sâmbătă 27 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5149 articole
Internațional

Moartea activistei provoacă emoții în Turcia

Moartea activistei provoacă emoții în Turcia. Aysenur Ezgi Eygi, tânăra activistă turco-americană ucisă în Cisiordania pe 6 septembrie, a fost înmormântată ca o martiră sâmbătă în vestul Turciei. Moartea activistei provoacă emoții în Turcia Sicriul, acoperit în culorile drapelului Turciei, a fost escortat la micul cimitir Didim, de pe coasta Mării Egee, de o mulţime de câteva sute de oameni şi purtat de poliţişti din trupele speciale, cu căşti albe, rezervaţi martirilor căzuţi în luptă. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă De îndată ce moartea sa a fost anunţată, Ankara, care a deschis o anchetă, a denunţat cu fermitate acest "asasinat arbitrar" atribuit armatei israeliene: preşedintele Recep Tayyip Erdogan a spus că ţara sa va face totul "pentru a se asigura că moartea fiicei noastre, Aysenur Ezgi, nu rămâne nepedepsită". Sâmbătă, consilierul principal al şefului statului, Farhettin Altun, a cerut SUA să deschidă o anchetă asupra circumstanţelor morţii tinerei, care avea şi cetăţenie americană, şi să "pună presiune asupra autorităţilor israeliene pentru a obţine răspunsuri şi pentru a le trage la răspundere pe deplin". "Comunitatea internaţională trebuie să înceteze să mai privească în altă parte atunci când Israelul comite nenumărate crime, purificare etnică şi genocid", a acuzat el pe platforma X. Înmormântarea, prilej de declarații politice Reprezentanţi ai guvernului şi opoziţiei s-au aflat printre apropiaţii victimei la înmormântare, inclusiv ministrul de externe Hakan Fidan şi ministrul de interne Ali Yerlikaya, înconjuraţi de o mulţime care scanda sloganuri ostile Israelului şi Statelor Unite la sosirea corpului neînsufleţit: "Israel, ucigaşi" şi "Palestina de la râu la mare". Tânăra de 26 de ani, care a absolvit recent Universitatea din Washington cu o diplomă în psihologie şi studii şi limbi din Orientul Mijlociu, a sosit în Statele Unite la vârsta de zece luni, cu familia ei, dar s-a întors frecvent la Didim, locul de naştere al familiei, a declarat pentru AFP un unchi, Ali Tikkim. Trupul său neînsufleţit a ajuns vineri în Turcia de la Tel Aviv şi a fost transportat imediat la Izmir, al treilea oraş ca mărime al ţării, situat pe coasta de vest, unde o nouă autopsie a confirmat moartea sa prin "armă de foc", a relatat televiziunea de stat TRT. Deschiderea anchetei TRT a remarcat că aceste concluzii "corespund" celor trei medici palestinieni care au exclus ipoteza focului indirect. Aceste rezultate vor fi ataşate la raportul anchetei deschise de procurorul de la Ankara, a declarat ministrul justiţiei, Yilmaz Tunc. Aysenur Eygi, activistă a Mişcării Internaţionale de Solidaritate (ISM), a fost ucisă în timp ce participa la o demonstraţie în nordul Cisiordaniei ocupate, lângă Nablus. Armata israeliană a declarat că este "foarte probabil" ca focurile de armă ale trupelor sale să o fi ucis pe tânără "indirect şi neintenţionat". "Aysenur a primit o educaţie excelentă în Statele Unite, era căsătorită, confortabilă din punct de vedere financiar, a lăsat totul în urmă pentru a-şi apăra idealul", şi-a amintit tatăl ei îndurerat, Mehmet Suat Eygi, vineri, în faţa casei familiei. Bărbatul a salutat deschiderea unei anchete de către autorităţile turce şi a cerut Statelor Unite să facă acelaşi lucru: "Aştept acelaşi lucru de la guvernul american, pentru că Aysenur nu avea decât zece luni când a ajuns în Statele Unite". "Singurul lucru pe care îl solicit statului este să ceară dreptate pentru fiica mea. Sângele (ei) să fie răzbunat. Cei responsabili să fie pedepsiţi, pentru că a fost vizată în mod deliberat", a declarat mama ei, Rabia Birden, citată de agenţia de presă Anadolu. Turcia ia în considerare emiterea de mandate internaţionale de arestare, în funcţie de rezultatele anchetei sale. Ministrul justiţiei a cerut, de asemenea, raportorului special al ONU pentru execuţiile extrajudiciare şi arbitrare să înfiinţeze o comisie independentă de anchetă şi să elaboreze un raport privind moartea tinerei, cu intenţia de a se alătura procedurii de "genocid" împotriva Israelului în desfăşurare la Curtea Internaţională de Justiţie şi anchetei în derulare la Curtea Penală Internaţională.

Moartea activistei provoacă emoții în Turcia (sursa: diken.com.tr)
Rusia, despre cooperarea militară cu Iranul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia, despre cooperarea militară cu Iranul

Rusia, despre cooperarea militară cu Iranul. Cooperarea militară cu Iranul nu încalcă dreptul internaţional, apreciază Rusia, referitor la sancţiunile occidentale adoptate împotriva Teheranului ca urmare a presupusei furnizări către Moscova de rachetele balistice pentru a fi folosite în Ucraina. Rusia, despre cooperarea militară cu Iranul "Cooperarea noastră a trecut proba timpului şi nu conţine elemente care presupun o încălcare din punctul de vedere al obligaţiilor internaţionale sau care să influenţeze negativ asupra securităţii cuiva sau a vreunui echilibru regional", a declarat Serghei Riabkov, ministrul adjunct de externe al Rusiei, citat de agenţia TASS. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă Riabkov a acuzat că, în realitate, SUA vor să se confrunte cu cele două ţări, ambele aflate sub sancţiuni occidentale, şi să profite de pe urma acestui fapt. "Cooperarea noastră merge foarte departe: în domeniile politicii, economiei şi transporturilor. De asemenea, cooperarea militaro-tehnică, nimeni nu o neagă", a precizat el. Riabkov cere SUA să nu-și "bage nasul" Din acest motiv, Riabkov a cerut SUA să înceteze "să-şi mai bage nasul în treburile altora" şi să se ocupe de problemele lor, care - a dat asigurări oficialul rus - "sunt multe". În ciuda sancţiunilor, preşedintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit joi la Sankt Petersburg cu secretarul Consiliului Suprem de Securitate Naţională al Iranului, generalul Ali Akbar Ahmadian. Putin a subliniat că de la preluarea mandatului de către noul preşedinte iranian, Masoud Pezeshkian, "nu a existat nicio schimbare în relaţiile cu Rusia". Rusia a anunţat săptămâna aceasta semnarea în curând a unui nou acord-cadru interstatal cu Iranul în timpul întâlnirii dintre Serghei Şoigu, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, şi Ahmadian. Secretarul de stat american Antony Blinken şi ministrul de externe al Regatului Unit, David Lammy, care s-au întâlnit miercuri la Kiev cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, au acuzat Rusia că a escaladat situaţia "odată cu sosirea de rachete balistice din Iran", în timp ce Teheranul dezminte că ar fi trimis rachete în Rusia.

Oficialii ruşi ameninţă cu distrugerea Kievului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Oficialii ruşi ameninţă cu distrugerea Kievului

Oficialii ruşi ameninţă cu distrugerea Kievului. Oficiali ruşi au ameninţat sâmbătă Occidentul cu o escaladare necontrolată a războiului şi Ucraina cu distrugerea capitalei sale, Kiev, în timp ce lideri occidentali încă discută dacă să permită Ucrainei să le folosească armele pentru lovituri în profunzimea teritoriului rus. Zelenski, despre planul de victorie Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri seara că planul său de a obţine victoria depinde de decizia Washingtonului, o referire clară la autorizarea de lovituri cu rază lungă de acţiune asupra căreia Kievul insistă de mult pe lângă aliaţii NATO. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă "Este nevoie de decizii puternice. Teroarea poate fi oprită prin distrugerea instalaţiilor militare de unde porneşte" (această teroare - n.r.), a declarat sâmbătă Andrii Iermak, şeful biroului prezidenţial ucrainean, pe aplicaţia de mesagerie Telegram. Kievul insistă că astfel de lovituri sunt critice pentru eforturile sale de a reduce capacitatea Moscovei de a ataca Ucraina, dar aliaţii au fost până acum reticenţi în a le permite, aducând în discuţie temerile că Moscova le va trata ca pe o escaladare şi punând la îndoială eficienţa lor. Oficialii ruşi ameninţă cu distrugerea Kievului Deşi nu a fost anunţată nici o decizie oficială în această privinţă până acum, ministrul adjunct de externe rus Serghei Riabkov a susţinut că aceasta a fost deja luată şi comunicată la Kiev şi că Moscova va trebui să răspundă cu acţiuni proprii. "Decizia a fost luată, carta albă şi toate binecuvântările au fost acordate (Kievului), aşa că suntem pregătiţi pentru orice", a declarat Riabkov, citat de agenţia de presă RIA. "Şi vom reacţiona într-un mod care nu va fi frumos", a adăugat el. Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, care este acum vicepreşedinte al Consiliului Securităţii Rusiei, a declarat la rândul său că Occidentul pune la încercare răbdarea Rusiei, care nu este nelimitată. "Rusia are răbdare. Până la urmă, este evident că un răspuns nuclear este o decizie extrem de complexă, cu consecinţe ireversibile (...), dar orice răbdare are o limită'', a scris el pe canalul său Telegram, potrivit EFE. Medvedev a subliniat că "nimeni nu are nevoie de un conflict nuclear", motiv pentru care "nu s-a luat încă o decizie" cu privire la utilizarea armelor nucleare, fie ele strategice sau tactice. El a apreciat că incursiunea Ucrainei în regiunea rusă Kursk, pe care Zelenski a descris-o ca fiind o operaţiune de succes care încetineşte avansul Rusiei, a dat deja Moscovei motive oficiale pentru a-şi folosi arsenalul nuclear. "Deşi, să spunem sincer, există condiţii formale care sunt de înţeles pentru întreaga comunitate internaţională şi corespund doctrinei noastre de descurajare nucleară. De exemplu, la Kursk'', a menţionat el. "Topirea" Kievului Medvedev a declarat că Moscova ar putea fie să recurgă la arme nucleare în cele din urmă, fie să folosească unele dintre armele sale non-nucleare, dar la fel de letale, pentru un atac la scară largă. ''Şi asta va fi tot. Un punct de topire gigant, gri, în loc de "mama oraşelor rusești". Este imposibil, dar s-a întâmplat'', a scris el pe aplicaţia de mesagerie Telegram, referindu-se la Kiev. În replică, Iermak a declarat despre preşedintele rus Vladimir Putin: "Ameninţările zgomotoase ale regimului lui Putin mărturisesc doar teama lui că teroarea ar putea lua sfârşit"

Trump promite expulzări masive în Springfield (sursa: CNN)
Internațional

Trump promite expulzări masive în Springfield

Trump promite expulzări masive în Springfield. Donald Trump a promis vineri "expulzări în masă" în Springfield, un mic oraş din statul Ohio unde i-a acuzat pe nedrept pe migranţii haitieni că mănâncă pisici. Trump promite expulzări masive în Springfield "Vom organiza expulzări în masă", a declarat el la o conferinţă de presă, pretinzând că ignoră faptul că mulţi dintre aceşti migranţi au un permis de şedere. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă Responsabili ai oraşului american Springfield au anunţat că au ordonat vineri evacuarea mai multor şcoli în contextul criticilor nefondate ale lui Donald Trump împotriva migranţilor haitieni din această comunitate. Acest mic oraş din Ohio, stat în nord-estul ţării, este de luni în centrul unei polemici aprinse, lansată de dreapta radicală şi alimentată de Donald Trump, care susţine în mod fals că migranţii haitieni atacă pisici sau câini pentru a-i mânca. Deşi poliţia locală a dezminţit categoric această teză, precum şi numeroase media care verifică informaţiile, candidatul republican a repetat-o de mai multe ori de marţi, când a difuzat-o în cadrul dezbaterii televizate cu rivala sa Kamala Harris.

Serbia va reintroduce serviciul militar obligatoriu (sursa: Facebook/Aleksandar Vučić)
Internațional

Serbia va reintroduce serviciul militar obligatoriu

Serbia va reintroduce serviciul militar obligatoriu. Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a anunţat sâmbătă că şi-a dat acordul pentru restabilirea serviciului militar obligatoriu în ţara sa, despre care a spus că "are nevoie de o armată puternică". Serbia va reintroduce serviciul militar obligatoriu În timpul unei ceremonii la Academia Militară din Belgrad, preşedintele a precizat că serviciul militar obligatoriu va dura 75 de zile. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă "Sper să înţelegeţi cu toţii cât de mult avem nevoie de o armată puternică, cât de mult avem nevoie să cumpărăm şi să producem mai multe arme", a spus Vucic. "Nu dorim să atacăm pe nimeni. Şi nu o vom face. Dar vrem să-i descurajăm pe toţi cei care ne ameninţă în fiecare zi şi neîncetat", a adăugat el. Această propunere de reinstituire a serviciului militar obligatoriu trebuie încă aprobată de guvern şi apoi votată de parlament, unde însă partidul lui Vucic are o majoritate solidă. Premierul sârb Milos Vucevic a declarat vineri că guvernul este "gata să trimită această propunere parlamentului foarte repede şi să o implementeze în 2025, după îndeplinirea condiţiilor logistice şi administrative". Serbia a pus capăt serviciului militar obligatoriu în 2011 şi de atunci are o armată profesionistă.

Papa Francisc, despre Trump și Harris (sursa: vaticannews.va)
Internațional

Papa Francisc, despre Trump și Harris

Papa Francisc, despre Trump și Harris. Papa Francisc a estimat vineri că cei doi candidaţi la alegerile prezidenţiale americane din noiembrie, republicanul Donald Trump, "care respinge migranţii", şi democrata Kamala Harris, care "ucide copii", apărând dreptul la avort, sunt amândoi "împotriva vieţii". Papa Francisc, despre Trump și Harris "Amândoi (candidaţii) sunt împotriva vieţii. Fie că este cel care trimite înapoi migranţii, fie cel care ucide copii. Ambii sunt împotriva vieţii", a declarat Papa Francisc jurnaliştilor la bordul avionului, revenind dintr-un lung turneu în Asia şi Oceania. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă "Nu sunt american, nu pot vota acolo, dar să fie clar dacă este vorba de respingerea migranţilor, de a le refuza şansa de a munci, de a le refuza primirea, este un păcat, este grav", a subliniat Suveranul Pontif. "În morala politică, în general, a nu vota este rău. Acest lucru nu este corect, trebuie să votăm şi trebuie să alegem răul mai mic. Care este răul mai mic? Această doamnă sau acest domn? Nu ştiu, fiecare are conştiinţa lui", a conchis Papa Francisc. Energic şi entuziast, Papa Francisc a încheiat vineri la Singapore un turneu de 12 zile în patru ţări din Asia de Sud-Est şi Oceania, cea mai lungă şi mai îndepărtată călătorie a pontificatului său de până acum.

Îngrijorări privind armele letale furnizate Rusiei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Îngrijorări privind armele letale furnizate Rusiei

Îngrijorări privind armele letale furnizate Rusiei. Preşedintele american Joe Biden şi prim-ministrul britanic Keir Starmer şi-au exprimat, vineri, în cadrul unei întrevederi, îngrijorarea cu privire la furnizarea de arme letale Rusiei de către Iran şi Coreea de Nord, pe fondul războiului în curs din Ucraina, potrivit unui comunicat al Casei Albe. Îngrijorări privind armele letale furnizate Rusiei Şeful Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Şoigu, a avut vineri o întrevedere cu liderul nord-coreean Kim Jong Un, în timpul unei vizite întreprinse la Phenian, au anunţat agenţiile de presă ruse. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă Vizita a avut loc într-o conjunctură critică în războiul declanşat de Moscova împotriva Ucrainei, război pentru a cărui susţinere Phenianul ar fi livrat muniţii şi rachete balistice Rusiei, potrivit Washingtonului. SUA şi aliaţii săi încă analizează dacă să permită Ucrainei să utilizeze rachete cu rază lungă de acţiune pentru a lovi în profunzimea teritoriului rus. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat joi că, dacă acest lucru se va întâmpla, Occidentul ar intra într-un război direct împotriva Rusiei. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a criticat vineri afirmaţiile "incredibil de periculoase" ale preşedintelui Vladimir Putin cu privire la un posibil război între ţara sa şi ţările NATO.

Blinken denunță activitățile ilegale ale RT (sursa: Facebook/Antony J. Blinken)
Internațional

Blinken denunță activitățile ilegale ale RT

Blinken denunță activitățile ilegale ale RT. Secretarul de stat american Antony Blinken a denunţat vineri activităţile ilicite de destabilizare în lumea ale mass-media ruse RT, subliniind că aceasta s-a transformat într-o "ramură" a informaţiilor ruse. Blinken denunță activitățile ilegale ale RT "Ştim că RT are capacităţi cibernetice şi s-a angajat în operaţiuni secrete pentru a influenţa informaţiile şi achiziţionarea de material militar", a declarat presei Blinken, menţionând activităţile grupului media rus RT, în special în Republica Moldova. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă În urmă cu aproximativ zece zile, autorităţile americane au dezvăluit o serie de măsuri, între care urmăriri penale şi sancţiuni, vizând în special presa rusă pentru a răspunde la tentativele de ingerinţă în alegerile din Statele Unite şi pe care le atribuie Rusiei. Departamentul de Stat a impus atunci restricţii de viză grupului media de care aparţine RT, Rossia Segodnia, precum şi altor filiale ale acestei companii. Vineri, Washingtonul a abordat în principal activităţile destabilizatoare ale grupului media în alte părţi ale lumii. Printre activităţile citate, guvernul rus a integrat în primăvară "în cadrul RT o entitate cu capacităţi ciber-operaţionale, legată de serviciile de informaţii ruse". "Această entitate s-a concentrat în principal pe operaţiunile de influenţare şi informaţii în întreaga lume", a indicat Departamentul de Stat, precizând că liderii RT erau la curent cu aceasta.

NATO, război cu Rusia, avertizează Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

NATO, război cu Rusia, avertizează Putin

NATO, război cu Rusia, avertizează Putin. Preşedintele rus a spus joi că, în cazul în care Occidentul ar permite Ucrainei să lovească teritoriul rus cu rachete cu rază lungă de acţiune, aceasta ar însemna că "ţările NATO sunt în război cu Rusia". NATO, război cu Rusia, avertizează Putin "Dacă se va lua o astfel de decizie, aceasta nu va însemna altceva decât implicarea directă a ţărilor NATO, a SUA şi a ţărilor europene în războiul din Ucraina. Acest lucru ar schimba însăşi natura conflictului. Citește și: GALERIE FOTO O rachetă rusească a lovit o navă aflată în apele Zonei Economice Exclusive ale României din Marea Neagră. Vasul, care transporta cereale, plecase din Ucraina Ar însemna că ţările NATO sunt în război cu Rusia", a declarat Putin la televiziunea de stat după ce a luat cuvântul la un forum cultural la Sankt Petersburg, conform unei înregistrări video postate pe Telegram de un jurnalist din grupul de presă de pe lângă preşedinţia rusă. Un transcript al declarației a fost publicat și pe site-ul Kremlinului Ucraine cere cu insistență permisiunea Ucraina cere cu insistenţă permisiunea de a lovi ţinte în profunzimea teritoriului rus cu rachetele care i-au fost livrate de către Occident. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat joi "întârzierea" în dezbaterile pe această problemă. SUA au refuzat în mod special să facă acest lucru până acum, de teama unei escaladări care ar putea duce la un conflict direct cu Rusia, având în vedere că ambele ţări sunt puteri nucleare. Secretarul de stat american Antony Blinken a promis totuşi miercuri la Kiev examinarea de "urgenţă" a cererilor militare ale Ucrainei. Preşedintele american Joe Biden şi premierul britanic Keir Starmer urmează să abordeze această problemă la întâlnirea lor anunţată pentru vineri.

Zelenski propune americanilor planul de victorie (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski propune americanilor planul de victorie

Zelenski propune americanilor planul de victorie. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că luna aceasta îi va prezenta preşedintelui american Joe Biden un "plan de victorie" care ar "consolida semnificativ Ucraina" şi ar avea asupra Moscovei un efect "psihologic" ce va "constrânge Rusia să pună capăt războiului". Zelenski propune americanilor planul de victorie Reuşita acestui "plan de victorie (...) depinde în mod esenţial de sprijinul Statelor Unite" şi "al altor parteneri" ai Ucrainei, a indicat Zelenski la Kiev la reuniunea anuală "Platforma Crimeea". Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum "Dacă partenerii îl susţin, atunci va fi mai uşor pentru Ucraina să forţeze Rusia să pună capăt războiului", a spus Zelenski despre planul său. "Ce cuprinde acest plan ? El este o consolidare serioasă a Ucrainei şi, în opinia mea, va avea o influenţă deopotrivă psihologică şi politică asupra deciziei Rusiei de a opri acest război", a adăugat preşedintele ucrainean, fără a oferi detalii concrete privind acest plan despre care a vorbit prima dată luna trecută, afirmând atunci că doreşte să-l discute cu preşedintele american Joe Biden şi cu cei doi potenţiali succesori ai acestuia, Kamala Harris şi Donald Trump. Întâlnirea cu Biden Zelenski se va deplasa luna aceasta în SUA pentru a participa la Adunarea Generală a ONU, ocazie cu care ar urma să se întâlnească de asemenea cu Biden şi să-i prezinte respectivul plan. Mai multe informaţii despre acest "plan de victorie" ar putea fi dezvăluire de Kiev înaintea celui de-al doilea "summit pentru pace", adică o nouă reuniune în continuarea celei căreia Ucraina i-a dat acest nume şi s-a desfăşurat la jumătatea lunii iunie în Elveţia, unde participanţii au abordat condiţiile în care Ucraina ar accepta încheierea unei păci cu Rusia, care nu a fost invitată la acea conferinţă, dar potrivit lui Zelenski ar putea fi invitată la următoarea. Rusia a reacţionat sceptic faţă de o asemenea invitaţie, afirmând că o conferinţă de pace trebuie să însemne discuţii directe între cele două părţi, nu un forum în care Zelenski să caute sprijin internaţional pentru propunerile sale de încheiere a conflictului. Trupele ucrainene pierd teren Noua declaraţia a lui Zelenski despre "planul de victorie" vine în timp ce trupele sale pierd teren pe frontul din estul Ucrainei, în pofida incursiunii lansate în provincia rusă Kursk şi despre care preşedintele ucrainean a spus luna trecută că va face parte din acel plan, cu obiectivul de a crea un raport de forţe mai favorabil Kievului în perspectiva unor eventuale negocieri de pace cu Moscova. Kievul a sperat prin această ofensivă pe teritoriul rus să forţeze Moscova să-şi mute trupe de pe frontul din estul Ucrainei pentru a putea astfel să oprească înaintarea armatei ruse acolo. Însă comentatorii militari remarcă faptul că, deşi comandamentul rus a retras unele unităţi din Ucraina pentru a consolida apărarea provinciei Kursk, nu a slăbit principalele axe de atac de pe frontul ucrainean. De asemenea, potrivit unor bloggeri militari ruşi şi canalului de Telegram "DeepState" apropiat armatei ucrainene, armata rusă a lansat săptămâna aceasta o contraofensivă în partea de vest a teritoriului controlat de trupele ucrainene în provincia Kursk şi a recucerit acolo mai multe localităţi. Preşedintele rus Vladimir Putin a amintit săptămâna trecută că ocuparea integrală a Donbasului, regiunea industrială din estul Ucrainei ce cuprinde provinciile Doneţk şi Lugansk, ocupate în prezent parţial de armata rusă, este pentru el "prioritatea numărul unu" şi a estimat că Ucraina şi-a slăbit forţele de pe frontul de est prin angajarea în ofensiva din Kursk a unora dintre cele mai bine instruite şi echipate unităţi ucrainene.

Rusia și China, amenințări către SUA (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia și China, amenințări către SUA

Rusia și China, amenințări către SUA. Rusia a declarat miercuri că parteneriatul său cu China nu este îndreptat împotriva unor terţe ţări, dar că cele două puteri ar putea să-şi "unească potenţialul" dacă s-ar confrunta cu o ameninţare din partea Statelor Unite. Rusia și China, amenințări către SUA "Aş dori să vă reamintesc că Moscova şi Beijingul vor răspunde 'dublei descurajări" din partea Statelor Unite printr-o 'contraacţiune dublă'", a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, în conferinţa sa săptămânală de presă de la MAE rus când a fost întrebată despre o posibilă desfăşurare de rachete americane în Japonia. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum Publicaţia Japan Times a relatat în 7 septembrie că SUA şi-au exprimat interesul pentru desfăşurarea unui sistem de rachete cu rază medie de acţiune Typhon în Japonia pentru exerciţii militare comune. "Este clar că atât Rusia, cât şi China vor reacţiona la apariţia unor noi ameninţări majore legate de rachete, iar reacţia lor va fi departe de a fi una politică, după cum au confirmat în mai multe rânduri ambele", a afirmat Zaharova. Poziție "defensivă" Purtătoarea de cuvânt a MAE rus a mai spus că parteneriatul strategic dintre Rusia şi China nu este agresiv în intenţiile sale. "Relaţiile noastre nu sunt îndreptate împotriva unor ţări terţe, iar dubla contraacţiune nu contrazice acest lucru. Este vorba despre o poziţie defensivă, nu este o iniţiativă de a viza alte ţări", a declarat Zaharova răspunzând unei întrebări din partea Reuters. "Dar dacă o politică de atac agresivă este pusă în aplicare împotriva noastră dintr-un centru, de ce să nu ne unim potenţialul şi să dăm o ripostă adecvată?", a întrebat retoric ea. Nu se ştie deocamdată dacă există vreo reacţie din partea Beijingului la această declaraţie a purtătoarei de cuvânt a diplomaţiei ruse. Parteneriat "fără limite" Preşedinţii rus Vladimir Putin şi chinez Xi Jinping au semnat un acord de parteneriat "fără limite" în 2022, cu mai puţin de trei săptămâni înainte ca Putin să îşi trimită armata în Ucraina. În luna mai a acestui an, ei au convenit să aprofundeze ceea ce au numit "parteneriatul lor cuprinzător şi cooperarea strategică" pentru o nouă eră. Cele două ţări nu au proclamat o alianţă militară oficială, deşi Putin a afirmat săptămâna trecută că Rusia şi China sunt "aliaţi în toate sensurile cuvântului". Exerciții militare în comun Rusia şi China au organizat împreună exerciţii militare, inclusiv exerciţii navale care au început marţi. Putin, care a supervizat lansarea manevrelor, a avertizat Statele Unite împotriva tentativelor de a devansa Rusia prin consolidarea puterii lor militare în regiunea Asia-Pacific. În cadrul manevrelor navale ruso-chineze "Okean-2024", două bombardiere strategice ruseşti Tu-160 au survolat miercuri apele mărilor Barents şi Norvegiei, a anunţat Ministerul rus al Apărării, citat de EFE. Zborul avioanelor cu rază lungă de acţiune a avut loc deasupra apelor neutre şi a durat nouă ore, se arată în comunicatul ministerului rus. Avioanele Tu-160, care au fost escortate de două avioane de luptă Su-35 şi Su-30, au exersat lansarea de rachete de croazieră împotriva unui inamic imaginar. Zborurile "au fost efectuate în strictă conformitate cu normele internaţionale de utilizare a spaţiului aerian", subliniază instituţia de apărare de la Moscova. Aviaţia strategică rusă (Tu-160, Tu-95MS şi Tu-22M3) efectuează în mod regulat misiuni de patrulare deasupra apelor neutre din Arctica, Atlanticul de Nord, din mările Neagră şi Baltică, Oceanul Pacific etc, zboruri care nu au fost întrerupte de războiul dus de Rusia în Ucraina. În plus, potrivit Ministerului rus al Apărării, un submarin nuclear, mai multe nave şi avioane au luat parte la alte exerciţii împotriva submarinelor inamice în Marea Barents. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat marţi că 'Okean-2024' cu participarea Chinei sunt cele mai mari exerciţii de la căderea Uniunii Sovietice.

Trump consideră dezbaterea cu Harris, „trucată” (sursa: CNN)
Internațional

Trump consideră dezbaterea cu Harris, „trucată”

Trump consideră dezbaterea cu Harris, „trucată”. Candidatul republican Donald Trump a declarat miercuri că dezbaterea sa din ziua precedentă cu Kamala Harris a fost "trucată" de postul de ştiri ABC, în favoarea rivalei sale democrate la alegerile prezidenţiale din noiembrie din SUA. Trump consideră dezbaterea cu Harris, „trucată” "A fost o afacere trucată, aşa cum am presupus, când te uiţi la faptul că ei au corectat tot (ceea ce spuneam) şi nu au corectat-o pe ea", a afirmat Trump despre jurnaliştii ABC care au moderat dezbaterea şi au revenit asupra declaraţiilor înşelătoare ale fostului preşedinte american în timpul emisiunii. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum De asemenea, Trump a mai afirmat că megastarul pop american Taylor Swift va "plăti preţul" pentru sprijinul ei pentru Harris la alegerile prezidenţiale, exprimat public cu o zi în urmă. "Nu am fost un fan al lui Taylor Swift (...) Ea pare să susţină întotdeauna un democrat şi probabil că va plăti preţul pe piaţa" vânzărilor de muzică, a spus candidatul republican. Organizată de ABC News, dezbaterea televizată dintre Trump şi Harris a avut loc marţi în Philadelphia, Pennsylvania. Conform unui sondaj CNN, 44% dintre alegătorii înregistraţi care au urmărit dezbaterea au spus că Harris le înţelege mai bine preocupările, în timp ce 40% l-au susţinut pe Trump.

Erdoğan: Rusia să returneze Crimeea, Ucrainei (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Erdoğan: Rusia să returneze Crimeea, Ucrainei

Erdoğan: Rusia să returneze Crimeea, Ucrainei. Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat miercuri că peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, ar trebui să fie "returnată" Ucrainei, o poziţie pe care Ankara a susţinut-o de la începutul conflictului. Erdoğan: Rusia să returneze Crimeea, Ucrainei "Anexarea Crimeii, împotriva căreia Turcia s-a pronunţat de la început şi pe care nu a recunoscut-o niciodată, a adâncit şi mai mult 'durerea' populaţiei turcofone din peninsulă, tătarii din Crimeea", a declarat Erdogan într-un mesaj video transmis în cadrul celui de-al 4-lea congres al liderilor Platformei tătare din Crimeea, care are loc miercuri la Kiev. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum "Sprijinul nostru pentru integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei este de neclintit. Returnarea Crimeii Ucrainei este o obligaţie în temeiul dreptului internaţional", a insistat Erdogan. Deportarea tătarilor În discursul său, preşedintele turc a evocat deportarea tătarilor din Crimeea din ordinul dictatorului Iosif Stalin, de la care s-au împlinit 80 de ani în luna mai. Aproximativ 190.000 de tătari, întreaga populaţie turcofonă din peninsula Crimeea, tradiţional musulmană, au fost deportaţi în Asia Centrală în anul 1944 şi nu s-au putut întoarce decât după obţinerea independenţei de către Ucraina în 1991. După anexarea Crimeii de către Rusia, în urma unui referendum considerat ilegal de către comunitatea internaţională, mulţi tătari au plecat din nou în exil, susţinând că sunt intimidaţi şi persecutaţi de Moscova. De la invazia Rusiei în Ucraina în 2023, Ankara a pledat pentru o soluţie negociată la conflict, insistând că aceasta trebuie să respecte integritatea teritorială a Ucrainei, care să includă şi Crimeea. Pe de altă parte, Turcia menţine relaţii amiabile cu Moscova şi nu a aderat la sancţiunile impuse de SUA şi Uniunea Europeană.

Antrenamentul soldaților britanici, bruiat de ucraineni (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Antrenamentul soldaților britanici, bruiat de ucraineni

Antrenamentul soldaților britanici, bruiat de ucraineni. Instruirea soldaţilor ucraineni ''limitează'' capacitatea Regatului Unit de a-şi antrena propriile trupe, a atenţionat Oficiul naţional de audit britanic, consemnează dpa şi PA Media. Antrenamentul soldaților britanici, bruiat de ucraineni O anchetă a NAO (autoritate parlamentară independentă care monitorizează cheltuielile publice din Regatul Unit) asupra sprijinului armatei britanice pentru Ucraina a constatat că un sfert din terenurile de antrenament ale armatei sunt alocate Operaţiunii Interflex, programul britanic de pregătire de bază pentru infanterie consacrat recruţilor ucraineni. Citește și: Spital nou de lux pentru pensionarii speciali ai Internelor. Valoarea totală: două miliarde de lei – un miliard din PNRR, celălalt miliard – de la bugetul public al României Utilizarea facilităţilor pentru Operaţiunea Interflex a făcut ca solicitările unităţilor armatei britanice de timp în spaţiile de antrenament să fie respinse de opt ori mai frecvent în 2023 decât în 2019, a constatat NAO. "MoD (Ministerul Apărării britanic) a recunoscut că Interflex va limita capacitatea armatei britanice de a-şi antrena propriii soldaţi", a notat NAO într-un raport publicat miercuri. Antrenamentul ucrainenilor, mutat în Olanda Un alt program de instruire pentru forţele navale ucrainene, Operaţiunea Interforge, a trebuit să fie mutat în Olanda la începutul acestui an deoarece "folosirea facilităţilor de antrenament din Marea Britanie ameninţa să compromită propriile necesităţi de instruire ale Marinei regale", a mai menţionat NAO. Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării britanic a dat asigurări că "toate forţele armatei Marii Britanii au acces la formarea relevantă necesară pentru a proteja Regatul Unit şi a ne respecta angajamentele în cadrul NATO". "Dar salutăm raportul NAO, care recunoaşte că trupele ucrainene sunt mai bine pregătite să-şi apere ţara de invazia ilegală a Rusiei datorită instruirii oferite de Regatul Unit", a adăugat purtătorul de cuvânt. Peste 45.000 de ucraineni au fost instruiţi în Marea Britanie de când a început invazia pe scară largă a Rusiei din Ucraina, în februarie 2022, 89% din cel mai recent grup de recruţi declarând MoD că sunt mai bine pregătiţi pentru câmpul de luptă. Critici din partea cursanților Dar au existat şi critici din partea cursanţilor ucraineni, în special în ceea ce priveşte lipsa de formare pentru contracararea şi utilizarea dronelor din cauza restricţiilor impuse de aviaţia militară şi civilă a Regatului Unit, a precizat NAO. Programul de instruire prevede totuşi şi unele antrenamente cu drone şi există semnale că Ministerul Apărării britanic are în vedere extinderea pregătirii pentru contracararea dronelor în cadrul Operaţiunii Interflex. Săptămâna trecută, secretarul apărării John Healey a anunţat că această operaţiune va continua şi în 2025. Directorul NAO, Gareth Davies, a atenţionat că MoD trebuie să ţină cont la planificarea viitorului sprijin pentru Ucraina de "echilibrarea intereselor strategice ale Regatului Unit cu menţinerea capacităţilor armatei Marii Britanii", precizând că "acest lucru include asigurarea că există stocuri adecvate de echipamente şi pregătire suficientă pentru forţele britanice". Ajutorul Marii Britanii Începând cu puţin timp înainte de izbucnirea războiului, Marea Britanie a donat echipamente în valoare de 171,5 milioane de lire sterline (224,4 milioane USD) din propriile stocuri şi a cheltuit 2,4 miliarde de lire sterline pentru achiziţionarea de noi echipamente pentru Kiev. Costul refacerii stocurilor britanice ar urma să depăşească însă cu foarte mult valoarea echipamentului donat, MoD estimând pentru NAO aceste cheltuieli la 2,71 miliarde de lire sterline până în 2030-2031. Ministerul a explicat că discrepanţa se datorează faptului că Marea Britanie cumpără echipament mai nou şi în unele cazuri mai avansat decât cel donat Ucrainei. În total, Marea Britanie a alocat 7,8 miliarde de lire sterline pentru sprijinirea Ucrainei până în martie 2025, incluzând furnizarea de echipamente militare şi instruirea soldaţilor ucraineni, finanţate din rezervele Trezoreriei şi nu din bugetul propriu al MoD. Ancheta NAO nu a urmărit să evalueze importanţa strategică pentru sprijinirea Ucrainei sau să tragă concluzii privind raportul calitate-preţ, fiind menită doar să stabilească date factuale cu privire la sprijinul furnizat.

Taylor Swift, în dezbaterea Harris-Trump (sursa: Facebook/Taylor Swift)
Internațional

Taylor Swift, în dezbaterea Harris-Trump

Taylor Swift, în dezbaterea Harris-Trump. Vicepreşedinta democrată a SUA, Kamala Harris, l-a pus marţi pe republicanul Donald Trump în defensivă într-o dezbatere prezidenţială combativă desfăşurată la postul de televiziune ABC, cu o serie de atacuri privind limitele avortului, pregătirea ei pentru post şi pleiada lui de probleme cu legea, în timp ce ambii candidaţi au căutat să aibă un moment decisiv în aceste alegeri marcate de o luptă strânsă. Taylor Swift, în dezbaterea Harris-Trump Într-un impuls pentru campania candidatei democrate, megastarul pop Taylor Swift le-a spus celor 283 de milioane de urmăritori de pe Instagram într-o postare imediat după dezbatere că o va sprijini pe Harris şi pe colegul ei de candidatură Tim Walz la alegerile din 5 noiembrie. Citește și: Spital nou de lux pentru pensionarii speciali ai Internelor. Valoarea totală: două miliarde de lei – un miliard din PNRR, celălalt miliard – de la bugetul public al României Postarea a fost apreciată de aproape 2 milioane de ori în 25 de minute. Provocările lui Harris Fost procuror, Harris, în vârstă de 59 de ani, a părut în mod repetat să-l lovească acolo unde-l doare cel mai mult pe fostul preşedinte, ceea ce l-a determinat pe Trump, în vârstă de 78 de ani, vizibil furios, să-i dea o serie de replici încărcate de neadevăruri. La un moment dat, ea a adus în discuţie mitingurile de campanie ale lui Trump, iritându-l pe fostul preşedinte republican atunci când a spus că oamenii pleacă adesea mai devreme de la mitingurile lui, "din epuizare şi plictiseală". Trump, care a fost enervat de numărul mare de oameni prezent la mitingurile lui Harris, a răspuns: "Mitingurile mele, avem cele mai mari mitinguri, cele mai incredibile mitinguri din istoria politicii". Apoi a trecut la o afirmaţie nefondată conform căreia imigranţii haitieni din Springfield, statul Ohio, "mănâncă animalele de companie" ale localnicilor. "Că tot vorbeam despre extreme", a replicat Harris, râzând. Imigrație, politică externă, asistență medicală Candidaţii s-au înfruntat pe chestiuni precum imigraţia, politica externă şi asistenţa medicală, dar dezbaterea nu a avut substanţă atunci când a fost vorba ca cei doi candidaţi să şi detalieze aceste politici. În schimb, abordarea în forţă a lui Harris a reuşit să mute accentul pe Trump, ceea ce i-a încântat pe aliaţii vicepreşedintei şi i-a făcut pe unii republicani să admită problemele lui Trump. "Trump a ratat ocazia de a rămâne concentrat în a-şi susţine cauza împotriva lui Biden-Harris în materie de economie şi de graniţă şi, în schimb, a muşcat momeala şi a luat-o pe arătură cu negarea (rezultatelor) alegerilor (din 2020, pe care Trump le-a pierdut în faţa actualului preşedinte Joe Biden - n.r.) şi (vorbind despre) imigranţii care ne mănâncă animalele de companie", a declarat Marc Short, ex-şef de personal al fostului vicepreşedinte al lui Trump, Mike Pence. Piaţa de predicţii online a alegerilor prezidenţiale PredictIt's 2024 a relevat că probabilitatea de victorie a lui Trump a scăzut în timpul dezbaterii, la 47% de la 52%. Cotele lui Harris s-au îmbunătăţit, crescând de la 53% la 55%. O a doua dezbatere Într-un semn de încredere în rezultatul dezbaterii, campania lui Harris l-a provocat imediat pe Trump la o a doua dezbatere, în luna octombrie. Iar postul Fox News a propus desfăşurarea unei a doua dezbateri prezidenţiale în octombrie, anunţând că a trimis scrisori către echipele de campanie ale ambilor candidaţi înainte de dezbaterea de marţi noapte. Trump, care a petrecut săptămâni întregi lansând atacuri personale asupra lui Harris, inclusiv insulte rasiste şi misogine, a evitat în mare măsură acest model în primele momente ale dezbaterii, dar a devenit rapid agitat sub ofensiva lui Harris. Trump a fost întrebat de moderatori despre unul dintre aceste atacuri, când a spus la un eveniment cu jurnaliştii de culoare în iulie că Harris "a devenit recent o persoană de culoare". "Nici că-mi pasă", a răspuns Trump. "Orice vrea ea să fie, mie îmi convine", a adăugat el. Harris, o femeie de culoare şi cu origini asiatice, a răspuns: "Cred că este o tragedie că avem pe cineva care vrea să fie preşedinte care a încercat constant de-a lungul carierei sale să folosească rasa pentru a diviza poporul american". Trump: Harris e "marxistă" Ea l-a criticat pe Trump din cauza condamnării sale penale pentru plăţile sub acoperire în schimbul tăcerii unei vedete porno, precum şi pentru celelalte acuzaţii împotriva fostului preşedinte şi o hotărâre civilă în care a fost găsit vinovat pentru agresiune sexuală. Trump a dezminţit că a făcut ceva greşit şi i-a acuzat din nou pe Harris şi pe democraţi că au orchestrat toate cazurile fără dovezi. De asemenea, Trump şi-a repetat afirmaţia falsă că înfrângerea sa în alegerile din 2020 s-a datorat fraudei, a numit-o pe Harris "marxistă" şi a afirmat în mod fals că migranţii au provocat o serie de crime violente. Cu opt săptămâni înainte de alegerile prezidenţiale şi cu doar câteva zile înainte de începerea votului anticipat în unele state, dezbaterea - singura programată - a prezentat atât oportunităţi, cât şi riscuri pentru fiecare candidat în faţa unei audienţe televizate de zeci de milioane de alegători. Întâlnirea, benefică pentru Harris Dezbaterea a început la ora 21:00. ET (01:00 GMT, miercuri) cu o strângere de mână surpriză între cei doi adversari, care nu se mai întâlniseră până acum. Harris l-a abordat pe Trump la pupitru, prezentându-se, în ceea ce a fost prima strângere de mână la o dezbatere prezidenţială din 2016. "Mă bucur să vă văd. Distraţi-vă", a răspuns Trump. Întâlnirea a fost deosebit de importantă pentru Harris, sondajele de opinie arătând că mai mult de un sfert dintre potenţialii alegători consideră că nu ştiu suficient despre ea. Harris a intrat în cursă în urmă cu doar şapte săptămâni, după ce preşedintele Joe Biden a renunţat să mai candideze pentru un al doilea mandat. Tema avortului Harris a lansat un atac prelungit asupra limitelor avortului, vorbind cu pasiune despre femeile cărora li se refuză îngrijiri de urgenţă şi despre victimele incestului care nu îşi pot întrerupe sarcina din cauza interdicţiilor la nivel de stat care au proliferat de când Curtea Supremă a SUA a eliminat un drept la nivel naţional în 2022. În Curtea Supremă sunt trei membri numiţi de Trump, iar ei au asigurat majoritatea în luarea acestei decizii. Ea a susţinut, de asemenea, că Trump va sprijini o interdicţie naţională. Trump a considerat că această afirmaţie este neadevărată, dar a refuzat să spună în mod explicit că se va opune prin veto unei astfel de legi. Trump, care a avut uneori probleme cu mesajele sale despre avort, a spus în mod fals că Harris şi democraţii susţin pruncuciderea, care - după cum a remarcat moderatorul ABC News Linsey Davis - este ilegală în fiecare stat american. Harris a încercat totodată să-l implice pe Trump în Proiectul 2025, un model de politică conservatoare care propune extinderea puterii executive, eliminarea reglementărilor de mediu şi interzicerea transportului de pilule de avort peste graniţele statelor, printre alte obiective de dreapta. Trump a replicat că nu are "nimic de-a face" cu Proiectul 2025, deşi unii dintre consilierii săi au fost implicaţi în crearea acestuia. Ron Bonjean, un strateg republican, a apreciat că Trump "nu şi-a făcut nicio favoare", dar a adăugat că rămâne neclar dacă prestaţia lui Harris va schimba dinamica cursei. Sondajele arată că marea majoritate a americanilor s-au hotărât, cu doar o mică parte de alegători indecişi. Tema economiei Candidaţii au deschis dezbaterea concentrându-se pe economie, o chestiune despre care sondajele de opinie arată că îl favorizează pe Trump. Harris a atacat intenţia lui Trump de a impune tarife mari asupra mărfurilor străine - o propunere pe care a asemănat-o cu o taxă pe vânzări pentru clasa de mijloc - în timp ce şi-a promovat planul de a oferi beneficii fiscale familiilor şi întreprinderilor mici. Trump a criticat-o pe Harris pentru inflaţia persistentă în timpul mandatului administraţiei Biden, deşi a exagerat nivelul creşterilor de preţ. Inflaţia, a spus el, "a fost un dezastru pentru oameni, pentru clasa de mijloc, pentru fiecare clasă". Războiul din Israel Candidaţii s-au contrat totodată asupra războiului dintre Israel şi gruparea islamistă palestiniană Hamas în Fâşia Gaza şi a invaziei ruse în Ucraina, deşi niciunul nu a oferit detalii despre cum ar încerca să pună capăt fiecărui conflict. "Dacă eram eu preşedinte, (războiul) nici nu ar fi izbucnit. Dacă eram eu preşedinte, Rusia în vecii vecilor (nu ar fi început războiul), îl ştiu pe Putin foarte bine. El niciodată" nu ar fi început războiul, a declarat Trump, potrivit dpa. În schimb, Harris a apreciat că aliaţii europeni şi din NATO ai SUA sunt "atât de recunoscători" că Trump nu mai este preşedinte. "Altfel, Putin ar sta la Kiev cu ochii pe restul Europei, începând cu Polonia", a declarat ea. Harris l-a acuzat pe Trump că este dispus să renunţe la sprijinul SUA pentru Ucraina pentru a fi în graţiile preşedintelui rus Vladimir Putin, numindu-l pe Trump o "ruşine". La rândul său, Trump a susţinut că Harris "urăşte" Israelul - o afirmaţie pe care Harris a respins-o. Dezbaterile prezidenţiale nu schimbă neapărat părerea alegătorilor, dar pot avea urmări semnificative. Prestaţia slabă a lui Biden împotriva lui Trump la dezbaterea din iunie l-a determinat pe actualul lider de la Casa Albă să anunţe la 21 iulie că nu va mai candida pentru un al doilea mandat. Într-o competiţie care s-ar putea reduce din nou la doar câteva zeci de mii de voturi într-o mână de state, chiar şi o mică schimbare a opiniei publice ar putea modifica rezultatul. Cei doi candidaţi sunt efectiv la egalitate în cele şapte state cheie care ar putea decide alegerile, potrivit mediilor de sondaje compilate de New York Times. Dezbaterea, găzduită de ABC News, a avut loc la Centrul Naţional al Constituţiei din Philadelphia. După cum s-a convenit de către cele două echipe de campanie, dezbaterea a avut loc fără public în sală, iar microfoanele candidaţilor au fost oprite atunci când nu le venea rândul să vorbească. Celor doi candidaţi nu li s-a permis să aibă notiţe sau recuzită pe scenă şi nu au putut să-şi adreseze întrebări unul altuia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră