marți 08 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: marine le pen

10 articole
Internațional

Miting fâsâit la Paris în apărarea lui Marine Le Pen, condamnată recent pentru fraudă

Miting pro-Marine Le Pen la Paris. Lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, a denunțat duminică o sentință „motivată politic”, după ce a fost condamnată la închisoare și la o perioadă de ineligibilitate care o împiedică să candideze la alegerile prezidențiale din 2027. Declarațiile au fost făcute în fața simpatizanților săi, reuniți la un miting la Paris Miting pro-Marine Le Pen la Paris În fața mulțimii adunate în Piața Vauban, lângă mausoleul lui Napoleon Bonaparte, Marine Le Pen a susținut că justiția a fost deturnată de interese politice: Citește și: Dragoș Sprânceană, trimisul lui Ciolacu în SUA, susține că premierul PSD sprijină poziția lui Trump privind Ucraina, nu pe cea a lui Macron „Aceasta nu a fost o decizie a justiției, ci una politică, care sfidează statul de drept și însăși democrația”, a afirmat ea. Le Pen s-a declarat victima unei „vânători de vrăjitoare” – formulare inspirată dintr-un mesaj de susținere primit de la președintele american Donald Trump. Totodată, ea a făcut apel la proteste pașnice, respingând orice „spirit de răzvrătire”. Susținere din partea lui Orban și Salvini, dar miting fâsâit La mitingul organizat în sprijinul său au participat aproximativ 10.000 de persoane, cifră sub așteptările organizatorilor. În cadrul evenimentului au fost difuzate mesaje video din partea unor lideri politici conservatori, precum premierul ungar Viktor Orban și vicepremierul italian Matteo Salvini. Marine Le Pen a făcut o paralelă cu situația juridică a lui Salvini, aflat în proces în Italia pentru refuzul debarcării unor migranți. Ea a criticat „brutalitatea Uniunii Europene” și tendința de a elimina liderii politici neconvenabili Bruxelles-ului. Jordan Bardella: „O zi neagră în istoria Franței” Jordan Bardella, actualul președinte al Adunării Naționale și succesorul cel mai probabil al lui Le Pen în cursa prezidențială, a condamnat ferm decizia instanței. „Este o zi neagră în istoria Franței. O zi în care democrația a fost executată”, a spus Bardella. Contramanifestații pentru statul de drept În paralel cu mitingul susținătorilor lui Le Pen, aproximativ 5.000 de manifestanți progresiști s-au adunat în Piața Republicii din Paris, în apărarea „statului de drept”. O altă contramanifestație a avut loc în suburbia Saint-Denis, organizată de partidul Renașterea, al președintelui Emmanuel Macron. Fostul premier Gabriel Attal a declarat cu acest prilej: „Dacă furi, plătești. Mai ales dacă ești un responsabil politic”, salutând astfel condamnarea liderului Adunării Naționale. Condamnare cu impact politic major Marine Le Pen a fost condamnată de un tribunal din Paris la patru ani de închisoare, dintre care doi cu executare prin supraveghere electronică, și la o amendă de 100.000 de euro. Sentința mai include o interdicție de cinci ani de a candida sau ocupa funcții publice, aplicabilă imediat, ceea ce o exclude din alegerile prezidențiale din 2027. Cazul vizează deturnarea de fonduri europene, prin angajarea fictivă de colaboratori în Parlamentul European care, în realitate, lucrau pentru partidul Adunarea Națională. Alți opt foști eurodeputați ai formațiunii au fost de asemenea condamnați. Le Pen face apel, dar rămâne ineligibilă până la decizia definitivă Marine Le Pen a anunțat că va contesta sentința. Totuși, în timp ce pedeapsa penală este suspendată până la pronunțarea definitivă, decizia privind interdicția electorală rămâne în vigoare.  Astfel, lidera extremei drepte nu va putea candida în 2027 decât dacă o instanță superioară anulează această măsură.

Miting pro-Marine Le Pen la Paris (sursa: Facebook/Marine Le Pen)
Premierul Franței denunță ingerința lui Trump (sursa: Facebook/François Bayrou)
Internațional

Premierul Franței denunță sprijinul lui Donald Trump pentru Marine Le Pen: „O ingerință”

Premierul Franței denunță ingerința lui Trump. Premierul francez François Bayrou a calificat drept „ingerință” sprijinul acordat de fostul președinte american Donald Trump liderei extremei drepte Marine Le Pen, într-un interviu acordat publicației Le Parisien Dimanche. Premierul Franței denunță ingerința lui Trump Donald Trump a reacționat joi seară la condamnarea Marinei Le Pen, lansând un apel la „eliberarea” acesteia. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc El a descris decizia justiției franceze drept o „vânătoare de vrăjitoare”, menită să o împiedice să candideze la alegerile prezidențiale din 2027. La scurt timp după declarațiile lui Trump, vicepreședintele american JD Vance a criticat la rândul său condamnarea Marinei Le Pen, susținând că „asta nu este democrație”. Întrebat despre susținerea exprimată nu doar de Trump, ci și de Kremlin și Viktor Orban, Bayrou a precizat că nu „amestecă aceste trei situații”. Totuși, Bayrou a denunțat ingerința lui Trump, și a afirmat: „Pe mai multe continente, unii încearcă să constituie o internațională a indecenței, iliberală, care a decis că drepturile omului, statul de drept și înțelegerea democratică între națiuni trebuie să aparțină trecutului”.

Le Pen, decizie finală în 2026 (sursa: Facebook/Marine Le Pen)
Internațional

Decizia finală în cazul Marine Le Pen, peste un an. Interdicția de a candida, executorie de acum

Le Pen, decizie finală în 2026. Curtea de Apel din Paris a anunțat marți că a primit trei recursuri în cazul condamnării lui Marine Le Pen. Potrivit instanței, dosarul va fi examinat până în vara anului 2026, moment în care este așteptată pronunțarea unei decizii definitive, relatează BFMTV. Le Pen, decizie finală în 2026 Dacă acest calendar va fi respectat, sentința definitivă ar urma să fie dată cu câteva luni înainte de alegerile prezidențiale franceze din 2027. Citește și: 231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale - Boloș Mai mulți lideri politici au solicitat ca judecarea apelului să aibă loc înainte de campania electorală, pentru a evita influențarea procesului democratic. Condamnare severă: închisoare și ineligibilitate Marine Le Pen a fost condamnată luni de un tribunal din Paris la 5 ani de ineligibilitate politică, cu aplicare imediată. La aceasta s-au adăugat 4 ani de închisoare, dintre care 2 cu executare la domiciliu (monitorizată cu brățară electronică) și 100.000 de euro amendă Dosarul: deturnare de fonduri europene Condamnarea vine în urma unui proces privind deturnarea de fonduri publice din bugetul Parlamentului European. Ancheta a vizat angajarea fictivă a unor asistenți parlamentari care, în realitate, lucrau pentru partidul Adunarea Națională. În total, opt foști eurodeputați ai formațiunii au fost condamnați în același dosar. Recursul suspendă pedeapsa penală, dar nu și ineligibilitatea Le Pen a formulat recurs, ceea ce înseamnă că pedeapsa penală este suspendată până la decizia definitivă. Totuși, interdicția de a candida rămâne activă, ceea ce o împiedică, în prezent, să participe la alegerile prezidențiale din 2027, cu excepția cazului în care Curtea de Apel revizuiește această interdicție.

Kremlin, Musk - apărătorii lui Le Pen (sursa: Facebook/Marine Le Pen)
Internațional

Moscova și Elon Musk o apără la unison pe Marine Le Pen, condamnată în Franța

Kremlin, Musk - apărătorii lui Le Pen. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) din Franța și-a exprimat luni îngrijorarea față de reacțiile virulente apărute în spațiul public după condamnarea liderei de extremă dreapta Marine Le Pen. CSM avertizează că astfel de reacții ar putea pune sub semnul întrebării independența justiției. După condamnarea Marinei Le Pen, nu au întârziat să apară comentarii din partea Kremlinului și a lui Elon Musk. Kremlin, Musk - apărătorii lui Le Pen Kremlinul a avut o reacție rapidă la condamnarea șefei extremei drepte din Franța, numind decizia instanței o "violare a regulilor democratice". Citește și: Ce face România dacă 1.600 de „omuleți verzi” trimiși de Rusia o invadează? „Îi ia poliția”, răspunde un secretar de stat din MApN Într-un comunicat oficial, CSM subliniază că amenințările directe împotriva magistraților implicați în dosar, dar și comentariile politicienilor privind corectitudinea anchetei și a sentinței, mai ales în timpul deliberărilor, sunt inacceptabile într-o democrație. Organismul a făcut un apel rar la măsură și reamintirea rolului său de garant al independenței justiției în raport cu puterea executivă. Consiliul a insistat că independența sistemului judiciar necesită un cadru de calm și echilibru, în care deciziile să fie luate exclusiv pe baza elementelor din dosar. CSM cere reținere în comentariile publice legate de decizia instanței, pentru a păstra integritatea actului de justiție. Elon Musk acuză o „justiție abuzivă” Printre vocile critice la adresa sistemului juridic din Franța s-a numărat și antreprenorul Elon Musk, care a descris verdictul drept un „abuz al sistemului judiciar”. Într-o postare pe platforma sa X (fostul Twitter), Musk a acuzat stânga radicală că recurge la instrumente judiciare atunci când pierde alegerile democratice. „Când stânga radicală nu poate câștiga prin vot democratic, abuzează de justiție pentru a-și întemnița adversarii”, a scris el. Într-o altă postare, Musk a avertizat că „va exista o reacție negativă”, comparând situația cu cazurile judiciare împotriva președintelui american Donald Trump.  

Condamnarea extremistei Le Pen, Kremlinul reacționează (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kremlinul, lovit în plex de condamnarea lui Marine Le Pen, reclamă "violarea regulilor democratice"

Condamnarea extremistei Le Pen, Kremlinul reacționează. Kremlinul a reacționat luni, 31 martie. Potrivit BFMTV, Dmitri Peskov a calificat condamnarea drept o „încălcare a normelor democratice” decizia tribunalului de la Paris care a condamnat-o pe Marine Le Pen, lidera extremei drepte franceze, pentru deturnare de fonduri publice. Condamnarea extremistei Le Pen, Kremlinul reacționează Verdictul include o pedeapsă de ineligibilitate cu efect imediat, ceea ce o exclude pe Le Pen din cursa prezidențială din 2027. Citește și: Sondaj distribuit de Nicușor Dan: Simion, locul I, Ponta, foarte ușor peste Nicușor Dan, iar Crin Antonescu, pe locul IV Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat în cadrul briefingului său zilnic: „Într-adevăr, tot mai multe capitale europene urmează calea încălcării normelor democratice”. Afirmația a venit ca răspuns la o întrebare privind condamnarea lui Marine Le Pen, o figură politică considerată de-a lungul timpului apropiată de Moscova. Cu toate acestea, Dmitri Peskov a nuanțat poziția oficială a Rusiei, precizând că este vorba despre „o chestiune internă a Franței”, evitând astfel o implicare directă în disputa politică internă franceză.

Extremista Marine Le Pen, condamnată definitiv (sursa: Facebook/Marine Le Pen)
Internațional

Șoc în Franța: Marine Le Pen, condamnată la patru ani cu executare

Extremista Marine Le Pen, condamnată definitiv. Marine Le Pen, lidera extremei drepte franceze și figură emblematică a partidului Rassemblement National, a fost condamnată luni de justiția franceză la cinci ani de ineligibilitate cu executare imediată, ceea ce o excludă din cursa pentru alegerile prezidențiale din 2027. Pe lângă această sancțiune, tribunalul corecțional de la Paris a decis o pedeapsă de patru ani de închisoare, dintre care doi ani vor fi executați sub supraveghere electronică, cu ajutorul unei brățări de monitorizare. Extremista Marine Le Pen, condamnată definitiv Verdictul vine după ce Marine Le Pen a fost găsită vinovată de deturnare de fonduri publice europene. Citește și: Sondaj distribuit de Nicușor Dan: Simion, locul I, Ponta, foarte ușor peste Nicușor Dan, iar Crin Antonescu, pe locul IV Potrivit instanței, Le Pen a jucat un rol central într-un sistem de deturnare a fondurilor de la Parlamentul European, acțiune calificată drept o tulburare gravă a ordinii publice și a funcționării democratice. În mod notabil, Le Pen a părăsit sala de judecată înainte de anunțarea sentinței, evitând confruntarea directă cu verdictul. Impact politic major Această condamnare are un impact major asupra scenei politice franceze. Marine Le Pen era considerată una dintre principalele favorite pentru alegerile prezidențiale din 2027, fiind creditată cu 34%–37% din intențiile de vot, conform unui sondaj publicat duminică. Totuși, chiar dacă sprijinul popular era în creștere, Le Pen nu reușise să câștige alegerile anterioare, pierzând în turul al doilea în fața lui Emmanuel Macron atât în 2017, cât și în 2022. Ce urmează pentru extrema dreaptă franceză? Condamnarea Marinei Le Pen ridică întrebări majore cu privire la viitorul politic al extremei drepte în Franța. Fără liderul său istoric în cursa din 2027, partidul Rassemblement National ar putea fi forțat să găsească rapid o nouă figură centrală, capabilă să mențină elanul electoral.

Le Pen vrea noi alegeri parlamentare (sursa: Facebook/Marine Le Pen)
Internațional

Le Pen vrea noi alegeri parlamentare

Le Pen vrea noi alegeri parlamentare. Lidera extremei drepte din Franţa, Marine Le Pen, a cerut sâmbătă noi alegeri parlamentare anul viitor, spunând că actuala situaţie politică a ţării "nu poate rezista". Le Pen vrea noi alegeri parlamentare Situaţia politică "nu poate rezista", a declarat sâmbătă Marine Le Pen, care a cerut o nouă dizolvare a legislativului anul viitor, cu ocazia revenirii în parlament, după vacanţă, a reprezentanţilor aleşi ai grupului său. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă Preşedintele Rassemblement National (RN), Jordan Bardella, şi-a exprimat speranţa că deputaţii RN vor face o opoziţie "constructivă" şi "influentă". "Ne aflăm într-un sistem în care cel care a obţinut cele mai puţine voturi este responsabil de formarea unui guvern", a subliniat Le Pen, referindu-se la sosirea lui Michel Barnier din rândurile Les Republicains (LR), la conducerea executivului. "Asta nu poate rezista. Au mai rămas zece luni şi sunt convinsă că la sfârşitul acestor zece luni, sau în primăvară sau toamnă, vor fi noi alegeri legislative", a spus ea. "Să sperăm că acest mandat va fi cât mai scurt", a insistat lidera RN. Extrema dreaptă în jocurile politice În timp ce partidul său a fost readus în centrul jocului politic odată cu sosirea lui Barnier la guvern, sub ameninţarea constantă a unei moţiuni comune de cenzură din partea stângii şi a RN, lidera celor 126 de deputaţi ai grupului RN consideră totuşi că "marea ţară care este Franţa nu poate funcţiona aşa". O poziţie care contrastează cu cea a lui Emmanuel Macron, care a făcut cunoscut că nu doreşte să dizolve din nou parlamentul până la sfârşitul mandatului său la Elysee. Macron nu poate dizolva parlamentul "în anul care urmează" ultimelor alegeri legislative, convocate în urma deciziei sale de a dizolva această cameră în seara ultimelor alegeri europene, pe 9 iunie. Fostul comisar european Michel Barnier, de dreapta, a fost numit prim-ministru de către preşedintele Macron la două luni după alegerile legislative care nu au reuşit să ducă la o majoritate în Adunarea Naţională, camera inferioară a parlamentului, acum împărţită în trei blocuri - stânga, centru-dreapta şi extremă dreaptă - ceea ce complică formarea unei echipe de guvernare. De îndată ce Barnier a fost numit, stânga radicală, care face parte din coaliţia de stânga ce a câştigat alegerile generale cu 193 de deputaţi, a cerut demonstraţii pentru a denunţa "o lovitură de forţă", în timp ce extrema dreaptă, cu cei 126 de deputaţi (142 cu aliaţii săi), a declarat că îl pune "sub supraveghere"

Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea

Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea. Candidata Adunării Naţionale în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Franţa, Marine Le Pen, şi-a recunoscut duminică seara înfrângerea în faţa preşedintelui în funcţie, Emmanuel Macron, declarând însă că "rezultatul în sine reprezintă o victorie remarcabilă", informează AFP şi Reuters. Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea Ideile "pe care le întruchipăm ating noi culmi" în Franţa, a mai spus Marine Le Pen, al cărui partid a obţinut cel mai bun scor într-un scrutin prezidenţial francez începând din 1958. "Acest rezultat constituie pentru liderii francezi şi liderii europeni" mărturia "unei mari neîncrederi a poporului francez faţă de ei, pe care nu o pot ignora", a adăugat Le Pen. "Emmanuel Macron nu va face nimic pentru a repara fracturile ce divizează ţara şi îi fac pe compatrioţii noştri să sufere", a afirmat lidera formaţiunii politice de extremă dreapta. Le Pen promite să continue lupta "Mă tem că mandatul de cinci ani care urmează să înceapă nu va însemna o renunţare la metodele brutale ale celui precedent. Pentru a evita monopolizarea puterii de către câţiva, îmi voi continua mai mult ca oricând angajamentul faţă de Franţa şi de poporul francez cu energia, perseverenţa şi afecţiunea pentru care sunt cunoscută". Citește și: The Telegraph: Franța și Germania au vândut Rusiei armament de 230 de milioane de lire sterline, eludând embargoul impus de Uniunea Europeană "De o mie de ori am fost îngropaţi", a spus Marine Le Pen despre partidul său, Adunarea Naţională. Ea a declarat că va continua să se lupte cu Macron pe subiecte precum imigraţia, lipsa securităţii şi creşterea vârstei de pensionare. Ploaie de felicitări pentru Macron Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, precum şi prim-miniştri din mai multe ţări europene l-au felicitat pe preşedintele francez Emmanuel Macron pentru realegerea sa duminică, informează Reuters, AFP şi dpa. "Bravo, Emmanuel", "UE poate conta pe Franţa încă cinci ani". "În această perioadă agitată avem nevoie de o Europă solidă şi de o Franţă angajată total într-o Uniune Europeană mai suverană şi mai strategică", a scris Charles Michel pe Twitter. "Mă bucur să putem continua cooperarea noastră excelentă. Împreună, vom face să progreseze Franţa şi Europa", a postat pe Twitter Ursula von der Leyen. Liderii europeni, ușurați de rezultat Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, l-a felicitat pe preşedintele Emmanuel Macron pentru "realegerea sa de mare succes" şi a afirmat că aşteaptă cu nerăbdare să continue să colaboreze cu Franţa, care deţine în prezent preşedinţia Consiliului UE şi să "facă faţă provocărilor unei lumi din ce în ce mai incerte şi îngrijorătoare". "O UE puternică are nevoie de o Franţă puternică", a scris ea. Premierul belgian Alexander De Croo şi prim-ministrul luxemburghez Xavier Bettel s-au numărat printre liderii ţărilor membre UE care au postat rapid pe Twitter mesaje de felicitare pentru victoria lui Emmanuel Macron. Premierul italian Mario Draghi a salutat, într-un comunicat oficial, victoria lui Emmanuel Macron în alegerile prezidenţiale, calificând-o drept "o veste magnifică pentru întreaga Europă". Macron, creditat cu 57-58% din voturi Şeful guvernului britanic, Boris Johnson, a declarat că "se bucură să continue să lucreze împreună". "Felicitări @EmmanuelMacron pentru realegerea dumneavoastră ca preşedinte al Republicii Franceze. Franţa este unul dintre cei mai apropiaţi şi importanţi aliaţi ai noştri. Sunt bucuros să continuăm să cooperăm pe probleme cheie pentru ambele noastre ţări şi pentru lume", a declarat premierul britanic pe Twitter. Preşedintele în funcţie, Emmanuel Macron, a fost reales duminică pentru un al doilea mandat în faţa rivalei sale de extremă dreapta Marine Le Pen, conform primelor estimări ale sondajelor la ieşirea de la urne, relatează AFP. Emmanuel Macron a obţinut între 57,6% şi 58,2% din voturi, în faţa candidatei Adunării Naţionale, creditată cu 41,8% până la 42,4% din voturi, potrivit acestor estimări. Absenteismul se situează între 27,8% şi 29,8%.

Marine Le Pen, deturnare ca Dragnea (sursa: Facebook/Marine Le Pen)
Internațional

Marine Le Pen, deturnare ca Dragnea

Marine Le Pen, deturnare ca Dragnea. Parchetul din Paris a comunicat duminică agenţiei dpa că a primit un raport din partea OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă) în care Marine Le Pen, candidata de extremă dreaptă la preşedinţia Franţei, este acuzată de deturnare de fonduri. Marine Le Pen, deturnare ca Dragnea Procurorii examinează în prezent documentul emis în 11 martie. Turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, în care Le Pen se confruntă direct pentru a doua oară cu actualul preşedinte, Emmanuel Macron, va avea loc în 24 aprilie. Site-ul de investigaţii Mediapart a publicat sâmbătă fragmente din raport, în care OLAF precizează că este vorba de fonduri europene în valoare de 137.000 de euro, pe care se presupune că Le Pen le-a deturnat în timpul mandatelor ei de eurodeputată, între 2004 şi 2017. Și tatăl lui Marine Le Pen e acuzat de deturnare Avocatul politicienei, Rodolphe Bosselut, citat de Mediapart, a respins acuzaţiile, iar Le Pen şi-a rezervat dreptul de a-i acţiona în instanţă pe foştii ei asistenţi sau furnizori de servicii care ar putea să fi comis fapte penale fără ştirea ei. Bosselut a criticat momentul în care au apărut dezvăluirile, cu numai o săptămână înaintea scrutinului decisiv. Citește și: Rusia nu va renunța la a impune Ucrainei abandonarea integrării euro-atlantice, potrivit Marii Britanii. Pentru acest scop, Putin va lansa atacuri nucleare, spune Zelenski Potrivit Mediapart, raportul OLAF se referă şi la alţi foşti europarlamentari din Adunarea Naţională (RN, Rassemblement National), formaţiunea politică franceză care o susţine pe Marine Le Pen: tatăl acesteia, Jean-Marie Le Pen, fostul ei partener, Louis Aliot, şi Bruno Gollnisch, fost vicepreşedinte al partidului. În total, OLAF a stabilit că ei au deturnat 486.000 de euro. Acuzații OLAF pe model Dragnea Aliot, acum primar la Perpignan, în sudul Franţei, a respins şi el acuzaţiile în declaraţii făcute duminică postului de radio Franceinfo. Nu este prima oară când se vehiculează acuzaţii de acest gen împotriva reprezentanţilor Adunării Naţionale, reaminteşte dpa. Asistenţi ai europarlamentarilor din acest partid, plătiţi de Parlamentul European, au fost suspectaţi în trecut că nu şi-au desfăşurat de fapt activitatea pentru această instituţie a Uniunii Europene, ci pentru RN.

Macron și Le Pen, turul doi (sursa: Agerpres)
Eveniment

Macron și Le Pen, turul doi

Macron și Le Pen, turul doi. "Nimic nu este jucat" pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Franţa de la 24 aprilie a lansat duminică după încheierea primului tur preşedintele în exerciţiu, Emmanuel Macron, care s-a situat în faţa candidatei de extremă-dreaptă Marine Le Pen, scrie AFP. Macron și Le Pen, turul doi "Dezbaterea pe care o vom avea timp de 15 zile va fi decisivă pentru ţara noastră şi pentru Europa", a afirmat el în faţa partizanilor săi, salutând "claritatea cu privire la extrema dreaptă" a mai multor candidaţi eliminaţi care au lansat un apel la votul în favoarea lui, declarându-se pregătit "să inventeze ceva nou" pentru a uni oamenii. Citește și: Saltele cu spumă, smartphones și o aplicație pentru certificate covid: cum au câștigat ucrainenii bătălia pentru Kiev (Financial Times) Reprezentantul stângii radicale, Jean-Luc Mélenchon, care s-a clasat pe locul al treilea în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa, şi-a îndemnat partizanii duminică seară "să nu îi dea niciun vot lui Marine Le Pen". Candidaţii ecologist, Yannick Jadot, comunist, Fabien Roussel, şi socialist, Anne Hidalgo, în primul tur al alegerilor prezidenţiale au îndemnat duminică la votul în favoarea lui Emmanuel Macron în turul al doilea, pentru a o bloca Marine Le Pen. Absenteism de aproape 30% Candidata dreptei, Valérie Pecresse, a indicat că, personal, îl va vota pe Emmanuel Macron. Aceşti patru candidaţi au obţinut în total aproximativ 15% din voturi în primul tur. Potrivit estimărilor a trei institute de sondare, Macron se află în frunte cu scoruri între 28,6 şi 29,7%, la finalul unei campanii puternic perturbate de pandemie şi de războiul din Ucraina. Marine Le Pen (Rassemblement national, RN) s-a plasat a doua, obţinând între 23,5 şi 24,7% potrivit estimărilor Opinionway, Ifop şi Harris, în faţa lui Jean-Luc Mélenchon, liderul stângii radicale, care oscilează între 19,8% şi 20,5%. Absenteismul la vot a fost puternic, între 26,2% şi 29,1%, ilustrând neîncrederea tot mai mare a francezilor în clasa politică. În 2017, rata absenteismului a fost de 22,2%.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră