marți 16 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

8818 articole
Eveniment

Imagini trucate ale unor medici, folosite pentru a promova "tratamente-minune"

Atenție la reclamele pentru "tratamente-minune": dr. Carmen Dorobăț, medic infecționist cunoscut din România, a devenit recent ținta unei campanii online de dezinformare, în care imaginea și vocea sa au fost falsificate digital cu ajutorul inteligenței artificiale.  Atenție la reclamele pentru "tratamente-minune" Clipul fals, distribuit intens pe rețelele sociale, promovează în mod fraudulos un așa-zis „tratament-minune” antiparazitar. Citește și: VIDEO Încă o nenorocire pe podul de la Brăila: au apărut infiltrații de apă, în asfalt, deși nu a plouat În videoclipul fals, se susține că medicul ar recomanda un supliment care elimină paraziții rapid și sigur, fiind prezentate imagini șocante cu pacienți „infestați cu viermi în organe”. Se afirmă în mod mincinos că acest produs ar fi „singurul eficient”, în timp ce toate celelalte tratamente de pe piață ar fi inutile. În realitate, dr. Carmen Dorobăț nu are nicio legătură cu produsul promovat și nu și-a dat acordul pentru utilizarea imaginii sau a vocii sale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Atenție la reclamele pentru "tratamente-minune" (sursa: ziaruldeiasi.ro)
România a blocat ruta Belarus-Transnistria (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

România a blocat ruta Belarus-Transnistria de materiale suspectate a fi folosite în scop militar

România a blocat ruta Belarus-Transnistria sub suspiciunea că mai multe loturi de țesături de fibră de sticlă ar fi folosite pentru fabricarea de arme. România a blocat ruta Belarus-Transnistria Conform documentelor vamale analizate, marfa transportată făcea parte din categoria produselor restricționate de noile sancțiuni impuse de Uniunea Europeană, în vigoare de la 1 iulie 2024. Citește și: VIDEO Încă o nenorocire pe podul de la Brăila: au apărut infiltrații de apă, în asfalt, deși nu a plouat Aceste produse sunt supuse interdicțiilor de import, export sau tranzit pe teritoriul UE. Deși în declarația vamală transportul apărea ca fiind în tranzit între Belarus și Cehia, documentul de transport (CMR) indica o altă destinație finală: Tiraspol, în Republica Moldova — o zonă aflată în afara jurisdicției Uniunii Europene. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șocant: cinci cezariene în cinci ani (sursa: Pexels/Jozemara Friorili Lemes)
Eveniment

Șocant: cinci cezariene până la 22 de ani. Prima, la 17 ani

Șocant: cinci cezariene în cinci ani. Cazul, deși izolat, reflectă o tendință îngrijorătoare semnalată de specialiști: tot mai multe gravide din România ajung să nască prin a treia sau a patra cezariană, depășind recomandările medicale. Șocant: cinci cezariene în cinci ani Potrivit dr. Mădălina Ciuhodaru, șefa secției de obstetrică-ginecologie, pacienta a avut prima sarcină la doar 17 ani, iar de atunci a născut anual, fără perioade de pauză între sarcini. Citește și: VIDEO Încă o nenorocire pe podul de la Brăila: au apărut infiltrații de apă, în asfalt, deși nu a plouat Medicul subliniază că, după o naștere prin cezariană, este esențială o pauză de minimum doi ani, iar numărul total recomandat de cezariene este de maximum două. Specialiștii atrag atenția asupra riscurilor medicale asociate cu intervențiile repetate, inclusiv complicații uterine, infecții și probleme de recuperare postoperatorie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Încă o nenorocire pe podul de la Brăila: infiltrații de apă, în asfalt, deși nu a plouat Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

VIDEO Încă o nenorocire pe podul de la Brăila: infiltrații de apă, în asfalt, deși nu a plouat

Încă o nenorocire pe podul de la Brăila: au apărut infiltrații de apă, în asfalt, deși nu a plouat. Compania de drumuri, CNAIR, a cerut constructorului să facă o expertiză și să verifice sursa infiltrațiilor.  Citește și: Burduja, co-autor al dezastrului PNRR, promovat consilier onorific al premierului Bolojan Podul a fost inaugurat în iulie 2023 în prezența președintelui Iohannis și a premierului Ciolacu.  Încă o nenorocire pe podul de la Brăila: infiltrații de apă, în asfalt, deși nu a plouat „Am cerut opinia unor experţi care au spus că sunt două variante. Ori s-a infiltrat apă de ploaie pe undeva, ori este condens. Având în vedere că, de două săptămâni, nu mai plouase acolo şi că nu are cum să se formeze un depozit de apă undeva, mergem pe ideea că ar fi vorba despre condens format între suprafaţa asfaltică şi tablierul metalic. Pentru că sunt diferenţe de temperatură şi pentru că în interiorul tablierului sunt nişte pompe de aer care menţin temperatura scăzută în tablier, ca să nu se încingă tablierul. I-am cerut constructorului să facă expertiza, iar între timp am mers şi noi cu Cestrinul. Am făcut şi noi nişte măsurători cu georadarul, pentru a vedea cum se comportă diversele straturi, care sunt temperaturile şi consistenţele şi tot ce ţine de pod. După ce se va stabili cauza existenţei acestei ape, care nu se explică deocamdată logic, vom stabili măsurile de remediere pe care constructorul trebuie să le pună în operă. Important este să evităm o intervenţie distructivă, cum ar fi decopertarea asfaltului, mai ales că reţeta actuală s-a comportat foarte bine până acum”, a spus Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR.  El a arătat și care sunt riscurile dacă apa nu este înlăturată. „Ştim foarte bine că apa, atunci când îngheaţă, îşi măreşte volumul şi există riscul să se deterioreze asfaltul, să se desprindă de pe tablier. Dacă apa persistă pe timpul iernii, există riscul ca prin îngheţ să se creeze presiuni, care pot duce la desprinderea stratului asfaltic de pe tablier. Şi atunci va trebui iar să se intervină cu reparaţii, iar să se asfalteze. Situaţie pe care vrem să o evităm”, a mai arătat Șerbănescu.  Fenomenul infiltrațiilor de apă a fost semnalat acum câteva zile pe rețelele sociale.   

Salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani Foto: ICCJ
Eveniment

Cum au explodat veniturile judecătorilor: salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani

Cum au explodat veniturile judecătorilor: salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani, mult peste rata inflației. La fel au crescut și sporurile multiple de care beneficază aceasta.  Citește și: Burduja, co-autor al dezastrului PNRR, promovat consilier onorific al premierului Bolojan Datele au fost luate de pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani Ce arată aceste date: în martie 2022, președintele ICCJ avea un salariu de bază de 29.663 de lei, plus 8.899 de lei sporuri - „Spor pentru condiţii de muncă, grele, vătămătoare ori periculoase, spor pentru risc şi suprasolicitare neuropshică şi spor pentru păstrarea confidenţialităţii” - și 950 de lei spor de doctorat.  martie 2023: 32.731 lei salariul de bază, 9.207 lei sporuri și 950 lei pentru doctorat martie 2025: 40.914 lei salariul de bază, 12.274 - sporuri, 950 - doctorat Dacă nu luăm în calcul sporul de doctorat, care a fost fix - fosta șefă a ICCJ, Alina Corbu, avea doctorat, a fost acuzată de plagiat, dar Universitatea București a găsit diferite pretexte să nu-l verifice - veniturile salariale au crescut ușor peste 25% în doi ani.  Creșterea „cheltuielilor de personal” din bugetul ÎCCJ - suma care acoperă salariile tuturor instanțelor - a crescut chiar cu 30%: în 2023, Parlamentul a votat un buget de 2,64 miliarde de lei la rubrica „cheltuieli de personal” din bugetul ICCJ în 2025, aceste cheltuieli au alocate suma de 3,4 miliarde de lei Creșterea cheltuielilor de personal a fost de circa 30% în doi ani.  Rata medie a inflației a fost de 10,3% în 2023 și 5,1% în 2024, deci salariul șefei ICCJ, precum și alocarea buigetară pentru „cheltuielile de personal” din instanțe, au crescut mult peste inflație.

Pîslaru se laudă că a renegociat PNRR, Comisia Europeană nu face nici un anunț Foto: Facebook
Eveniment

Pîslaru se laudă că a renegociat PNRR, Comisia Europeană nu face nici un anunț

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Dragoș Pîslaru, se laudă că a renegociat PNRR, dar Comisia Europeană nu face nici un anunț - așa cum procedează în stfel de situații. Citește și: EXCLUSIV Prieten al lui Ciolacu numit în CA la TAROM și CNAIR, prins beat la volan: „Băusem două-trei pahare de vin” Pîslaru este susținut de PNL în această funcție.  Pîslaru se laudă că a renegociat PNRR, Comisia Europeană nu face nici un anunț La 31 iulie, Pîslaru a scris pe Facebook: „Sunt bucuros să anunț că România a finalizat renegocierea cu Comisia Europeană pe Planul Național de Redresare și Reziliență (...) În ceea ce mă privește, sunt mândru că am reușit să închid aceste negocieri la puțin după o lună de la preluarea mandatului. Ele trenau deja de aproape un an de zile. Succesul de astăzi este o nouă confirmare a impactului incredibil pe care îl putem avea atunci când lucrăm împreună, cu profesionalism și seriozitate.   Avem acum un an la dispoziție ca să transformăm PNRR-ul într-un succes european printr-o implementare accelerată în beneficiul României și românilor”.   Dar pe site-ul Comisiei, unde sunt monitorizate progresele programelor de redresare și reziliență, nu se menționează nimic. Ultima comunicare despre România este din 10 iunie, când Comisia Europeană a achitat 1,3 miliarde de euro din cererea de plată numărul trei, de două miliarde de euro.    Însă, la 18 iulie, acest site anunța că: „Consiliul Uniunii Europene aprobă evaluarea planului modificat de redresare și reziliență al Bulgariei / Decizia de punere în aplicare modificată a Consiliului”.  La 30 iunie, se anunța: „Comisia Europeană aprobă planul modificat de redresare și reziliență al Greciei/ Analiza Comisiei Europene”.  În cazul României nu există astfel de comunicări.  Datele Comisiei Europene arată că România a îndeplinit doar 27% din obiectivele PNRR, iar 1% sunt suspendate. 

Moldavizolit neagă legătura cu echipamente militare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Compania din Transnistria cu TIR-uri sechestrate în România neagă că ar produce echipamente militare

Moldavizolit neagă legătura cu echipamente militare, după ce autoritățile vamale din România au sechestrat, în vara și toamna anului trecut, zece TIR-uri încărcate cu materiale compozite provenite din Belarus. Moldavizolit neagă legătura cu echipamente militare Aceste materiale au fost suspectate de posibilă dublă utilizare – atât civilă, cât și militară. Destinația transporturilor era uzina Moldavizolit din Tiraspol, regiune separatistă aflată în afara controlului constituțional al Republicii Moldova. Citește și: EXCLUSIV Prieten al lui Ciolacu numit în CA la TAROM și CNAIR, prins beat la volan: „Băusem două-trei pahare de vin” Materialele ar fi putut fi utilizate în fabricarea de drone sau alte echipamente militare, ridicând semne de întrebare cu privire la securitatea regională.  În replică, compania Moldavizolit a transmis că nu produce drone sau armament militar și că activitatea sa este destinată exclusiv sectoarelor civile, precum construcțiile, industria auto, electronică și aeronautică. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Serialul Wednesday revine cu sezonul doi (sursa: Facebook/Netflix)
Eveniment

Serialul Wednesday revine în forță: un nou sezon pentru fenomenul gotic care a cucerit lumea

Serialul Wednesday revine cu sezonul doi. Când Netflix a lansat Wednesday în noiembrie 2022, puțini anticipau amploarea succesului serialului. Cu o estetică gotică inconfundabilă, un umor acid bine dozat și o eroină care a redefinit nonconformismul adolescentin, serialul regizat de Tim Burton s-a transformat rapid într-un fenomen global. Serialul Wednesday revine cu sezonul doi Serialul revine cu un nou sezon, iar primele episoade au fost deja lansate, urmând ca restul să apară în luna septembrie. Citește și: Interes redus pentru funeraliile lui Iliescu: peste o mie de persoane au venit la catafalc. La catafalcul Regelui Mihai au venit zeci de mii Primele reacțiile promit o nouă porție de mister, sarcasm și surprize actoricești. Un succes care a depășit toate așteptările De la dansul iconic al lui Jenna Ortega, devenit viral pe TikTok, la replicile savuroase care au împânzit internetul, Wednesday a reușit ceea ce puține producții recente au izbutit: să aducă în același loc generații diferite de spectatori. Tinerii s-au regăsit în sarcasmul și alienarea personajului principal, în timp ce fanii mai vechi ai familiei Addams au fost captivați de reinterpretarea modernă, fără a pierde spiritul original. Serialul a acumulat sute de milioane de ore vizionate în primele săptămâni, devenind unul dintre cele mai urmărite titluri din istoria Netflix. Succesul s-a extins și în afara ecranelor: colecții vestimentare inspirate de stilul gotic al lui Wednesday, nenumărate teorii online și o revitalizare a interesului pentru cultura dark academia. Jenna Ortega, o revelație Parte esențială a succesului este interpretarea lui Jenna Ortega. Cu o prezență magnetică și un talent impresionant pentru replici livrate cu sânge rece, Ortega a reușit să transforme un personaj deja cunoscut într-o voce nouă, relevantă și profund umană, în ciuda exteriorului impasibil. Wednesday este ciudată, inteligentă, sarcastică, dar și vulnerabilă, o combinație care a rezonat cu publicul contemporan. Ce aduce noul sezon? Noul sezon promite să ridice miza. După ce a salvat Nevermore Academy de o conspirație supranaturală, Wednesday devine, spre groaza ei, o celebritate locală. Însă gloria vine la pachet cu pericole noi: un stalker misterios îi trimite mesaje criptice, iar un nou criminal bizar își face apariția. Una dintre cele mai așteptate noutăți este apariția actorului Steve Buscemi în rolul noului director al școlii, Barry Dort, un personaj ambiguu, cu pulovere suspect de viu colorate și un zâmbet prea amabil ca să fie de încredere. De asemenea, Billie Piper se alătură distribuției ca profesoară de muzică, într-un rol care promite să complice și mai mult lucrurile. Tim Burton, maestrul goticului modern Regia semnată de Tim Burton este esențială în conturarea universului vizual al serialului. Cu decoruri somptuoase, efecte speciale atent dozate și o atmosferă care amintește de filmele sale clasice, Burton reușește să transforme Wednesday într-o poveste întunecată, dar accesibilă, un amestec între Harry Potter, Veronica Mars și Sleepy Hollow. Ce-l face cu adevărat special este echilibrul între umorul morbid și emoția sinceră, între cinismul lui Wednesday și nevoia umană de apartenență și sens. Wednesday nu e doar un serial despre ciudați și monștri, ci o alegorie subtilă despre adolescență, marginalizare și curajul de a fi diferit.

Sebastian Burduja, consilier onorific al premierului (sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Eveniment

Fostul ministru Sebastian Burduja, recuperat de premierul Bolojan în funcția de consilier onorific

Sebastian Burduja, consilier onorific al premierului. Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a fost numit consilier onorific al prim-ministrului, printr-o decizie oficială semnată de Ilie Bolojan. Numirea a fost publicată în Monitorul Oficial Sebastian Burduja, consilier onorific al premierului Decizia de numire a fost publicată miercuri în Monitorul Oficial, marcând astfel revenirea lui Burduja într-o funcție de consiliere la nivel guvernamental, de data aceasta într-un rol onorific. Citește și: Interes redus pentru funeraliile lui Iliescu: peste o mie de persoane au venit la catafalc. La catafalcul Regelui Mihai au venit zeci de mii Conform documentului oficial, Sebastian Burduja își va desfășura activitatea în mod onorific, fără a fi remunerat pentru contribuțiile sale în calitate de consilier. Fost ministru al Energiei între 2023 și 2025 Sebastian-Ioan Burduja a deținut funcția de ministru al Energiei în perioada 2023–2025. Este cunoscut pentru implicarea sa în proiecte legate de tranziția energetică și investiții în infrastructura energetică.

Turismul intern scade în iunie 2025 (sursa: Pexels/Andreea Simion)
Eveniment

Reducerea voucher-elor de vacanță a dus în jos încasările în turism de la clienți români

Turismul intern scade în iunie 2025. Turismul intern din România a înregistrat o scădere în luna iunie 2025, potrivit unei analize realizate de BIBI Touroperator, pe baza datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Turismul intern scade în iunie 2025 Potrivit specialiștilor, printre principalele cauze se numără: reducerea valorii voucher-elor de vacanță, instabilitatea politicilor fiscale, întârzierea investițiilor în infrastructură și contracția sectorului HoReCa. Citește și: Interes redus pentru funeraliile lui Iliescu: peste o mie de persoane au venit la catafalc. La catafalcul Regelui Mihai au venit zeci de mii În comunicatul companiei se subliniază și absența unei strategii de promovare coerente, a unui Organism de Management al Destinației (OMD) național, precum și lipsa unei structuri guvernamentale dedicate exclusiv turismului.   Toate acestea au contribuit la subvalorificarea potențialului turistic național și la o scădere clară a numărului de sosiri ale turiștilor români. „Guvernul trebuie să repornească motoarele economiei” Adrian Voican, președintele Bibi Group4travel, avertizează că măsurile recente luate de guvern au afectat negativ turismul românesc: „Fără vouchere, cu TVA mărită și puterea de cumpărare în scădere, situația se va înrăutăți. Tăierile în domeniul public nu trebuie confundate cu frâna în economie.” De asemenea, Voican a subliniat că singura rază de speranță rămâne turismul incoming, care a crescut cu 7%, însă „cifrele de la care pornim sunt prea mici pentru un impact real”. Scădere de 4,2% la sosirile turiștilor români Potrivit datelor INS, sosirile turiștilor români în iunie 2025 au scăzut cu 4,2% față de aceeași lună a anului trecut. Înnoptările românilor au scăzut cu 1% în aceeași perioadă. În schimb, turiștii străini au înregistrat o creștere de 7,2% la sosiri și 6,3% la înnoptări în iunie 2025, menținând trendul pozitiv din luna mai. Un semnal pozitiv în prima parte a anului În ciuda scăderilor din iunie, turismul intern a avut o creștere marginală de 0,1% în prima jumătate a anului 2025. Acest avans modest a fost susținut de interesul crescut pentru vacanțele de Paște și 1 Mai, precum și de investițiile punctuale în zone montane, stațiuni balneare, modernizarea unităților de cazare și extinderea ofertelor de relaxare și tratament. Creștere de aproape 3% pe litoralul românesc În ciuda contextului dificil, litoralul românesc înregistrează o creștere de 3% a rezervărilor față de vara trecută. Acest lucru se datorează în special programelor de „înscrieri timpurii”, care oferă reduceri de până la 50%. Totodată, hotelurile all inclusive sunt tot mai căutate. Sunt active 55 de hoteluri all inclusive pe litoral, în creștere cu 5,4% față de 2024. Durata medie a vacanței estivale rămâne de 5 nopți, în timp ce mini-vacanțele de weekend au pierdut teren, fiind preferate mai ales în extrasezon. Voucher-ele de vacanță: scădere de peste 75% Plata cu voucher-ele de vacanță a înregistrat o scădere drastică de peste 75%, reducând dramatic accesul la vacanțe pentru mulți români și afectând fiscalizarea serviciilor turistice. Potrivit BIBI Touroperator, această lipsă diminuează puterea de cumpărare, favorizează turismul nefiscalizat și afectează negativ industria turismului și bugetul de stat. Estimări pentru restul anului 2025 Pentru a doua parte a anului, se preconizează: creșteri de tarife între 10–15%, din cauza majorării TVA, o durată medie de sejur de 3,4 nopți în stațiunile montane și balneare. Cerere ridicată pentru Crăciun și Revelion Vacanțele de iarnă 2025–2026 generează deja interes crescut. Mulți turiști aleg pachetele prin înscrieri timpurii. Cele mai solicitate oferte includ: mese festive, programe artistice și acces la facilități de wellness. Estimările arată că peste 50% din ofertele premium vor fi rezervate până în octombrie.

Zara, criticată pentru promovarea manechinelor slabe (sursa: Zara)
Eveniment

Modele "nesănătos de slabe" la Zara, companie căreia i s-a cerut să retragă unele fotografii

Zara, criticată pentru promovarea manechinelor slabe. Autoritatea britanică de reglementare în domeniul publicității (ASA) a cerut miercuri grupului spaniol de modă Zara să elimine două imagini considerate iresponsabile, din cauza aspectului fizic extrem de slab al modelelor prezentate. Decizia vine după o analiză atentă a fotografiilor afișate pe site-ul brandului. Zara, criticată pentru promovarea manechinelor slabe Imaginile în cauză făceau parte din prezentările carusel asociate fișelor de produs. Citește și: PSD nu vrea să mai discute, în coaliție, despre guvernare, fiindcă USR l-ar fi jignit pe Iliescu ASA a precizat că fotografiile „nu trebuie să mai apară în forma reclamată” și a solicitat Zara să evite, pe viitor, utilizarea imaginilor cu modele care par „nesănătos de slabe”. Detalii despre imaginile interzise de autorități Prima fotografie analizată înfățișa o tânără îmbrăcată într-o cămașă supradimensionată, cu un accent vizual pe clavicula proeminentă. Poziția corpului, în combinație cu croiala tricoului, crea impresia că brațele, umerii și pieptul femeii sunt extrem de subțiri. A doua imagine prezenta o tânără într-o rochie scurtă, cu fața „ușor emaciată”, o claviculă vizibilă și picioare foarte subțiri – toate detalii care au dus la concluzia că fotografia transmite un mesaj estetic dăunător. Răspunsul Zara: modele sănătoase și certificări medicale În apărarea sa, grupul Zara a declarat că respectă normele britanice și că, înainte de angajare, cele două modele au prezentat certificate medicale care atestau starea lor bună de sănătate. „Ne-am angajat să oferim conținuturi responsabile și respectăm directive stricte privind selecția și fotografierea modelelor”, a transmis un purtător de cuvânt al Zara UK, confirmând că fotografiile au fost deja eliminate de pe site. Cazuri similare: Next și Marks & Spencer, sancționate anterior Autoritatea pentru Standarde în Publicitate a mai intervenit în 2025 în cazuri similare, interzicând imagini promovate de Next și Marks & Spencer, pe motive identice legate de promovarea unor standarde nerealiste de frumusețe. Această acțiune face parte din eforturile continue ale ASA de a combate presiunea estetică exercitată prin publicitatea de modă, în special asupra tinerilor.

CTP, avalanșă de laude pentru Ion Iliescu Foto: Inquam/George Călin
Eveniment

CTP, avalanșă de laude pentru Ion Iliescu: „În 1990, Ion Iliescu era singura soluție”

CTP, avalanșă de laude pentru Ion Iliescu: „În 1990, Ion Iliescu era singura soluție”, a spus jurnalistul la TVR Info. Cristian Tudor Popescu, care lucra la Adevărul în 1990, a mai spus despre Iliescu că a fost „om cu o formație științifică pozitivă, solidă” și a afirmat că „nu este vina lui Ion Iliescu că n-au fost soluționate” dosarele Revoluției și Mineriadei.  Citește și: PSD nu vrea să mai discute, în coaliție, despre guvernare, fiindcă USR l-ar fi jignit pe Iliescu CTP, avalanșă de laude pentru Ion Iliescu „În 1990, Ion Iliescu era singura soluție. În 1990, nu numai Ion Iliescu era comunist. Evident că era comunist în 1990, că nu devenise peste noapte democrat, capitalist și liber schimbist. Dar marea majoritate a societății românești era comunistă. Sau nedesprinsă de comunism. În niciun caz nu era liberală”, a susținut CTP.  El a punctat și faptul că România a intrat în NATO în mandatul de președinte al lui Ion Iliescu: „În mandatul său 2000- 2004 România a intrat în NATO și, practic, a intrat în Uniunea Europeană.” „În ultimul deceniu în România au apărut niște manifestări politice prin care se încerca scoaterea României din Uniunea Europeană și scoaterea Europei din România. Nu am uitat pe domnul Dragnea și regimul său. De asemenea, avem acum, în ultimul an, în ultimele luni, în politica românească, agenți ai Kremlinului. Ion Iliescu nu s-a manifestat în niciun fel de partea acestora. Ba, mai mult, să nu uităm că în urma alegerilor din 18 mai Ion Iliescu l-a felicitat pe președintele nou ales, Nicușor Dan”, a afirmat Cristian Tudor Popescu.

Posturile bugetare, în creștere, în iunie (sursa: Facebook/Ministerul Finanțelor)
Eveniment

Numărul de angajați din sistemul public a crescut în iunie, arată Ministerul de Finanțe

Posturile bugetare, în creștere, în iunie. În luna iunie 2025, numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice din România a ajuns la 1.305.595, în creștere cu 234 de posturi față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Posturile bugetare, în creștere, în iunie Comparativ cu luna ianuarie 2025, numărul total al posturilor ocupate în sectorul public este mai mic cu 6.913. Citește și: PSD nu vrea să mai discute, în coaliție, despre guvernare, fiindcă USR l-ar fi jignit pe Iliescu Această evoluție reflectă fluctuațiile din structura aparatului bugetar în prima jumătate a anului. Administrația publică centrală, peste 64% din posturi Din totalul posturilor ocupate în iunie, 837.241 (echivalentul a peste 64%) se regăseau în administrația publică centrală, în creștere cu 811 față de mai 2025. Dintre acestea, 618.458 de posturi se aflau în instituții finanțate integral de la bugetul de stat, cu 1.282 mai multe decât în luna anterioară. Cele mai mari angajări, la Interne și Apărare Cele mai numeroase posturi ocupate la nivel central se regăsesc în: Ministerul Educației – 308.368 posturi (-161 față de mai) Ministerul Afacerilor Interne – 126.880 posturi (+1.346) Ministerul Apărării Naționale – 75.987 posturi (+99) Ministerul Finanțelor – 24.314 posturi (-46) Ministerul Sănătății – 18.339 posturi (-17) Situația posturilor din instituțiile cu finanțare mixtă sau proprie La nivelul instituțiilor cu diverse surse de finanțare, datele indică următoarele: Instituții finanțate din bugetul asigurărilor sociale – 8.862 posturi (+11) Instituții subvenționate din bugetul de stat și din bugetul asigurărilor pentru șomaj – 43.387 posturi (-160) Instituții finanțate integral din venituri proprii – 166.534 posturi (-322) Administrația locală: 468.354 angajați, în ușoară scădere În administrația publică locală lucrau în iunie 468.354 de persoane, în scădere cu 577 față de mai 2025. Dintre acestea: 286.236 de posturi erau în instituții finanțate integral din bugetele locale (-314) 182.118 de posturi în instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii (-263)

Spital finalizat acum patru ani, cu lacătul pe ușă Foto: Stiri Botosani
Eveniment

Spital finalizat acum patru ani, cu lacătul pe ușă. Construcția, greșită, constructorul, în faliment

Un spital finalizat acum patru ani stă cu lacătul pe ușă: este vorba de spitalul de îngrijiri paliative din Botoșani, investiție a celebrei Companii Naționale de Investiții (CNI), cu bani publici. Construcția a fost greșită - „deficiențele majore la instalațiile de gaze medicale”, arăta un consilier local - dar constructorul, care ar trebui să remedieze greșelile, este în faliment. Investiția ar fi fost de 15,6 milioane de lei.  Citește și: PSD nu vrea să mai discute, în coaliție, despre guvernare, fiindcă USR l-ar fi jignit pe Iliescu Spital finalizat acum patru ani, cu lacătul pe ușă Până și PSD, care, de facto, controlează investiția, s-a revoltat. „Este inacceptabil ca un spital modern, ridicat de la zero, destinat unor pacienţi aflaţi în cele mai vulnerabile momente ale vieţii, să rămână nefolosit din cauza birocraţiei şi lipsei de asumare instituţională”, s-a plâns deputatul PSD Alexandru Moiseev, ales în Botoșani.  În declarația sa politică, el susține că autoritățiel locale „şi-au îndeplinit toate obligaţiile prevăzute în proiect, inclusiv racordarea la utilităţi şi construirea tunelului de legătură cu Spitalul de Recuperare”, iar vina este a CNI și a ministerului Dezvoltării.  „Cunoaștem că principalul blocaj îl reprezintă deficiențele majore la instalațiile de gaze medicale și numeroasele neconformități care împiedică recepția lucrărilor, însă firma care trebuia să facă acest lucru este în faliment”, afirma, în iunie 2025, Relu Chiriac, consilier local din partea Partidului Național Liberal. 

România, locul IV în UE la numărul celor înecați  Foto: România Actualități
Eveniment

România, locul IV în UE la numărul celor înecați pe plaje sau în piscine

România este pe locul IV în UE la numărul celor înecați pe plaje sau în piscine, arată datele publicate azi de Eurostat. Statisticile sunt însă din 2022. Citește și: PSD nu vrea să mai discute, în coaliție, despre guvernare, fiindcă USR l-ar fi jignit pe Iliescu România, locul IV în UE la numărul celor înecați  „În 2022, în UE s-au înregistrat 4 810 decese prin înec și scufundare, cu 194 mai puține decât în 2021 (5 004), ceea ce indică o scădere de 3,9 %. Proporția deceselor prin înec și submersiune din totalul deceselor accidentale a scăzut, de asemenea, ușor, de la 3,1 % în 2021 la 2,8 % în 2022, aceasta fiind cea mai mică proporție de la începerea colectării datelor în 2011, când decesele prin înec și submersiune reprezentau 4,2 % din totalul deceselor accidentale. În rândul țărilor UE, în 2022, cel mai mare număr de decese prin înec și submersiune a fost raportat în Franța (784), care reprezintă 16,3 % din totalul deceselor prin înec din UE, urmată de Germania (542), Polonia (535), România (472) și Spania (449). Cele mai mici cifre din UE au fost înregistrate în Luxemburg (1), Malta (3), Cipru (13) și Slovenia (25)”, arată Eurostat.  Italia și Grecia sunt pe locurile șase și șapte, cu sub 300 de decese cauzate de înec.     

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră