Marine Le Pen nu se împacă cu pierderea guvernării și cere noi alegeri parlamentare în 2025 în Franța
Le Pen vrea noi alegeri parlamentare. Lidera extremei drepte din Franţa, Marine Le Pen, a cerut sâmbătă noi alegeri parlamentare anul viitor, spunând că actuala situaţie politică a ţării "nu poate rezista".
Le Pen vrea noi alegeri parlamentare
Situaţia politică "nu poate rezista", a declarat sâmbătă Marine Le Pen, care a cerut o nouă dizolvare a legislativului anul viitor, cu ocazia revenirii în parlament, după vacanţă, a reprezentanţilor aleşi ai grupului său.
Preşedintele Rassemblement National (RN), Jordan Bardella, şi-a exprimat speranţa că deputaţii RN vor face o opoziţie "constructivă" şi "influentă".
"Ne aflăm într-un sistem în care cel care a obţinut cele mai puţine voturi este responsabil de formarea unui guvern", a subliniat Le Pen, referindu-se la sosirea lui Michel Barnier din rândurile Les Republicains (LR), la conducerea executivului.
"Asta nu poate rezista. Au mai rămas zece luni şi sunt convinsă că la sfârşitul acestor zece luni, sau în primăvară sau toamnă, vor fi noi alegeri legislative", a spus ea.
"Să sperăm că acest mandat va fi cât mai scurt", a insistat lidera RN.
Extrema dreaptă în jocurile politice
În timp ce partidul său a fost readus în centrul jocului politic odată cu sosirea lui Barnier la guvern, sub ameninţarea constantă a unei moţiuni comune de cenzură din partea stângii şi a RN, lidera celor 126 de deputaţi ai grupului RN consideră totuşi că "marea ţară care este Franţa nu poate funcţiona aşa".
O poziţie care contrastează cu cea a lui Emmanuel Macron, care a făcut cunoscut că nu doreşte să dizolve din nou parlamentul până la sfârşitul mandatului său la Elysee.
Macron nu poate dizolva parlamentul "în anul care urmează" ultimelor alegeri legislative, convocate în urma deciziei sale de a dizolva această cameră în seara ultimelor alegeri europene, pe 9 iunie.
Fostul comisar european Michel Barnier, de dreapta, a fost numit prim-ministru de către preşedintele Macron la două luni după alegerile legislative care nu au reuşit să ducă la o majoritate în Adunarea Naţională, camera inferioară a parlamentului, acum împărţită în trei blocuri - stânga, centru-dreapta şi extremă dreaptă - ceea ce complică formarea unei echipe de guvernare.
De îndată ce Barnier a fost numit, stânga radicală, care face parte din coaliţia de stânga ce a câştigat alegerile generale cu 193 de deputaţi, a cerut demonstraţii pentru a denunţa "o lovitură de forţă", în timp ce extrema dreaptă, cu cei 126 de deputaţi (142 cu aliaţii săi), a declarat că îl pune "sub supraveghere"
