sâmbătă 27 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5149 articole
Internațional

Rusia amenință ONU și Crucea Roșie

Rusia amenință ONU și Crucea Roșie. Rusia le-a solicitat luni Naţiunilor Unite şi Crucii Roşii Internaţionale să respingă invitaţia adresată de Kiev de a participa la inspectarea unor zone din regiunea rusă Kursk, care se află parţial sub controlul forţelor ucrainene. Rusia amenință ONU și Crucea Roșie ''Ne aşteptăm ca astfel de declaraţii provocatoare să nu fie acceptate de către destinatari. Aceasta este pur şi simplu o provocare'', a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat Ministerul de Externe de la Kiev declarase că forţele ucrainene respectă drepturile oamenilor din zonele ocupate şi fac tot ce le stă în putinţă pentru a proteja populaţia civilă de efectele luptelor. Ucraina a cerut asistenţă din partea ONU pentru livrarea ajutoarelor umanitare, a adăugat diplomaţia ucraineană. Într-o scrisoare publicată pe website-ul Ministerului de Externe ucrainean, Kievul i-a solicitat Crucii Roşii să se alăture misiunii de inspectare în regiunea rusă Kursk. Ucraina a lansat la începutul lunii august o importantă ofensivă în regiunea rusă Kursk, unde afirmă că ar controla "peste "1.000 km2" şi zeci de localităţi. Potrivit Moscovei, ofensiva a dus la evacuarea a circa 150.000 de civili. Preşedintele Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR), Mirjana Spoljaric, a sosit luni la Moscova într-o vizită programată de mai mult timp, la doar câteva zile după ce trei angajaţi ucraineni ai CICR au fost ucişi. Anterior, un bombardament rusesc vizase locul unde se aflau camioanele cu ajutoare umanitare în regiunea Doneţk, din estul Ucrainei. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a atribuit acest atac armatei ruse, calificându-l drept o "nouă crimă de război".

Rusia amenință ONU și Crucea Roșie (sursa: Facebook/United Nations)
Germania restabilește controalele la frontierele terestre (sursa: Facebook/Polizei Rheinland-Pfalz)
Internațional

Germania restabilește controalele la frontierele terestre

Germania restabilește controalele la frontierele terestre. Germania a restabilit luni, pentru o perioadă de şase luni, controale la toate frontierele sale terestre pentru a combate imigraţia ilegală, dar cu riscul unui efect de domino şi al unor noi tensiuni cu restul Uniunii Europene. Germania restabilește controalele la frontierele terestre De luni, controale de poliţie mobile şi staţionare vor fi în vigoare la graniţele cu Franţa, Luxemburg, Olanda, Belgia şi Danemarca, pe lângă cele instituite deja la frontierele cu Polonia, Cehia, Austria şi Elveţia. Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat În principiu, astfel de controale la frontierele interne sunt interzise în spaţiul Schengen, dar în cazul unor ameninţări la adresa ordinii sau securităţii publice, ele pot fi introduse pe o perioada de şase luni, cu o prelungire totală care nu depăşeşte doi ani. Măsura aplicată de luni îi îngrijorează pe primarii din regiunile de frontieră, precum oraşele Kehl şi Strasbourg, legate de o parte şi de alta a Rinului prin ''Podul Europei''. Primarii au cerut ca aceste controale ''să nu împiedice şi să nu restrângă mobilitatea, coabitarea şi viaţa'' locuitorilor. Acţionând pe peroanele tramvaiului transfrontalier dintre cele doua oraşe, poliţia germană a promis ''controale inteligente, nu sistematice, ci aleatorii'', potrivit lui Daniel Rosin, un purtător de cuvânt. ''Nu vrem să perturbăm traficul de cele două părţi'', a spus el. În extremitatea estică a ţării, pe axa rutieră care leagă Germania de Polonia, un mic grup de manifestanţi afişa, nu departe de punctul de control de la Frankfurt pe Oder, pancarte pe care scria ''Viitorul nu este închiderea'' sau ''Lumi deschise, spirit deschis, frontiere deschise''. Atacurile islamiste Comisia Europeană a reamintit că măsuri de acest fel ''trebuie să rămână strict excepţionale'', şi a pledat ca ele să fie ''proporţionale''. Berlinul a invocat necesitatea ''protejării securităţii interne împotriva ameninţărilor actuale ale terorismului islamist şi criminalităţii transfrontaliere''. În ultimele săptămâni, Germania a fost lovită de o serie de atacuri islamiste comise de străini, dintre care cel mai grav a fost un atac cu cuţitul la Solingen, comis de un sirian şi revendicat de gruparea jihadistă Statul Islamic. De atunci, guvernul cancelarului Olaf Scholz a înăsprit măsurile împotriva imigraţiei ilegale, într-un context electoral dificil pentru el, cu o ascensiune puternică a extremei drepte în scrutinele regionale din Turingia şi Saxonia la începutul lui septembrie. Un al treilea scrutin va avea loc la sfârşitul acestei săptămâni în landul Brandenburg, de frontieră cu Polonia. Germania a dus ani de zile o politică de azil deschisă, primind peste un milion de refugiaţi, mai ales sirieni, în 2015-2016, şi peste un milion de ucraineni după declanşarea invaziei ruse în 2022. Presiunea politicii interne Dar, sub presiunea politicii interne, Berlinul dă acum înapoi. ''Nicio ţară din lume nu poate primi nelimitat refugiaţi'', a justificat ministrul de interne Nancy Faeser, chiar dacă numărul total al cererilor de azil în primele opt luni (160.000) a scăzut cu 21,7% pe un an. ''@Bundeskanzler Scholz, bine ai venit în club!'', a lansat pe reţeaua X prim-ministrul ungar Viktor Orban, principalul promotor de mai mulţi ani în UE al unei linii dure faţă de migranţi. În Olanda, de asemenea, guvernul a prezentat foarte recent planuri de restricţii drastice în materie de azil. Coaliţia la putere, care include Partidul pentru Libertate (PVV), de extremă dreapta, vrea să înceapă astfel un proces de derogare de la anumite reguli europene în materie. În Austria, ministrul de interne a prevenit deja că ţara sa ''nu va accepta persoanele respinse de Germania''. Grecia, ţară aflată în prima linie a migraţiei, a apreciat că ''răspunsul nu poate fi desfiinţarea unilaterală a Schengen şi pasarea mingii către ţările care au frontiere cu exteriorul UE''. La rândul său, Varşovia a vorbit despre o măsură ''inacceptabilă''. Şi lucrătorii transfrontalieri se tem de obstacolele în calea liberei treceri. SSW, partidul minorităţii daneze din Schleswig-Holstein, land german la frontiera cu Danemarca, a criticat o măsură ''de acţionism pur'', cu efecte dezastruoase pentru cei în jur de 12.800 de lucrători care trec în fiecare zi frontiera.

Putin cere o nouă mobilizare militară (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin cere o nouă mobilizare militară

Putin cere o nouă mobilizare militară. Preşedintele rus Vladimir Putin a decretat luni că efectivele armatei ruse vor trebui să ajungă la 1,5 milioane de soldaţi până la 1 decembrie, cu 180.000 mai mulţi decât în prezent, a treia decizie de acest fel luată de liderul de la Kremlin de când a început războiul în Ucraina. Putin cere o nouă mobilizare militară Personalul armatei ruse va ajunge astfel la 2,38 milioane de persoane, inclusiv personalul administrativ, potrivit aceluiaşi decret. Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat Putin, care a lansat campania militară împotriva Ucrainei în februarie 2022, a dispus de asemenea guvernului să aloce fondurile necesare creşterii efectivelor armatei ruse. Ultimul decret de acest fel emis de Putin datează din decembrie 2023, când efectivele armatei ruse au crescut cu aproape 170.000, după ce ordonase în august 2022 creşterea lor cu 137.000 de militari. Mobilizarea rezerviștilor în 2022 De asemenea, în septembrie 2022, Putin a ordonat mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti pentru susţinerea operaţiunilor militare pe frontul ucrainean. În perioada scursă de atunci nu a mai ordonat nicio altă mobilizare, estimând suficient numărul celor care se oferă voluntari pentru a intra în rândurile armatei. Efectivele armatei ruse desfăşurate pe frontul din Ucraina sunt de circa 700.000 de militari. Ofensiva ucraineană Dar Rusia se confruntă de la începutul lunii august cu o ofensivă ucraineană în provincia sa de graniţă Kursk care a luat prin surprindere armata rusă. Aceasta din urmă avea în acea zonă un dispozitiv slab format mai ales din tineri recruţi, sute dintre aceştia fiind atunci luaţi uşor prizonieri de trupele ucrainene. Kievul a sperat prin această incursiune că va forţa Moscova să-şi mute trupe de pe frontul din estul Ucrainei pentru a putea astfel să oprească înaintarea armatei ruse acolo, dar aceasta a continuat să câştige teren pe acel front. Comentatorii militari remarcă faptul că, deşi comandamentul rus a retras unele unităţi din Ucraina pentru a consolida apărarea provinciei Kursk, nu a slăbit principalele axe de atac pe frontul ucrainean. Potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Rusia ar fi redesfăşurat în Kursk circa 40.000 de soldaţi de pe frontul ucrainean, ceea ce a "încetinit" înaintarea rusă în estul Ucrainei. De partea sa, Putin afirmă că, dimpotrivă, Kievul şi-a slăbit forţele de pe frontul de est prin angajarea în ofensiva din Kursk a unora dintre cele mai bine instruite şi echipate unităţi ucrainene, ceea ce ar fi permis o înaintare mai uşoară a armatei ruse pe frontul ucrainean, mai ales în direcţia oraşului Pokrovsk, un important nod logistic a cărui cucerire ar apropia Rusia de ocuparea întregii regiuni ucrainene Doneţk.

Japonia este afectată de criza demografică (sursa: Facebook/Japan - The Government of Japan)
Internațional

Japonia este afectată de criza demografică

Japonia este afectată de criza demografică. Aproximativ 36,25 milioane de japonezi au vârsta de 65 de ani sau peste, ceea ce reprezintă 29,3% din totalul populaţiei şi un nou procent record, relevă datele publicate de Ministerul Afacerilor Interne şi Comunicaţiilor. Japonia este afectată de criza demografică Cu acest procent, Japonia ocupă primul loc pe o listă de 200 de ţări şi regiuni, fiind urmată de insula franceză Martinica (25,3% din populaţie), de Puerto Rico (24,7%) şi de Italia (24,6%), a precizat ministerul duminică. Citește și: OFICIAL Nici un dig împotriva inundațiilor din România nu are autorizație de funcționare în condiții de siguranță. Infrastructura de protecție împotriva apelor, abandonată de stat În 2023, populaţia Japoniei s-a redus cu 595.000 de locuitori în raport cu 2022, ajungând la 124 milioane, potrivit celor mai recente cifre. Criza demografică are implicaţii importante, creşterea numărului de persoane vârstnice antrenând o majorare a costurilor medicale şi sociale, simultan cu o diminuare a numărului de lucrători cotizanţi. Un alt record este cel al numărului de vârstnici care lucrează - 9,14 milioane în 2023, adică 13,5% din total şi una din şapte persoane active.

Cine este americanul Ryan Wesley Routh (sursa: CNN)
Internațional

Cine este americanul Ryan Wesley Routh?

Cine este americanul Ryan Wesley Routh? Mass-media americane l-au identificat pe Ryan Wesley Routh drept autor al tentativei prezumtive de asasinat asupra lui Donald Trump, candidatul republican la alegerile prezidenţiale din Statele Unite, scrie luni AFP, care precizează că l-a intervievat pe Routh în 2022 la Kiev, unde acesta se deplasase în sprijinul ucrainenilor. Cine este americanul Ryan Wesley Routh? Un bărbat înarmat a încercat să îl asasineze pe candidatul prezidenţial republican Donald Trump duminică pe terenul de golf al acestuia din Palm Beach, Florida, au anunţat autorităţile. Citește și: OFICIAL Nici un dig împotriva inundațiilor din România nu are autorizație de funcționare în condiții de siguranță. Infrastructura de protecție împotriva apelor, abandonată de stat CNN, Fox News şi The New York Times, citând responsabili din agenţiile de securitate cărora le păstrează anonimatul, l-au identificat pe suspect în persoana lui Ryan Wesley Routh, în vârstă de 58 de ani, din Hawaii. Potrivit media americane, Routh a fost arestat după ce agenţi ai serviciilor secrete americane 'au deschis focul asupra unui bărbat înarmat' cu o puşcă de tip AK-47 în apropierea terenului de golf al lui Trump, unde fostul preşedinte se afla duminică. Suspectul a scăpat mai întâi în nişte arbuşti, unde s-a ascuns, apoi a fugit cu o maşină neagră, după care a fost prins de autorităţi. Atentatorul are cazier Posturile CNN şi CBS au relatat că Routh este un constructor independent de locuinţe în Hawaii, are un cazier judiciar întins pe câteva decenii şi publică regulat articole pe teme de politică şi actualitate, criticându-l uneori pe Trump. Routh a fost un susţinător vehement al Ucrainei după invazia rusă. "Sunt pregătit să iau avionul spre Cracovia şi să mă duc la frontiera cu Ucraina ca să mă înrolez voluntar, să mă bat şi să mor ... Pot fi eu exemplul că trebuie să câştigăm?", a scris el într-o postare pe Twitter (platforma devenită ulterior X) în martie 2022. AFP precizează că i-a luat un interviu lui Routh la Kiev la sfârşitul lui aprilie 2022, pe când americanul participa la o manifestaţie de sprijin pentru ucrainenii blocaţi în oraşul portuar Mariupol. Un vehement contestatar al lui Putin "Putin este un terorist şi trebuie terminat cu el. Avem nevoie, deci, ca toată lumea, din întreaga lume, să se oprească din ce face şi să vină aici acum", a declarat el atunci pentru AFP. New York Times a scris că l-a intervievat pe Routh în 2023 pentru un articol despre americani care s-au oferit voluntari pentru a susţine efortul de război al Ucrainei. Routh a spus pentru NYT că fusese în Ucraina, petrecuse câteva luni acolo în 2022 şi încerca să recruteze soldaţi afgani, care fugiseră de talibani, pentru a lupta în Ucraina. SUA susţin ferm Ucraina în războiul cu Rusia. Preşedintele Joe Biden va fi succedat în ianuarie fie de vicepreşedinta sa, Kamala Harris, care a indicat că îi va continua politica de sprijin pentru Ucraina, fie de Donald Trump, care, în dezbaterea cu contracandidata sa, a evitat să răspundă dacă doreşte victoria Kievului.

Donald Trump, nouă tentativă de asasinat (sursa: Facebook/Le Parti de la France)
Internațional

Donald Trump, nouă tentativă de asasinat

Donald Trump, nouă tentativă de asasinat. Poliţia federală americană FBI a anunţat duminică după-amiază că investighează "o presupusă tentativă de asasinat" care l-a vizat din nou pe Donald Trump, candidatul republican fiind "în siguranţă" şi un suspect fiind arestat. Donald Trump, nouă tentativă de asasinat Într-un context de campanie prezidenţială deosebit de tensionată, cu aproximativ 50 de zile înainte de alegerile din 5 noiembrie, fostul preşedinte, care se afla la clubul său de golf din Florida, este "în siguranţă după ce au fost semnalate focuri de armă în vecinătatea sa", a declarat Steven Cheung, director de comunicare pentru campania lui. Citește și: OFICIAL Nici un dig împotriva inundațiilor din România nu are autorizație de funcționare în condiții de siguranță. Infrastructura de protecție împotriva apelor, abandonată de stat Poliţia federală americană a spus într-un comunicat că anchetează asupra a "ceea ce pare a fi o tentativă de asasinat împotriva fostului preşedinte Trump". Secret Service, poliţia de elită însărcinată cu protecţia preşedinţilor, foştilor preşedinţi şi personalităţilor politice importante, a anunţat, de asemenea, o anchetă asupra acestor focuri de armă care au avut loc "cu puţin timp înainte de orele 14.00 (18.00 GMT)". Mai mulţi agenţi ai săi "au deschis focul asupra unui bărbat înarmat" care se afla în apropierea terenului de golf al lui Donald Trump şi a fost găsită o puşcă AK-47 cu lunetă, împreună cu două rucsacuri şi echipamente de înregistrare video, au precizat autorităţile într-o conferinţă de presă. Suspectul a fugit la volanul unei maşini negre, dar un martor a ajutat poliţia să identifice vehiculul, iar autorităţile l-au găsit. "Am reţinut pe cineva care este un potenţial suspect", a declarat şeriful comitatului Palm Beach, Ric Bradshaw, la conferinţa de presă. Biden și Harris reacționează Acest incident intervine într-o campanie deja total nebună în care cu câteva săptămâni înainte candidatul republican a scăpat de o tentativă de asasinat, preşedintele democrat Joe Biden a renunţat să candideze pentru un nou mandat, iar vicepreşedinta Kamala Harris l-a înlocuit în scurt timp. Joe Biden şi Kamala Harris au spus că sunt "uşuraţi" că Donald Trump este "în siguranţă". Potrivit unui comunicat al Casei Albe, preşedintele şi vicepreşedinta Statelor Unite sunt "informaţi în mod regulat de către echipele lor". Prima tentativă Pe 13 iulie, fostul preşedinte (2017-2021) care aspiră să revină la Casa Albă a fost rănit la ureche de focuri de armă care au făcut un mort şi doi răniţi în rândul participanţilor la un miting în Pennsylvania, unul dintre cele şase sau şapte state-cheie ale alegerilor prezidenţiale, în nord-estul ţării. Imaginile lui Donald Trump, cu sângele curgând pe faţă şi cu pumnul ridicat, au făcut înconjurul lumii şi au bulversat campania pentru alegerile din 5 noiembrie. Acest fiasco de securitate a dus la demisia şefei Secret Service şi trimiterea în concediu administrativ a cel puţin cinci agenţi ai acestei unităţi. O săptămână mai târziu, pe 21 iulie, sub presiunea propriei sale tabere democrate după o dezbatere dezastruoasă în faţa lui Donald Trump, preşedintele Biden, 81 de ani, a renunţat să mai candideze şi a cedat locul vicepreşedintei Kamala Harris. De atunci, campania a luat o întorsătură foarte caustică între miliardarul şi tribun republican şi rivala sa de 59 de ani, fostă procuroare şi senatoare de California.

Germania nu livrează Ucrainei rachete Taurus (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania nu livrează Ucrainei rachete Taurus

Germania nu livrează Ucrainei rachete Taurus. Cancelarul german Olaf Scholz a exclus livrarea în viitor către Ucraina de armament cu rază lungă de acţiune, indiferent de deciziile luate de parteneri. Germania nu livrează Ucrainei rachete Taurus La un dialog avut sâmbătă cu cetăţeni din Prenzlau, statul Brandenburg, Scholz şi-a reiterat refuzul de a livra rachete de croazieră Taurus, apreciind că o astfel de decizie ar presupune "un risc enorm de escaladare" a războiului din Ucraina. Citește și: VIDEO Cămașa albă a premierului Ciolacu, impecabilă, fără un strop de noroi, după vizita în satele inundate. Cizmele noi, de cauciuc, neatinse Rachetele de croazieră Taurus, cu o rază de acţiune de circa 500 de kilometri, ar permite Ucrainei să lovească ţinte din Moscova. "Am spus nu acestui lucru. Şi desigur că aceasta se aplică şi altor arme, dacă le-am furnizat, care ar putea atinge o distanţă aşa de mare", a insistat Scholz. "Şi aşa rămân lucrurile. Chiar dacă alte ţări decid altfel", a adăugat cancelarul german. Presiunile lui Zelenski Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut presiuni asupra aliaţilor Ucrainei pentru a livra arme cu rază lungă de acţiune, ceea ce ar permite Kievului să atace aerodromurile militare şi instalaţiile forţelor aeriene ruse mult în spatele liniei frontului, chiar şi pe teritoriul Rusiei. Arma cu cea mai lungă rază de acţiune furnizată de Germania este lansatorul de rachete Mars II, care poate lovi ţinte aflate la 84 de kilometri distanţă. SUA, Regatul Unit şi Franţa, parteneri în NATO ai Germaniei, au furnizat rachete de croazieră cu o rază de acţiune de până la 300 de kilometri. Discuții despre ridicarea restricțiilor În prezent are loc o discuţie cu privire la autorizarea în principiu a utilizării acestor arme împotriva ţintelor de pe teritoriul rus. Cu toate acestea, preşedintele american Joe Biden şi premierul britanic Keir Starmer nu a luat încă o decizie în acest sens la o întâlnire care a avut loc vineri la Washington. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că va percepe utilizarea armelor de precizie occidentale cu rază lungă de acţiune împotriva unor ţinte în interiorul teritoriului rus ca o implicare a NATO în război. "Acest lucru va însemna că ţările NATO, SUA, ţările europene se vor lupta cu Rusia'', a avertizat Putin. Ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, s-a referit chiar la armele nucleare ale Rusiei într-o intervenţie în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite.

Haitienii din SUA, supărați pe Trump (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Haitienii din SUA, supărați pe Trump

Haitienii din SUA, supărați pe Trump. Comunitatea de haitieni din Statele Unite ale Americii, estimată la cel puţin un milion de oameni, jumătate dintre ei având reşedinţa în sudul Floridei, s-a săturat de comentariile fostului preşedinte şi candidat republican la Casa Albă, Donald Trump, despre consumul de câini şi pisici. Haitienii din SUA, supărați pe Trump Revoltaţi, haitienii din Little Haiti din Miami au declarat pentru agenţia de presă spaniolă că Trump şi partenerul său de tandem, senatorul de Ohio JD Vance, candidat la postul de vicepreşedinte al SUA, trebuie să înceteze să mai spună "acele minciuni periculoase" care doar încearcă să-i demonizeze. Citește și: VIDEO Cămașa albă a premierului Ciolacu, impecabilă, fără un strop de noroi, după vizita în satele inundate. Cizmele noi, de cauciuc, neatinse Aşezată în faţa unei case colorate, lângă o dubă în care vinde haine, Yolande Fertil, 75 de ani, clatină din cap fără încetare din cauza disconfortului pe care i-l produc cuvintele lui Trump. "În Springfield (Ohio), oamenii care au sosit mănâncă câinii, mănâncă pisicile, mănâncă animalele de companie ale oamenilor care locuiesc acolo", a spus magnatul din New York în dezbaterea sa de marţi cu vicepreşedinta şi candidata democrată la preşedinţia SUA, Kamala Harris. "Este greşit, greşit, greşit. Noi, haitienii, suntem supăraţi", spune Fertil, care pe 5 noiembrie urmează să o voteze "pe democrată". Privind la nişte pisici care beau apă într-o frizerie din zonă, unul dintre lucrătorii de acolo îşi duce mâna la cap neîncrezător, fără chef de vorbă. Unul dintre clienţi, care nu vrea să-şi dea numele, este convins că Trump "nu respectă nicio ţară şi pe nimeni şi face doar politică". "Nu vrea ca ei să voteze pentru Kamala", spune el, explicând că republicanul incită la rasism. În timp ce curăţă podelele la First Interdenominational Haitian Church, Virginia Francois declară pentru EFE că este vorba despre o chestiune de respect. "Respectă oamenii, astfel încât oamenii să te respecte", exclamă ea. Un "plan de demonizare" Pentru Paul Christian Namphy, director politic al Family Action Network Movement (FANM), este "foarte grav" că Trump a repetat aceste minciuni într-o dezbatere "pentru cea mai înaltă funcţie din ţară, în faţa întregii naţiuni". Sunt "cuvinte insultătoare, urâte, ne demonizează comunitatea", spune activistul de la una dintre cele mai mari organizaţii haitiene din Florida, amintind că această teorie a conspiraţiei împotriva haitienilor este ceva mai veche. "Este un plan de demonizare şi criminalizare nu numai a comunităţii haitiene, ci a tuturor comunităţilor de imigranţi şi este, de asemenea, un atac împotriva persoanelor de culoare în general", a declarat el pentru EFE. "Când îl ascultăm pe Elon Musk (proprietarul reţelei X care a distribuit minciuna - n.r.), când îl ascultăm pe JD Vance, pentru noi este o insultă", reiterează el. Probleme în Springfield Minciunile lui Trump par să creeze probleme în Springfield (Ohio), unde aproximativ 10.000 de haitieni s-au stabilit în ultimii ani şi care a înregistrat ameninţări cu bombă în ultimele două zile în şcoli şi birouri publice. Deşi oficial nu a fost stabilită nici o legătură între declaraţiile lui Trump şi incidentele din Springfield, primarul localităţii, Rob Rue, a cerut "ajutor, nu ură". Directorul politic al FANM regretă că haitienii sunt victime ale rasismului în state precum Ohio şi Indiana, unde au ajuns în ultimii ani, aparent din cauza nevoii acestor state de forţă de muncă. "Din păcate", subliniază el, în aceste state există mult rasism care are legătură, printre altele, cu teoria conspiraţiei privind Marea Înlocuire, cu argumentul că migranţii "continuă să sosească pentru a deveni majoritari" în SUA. Majoritatea migranţilor haitieni locuiesc în sudul statului Florida, dar există comunităţi mici de haitieni în state precum New York, Massachusetts, Georgia, Pennsylvania şi California. Cuvintele inacceptabile şi disperate ale lui Trump, pe de-o parte, şi o chestiune fundamentală pentru ei, cum ar fi deportările, pe de altă parte, "vor afecta cu siguranţă votul" acestei comunităţi, subliniază Namphy. 'Trebuie să ştim cine ne promovează interesele (...) trebuie să respingem ura, dezbinarea, rasismul şi minciunile'', subliniază el. Mai ales în Georgia, stat cu un rol decisiv în lupta politică americană, haitienii pot avea un rol important în scrutinul din 5 noiembrie.

Controalele granițelor Germaniei nu reduc migrația (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Controalele granițelor Germaniei nu reduc migrația

Controalele granițelor Germaniei nu reduc migrația. Intenţia guvernului de la Berlin de a extinde controalele frontaliere probabil nu vor avea ca rezultat o scădere vizibilă a numărului de solicitanţi de azil, a declarat duminică expertul în problema migraţiei Gerald Knaus. Controalele granițelor Germaniei nu reduc migrația ''Orice persoană care crede că aceste controale la frontiere vor conduce la o reducere a migraţiei ilegale are o aşteptare care este irealizabilă'', a spus Gerald Knaus într-un interviu pentru postul de radio Deutschlandfunk. Citește și: VIDEO Cămașa albă a premierului Ciolacu, impecabilă, fără un strop de noroi, după vizita în satele inundate. Cizmele noi, de cauciuc, neatinse Germania este membră a spaţiului Schengen, ceea face ca aproximativ 420 de milioane de persoane din 29 de ţări să poată călători liber fără a întâmpina controale la graniţele interne. Autorităţile germane au introdus deja controale la graniţele cu mai multe ţări, printre care Polonia, iar luni aceste măsuri vor fi extinse şi la frontierele cu Luxemburg, Belgia, Olanda şi Danemarca. "Încetarea" Schengen Knaus a afirmat că numeroase ţări din Uniunea Europeană, printre care Franţa şi Austria, au avut controale frontaliere timp de mai mulţi ani, dar acest lucru ''nu a redus deloc numărul cererilor de azil''. De asemenea, expertul german a estimat că aceste controale la graniţe nu sunt un mijloc de a împiedica terorismul islamist, întrucât mulţi dintre autori doar s-au radicalizat în Germania. ''Dacă ideea este de a stopa într-adevăr migraţia ilegală la frontierele germane, atunci acest lucru poate fi făcut permanent numai prin încetarea Schengen. Pentru asta, ai avea de asemenea nevoie de garduri la frontiera verde'', a spus el. Potrivit regulilor UE privind migraţia, cererile de azil trebuie să fie procesate în ţara membră unde migrantul intră prima dată în blocul comunitar.

Biden dedică finalul mandatului sprijinului Ucrainei (sursa: Facebook/Joe Biden)
Internațional

Biden dedică finalul mandatului sprijinului Ucrainei

Biden dedică finalul mandatului sprijinului Ucrainei. Preşedintele american Joe Biden este "hotărât" să folosească restul mandatului său pentru a întări Ucraina şi se va întâlni cu omologul său Volodimir Zelenski în timpul Adunării Generale a ONU la New York la sfârşitul lui septembrie, a declarat sâmbătă consilierului pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan. Biden dedică finalul mandatului sprijinului Ucrainei Joe Biden "este hotărât" să folosească ultimele luni de mandat pentru a întări Ucraina în faţa Rusiei, a afirmat el în timp ce participa prin videoconferinţă la un forum organizat la Kiev. Citește și: VIDEO Cămașa albă a premierului Ciolacu, impecabilă, fără un strop de noroi, după vizita în satele inundate. Cizmele noi, de cauciuc, neatinse Alegerile prezidenţiale din noiembrie din Statele Unite riscă să schimbe situaţia pentru Kiev în cazul victoriei republicanului Donald Trump. Consilieri ai lui Trump au sugerat deja că, în cazul victoriei, vor folosi ajutorul american ca pârghie pentru a forţa Kievul să facă concesii teritoriale Rusiei cu scopul de a pune capăt războiului. "Preşedintele Zelenski a declarat că în cele din urmă acest război va trebui să se încheie prin negocieri şi avem nevoie ca ei să fie puternici în aceste negocieri", a spus Jake Sullivan în cadrul conferinţei anuale Yalta European Strategy, organizată de fundaţia miliardarului ucrainean Viktor Pinchuk. Armata ucraineană se află de luni de zile în dificultate pe frontul de est, unde forţele ruse câştigă teren, în ciuda incursiunii surpriză a trupelor ucrainene în regiunea rusă Kursk în august. În estul Ucrainei, "zona din jurul Pokrovsk este deosebit de îngrijorătoare", a subliniat Jake Sullivan, referindu-se la un oraş-cheie vizat de săptămâni de zile fără atacuri intense din partea trupelor ruse care se află deja la mai puţin de 10 kilometri de acest nod strategic feroviar şi rutier. Întâlnirea cu Zelenski Potrivit lui Sullivan, preşedintele Biden se va întâlni cu omologul său ucrainean la sfârşitul lui septembrie la New York. "În acel moment, preşedintelui Biden îi vor mai rămâne patru luni de mandat. Şi este hotărât să folosească aceste patru luni pentru a pune Ucraina în cea mai bună poziţie posibilă pentru a câştiga", a mai afirmat Sullivan. În timp ce Volodimir Zelenski şi alţi lideri ucraineni continuă să denunţe întârzierile în asistenţa militară occidentală şi în special americană, Jake Sullivan a asigurat că această problemă se datorează logisticii dificile, şi nu lipsei de voinţă politică de a sprijini Kievul. "Nu este o chestiune de voinţă politică. Este o chestiune de logistică dificilă şi complicată (...) pentru a livra acest material pe front", a declarat el. "Dar, aşa cum a spus preşedintele Zelenski (...), având în vedere cu ce se confruntă Ucraina, trebuie să facem mai mult şi trebuie să facem mai bine. Şi sunt de acord cu asta", a continuat responsabilul american. În faţa noului val de atacuri împotriva unor situri energetice ucrainene, Statele Unite se tem de atacuri ruse asupra centralelor nucleare ucrainene, care joacă un rol vital în producţia de energie electrică a ţării, a mai subliniat Jake Sullivan. "Ruşii au dat dovadă de o mare brutalitate în atacurile lor asupra infrastructurii energetice civile. Au tras deja asupra centralelor nucleare ucrainene şi cred că s-ar putea întâmpla din nou", a spus el. "Trebuie să ajutăm Ucraina să apere aceste centrale nucleare, ceea ce este deosebit de important şi reprezintă o prioritate pentru noi", a subliniat oficialul american.

Polonia: sistarea alocațiilor pentru bărbații ucraineni (sursa: Facebook/Radosław Sikorski)
Internațional

Polonia: sistarea alocațiilor pentru bărbații ucraineni

Polonia: sistarea alocațiilor pentru bărbații ucraineni. Şeful diplomaţiei poloneze, Radoslaw Sikorski, a propus sistarea plăţii ajutoarelor sociale pentru bărbaţii ucraineni de vârstă militară care se află în Europa, cu scopul a-i determina să se înscrie în armata ţării lor. Polonia: sistarea alocațiilor pentru bărbații ucraineni Kievul încearcă să reînnoiască rândurile armatei sale, după mai bine de doi ani şi jumătate de la un atac pe scară largă din partea Rusiei, ale cărei forţe mai bine echipate se află în ofensivă în estul Ucrainei. Citește și: VIDEO Putea fi evitată tragedia cauzată de inundațiile din Galați? Acum 11 ani, exact în aceeași zonă s-au produs inundații devastatoare, dar digurile nu au fost refăcute Sute de mii de refugiaţi ucraineni trăiesc în ţări europene de la începutul invaziei ruse în februarie 2022. Unii dintre ei sunt bărbaţi care au fugit ilegal din Ucraina pentru a evita să fie mobilizaţi, în ciuda interdicţiei de a părăsi ţara care îi priveşte pe bărbaţii de vârstă militară, cu câteva excepţii. "Iată o idee practică care ar ajuta finanţele Europei de Vest, ar ajuta politic partidele tradiţionale împotriva radicalilor de dreapta şi ar ajuta Ucraina", a declarat Radoslaw Sikorski la forumul anual "Yalta European Strategy", la Kiev. "Încetaţi plata ajutoarelor sociale pentru persoanele eligibile pentru mobilizare!", a insistat el. "Nu este un drept al omului să fii plătit pentru a evita să fii chemat să-ţi aperi ţara. În Polonia nu facem asta", a mai spus şeful diplomaţiei de la Varşovia. Ucraina susține ideea Alături de el, omologul său ucrainean, Andrii Sîbiga, a spus că "susţine" această idee. Potrivit estimărilor ucrainene, un milion de bărbaţi ucraineni de vârstă militară trăiesc în străinătate, dintre care 300.000 în Polonia, a indicat Sîbiga. El nu a spus câţi dintre aceştia au trecut ilegal graniţa. Ministrul ucrainean a cerut din nou europenii să analizeze perspectivele de întoarcere a refugiaţilor în Ucraina, dintre care marea majoritate sunt femei şi copii. "Este timpul să ridicăm problema elaborării de către Uniunea Europeană de programe pentru întoarcerea ucrainenilor în ţara lor", a declarat el. Sîbiga a subliniat, însă, necesitatea întrunirii "condiţiilor adecvate pentru aceasta: securitate, servicii medicale, reconstrucţie de locuinţe", în timp ce aproape 20% din teritoriul ucrainean este în continuare ocupat de Rusia, iar ţara se confruntă regulat cu atacuri mortale ruseşti.

Kievul cere finanțare pentru producția armamentului (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Kievul cere finanțare pentru producția armamentului

Kievul cere finanțare pentru producția armamentului. Ucraina este capabilă să producă mai mult armament, dar îi lipseşte finanţarea necesară, au afirmat sâmbătă responsabili ucraineni care speră în mai multe investiţii străine în complexul militar-industrial al ţării. Kievul cere finanțare pentru producția armamentului "Limita nu este în capacităţile noastre de producţie, totul este legat de finanţare", a declarat Oleksandr Kamişin, consilier pentru afaceri strategice al preşedintelui Ucrainei. Citește și: VIDEO Putea fi evitată tragedia cauzată de inundațiile din Galați? Acum 11 ani, exact în aceeași zonă s-au produs inundații devastatoare, dar digurile nu au fost refăcute "Toate structurile de producţie ne spun: +Pot face mai mult, dar am nevoie de finanţare+", a adăugat el, în cursul unui forum la Kiev. Armamentul Ucrainei se bazează în continuare mai ales pe stocurile sovietice şi pe cele livrate de aliaţii săi occidentali. Dar ea şi-a intensificat semnificativ producţia de arme proprii de la începutul invaziei ruse lansate în februarie 2022. Potrivit lui Oleksandr Kamişin, Kievul poate furniza doar 7 miliarde de dolari din bugetul său, în timp ce "capacitatea (de producţie) este de 20 de miliarde de dolari pe an în 2024". Necesitatea investițiilor străine "Este greu să produci cu bani şi imposibil fără bani deloc. Prin urmare, încurajăm investiţiile în sectorul nostru de apărare", a declarat la rândul său ministrul apărării, Rustem Umerov, la acelaşi forum. Industria de apărare a Ucrainei s-a dezvoltat puternic de la invazia ţării, în ciuda valurilor de bombardamente masive ruseşti care au lovit multe fabrici militare şi infrastructura energetică. Kievul, de exemplu, produce rachete de croazieră antinavă Neptun sau rachete de croazieră antitanc Stugna care sunt folosite pe câmpul de luptă. Ucraina, care nu mai are forţe navale, a reuşit, de exemplu, să respingă flota rusă de la Marea Neagră la o distanţă bună, lovind în mod repetat navele, în special cu drone navale de producţie proprie. La sfârşitul lui august, preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat testarea cu succes a primei rachete balistice fabricate din Ucraina şi a salutat sosirea în luptă a unei noi drone-rachete cu rază lungă de acţiune, numită Palianiţia. La sfârşitul anului 2023, el a asigurat că ţara sa va produce un milion de drone în 2024 pentru a răspunde nevoilor armatei, acestea fiind esenţiale pe câmpul de luptă.

Israel, mitinguri pentru armistițiu cu Hamas (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Israel, mitinguri pentru armistițiu cu Hamas

Israel, mitinguri pentru armistițiu cu Hamas. Mii de oameni au ieşit din nou în stradă sâmbătă, în diferite părţi ale Israelului, şi în special în oraşul Tel Aviv, pentru a cere guvernului să ajungă la un acord de armistiţiu cu Hamas pentru a permite eliberarea celor circa o sută de oameni răpiţi care rămân în continuare ostatici ai grupării islamiste palestiniene în Fâşia Gaza. Israel, mitinguri pentru armistițiu cu Hamas Ca în fiecare sâmbătă seara, Forumul Rudelor Ostaticilor (platforma principală care reprezintă familiile celor răpiţi la 7 octombrie 2023, când Hamas a atacat Israelul şi a ucis totodată circa 1.200 de oameni) a condus demonstraţia de la Tel Aviv, în care a fost prezentată o înregistrare audio cu Matan Angrest, unul dintre captivi. Citește și: VIDEO Putea fi evitată tragedia cauzată de inundațiile din Galați? Acum 11 ani, exact în aceeași zonă s-au produs inundații devastatoare, dar digurile nu au fost refăcute "Netanyahu, trebuie să realizezi acest schimb de prizonieri între deţinuţii (palestinieni) din Israel şi prizonierii de aici", spune Matan în înregistrarea audio în care îl provoacă direct pe premierul israelian, Benjamin Netanyahu, şi care este prima dovadă de viaţă de când a fost răpit, pe 7 octombrie 2023. Hamas difuzează ocazional mesaje video şi audio, editate în mod evident, de la ostatici israelieni cu scopul de a pune presiune asupra societăţii şi a guvernului israelian pentru a ajunge la un armistiţiu. Înregistrarea a fost redată de mama lui Matan, Anat, care a ţinut anterior un discurs în care a cerut ca Netanyahu să nu-i ia în seamă pe cei mai extremişti miniştri ai săi (Itamar Ben Gvir şi Bezalel Smotrich, membri cheie ai coaliţiei guvernamentale), care se opun oricărui fel de acord cu Hamas. Confruntări cu poliția Cel puţin o persoană a fost arestată în timpul protestelor din Ierusalim, unde au avut loc confruntări minore între protestatari şi poliţie. Protestele în care se cere un acord pentru eliberarea ostaticilor din Gaza au devenit obişnuite în ultimele luni, dar până acum nu au reuşit să-l convingă pe Netanyahu să-şi tempereze poziţia. Negocierile pentru o încetare a focului care să permită eliberarea ostaticilor israelieni care rămân încă în enclavă sunt blocate, în ciuda eforturilor ţărilor mediatoare (Statele Unite, Egipt şi Qatar - n.r.) de a relansa discuţiile. Principalul obstacol constă în insistenţa autorităţilor israeliene de a menţine o prezenţă militară în două puncte cheie ale Fâşiei: coridorul Philadelphia, care o separă de Egipt, şi coridorul Netzarim, o rută artificială creată de armata israeliană care împarte în două enclava palestiniană. Hamas a reiterat în numeroase rânduri că nu va semna un acord care să nu includă retragerea completă a forţelor israeliene din enclavă.

Armele furnizate Ucrainei, folosite fără restricții (sursa: president.gov.ua)
Internațional

Armele furnizate Ucrainei, folosite fără restricții

Armele furnizate Ucrainei, folosite fără restricții. Ucraina ar avea un motiv militar întemeiat să atace mai adânc pe teritoriul Rusiei folosind arme occidentale, a declarat sâmbătă un oficial militar al NATO. Armele furnizate Ucrainei, folosite fără restricții Premierul britanic Keir Starmer s-a întâlnit vineri cu preşedintele american Joe Biden la Casa Albă, în timp ce aliaţii Ucrainei discută dacă să acorde undă verde Kievului pentru a folosi rachete cu rază lungă de acţiune împotriva ţintelor din Rusia. Citește și: VIDEO Putea fi evitată tragedia cauzată de inundațiile din Galați? Acum 11 ani, exact în aceeași zonă s-au produs inundații devastatoare, dar digurile nu au fost refăcute Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că Occidentul ar lupta direct împotriva Rusiei dacă ar permite Ucrainei să atace cu rachete cu rază lungă de acţiune de fabricaţie occidentală. La o întâlnire la Praga a Comitetului Militar al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord - cea mai înaltă autoritate militară a Alianţei -, preşedintele său, amiralul Rob Bauer, a declarat că legea privind conflictele armate oferă unei naţiuni dreptul de a se apăra şi că acest lucru nu se opreşte la graniţa sa. În acelaşi timp, a spus el, naţiunile care furnizează arme au, de asemenea, dreptul de a limita utilizarea acestora. Legea privind conflictele armate "În termeni militari, faci (acele atacuri) pentru că vrei să slăbeşti inamicul care te atacă, nu numai pentru a lupta cu săgeţile care îţi ies în cale, ci şi pentru a-l ataca pe arcaş", a explicat el. "Prin urmare, din punct de vedere militar, există un motiv întemeiat pentru a face asta - pentru a slăbi inamicul, pentru a-i slăbi liniile logistice, combustibilul, muniţia care vine pe front", a adăugat oficialul militar. Cealaltă parte a discuţiei este politică, a spus el, deoarece naţiunile care furnizează arme se pot simţi responsabile pentru ele, iar aceste discuţii politice continuă. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut aliaţilor să permită Ucrainei să folosească rachete occidentale, inclusiv ATACMS americane şi Storm Shadows britanice cu rază lungă de acţiune, adânc în teritoriul rusesc pentru a limita capacitatea Moscovei de a lansa atacuri. Putin a declarat joi că programarea efectivă a traiectoriilor de zbor ale rachetelor va trebui făcută de personalul militar al NATO, deoarece Kievul nu are capacităţile necesare.

Le Pen vrea noi alegeri parlamentare (sursa: Facebook/Marine Le Pen)
Internațional

Le Pen vrea noi alegeri parlamentare

Le Pen vrea noi alegeri parlamentare. Lidera extremei drepte din Franţa, Marine Le Pen, a cerut sâmbătă noi alegeri parlamentare anul viitor, spunând că actuala situaţie politică a ţării "nu poate rezista". Le Pen vrea noi alegeri parlamentare Situaţia politică "nu poate rezista", a declarat sâmbătă Marine Le Pen, care a cerut o nouă dizolvare a legislativului anul viitor, cu ocazia revenirii în parlament, după vacanţă, a reprezentanţilor aleşi ai grupului său. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă Preşedintele Rassemblement National (RN), Jordan Bardella, şi-a exprimat speranţa că deputaţii RN vor face o opoziţie "constructivă" şi "influentă". "Ne aflăm într-un sistem în care cel care a obţinut cele mai puţine voturi este responsabil de formarea unui guvern", a subliniat Le Pen, referindu-se la sosirea lui Michel Barnier din rândurile Les Republicains (LR), la conducerea executivului. "Asta nu poate rezista. Au mai rămas zece luni şi sunt convinsă că la sfârşitul acestor zece luni, sau în primăvară sau toamnă, vor fi noi alegeri legislative", a spus ea. "Să sperăm că acest mandat va fi cât mai scurt", a insistat lidera RN. Extrema dreaptă în jocurile politice În timp ce partidul său a fost readus în centrul jocului politic odată cu sosirea lui Barnier la guvern, sub ameninţarea constantă a unei moţiuni comune de cenzură din partea stângii şi a RN, lidera celor 126 de deputaţi ai grupului RN consideră totuşi că "marea ţară care este Franţa nu poate funcţiona aşa". O poziţie care contrastează cu cea a lui Emmanuel Macron, care a făcut cunoscut că nu doreşte să dizolve din nou parlamentul până la sfârşitul mandatului său la Elysee. Macron nu poate dizolva parlamentul "în anul care urmează" ultimelor alegeri legislative, convocate în urma deciziei sale de a dizolva această cameră în seara ultimelor alegeri europene, pe 9 iunie. Fostul comisar european Michel Barnier, de dreapta, a fost numit prim-ministru de către preşedintele Macron la două luni după alegerile legislative care nu au reuşit să ducă la o majoritate în Adunarea Naţională, camera inferioară a parlamentului, acum împărţită în trei blocuri - stânga, centru-dreapta şi extremă dreaptă - ceea ce complică formarea unei echipe de guvernare. De îndată ce Barnier a fost numit, stânga radicală, care face parte din coaliţia de stânga ce a câştigat alegerile generale cu 193 de deputaţi, a cerut demonstraţii pentru a denunţa "o lovitură de forţă", în timp ce extrema dreaptă, cu cei 126 de deputaţi (142 cu aliaţii săi), a declarat că îl pune "sub supraveghere"

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră