremă a Braziliei a confirmat luni hotărârii unuia dintre judecătorii săi de a suspenda reţeaua de socializare X pentru că a ignorat o serie de decizii judiciare legate de lupta împotriva dezinformării. Brazilia: Curtea Supremă suspendă rețeaua X Reţeaua, proprietate a miliardarului american Elon Musk, a început să fie blocată în ţară la primele ore ale zilei de sâmbătă, la câteva ore după ce judecătorul Alexandre de Moraes a dispus suspendarea ei în termen 24 de ore. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor Judecătorul Tribunalului federal suprem (STF) şi figură a luptei împotriva dezinformării în Brazilia se află în conflict cu miliardarul american pe tema limitelor libertăţii de exprimare. Cinci magistraţi ai Curţii Supreme, printre care şi Moraes, au confirmat într-o şedinţă virtuală măsura luată vineri. Argumentele suspendării "Elon Musk şi-a demonstrat lipsa totală de respect pentru suveranitatea braziliană şi, în special, pentru puterea juridică, poziţionându-se ca o adevărată entitate supranaţională, imună la legile oricărei ţări", a declarat judecătorul Moraes. Acesta din urmă dăduse platformei 24 de ore, miercuri seară, pentru a desemna un reprezentant legal în ţară, sub pedeapsa blocării. După respingerea ultimatumului, el a decis "suspendarea imediată, completă şi integrală" a reţelei în Brazilia. "Libertatea de exprimare este fundamentul democraţiei şi, în Brazilia, un pseudo-judecător neales este pe cale de a o distruge din motive politice", a scris proprietarul platformei pe X (ex-Twitter). "Libertatea de exprimare nu protejează împotriva încălcărilor repetate ale sistemului juridic", a declarat luni judecătorul Flavio Dino, fost ministru al justiţiei sub preşedintele Luiz Inacio Lula da Silva. Suspendarea intervine cu puţin mai mult de o lună înaintea alegerilor municipale care vor permite să se măsoare raportul de forţe dintre tabăra preşedintelui de stânga Luiz Inacio Lula da Silva şi dreapta, care a făcut din Elon Musk campionul său. Fosta reţea socială Twitter are în Brazilia 22 de milioane de abonaţi, potrivit estimării site-ului de specialitate DataReportal.

În Mongolia, Putin poate fi arestat (sursa: TASS)
Internațional

În Mongolia, Putin poate fi arestat

În Mongolia, Putin poate fi arestat. Preşedintele rus Vladimir Putin a sosit luni în Mongolia, potrivit televiziunii ruse, marcând astfel prima sa deplasare într-o ţară membră a Curţii Penale Internaţionale (CPI) după emiterea unui mandat de arestare pe numele său. În Mongolia, Putin poate fi arestat Curtea Penală Internaţională şi autorităţile ucrainene au îndemnat Mongolia să-l aresteze pe Vladimir Putin, vizat de acest mandat pentru suspiciune de deportare ilegală a unor copii ucraineni în Rusia. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat cu toate acestea, săptămâna trecută, că preşedinţia rusă "nu are nici o îngrijorare" în legătură cu aceasta. "Desigur, toate aspectele vizitei au fost pregătite în mod minuţios", a adăugat Peskov. La fel ca alte state părţi ale Statutului de la Roma care a fondat CPI, Mongolia "are obligaţia de a coopera" cu aceasta, declarase un purtător al acestei jurisdicţii, Fadi el-Abdallah. Atunci când o ţară membră nu îşi îndeplineşte obligaţiile faţă de CPI, aceasta din urmă poate sesiza Adunarea statelor părţi care se reuneşte o dată pe an, dar ale căror eventuale sancţiuni se limitează strict la un avertisment verbal. În trecut, alţi indivizi ce făceau obiectul unui mandat de arestare al CPI, printre care fostul dictator sudanez Omar al-Beshir, s-au deplasat în ţări semnatare ale Statutului de la Roma fără să-şi facă griji. La rândul său, Mongolia a semnat Statutul de la Roma în anul 2000, înainte de a-l ratifica în 2002.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră