vineri 26 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5146 articole
Internațional

Putin acuză: Occidentul persecută jurnaliștii ruși

Putin acuză: Occidentul persecută jurnaliștii ruși. Occidentul îi persecută în mod deschis pe jurnaliştii ruşi, a acuzat preşedintele Vladimir Putin în declaraţii publicate luni, la câteva zile după ce Moscova a interzis accesul pe teritoriul Rusiei a zeci de jurnalişti americani. Putin acuză: Occidentul persecută jurnaliștii ruși "Pentru a se ascunde de fapte incomode, de informaţii veridice, Occidentul, care se consideră standardul libertăţii, a lansat o persecuţie deschisă împotriva corespondenţilor ruşi", a declarat Putin în ajunul vizitei sale în Mongolia pentru ziarul local Onoodor, conform unei transcrieri publicate pe site-ul Kremlinului. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Declaraţiile sale au loc după ce Moscova a anunţat miercuri că interzice accesul în Rusia a 92 de cetăţeni americani, între care jurnalişti, avocaţi şi directori ai unor firme militare-industriale cheie, din cauza a ceea ce a descris ca fiind poziţia rusofobă a Washingtonului. Libertatea presei în Rusia Putin a afirmat, totodată, că presa este liberă în Rusia. "Singura condiţie pentru ei este respectarea legislaţiei ruse", a spus liderul de la Kremlin. "Corespondenţii străini acreditaţi în ţara noastră ar trebui să înţeleagă acest lucru", a mai spus el. Rusia a acuzat deseori ţările occidentale că impun restricţii neloiale presei sale din străinătate, inclusiv interdicţii pentru unele instituţii de presă susţinute de stat. Putin a declarat pentru ziarul mongol Onoodor că jurnaliştii ruşi se confruntă cu "cenzura directă" în aproape toate ţările occidentale. "Singurul lucru pe care îl face presa noastră este să transmită în mod convingător punctul de vedere al Rusiei asupra problemelor şi evenimentelor actuale care au loc în lume", a mai spus Putin. În mai, Parlamentul rus a adoptat un proiect de lege care le oferă procurorilor puterea de a închide birourile de presă străine de la Moscova dacă o ţară occidentală a fost "neprietenoasă" cu presa rusă. Washingtonul a impus sancţiuni împotriva unor posturi de televiziune de stat ruseşti, despre care spune că au răspândit dezinformare pentru a susţine războiul Rusiei în Ucraina.

Putin acuză: Occidentul persecută jurnaliștii ruși (sursa: kremlin.ru)
Polonia vrea să doboare rachetele ruseşti( sursa: Facebook/Radosław Sikorski)
Internațional

Polonia vrea să doboare rachetele ruseşti

Polonia vrea să doboare rachetele ruseşti. Ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski a declarat că Varşovia ar trebui să aibă dreptul de a doborî rachetele ruseşti care îi ameninţă teritoriul în timp ce acestea se află încă în spaţiul aerian al Ucrainei. Polonia vrea să doboare rachetele ruseşti Declaraţiile şefului diplomaţiei poloneze, publicate luni în Financial Times (FT), survin la o săptămână după ce un "aparat de zbor" - probabil o dronă rusă de origine iraniană Shahed - a pătruns pe teritoriul Poloniei, ţară membră NATO şi aliat al Kievului, în momentul atacurilor masive ruseşti din Ucraina vecină. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Dispărută de pe radar, drona nu a fost încă găsită. Cel puţin alte două cazuri de rachete ruseşti care au intrat pe teritoriul polonez au fost raportate în trecut de Varşovia. Luni, în urma unui nou val de atacuri masive ale Rusiei împotriva Ucrainei, forţele aeriene poloneze şi-au ridicat din nou avioanele de la sol. Responsabilitatea de a se apăra "A fi membru NATO nu înlocuieşte responsabilitatea fiecărei ţări de a-şi proteja propriul spaţiu aerian - este datoria noastră constituţională", a declarat Sikorski pentru FT. "Sunt de părere că, atunci când rachete ostile sunt pe punctul să intre în spaţiul nostru aerian, ar fi legitim să ne apărăm, deoarece odată ce au intrat în spaţiul nostru aerian, riscul ca resturile să rănească pe cineva creşte", a mai spus el. În opinia şefului diplomaţiei poloneze, Kievul este în favoarea unor astfel de operaţiuni. "Ucrainenii ne-au spus: sunteţi bineveniţi", a mai spus el pentru FT. Radoslaw Sikorski a discutat în martie acest subiect cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, însă, potrivit unui important oficial al organizaţiei, acesta din urma "i-a reamintit că NATO şi-a sporit considerabil vigilenţa şi şi-a întărit poziţiile pe flancul estic al Alianţa, în special în Polonia". NATO se teme că o astfel de măsură ar putea conduce la o mai mare implicare a Alianţei în războiul ruso-ucrainean.

Scholz cere coaliții politice fără AfD (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Scholz cere coaliții politice fără AfD

Scholz cere coaliții politice fără AfD. Cancelarul german Olaf Scholz a cerut luni "tuturor partidelor democratice" să formeze "guverne stabile fără extrema dreaptă" în landurile Turingia şi Saxonia, unde AfD a obţinut scoruri record în alegerile de duminică. Scholz cere coaliții politice fără AfD "AfD face rău Germaniei. Slăbeşte economia, divizează societatea şi distruge reputaţia ţării noastre", a declarat liderul social-democrat într-un mesaj postat pe Facebook, descriind rezultatele alegerilor ca fiind "amare". Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj În Turingia, AfD a fost chiar cel mai votat partid, cu 32,8% din voturi, faţă de 23,4% la alegerile anterioare, din 2019, şi va avea astfel 32 de mandate, cu zece mai mult decât atunci. În Saxonia, AfD s-a clasat pe locul al doilea, cu 30,6% din voturi, puţin sub Uniunea Creştin-Democrată (CDU), care a obţinut 31,9%. Triumful AfD în Turingia - primul al unui partid de extremă dreapta din Germania după cel de-Al Doilea Război Mondial - a avut loc sub conducerea lui Bjorn Hocke, şeful vizibil al celei mai radicale aripi a grupării, care are două condamnări pentru folosirea de sloganuri naziste. Partidul Social Democrat (SPD) al lui Scholz a avut 6,1% în Turingia şi 7,3% în Saxonia, în timp ce soarta celor doi parteneri de coaliţie a fost şi mai rea. FDP a scăzut sub pragul de 5% în cele două landuri şi, prin urmare, va rămâne în afara celor două parlamente regionale. Verzii au avut aceeaşi soartă în Turingia şi au fost salvaţi cu 5,1% în Saxonia. Unele sondaje înaintea alegerilor susţineau că SPD ar urma să nu mai prindă parlamentele regionale, lucru care a fost totuşi evitat. "Deşi rezultatele sunt amare pentru noi, lupta a meritat şi pentru că cele mai proaste predicţii despre SPD nu s-au adeverit", a spus Scholz. Formarea dificilă a guvernului Formarea unui guvern în cele două landuri va fi dificilă, deoarece, din cauza slăbiciunii SPD şi a Verzilor şi a dispariţiei FDP, CDU va trebui să caute acorduri cu BSW, un nou partid, condus de Sahra Wagenkneckt, care a apărut dintr-o scindare a Stângii, iar în Turingia probabil şi un fel de cooperare cu Stânga. Principiul CDU, stabilit într-o rezoluţie a unui congres al partidului, este de a nu forma coaliţii nici cu AfD, nici cu Stânga. Executivul plăteşte pentru nemulţumirea unei părţi a opiniei publice, alimentată de inflaţie sau de tranziţia ecologică pe care guvernul încearcă să o pună în aplicare, sub impulsul verzilor. Disputele continue din cadrul acestei echipe tripartite de la guvernare nu fac decât să-i alimenteze nepopularitatea. "Aceasta este o palmă foarte dură pentru întregul guvern şi în special pentru Scholz", a declarat pentru AFP Marianne Kneuer, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Tehnică din Dresda. Pe lângă deruta anunţată de sondaje, a existat impactul atacului care a ucis trei persoane la sfârşitul lunii august în Solingen (vest). Presupusul făptaş, un refugiat sirian în vârstă de 26 de ani, ar fi trebuit să fie expulzat, ceea ce a reaprins dezbaterea privind imigraţia.

Mureșan explică victoria extremei drepte în Turingia Foto: Facebook
Internațional

Mureșan explică victoria extremei drepte în Turingia

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan explică victoria extremei drepte în landul Turingia din Germania: „Voturile în plus obținute de extremiștii populiști eurosceptici de dreapta și de stânga la alegerile din weekend în Turingia și Saxonia au venit, în cea mai mare parte, de la alegătorii dezamăgiți de partidele tradiționale de stânga și centru-stânga”, a arătat el, într-o declarație de presă. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta) a devenit, după alegerile de duminică, prima forţă politică în Turingia şi a doua după Uniunea Creştin Democrată (CDU, conservatori) în Saxonia, două landuri din fosta Repiblică Democratică Germania (RDG). În Turingia, AfD a anunţat că doreşte să preia conducerea guvernului şi va iniţia negocieri cu alte partide. Uniunea Creştin-Democrată, în schimb, susţine că va încerca să formeze alianţe guvernamentale şi să preia şefia executivului în ambele landuri. Victoria AfD în Turingia este prima obținută de un partid de extremă dreapta după cel de-Al Doilea Război Mondial. Acum, Siegfried Mureșan arată voturile pierdute de stânga s-ar fi îndreptat spre extrema dreaptă. Mureșan explică victoria extremei drepte în Turingia „Comparativ cu acum 5 ani, partidul de extremă dreaptă AfD a obținut o creștere de 9,4 puncte procentuale în Turingia (clasându-se pe primul loc, cu 32,8% din voturi) și o creștere de 3,1 puncte procentuale în Saxonia (clasându-se pe locul 2 după CDU – partidul de centru-dreapta, membru al PPE). În același timp, nou-înființatul partid populist eurosceptic Alianța «Sahra Wagenknecht» a obținut un scor de 15,8% în Turingia și 11,8% în Saxonia, clasându-se pe locul 3 în ambele landuri, deși este prima dată când participă la alegeri. Comparativ cu 2019, partidul de stânga „Die Linke” a pierdut 17,9 puncte procentuale în Turingia și 5,9 puncte procentuale în Saxonia. De asemenea, față de acum 5 ani, Partidul Socialist al cancelarului Olaf Scholz a înregistrat un scor minim istoric în Turiniga de 6,1%, pierzând 2,1 puncte procentuale față de anul 2019, și, la fel, un scor minim istoric în Saxonia de doar 7,3, cu 0,4% mai puțin decât acum 5 ani. Verzii au obținut doar 3,2% în Turingia (cu 2 puncte procentuale mai puțin decât în 2019), ratând, astfel, intrarea în Parlamentul regional. În Saxonia, Verzii au pierdut 3,5 puncte procentuale, înregistrând un scor de doar 5,1%. Singurul partid tradițional care a obținut rezultate pozitive la alegerile din weekend este partidul CDU, membru al PPE, care a câștigat alegerile în Saxonia cu 32% și a obținut o creștere de 2 puncte procentuale în Turingia (clasându-se pe locul 2, cu 23,6%). AfD a primit de două-trei ori mai multe voturi decât au obținut, împreună, toate cele trei partide care formează coaliția de guvernare la nivel federal (Socialiștii, Verzii și Liberalii). De aceea, este important pentru stabilitatea Germaniei, dar și pentru toată Uniunea Europeană, ca alegerile federale de anul viitor să fie câștigate de CDU, iar Germania să fie condusă de un guvern de centru-dreapta, responsabil. Aceasta este soluția pentru combaterea extremismului din Germania”, a apreciat europarlamentarul PNL.

Valuri de sinucideri printre soldații ruși (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Valuri de sinucideri printre soldații ruși

Valuri de sinucideri printre soldații ruși. În rândul militarilor ruși, practica de a se sinucide pe câmpul de luptă devine din ce în ce mai comună, relatează The Kyiv Post. Valuri de sinucideri printre soldații ruși Un oficial al serviciilor secrete militare ucrainene a declarat pentru Kyiv Post, sub rezerva anonimatului, că a existat un val de sinucideri în rândul soldaților ruși, iar numărul este în creștere. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga „Unii sunt în mod deliberat conduși la un astfel de pas de amenințări și de un sentiment de totală deznădejde. Alții își scurtează viața, abandonați pe câmpul de luptă”, a spus sursa, adăugând că viețile soldaților de rând sunt puțin prețuite. Soldații ruși răniți sau care se află în situații disperate, își dau seama că nu vor fi evacuați și că nu vor primi ajutor de la comandanții lor, ceea ce duce la un sentiment de disperare, deznădejde și percepția că sinuciderea este singura opțiune viabilă. Propaganda rusă Situația este exacerbată de propaganda rusă, care răspândește în mod activ miturile potrivit cărora soldații capturați ca prizonieri de război de către Forțele Armate ale Ucrainei sunt supuși torturii și abuzurilor, făcând astfel capturarea să pară o alternativă mai proastă la moarte. Problema a fost abordată într-o declarație a proiectului „Vreau să trăiesc”, o inițiativă a statului ucrainean, care a lansat o linie telefonică telefonică în septembrie 2022 și oferă tuturor soldaților ruși o înțelegere reciproc avantajoasă. Le garantează viața în schimbul „condițiilor normale, umane sub supravegherea Crucii Roșii”. Potrivit declarației: „[Soldații ruși] merg la fiecare asalt ca și cum ar fi ultimul, pentru că știu că nimeni nu va veni pentru răniți, nimeni nu-i va scoate de pe câmpul de luptă, nimeni nu îi va ajuta. În loc de radiouri și truse adecvate de prim ajutor, ei poartă în buzunare instrucțiuni despre cum să se sinucidă cu o grenadă, emise în prealabil de ofițerii politici majori.”

Rusia vrea să schimbe doctrina nucleară (sursa: TASS)
Internațional

Rusia vrea să schimbe doctrina nucleară

Rusia vrea să schimbe doctrina nucleară. Rusia va opera schimbări la doctrina sa nucleară ca răspuns la acţiunile Occidentului legate de conflictul din Ucraina, a declarat duminică viceministrul de externe Serghei Riabkov, citat de TASS. Riabkov nu a precizat despre ce schimbări va fi vorba. Rusia vrea să schimbe doctrina nucleară Doctrina nucleară actuală a Rusiei, stabilită printr-un decret al preşedintelui Vladimir Putin în 2020, prevede că armele nucleare pot fi folosite în cazul unui atac nuclear din partea unui inamic sau în situaţia unui atac convenţional care ameninţă existenţa statului. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga „Aşa cum noi am spus în mod repetat, munca este într-un stadiu avansat şi există o direcţie clară de a face ajustări”, a declarat Riabkov. El a afirmat că decizia „este legată de cursul de escaladare al adversarilor noştri occidentali în legătură cu conflictul din Ucraina”. Rusia, care acuză Occidentul că poartă un război împotriva sa prin intermediul Ucrainei, a mai indicat anterior că are în vedere modificări la doctrina sa nucleară, însă declaraţia lui Riabkov este cea mai categorică de până acum cu privire la acestea.

Rușii o preferă pe Kamala Harris (sursa: Facebook/Kamala Harris)
Internațional

Rușii o preferă pe Kamala Harris

Rușii o preferă pe Kamala Harris. Rusia o consideră pe candidata prezidenţială democrată americană Kamala Harris un oponent mai predictibil decât republicanul Donald Trump, deşi în niciunul din cazuri nu există o perspectivă de îmbunătăţire a relaţiilor cu Washingtonul, a indicat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Rușii o preferă pe Kamala Harris Într-un interviu acordat lui Pavel Zarubin, un reporter TV cu acces preferenţial la Kremlin, Peskov a părut de asemenea să respingă afirmaţia lui Trump că ar putea pune capăt războiului din Ucraina în 24 de ore dacă va câştiga alegerile. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga Înainte ca preşedintele Joe Biden să îşi anunţe retragerea din cursă şi sprijinul pentru Harris, preşedintele rus Vladimir Putin spusese că Moscova l-ar prefera pe Biden lui Trump, pentru că primul este un politician experimentat „de şcoală veche”. Odată cu retragerea lui Biden, „cine este atunci candidatul nostru acum?”, l-a întrebat, râzând, Zarubin pe Peskov. Democrații sunt mai "predictibili" Râzând şi el, acesta a răspuns: „Nu avem un candidat. Dar, desigur, democraţii sunt mai predictibili. Şi ceea ce Putin a spus despre predictibilitatea lui Biden li se aplică aproape tuturor democraţilor, inclusiv dnei Harris”. În interviul menţionat, Peskov a spus că paşii Statelor Unite de "a călca în picioare interesele ţării noastre" au depăşit limitele acceptabile. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a mai spus că "nu există o baghetă magică" pentru rezolvarea de pe o zi pe alta a crizei din Ucraina, aşa cum a promis Trump. „Nu cred că există o baghetă magică. Nu se poate face într-o singură zi”, a afirmat el, potrivit fragmentelor din interviul ce urmează să fie difuzat duminică la televiziunea rusă. El a calificat drept „fantezie” să se creadă că viitorul preşedinte american va anunţa în discursul său inaugural că Washingtonul încetează ajutorul militar pentru Ucraina şi cheamă la negocieri de pace, şi că aceasta va schimba mentalitatea la Kiev. SUA sunt deja în mare măsură parte a conflictului prin armele furnizate Kievului, a spus el, descriind relaţiile dintre Moscova şi Kremlin drept mai rele decât au fost „de decenii”, „fără perspective” în acest moment de aşezare a lor pe calea redresării.

Turingia a votat AfD câștigă alegerile (sursa: Facebook/AfD)
Internațional

Turingia a votat AfD câștigă alegerile

Turingia a votat: AfD câștigă alegerile. Partidul Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta) a câştigat detaşat alegerile regionale din Turingia şi s-a plasat pe locul al doilea, la mică distanţă după Uniunea Creştin-Democrată (CDU), în Saxonia, cele două landuri federale din estul Germaniei unde duminică s-au desfăşurat scrutine regionale, potrivit sondajelor la ieşirea de la urne. Turingia a votat: AfD câștigă alegerile Scorurile fără precedent pentru acest partid reprezintă o nouă lovitură dură pentru fragila coaliţia a cancelarului Olaf Scholz. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga Cele două scrutine cu valoare de teste s-au derulat într-un context deosebit de tensionat, la ceva mai mult de o săptămână după atacul cu cuţit de la Solingen, în care trei persoane au fost ucise şi opt rănite. Suspectul, un sirian, a fost arestat, dar atacul a bulversat ţara şi a relansat o vie dezbatere cu privire la imigraţie. În Turingia, unul din cele mai mici landuri şi unde AfD este condus de Bjorn Hoecke, una din figurile sale cele mai radicale, partidul este creditat cu scoruri între 30,5% şi 33,5%, cu un avans consistent faţă de CDU (24,5%), conform primelor sondaje publicate după închiderea secţiilor de vot de televiziunile publice ARD şi ZDF. Locul al doilea, în Saxonia În Saxonia, CDU (între 31,5% şi 32%) are un uşor avans, fiind urmată îndeaproape de AfD (cu 30-31,5%). O formaţiune nouă, Alianţa Sahra Wagenknecht (BSW), condusă de o fostă politiciană vedetă a SPD, îşi face o intrare spectaculoasă, cu scoruri între 12% şi 16% în cele două landuri, şi ar putea juca un rol decisiv în formarea viitoarelor guverne regionale. Victoria din Turingia constituie o premieră pentru AfD, chiar dacă este improbabil că acest partid va putea forma guvernul, toate celelalte refuzând până acum orice coaliţie cu el. Primele rezultate confirmă astfel un nou regres major al guvernului de coaliţie al lui Scholz cu Verzii şi liberalii din FDP, cu un an înaintea alegerilor legislative federale din 2025. Partidul Social Democrat (SPD) al cancelarului a obţinut scoruri între 6,5% şi 8,5%, Verzii au coborât sub pragul electoral în Turingia, iar FDP nu va mai fi reprezentat în niciunul din cele două parlamente regionale. Aceste landuri, care dispun de prerogative importante în domenii precum educaţia şi securitatea, ar putea fi guvernate de alianţe heteroclite de formaţiuni de dreapta şi de stânga

Uciderea ostaticilor sabotează armistițiul din Gaza (sursa: X/@BringThemHome23)
Internațional

Uciderea ostaticilor sabotează armistițiul din Gaza

Uciderea ostaticilor sabotează armistițiul din Gaza. Un responsabil al grupării palestiniene Hamas a declarat duminică că "unii" dintre cei şase ostatici ale căror cadavre au fost găsite sâmbătă de armata israeliană, "se aflau pe lista de ostatici a căror eliberare fusese aprobată de Hamas". Uciderea ostaticilor sabotează armistițiul din Gaza Media israeliene au relatat că israeliano-americanul Hersh Goldberg-Polin şi două israelience, Carmel Gat şi Eden Yerushalmi, se aflau pe o listă de ostatici care urmau să fie eliberaţi în prima fază a unui acord de încetare a focului în Fâşia Gaza, în negociere de mai multe luni. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga Responsabilul Hamas, care a făcut aceste declaraţii sub acoperirea anonimatului, a lăsat să se înţeleagă că numele lui Hersh Goldberg-Polin se afla pe această listă. El a mai dat asigurări că "mai mulţi" dintre ostatici erau vii şi că au fost ucişi de tiruri şi bombardamente ale ocupantului israelian. Ostaticii, "uciși cu sânge rece" Ministrul israelian al apărării Yoav Gallant a afirmat la rândul său că ostaticii au fost "ucişi cu sânge rece de Hamas chiar înainte să ajungem la ei", într-un tunel din sudul Fâşiei Gaza. Un purtător de cuvânt al armatei israeliene, lt. col. Nadav Shoshani, a spus în cursul dimineţii că ştie "că ei au fost ucişi de terorişti ai Hamas". El a mai spus că declaraţiile Hamas potrivit cărora ostaticii au fost ucişi de forţele israeliene ţin de "războiul psihologic". De luni de zile, Egiptul, Qatarul şi SUA încearcă să obţină un acord în Fâşia Gaza, în baza unui plan propus la sfârşitul lui mai de preşedintele american Joe Biden. Israel şi Hamas susţin că îl acceptă, dar nu se înţeleg asupra anumitor condiţii pentru aplicarea lui, în special asupra menţinerii trupelor israeliene la frontiera dintre Egipt şi Fâşia Gaza

Polonia cere compensaţii din partea Germaniei (sursa: Facebook/Andrzej Duda)
Internațional

Polonia cere compensaţii din partea Germaniei

Polonia cere compensaţii din partea Germaniei. Preşedintele polonez Andrzej Duda, care a susţinut un discurs duminică la cea de a 85-a comemorare a invadării Poloniei de Germania, a cerut din nou compensaţii din partea Germaniei pentru pagubele suferite în timpul celui de Al Doilea Război Mondial. Polonia cere compensaţii din partea Germaniei "Iertarea şi recunoaşterea vinei sunt una, reparaţiile pentru pagube sunt alta", a spus Duda în micul oraş polonez Wielun, care la momentul respectiv se afla în apropierea frontierei germano-poloneze. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga "Iar chestiunea nu a fost încă rezolvată", a spus el. Invadarea Poloniei de către Germania la 1 septembrie 1939 este considerată începutul celui de Al Doilea Război Mondial. Deşi prima bătălie este considerată cea de la Westerplatte, Wielun a fost bombardat de aviaţia germană înainte, un atac soldat cu circa 1.200 de morţi în rândul civililor. Duda provine din rândurile partidului conservator Lege şi justiţie (PiS), care a condus Polonia între 2015 şi 2023. În această perioadă a deteriorat grav relaţiile cu Berlinul prin retorica sa anti-germană şi a solicitat reparaţii totale de 1,3 trilioane de euro. Olaf Scholz, despre ajutorul victimelor Totuşi, nici pentru pentru actualul guvern de centru-dreapta al premierului Donald Tusk, care conduce ţara din decembrie, chestiunea reparaţiilor din Al Doilea Război Mondial nu este una la care să se fi renunţat definitiv. La consultările guvernamentale germano-polone de la începutul lui iulie, cancelarul german Olaf Scholz a vorbit despre ajutor pentru victimele ocupaţiei germane în Polonia, deşi nu a furnizat cifre concrete. Între timp, Tusk a reamintit evenimentele de la Westerplatte, din apropiere de Gdansk, în primele ore ale zilei de 1 septembrie 1939, când nava militară germană SMS Schleswig-Holstein a ajuns la Danzig. Nava germană a început să tragă asupra unui depozit de muniţie al armatei poloneze la ora locală 04.45. Astăzi, războiul vine din est, a spus Tusk, referindu-se la războiul Rusiei împotriva Ucrainei. "Astăzi nu spunem: niciodată război. Astăzi trebuie să spunem: niciodată iarăşi singuri. Niciodată în istorie Polonia nu mai trebuie să reziste singură agresiunii unuia sau altuia dintre vecinii săi", a spus Tusk. Ministrul german de externe Annalena Baerbock a subliniat, într-o postare pe X, reconcilierea dintre Germania şi Polonia în ultimele decenii. "Este responsabilitatea şi datoria noastră să ne trăim prietenia în inima Europei datorită conştientizării trecutului nostru", a scris ea

Situația e „dificilă” pe frontul Pokrovsk (sursa: Facebook/CinC AF of Ukraine)
Internațional

Situația e „dificilă” pe frontul Pokrovsk

Situația e „dificilă” pe frontul Pokrovsk. Comandatul forţelor ucrainene, Oleksandr Sîrski, a declarat, duminică, că situaţia este "dificilă" în zona principalului atac al Rusiei, care este concentrat în estul Ucrainei, dar a precizat că toate deciziile necesare sunt luate. Situația e „dificilă” pe frontul Pokrovsk Sîrski nu a furnizat locaţia exactă a principalei ofensive ruse, dar anterior atât el, cât şi preşedintele Volodimir Zelenski au spus că forţele ruse vizează oraşul Pokrovsk, important din punct de vedere strategic. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga "Situaţia este dificilă în direcţia principalului atac al duşmanului. Dar toate deciziile necesare la toate nivelurile au fost luate fără întârziere", a declarat Sîrski pe Telegram. Oleksandr Sîrski a declarat săptămâna trecută că a petrecut mai multe zile pe frontul estic din apropiere de Pokrovsk şi a descris luptele de acolo drept "excepţional de dure". Rusia, care a ocupat bucăţi din estul Ucrainei după lansarea invaziei sale în februarie 2022, continuă să avanseze lent în urma unor lupte dure. Avansurile au continuat după ce Ucraina a lansat o ofensivă surpriză în regiunea Kursk pe 6 august, aparent pentru a obţine reorientarea unor resurse ruse şi a întări poziţia Kievului în orice viitoare negocieri.

Drone ucrainene atacă masiv regiunea Moscovei (sursa: TASS)
Internațional

Drone ucrainene atacă masiv regiunea Moscovei

Drone ucrainene atacă masiv regiunea Moscovei. Ucraina a lansat valuri de atacuri cu drone vizând centrale electrice şi o rafinărie din regiunile Moscova şi Tver, declanşând incendii, în timp ce zeci de drone au fost distruse în alte zone ale ţării, au anunţat duminică oficiali ruşi. Drone ucrainene atacă masiv regiunea Moscovei Fragmente de drone au declanşat incendii la Rafinăria Moscovei şi la centrala electrică de la Konakovo, în regiunea Tver, unul dintre cei mai mari producători de energie din centrul Rusiei, au declarat oficiali şi media locale. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga Ministerul Apărării din Rusia a anunţat pe Telegram că unităţile sale de apărare aeriană au distrus 158 de drone lansate de Ucraina în cursul nopţii, între care nouă asupra Moscovei şi a regiunii sale. Primarul Moscovei Serghei Sobianin a declarat că mai multe drone au vizat rafinăria Moscovei şi un incendiu a fost stins "într-o sală tehnică separată". Agenţia de ştiri TASS a relatat, citând oficiali ai pompierilor, că incendiului i-a fost atribuit cel mai ridicat grad de complexitate, ceea ce ar putea presupune unităţi suplimentare. Rafinăria din sud-estul capitalei ruse este în proprietatea Gazprom Neft, ramura petrolieră a Gazprom. Explozii lângă centrala electrică Canalul de ştiri pe Telegram "Baza", care este apropiat de serviciile de securitate ruse, a declarat că lângă centrala electrică de la Konakovo au fost auzite explozii puternice. Guvernatorul Igor Rudenia a declarat că în oraşul Konakovo s-a declanşat un incendiu, dar furnizarea electricităţii şi a gazului nu au fost întrerupte. El nu a precizat ce a ars în incendiu. Ucraina a încercat să lovească şi centrala electrică Kaşira din regiunea Moscovei cu trei drone, a declarat Mihail Şuvalov, şeful districtului Kaşira, pe Telegram. El a spus că atacul nu a provocat pagube sau victime, iar furnizarea electricităţii nu a fost întreruptă. Ministerul Apărării a anunţat că 46 de drone au fost distruse deasupra regiunii transfrontaliere Kursk, 34 deasupra Briansk, 28 deasupra Voronej şi 14 deasupra Belgorod. Alte câteva zeci de drone au fost doborâte deasupra regiunilor Kaluga, Lipeţk sau Riazan, a mai precizat ministerul. Nu s-au raportat răniţi în urma atacurilor, potrivit informaţiilor preliminare. Rusia dezvăluie însă rareori întreaga amploare a pagubelor produse de atacurile aeriene ucrainene

Incursiunea în Kursk arată limitele Rusiei (sursa: Kurt D Volker)
Internațional

Incursiunea în Kursk arată limitele Rusiei

Incursiunea în Kursk arată limitele Rusiei. Incursiunea Ucrainei în regiunea Kursk „demonstrează că Rusia se află la limita capacităţilor sale”, a declarat Kurt Volker, fost ambasador al SUA la NATO, la conferinţa Globsec de la Praga din 31 august, relatează Kyiv Independent. Incursiunea în Kursk arată limitele Rusiei „(Rusia) nu poate ataca Ucraina și să apăre Rusia în același timp, a trebuit să facă o alegere”, a spus Volker. Citește și: Bolojan, care a inaugurat cinci centuri în Bihor, primește doar 35% spor pentru absorbția fondurilor UE. Boc, 50% „Va trebui să mute forțele din Ucraina pentru a apăra Rusia. Această mișcare este ceva de care ar trebui să profităm cu sistemele cu rază lungă pentru a le lovi în timp trupele sunt în mișcare”, a adăugat el. Incursiunea mai arată că „Rusia nu are capacitatea de a escalada”, a spus Volker. Separat, și parlamentarul ucrainean Olena Homenko a spus că incursiunea din Kursk „demonstrează că nu există riscuri reale de escaladare a Rusiei și că nu există linii roșii rusești”. „Singura reacție a lui Putin a fost să pretindă că nu se întâmplă nimic special”, a adăugat ea. Pe măsură ce incursiunea Kievului în regiunea Kursk a intrat în a patra săptămână, Ucraina a ajuns să ocupe 1.294 de kilometri pătrați și 100 de așezări, inclusiv orașul Sudja, a declarat comandantul Oleksandr Sîrskîi pe 27 august.

Șase ostatici israelieni, uciși de Hamas (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Șase ostatici israelieni, uciși de Hamas

Șase ostatici israelieni, uciși de Hamas. Trupurile a şase ostatici răpiţi în timpul atacului de la 7 octombrie al Hamas în Israel au fost găsite în Fâşia Gaza, potrivit armatei israeliene şi preşedintelui american Joe Biden, care a promis să facă eforturi pentru eliberarea celor încă în captivitate. Șase ostatici israelieni, uciși de Hamas "Mai devreme în cursul zilei (sâmbătă - n.r.), într-un tunel sub oraşul Rafah, forţele israeliene au recuperat trupurile a şase ostatici deţinuţi de Hamas", între care cel al israeliano-americanului Hersh Goldberg-Polin, a explicat Biden într-un comunicat de sâmbătă seară, declarându-se "devastat şi indignat". Citește și: Bolojan, care a inaugurat cinci centuri în Bihor, primește doar 35% spor pentru absorbția fondurilor UE. Boc, 50% Doi dintre ostaticii morţi erau femei şi patru bărbaţi: Hersh Goldberg-Polin, Carmel Gat, Eden Yerushalmi, Alexander Lobanov, Almog Sarusi şi Ori Danino, a precizat armata israeliană. Cinci dintre aceşti ostatici fuseseră răpiţi la festivalul de muzică tehno Nova. Biden: "Liderii Hamas vor plăti" "Nu vă îndoiţi de acest lucru, liderii Hamas vor plăti pentru aceste crime. Şi vom continua să lucrăm 24 de ore din 24 pentru a ajunge la un acord care să garanteze eliberarea ostaticilor rămaşi", a afirmat preşedintele american. În timpul atacului Hamas de la 7 octombrie, 251 de persoane au fost răpite din Israel şi transportate în Fâşia Gaza. Acest atac de amploare s-a soldat cu moartea a aproape 1.200 de persoane, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ al AFP plecând de la date oficiale. Zeci de mii de morți Represaliile israeliene s-au soldat cu cel puţin 40.691 de morţi în Fâşia Gaza, potrivit Ministerului Sănătăţii al Hamas, au provocat un dezastru umanitar şi strămutarea a aproape întregii populaţii de 2,4 milioane de locuitori. Potrivit ONU, majoritatea morţilor sunt femei şi minori. Apărarea civilă a înregistrat sâmbătă încă patruzeci de morţi în lovituri israeliene în Fâşia Gaza. În acelaşi timp, în nordul Cisiordaniei, teritoriu ocupat din 1967, Israelul îşi continuă operaţiunea militară lansată miercuri împotriva grupurilor armate, care a provocat îngrijorarea şi protestele comunităţii internaţionale. "Electricitatea şi apa sunt total tăiate în tabăra de refugiaţi" şi "80% din cartierele oraşului nu mai sunt alimentate cu apă", a declarat Bashir Matahin, purtătorul de cuvânt al municipalităţii din Jenin, citat de agenţia de ştiri palestiniană Wafa. Cel puţin 22 de palestinieni, în principal combatanţi, au fost ucişi de armata israeliană de miercuri, potrivit Ministerului palestinian al Sănătăţii. Toţi "terorişti", a anunţat armata israeliană. Potrivit agenţiei Wafa, printre cei ucişi se află şi un octogenar. Hamas, la putere din 2007 în Gaza, şi Jihadul Islamic, au anunţat că cel puţin 14 dintre cei morţi erau combatanţi în rândurile lor.

Peste 66.000 de soldaţi ruşi ucişi (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Peste 66.000 de soldaţi ruşi ucişi

Peste 66.000 de soldaţi ruşi ucişi. Site-ul independent rus Mediazona, în colaborare cu serviciul rus al BBC, a transmis sâmbătă că a identificat peste 66.000 de soldaţi ruşi ucişi de la începutul invaziei declanşate de Moscova în Ucraina în februarie 2022. Peste 66.000 de soldaţi ruşi ucişi Numărătoarea lor, publicată într-o anchetă comună şi oprită la 30 august 2024, provine din exploatarea anumitor informaţii, cum ar fi comunicate de presă oficiale sau articole din mass-media şi postări de pe reţelele de socializare, precum şi din monitorizarea mormintelor din cimitire. Citește și: Cea mai mare pensie din România: 20.000 de euro, după recalculare. Este încasată de un pensionar cu numai 18 ani de cotizare din sistemul bancar "Până la 30 august, ştiam numele a 66.471 de soldaţi ruşi care au murit în război", a precizat Mediazona într-un comunicat pe Telegram. La mijlocul lunii aprilie, cele două instituţii media au declarat că au identificat peste 50.000 de soldaţi ruşi ucişi în Ucraina din 24 februarie 2022. Cele două instituţii media avertizează însă că numărătoarea lor nu pretinde a fi exhaustivă. Kremlinul invocă "legea secretelor de stat" La sfârşitul lunii februarie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat că 31.000 de militari ucraineni au fost ucişi, în timp ce armata rusă a comunicat doar în foarte rare ocazii despre pierderile sale militare, iar aceste cifre sunt considerate în mare parte minimizate. Kremlinul a invocat "legea secretelor de stat" şi "regimul special" pentru a justifica absenţa comunicării oficiale cu privire la pierderile militare ruseşti. La începutul lunii iunie, când a fost întrebat despre acest subiect în timpul unei întâlniri cu agenţiile internaţionale de ştiri, preşedintele rus Vladimir Putin a refuzat să pună o cifră asupra pierderilor ruseşti în Ucraina, precizând doar că acestea sunt "mai mici" decât pierderile ucrainene, într-un "raport de unu la cinci". În august 2023, cotidianul american The New York Times, citând oficiali americani, a estimat pierderile militare ruseşti la 120.000 de morţi

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră