luni 14 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Eveniment

10173 articole
Eveniment

Războiul "nebunesc" al lui Putin, denunțat de laureații Nobel pentru pace din Rusia, Belarus și Ucraina, la unison

Războiul lui Putin, denunțat la Nobel. Laureaţii ucrainean, rus şi belarus ai Premiului Nobel pentru Pace au denunţat la unison, în timp ce au primit prestigioasa recompensă sâmbătă, la Oslo, războiul "nebunesc şi criminal" pe care preşedintele rus Vladimir Putin l-a declanşat în Ucraina. Războiul lui Putin, denunțat la Nobel Cetăţeni ai celor trei principale state protagoniste ale conflictului, militantul belarus Ales Beliaţki, aflat în detenţie în ţara sa, ONG-ul rus Memorial, dizolvat la ordinul justiţiei din Rusia, şi Centrul ucrainean pentru Libertăţi Civile (CCL) au fost premiate pentru angajamentul lor în favoarea "drepturilor omului, democraţiei şi coexistenţei paşnice" în faţa forţelor autoritare. "Poporul Ucrainei vrea pace mai mult ca oricine în lume", a declarat preşedinta CCL, Oleksandra Matviiciuk. "Însă, pentru o ţară atacată, pacea nu poate fi obţinută depunând armele. Aceasta nu ar fi pace, ci ocupaţie", a spus ea. Înfiinţat în 2007, CCL documentează în prezent crimele de război comise de trupele ruse în Ucraina: distrugerile de imobile rezidenţiale, de biserici, şcoli şi spitale, bombardamentele asupra culoarelor de evacuare, strămutarea forţată a populaţiei, torturile şi crimele. Discurs scris la lumina lumânării Consecinţă a bombardamentelor asupra infrastructurilor energetice ucrainene, Matviiciuk şi-a scris discursul de mulţumire pentru Premiul Nobel la lumina unei lumânări, a mărturisit ea pentru AFP, cu puţin timp înainte de ceremonia de premiere. În nouă luni de invazie rusă, CCL a numărat "peste 27.000 de episoade" de crime de război şi "acesta este doar vârful aisbergului", potrivit Oleksandrei Matviiciuk. "Războiul transformă oamenii în cifre. Trebuie să redăm numele tuturor victimelor crimelor de război", a subliniat ea. Cu vocea gâtuită de emoţie în timpul discursului său susţinut la Grand Hotel din Oslo, Maitviiciuk a îndemnat din nou la înfiinţarea unui tribunal internaţional care să-i judece pe (Vladimir) "Putin, (pe aliatul său belarus Aleksandr) Lukaşenko şi alţi criminali de război". "Ambiţiile imperiale" ale URSS Colaureatul rus, preşedintele Memorial, Ian Ratcinski, a denunţat "ambiţiile imperiale" moştenite de la Uniunea Sovietică şi care "încă sunt în floare astăzi". Rusia lui Vladimir Putin a deturnat sensul istoric al luptei antifasciste "în folosul propriilor interese politice", a spus el. De acum, "a rezista Rusiei echivalează cu a rezista fascismului", a deplâns el. O denaturare ce furnizează "justificarea ideologică a războiului de agresiune nebunesc şi criminal împotriva Ucrainei", a afirmat Ratcinski, în pofida interdicţiilor impuse de Moscova de a critica public invazia. Fondat în 1989, Memorial a lucrat timp de decenii pentru a face lumină asupra crimelor comise în timpul regimului totalitar al lui Stalin şi pentru a păstra vie memoria victimelor sale, apoi pentru a strânge informaţii cu privire la încălcarea libertăţilor şi drepturilor în Rusia. În contextul în care opoziţia şi media sunt reduse la tăcere în Rusia, ONG-ul a fost dizolvat la sfârşitul lui 2021 de justiţia rusă, care a ordonat de asemenea confiscarea birourilor sale din Moscova, pe 7 octombrie, chiar în seara în care organizaţiei i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Pace. "Astăzi, numărul de deţinuţi politici din Rusia este mai mare decât numărul lor total din întreaga Uniune Sovietică la începutul perioadei de perestroika, în anii 1980", a subliniat Ratcinski. Beliațki, închis în Belarus Al treilea laureat al Premiului Nobel pentru Pace, Ales Beliaţki, părintele ONG-ului de apărare a drepturilor omului Viasna, se află în detenţie din iulie 2021. În aşteptarea unui proces în urma căruia el riscă 12 ani de închisoare pentru "contrabandă" de bancnote în folosul opoziţiei faţă de regimul represiv al lui Lukaşenko, militantul de 60 de ani nu a fost autorizat să transmită un discurs de mulţumire pentru Nobel. Reprezentându-l la ceremonie, soţia sa, Natalia Pintciuk, a fost nevoită să se rezume la a repeta unele dintre declaraţiile lui, printre care cea în care el îndeamnă la o contracarare a "internaţionalei dictatorilor". Citește și: VIDEO Putin, cu un pahar de șampanie în mână, promite că va continua să atace rețelele de utilități ucrainene În Ucraina, Rusia vrea să stabilească o "dictatură vasală, acelaşi lucru cum este Belarus astăzi, unde vocea poporului oprimat este ignorată, cu baze militare ruse, o enormă dependenţă economică, o rusificare culturală şi lingvistică", a spus Ales Beliaţki prin vocea soţiei sale. "Bunătatea şi adevărul trebuie să se poată proteja", a mai afirmat el. La Stockholm, unde sunt decernate alte Premii Nobel (medicină, fizică, literatură, chimie şi economie) sunt nu mai puţin de 26 de câştigători ce vor participa anul acesta la festivităţi. Pandemia de COVID-19 i-a împiedicat în 2020 şi 2021 pe laureaţi să vină în capitala suedeză pentru a-şi primi recompensa şi cecul lor de zece milioane de coroane (circa 900.000 de euro).

Războiul "nebunesc" al lui Putin, denunțat de laureații Nobel pentru pace din Rusia, Belarus și Ucraina, la unison
Pentagonul a dat Ucrainei "verde" să lovească ținte din interiorul Rusiei cu ajutorul dronelor (surse The Times). SUA iau în considerare să trimită rachete cu rază lungă
Eveniment

Pentagonul a dat Ucrainei "verde" să lovească ținte din interiorul Rusiei cu ajutorul dronelor (surse The Times). SUA iau în considerare să trimită rachete cu rază lungă

Pentagonul a dat Ucrainei „verde” să lovească ținte din interiorul Rusiei cu ajutorul dronelor, susțin surse The Times. Este vorba de „un acord tacit” al oficialilor militari din SUA, scrie publicația britanică. În plus, potrivit The Times, SUA iau acum în considerare posibilitatea să ofere Kievului arme cu rază lungă, fie sisteme ATACMS, fie drone care pot rămâne în aer circa 24 de ore. Pentagonul a dat Ucrainei „verde” să lovească interiorul Rusiei „Washingtonul este acum mai puțin îngrijorat de faptul că noi lovituri cu rază lungă în interiorul Rusiei ar putea duce la o escaladare dramatică. Atacurile răzbunătoare ale Moscovei au implicat până în prezent lovituri convenționale cu rachete împotriva țintelor civile. Anterior, Pentagonul a fost precaut cu privire la atacurile Ucrainei asupra Rusiei, deoarece se temea că Kremlinul va riposta fie cu arme nucleare tactice, fie prin țintirea națiunilor NATO vecine. (…) Washingtonul nu vrea să fie văzut în mod public dând undă verde atacurilor Kievului asupra pământului rus. Poziția sa cu privire la atacurile Ucrainei în interiorul Rusiei a fost definită săptămâna aceasta de Antony Blinken, secretarul de stat, care a spus: „Nu i-am încurajat și nici nu le-am permis ucrainenilor să lovească în interiorul Rusiei”. Cu toate acestea, o sursă din ministerul Apărării din SUA a spus: „Nu îi spunem Kievului: «Nu loviți rușii [în Rusia sau Crimeea]». Nu le putem spune ce să facă. Depinde de ei cum își folosesc armele. Dar când folosesc armele pe care le-am furnizat, singurul lucru asupra căruia insistăm este ca armata ucraineană să se conformeze legilor internaționale ale războiului și convențiilor de la Geneva”, relatează The Times. Publicația britanică arată că, acum, SUA iau în considerare să furnizeze Kievului arme cu rază lungă de acțiune. „Nimic nu este în afar discuțiilor”, a spus un oficial american, sub acoperirea anonimatului. ⚡️Lithuania called on the USA or European countries to provide Ukraine with long-range missiles, such as American-made ATACMS, or a European analogue - Politico. pic.twitter.com/2Iel3nwkKj— FLASH (@Flash_news_ua) December 7, 2022 Sistemele ATACMS ar avea un impact „dramatic” Kievul vrea sisteme ATACMS, care bat la 190 de mile și, potrivit The Times, ar avea un impact „dramatic”. În plus, Ucraina speră să primească drone de tip MQ-1C Grey Eagle, care au o rază de acțiune de 250 de mile, sunt înarmate cu patru rachete Hellfire sau opt rachete Stinger, pot rămâne în aer mai mult de 24 de ore și sunt echipate cu sisteme de recunoaștere sofisticate. Un expert citat de The Times apreciază că administrația SUA este prea preocupată de riscul escaladării conflictului, iar Ucraina ar trebui să primească armele necesare pentru a câștiga războiul. Publicația de la Londra mai arată că loviturile pe teritoriul Rusiei, la distanțe de sute de kilometri de front, cu drone ucrainene modificate au fost o lovitură strategică dură pentru Kremlin. „Perspectiva ca valuri de drone ucrainene să se îndrepte către bazele militare rusești a stârnit îngrijorări în rândul armatei ruse. «Nu suntem în măsură să contracarăm eficient aceste drone. Vor avea loc raiduri masive asupra bazelor aeriene din interiorul Rusiei, precum și asupra altor ținte militare și de infrastructură. Teoretic, pot ajunge chiar la Moscova» , a declarat un soldat rus anonim pentru canalul Volya Telegram”, mai scrie The Times. Citește și: De ce s-a răzgândit Austria în privința Croației în Schengen: a primit acces la un terminal de gaze lichefiate și a fost amenințată că nu va primi contracte de infrastructură (IntelliNews)

Câciu: Impactul bugetar pentru pensiile militare şi cele speciale este de 12 miliarde de lei. Doar pensiile „militare”: 11 miliarde de lei
Eveniment

Câciu: Impactul bugetar pentru pensiile militare şi cele speciale este de 12 miliarde de lei. Doar pensiile „militare”: 11 miliarde de lei

Ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, spune că impactul bugetar pentru pensiile militare şi cele speciale este de 12 miliarde de lei. El a arătat că doar pensiile pentru militari au un impact de 11 miliarde de lei asupra bugetului. Câciu a făcut aceste declarații la Prima TV. La un PIB estimat la 1.552 miliarde de lei în anul 2023, ar însemna că aceste pensii reprezintă circa 0,8% din PIB. Impactul bugetar pentru pensiile militare şi speciale, 12 miliarde de lei „Impactul bugetar pentru pensiile speciale în 2022 este de 12 miliarde de lei. (…) Sintagma este, mă rog, pur politică sau pură de comunicare. Marea parte, de fapt, sunt pensiile militare, care nu au legătură cu pensiile speciale. Când am spus 12 miliarde, includ pensiile militare. Dacă dau pensiile militare jos şi alea încă o dată, nu au legătură cu pensii speciale, sunt nişte pensii care sunt stabilite şi prin tratate internaţionale şi sunt stabilite de Alexandru Ioan Cuza, pentru cine nu ştie, cred că au fost primele pensii din România înainte de sistemul de pensii pe model Bismark. Dacă le dau la o parte rămâne un miliard lei. Acolo trebuie vină această reformă cu care vine domnul ministru Budăi şi sunt convins că în zilele, săptămânile următoare lucrurile vor fi clarificate din perspectiva aceasta”, a declarat ministrul de Finanțe, citat de news.ro. El a fost întrebat dacă i se pare corect ca o persoană să iasă la pensie la 50 de ani sau să primească o pensie mai mare decât salariul. Citește și: De ce s-a răzgândit Austria în privința Croației în Schengen: a primit acces la un terminal de gaze lichefiate și a fost amenințată că nu va primi contracte de infrastructură (IntelliNews) „Eu nu o să mă pronunț” “Nu mi se pare corect. Să stabilim pentru toată lumea acelaşi lucru. Mi se pare corect dacă suntem cetăţeni egali într-o ţară, să avem aceleaşi drepturi şi aceleaşi obligaţii”, a precizat ministrul Finanţelor. Însă el a refuzat să propună o soluție: „Eu nu o să mă pronunţ asupra acestui domeniu. Ştiu că s-a tot încercat şi sunt o serie de decizii ale Curţii Constituţionale şi până la urmă este o chestiune de decizie politică, dar ceea ce ştiu este că avem o reformă a pensiilor speciale. Din ce am înţeles de la domnul ministru al Muncii este gata proiectul, trebuie să îl punem în dezbatere publică, iar acolo se va urmări…. Nici în PNRR nu se cere tăierea pensiilor speciale, ci o reformă, o reducere a cheltuielilor cu pensiile speciale, alte condiţii de pensionare”.

"Autostrăzi pentru biciclete" finanțate prin PNRR, care leagă mai multe județe, încep să fie construite în România
Eveniment

"Autostrăzi pentru biciclete" finanțate prin PNRR, care leagă mai multe județe, încep să fie construite în România

"Autostrăzi pentru biciclete", finanțate prin PNRR. Consiliile Judeţene Iaşi, Suceava şi Botoşani s-au reunit degrabă zilele acestea ca să adopte un proiect de construire pe bani europeni (PNRR) a unor piste cicloturistice. "Autostrăzi pentru biciclete", finanțate prin PNRR Cel mai lung traseu va fi în Botoşani, 112 km. Iaşiul urmează să stabilească pe unde va trece drumul cicloturistic lung de 36 km – prin UAT-urile Deleni şi Hârlău –, iar în Suceava vor fi amenajaţi 55 km în acest sens. Citește și: De ce s-a răzgândit Austria în privința Croației în Schengen: a primit acces la un terminal de gaze lichefiate și a fost amenințată că nu va primi contracte de infrastructură (IntelliNews) Pentru acest tip de proiecte depuse în parteneriat, sunt eligibile trasee care traversează minim trei judeţe şi sunt continue pe o lungime de cel puţin 150 km. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Un succes tulburător: un campion european paralimpic duce o elevă de 16 ani pe podiumurile de top ale atleţilor lumii
Eveniment

Un succes tulburător: un campion european paralimpic duce o elevă de 16 ani pe podiumurile de top ale atleţilor lumii

Un campion paralimpic, succes ca antrenor. Cu o voinţă de fier şi o determinare ieşită din comun, Florin a trecut peste accidentul care era să-i curme viaţa şi a ajuns să participe la două Paralimpiade, în 2012 şi 2016. Un campion paralimpic, succes ca antrenor Dar și la două Campionate Mondiale şi să fie campion european în 2012. Ieşeanul a obţinut titlul de cel mai bun sportiv cu dizabilităţi al continentului la proba de săritura în lungime, cu o săritură de 6,18 metri. Citește și: De ce s-a răzgândit Austria în privința Croației în Schengen: a primit acces la un terminal de gaze lichefiate și a fost amenințată că nu va primi contracte de infrastructură (IntelliNews) La zece ani de la medalia de aur obţinută la un concurs în Olanda, Florin, care acum are 42 de ani, a trăit o mare satisfacţie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

VIDEO Gluma săptămânii! Putin, întrebat despre dotarea dezastruoasă a armatei sale: „Nu trebuie să aveți încredere în nimeni, numai în mine”
Eveniment

VIDEO Gluma săptămânii! Putin, întrebat despre dotarea dezastruoasă a armatei sale: „Nu trebuie să aveți încredere în nimeni, numai în mine”

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, întrebat despre dotarea dezastruoasă a armatei sale, a dat un răspuns ferm: „Nu trebuie să aveți încredere în nimeni, numai în mine”. Între timp, apar relatări ale soțiilor celor de pe front care susțin că militarii ruși mor de foame și mânâncă porumbul rămas pe câmp, nerecoltat. Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin a fost întrebat de către o jurnalistă despre cum stau lucrurile cu adevărat în ceea ce privește echipamentul soldaților ruși. Putin, întrebat despre dotarea dezastruoasă a armatei sale Jurnalista a subliniat că „informații contradictorii cu privire la dotarea armatei ruse” au fost primite de mass-media și de voluntari. Potrivit jurnalistei, militarii se plâng de lipsa medicamentelor și a uniformelor, în timp ce Putin însuși afirmă că problemele sunt în curs de a fi soluționate sau sunt deja rezolvate. Putin: "You can't trust anyone. You can only trust me".And that's how they live. Zombies pic.twitter.com/Sf8FkABalx— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) December 9, 2022 „În cine să avem încredere – rapoartele Ministerului Apărării sau soldații de pe front?”, a întrebat jurnalista. „Nu trebuie să aveți încredere în nimeni, numai în mine”, i-a răspuns liderul de la Kremlin, zâmbind ironic. „Harașo”, a fost reacția jurnalistei, vizibil intimidată. Recent, soțiile militarilor ruși s-au mobilizat și au făcut dezvăluiri despre condițiile grele în care luptă bărbații lor, pe frontul ucrainean. Femeile au relatat că soldații au fost trimiși la război cu mâinile goale și cu stomacul la fel de gol. "Nu există mâncare, apă, echipament, uniforme, medicamente, muniție, mitraliere, nimic", a spus o rusoaică. Militarii ruși mobilizați de Vladimir Putin și trimiși pe frontul din Ucraina au ajuns să mănânce porumb cules din câmpurile nerecoltate de localnici. Citește și: Vasile Dîncu, pe contrasens despre eșecul primirii în Schengen: „În portul Constanța, este funcțional un singur scanner, și acela se oprește câteodată” „Lucrurile sunt foarte proaste, lipsesc de toate. Nu există mâncare, apă, echipament, uniforme, medicamente, muniție, mitraliere, nimic. Sunt într-o zonă de război și literalmente nu au arme”, a spus o femeie.

A fost parlamentar doar doi ani, dar a reușit să-și crească pensia cu ajutorul magistraților
Eveniment

A fost parlamentar doar doi ani, dar a reușit să-și crească pensia cu ajutorul magistraților

Parlamentar doar doi ani, pensie mărită. Foştii parlamentari au început să-şi ia pensiile înapoi. Parlamentar doar doi ani, pensie mărită După doar doi ani petrecuţi în Camera Deputaţilor, un fost reprezentant al ieşenilor i-a convins pe magistraţii Tribunalului că merită un plus la pensie. Sentinţa trebuie confirmată, însă, de instanţa superioară, întrucât Camera Deputaţilor a declarat apel. Citește și: Putem înjura Austria, să ne răcorim, oricum îi doare la bască. Dar mai bine ne-am uita în oglindă, să vedem cum am dat-o în bară așa spectaculos și cum facem să nu repetăm greșelile Cine este acest prim câştigător? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Problemele ministrului austriac de Interne, Gerhard Karner, cel care ne-a trântit în nas ușa spre spațiul Schengen: acuzații consistente de plagiat și de antisemitism
Eveniment

Problemele ministrului austriac de Interne, Gerhard Karner, cel care ne-a trântit în nas ușa spre spațiul Schengen: acuzații consistente de plagiat și de antisemitism

Problemele ministrului austriac de Interne, Gerhard Karner, cel care ne-a trântit în nas ușa spre spațiul Schengen: acesta este acuzat că și-a plagiat lucrarea de diplomă, elaborată la absolvirea facultății. În plus, în 2021, a fost acuzat de antisemitism. Mai multe organizații studențești evreiești, precum și scriitoarea Elfriede Jelinek, laureată a premiului Nobel, i-au cerut demisia. Problemele ministrului austriac de Interne La începutul lunii octombrie 2022, un celebru „vânător de plagiate” din Austria, Stefan Weber, a descoperit fragmente plagiate în lucrarea lui Karner de absolvire a cursurilor universitare. „Gerhard Karner a studiat Administrația Afacerilor la Universitatea de Economie și Afaceri din Viena în 1995. A scris o lucrare intitulată „Luarea deciziilor și comportamentul decizional atunci când se aleg cursurile speciale de administrare a afacerilor. Weber demonstrează că Karner a copiat textul din lucrarea lui Alfred Kiss, „Informații și decizie de cumpărare”. O mare parte din aceste fragmente din partea teoretică a lucrării nu aveau referințe la sursă. Weber observă, de asemenea, că o mare parte din imagini sunt, de asemenea, plagiate”, relata site-ul skandy.co. Karner a respins acuzațiile. Weber a susținut însă că Karner a plagiat „extensiv”. Citește și: Antena 3 a turnătorului „Felix” vrea ruperea de UE după eșecul Schengen: fostul pușcăriaș Adrian Năstase cere ieșirea României de pe „pilot automat Bruxelles sau Statele Unite” Opoziția lucra cu „domni din America și Israel” În decembrie 2021, actualul ministru de Interne al Austriei a fost acuzat de antisemitism. Potrivit unui articol din săptămânalul german Der Spiegel, conservatorul Karner i-a acuzat, în 2008, pe social-democrații de centru-stânga din Austria că lucrează „împotriva țării cu domni din America și Israel” și a spus că aceștia ar otrăvi atmosfera, relata, acum circa un an, The Times of Israel. Der Spiegel a citat un purtător de cuvânt al ministrului spunând că Karner se referea la suspecta „campanie murdară” a unui consilier politic israelian. O scrisoare deschisă a unui grup care includea studenți evrei, cadre universitare, dramaturgul Elfriede Jelinek, câștigător al Premiului Nobel, și alții și-a exprimat consternarea față de numirea lui Karner în funcția de ministru de Interne. Karner și-a exprimat regretul pentru declarație, dar a respins acuzațiile de antisemitism.

Moldova va avea propria lege Magnitsky, împotriva oligarhilor pro-Kremlin supuși sancțiunilor. Posturile TV care îi promovează pe Șor și Plahotniuc ar putea rămâne fără licență
Eveniment

Moldova va avea propria lege Magnitsky, împotriva oligarhilor pro-Kremlin supuși sancțiunilor. Posturile TV care îi promovează pe Șor și Plahotniuc ar putea rămâne fără licență

Moldova va avea propria lege Magnitsky, împotriva oligarhilor pro-Kremlin supuși sancțiunilor. Ministrul Justiției din Republica Moldova, Sergiu Litvinenko, a prezentat un proiect de lege prin care tuturor celor incluși în lista de sancțiuni Magnitsky sau pe liste similare li se vor îngheța toate bunurile deținute în Moldova. În SUA, legea autorizează guvernul american să sancționeze pe acei oficiali pe care îi consideră că au încălcat drepturile omului, înghețându-le bunurile și interzicându-le să intre în SUA. Inițial, ea viza pedepsirea oficialilor ruși responsabili de moartea contabilului fiscal rus Serghei Magnitski într-o închisoare din Moscova în 2009. Legi similare au mai fost adoptate de statele baltice, Marea Britanie și Canada. Citește și: Antena 3 a turnătorului „Felix” vrea ruperea de UE după eșecul Schengen: fostul pușcăriaș Adrian Năstase cere ieșirea României de pe „pilot automat Bruxelles sau Statele Unite” Moldova va avea propria lege Magnitsky Acum, Moldova transpune legea Magnitski în propria sa variantă. Iată ce va conține această lege, potrivit newsmaker.md: toți cei care vor fi incluși în lista de sancțiuni Magnitsky sau similare li se vor îngheța toate bunurile deținute în Moldova – nu le vor putea vinde, dona sau să le transfere către alte persoane. Gestionarea zilnică va putea fi realizată de către persoane desemnate de către stat. Statul va putea prelua administrarea bunurilor persoanelor incluse în lista sancțiunilor sau persoanelor afiliate acestora; va fi interzisă punerea la dispoziția persoanelor respective a oricăror bunuri, la fel ca și furnizarea unor servicii financiare către aceste persoane: deschiderea unor conturi bancare, transferuri bănești, oferirea creditelor; față de persoanele vizate de sancțiuni internaționale, cetățeni străini au apatrizi, vor putea fi aplicate interdicții privind accesul pe teritoriul R. Moldova și va servi drept temei pentru anularea vizei sau refuzul de acordare pe viitor; posibilitatea retragerea licenței și autorizațiilor companiilor care aparțin sau sunt afiliate peroanelor incluse în lista sancțiuni. Conform proiectului, Consiliul Audiovizualului va putea retrage licența companiilor care aparțin sau sunt afiliate persoanelor vizate de sancțiuni; Consiliului Audiovizualului va fi obligat să retragă licența dacă un post TV promovează imaginea persoanei fizice sau afiliate celor incluse în lista sancțiunilor Doi cetățeni moldoveni sunt sancționați atât de SUA, cât și de Marea Britanie: Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc.

A furat o jumătate de milion de lei chiar de la banca la care lucra, într-un ritm de 55.000 de lei pe lună
Eveniment

A furat o jumătate de milion de lei chiar de la banca la care lucra, într-un ritm de 55.000 de lei pe lună

Cum să spargi banca din interior. Un angajat al unei mari bănci românești a furat o jumătate de milion de lei de la banca la care lucra. Cum să spargi banca din interior Banii au fost sustraşi pe parcursul a nouă luni, cu ajutorul neintenţionat al colegilor care trebuiau să-i supervizeze operaţiunile. A scăpat, însă, doar cu o pedeapsă cu suspendare, fiind obligat să returneze, totuşi, banii furaţi. Citește și: Putem înjura Austria, să ne răcorim, oricum îi doare la bască. Dar mai bine ne-am uita în oglindă, să vedem cum am dat-o în bară așa spectaculos și cum facem să nu repetăm greșelile Până acum, banca şi-a recuperat mai puţin de o zecime din bani. Metoda de furt a fost una ingenioasă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Antena 3 a turnătorului "Felix" vrea ruperea de UE după eșecul Schengen: fostul pușcăriaș Adrian Năstase cere ieșirea României de pe "pilot automat Bruxelles sau Statele Unite"
Eveniment

Antena 3 a turnătorului "Felix" vrea ruperea de UE după eșecul Schengen: fostul pușcăriaș Adrian Năstase cere ieșirea României de pe "pilot automat Bruxelles sau Statele Unite"

Antena 3, Adrian Năstase, anti-Occident. Unul din principalele mesaje ale Antenei 3 ale serii de joi, ziua în care României i s-a refuzat accesul în Schengen (cel puțin de la 1 ianuarie 2023), a fost că Bucureștiul ar trebui să caute și alte formule de politică externă, nu să rămână în cele parafate, adică UE și SUA. Antena 3, Adrian Năstase, anti-Occident Mesajul a fost livrat în direct la "Sinteza zilei", moderată de Mihai Gâdea, de fostul premier, șef PSD și pușcăriaș Adrian Năstase. "Instituția care, în opinia mea, ar trebui în momentul de față să încerce o reformulare, resetare, e formula clasică, în primul rând a strategiilor de politică externă, ar trebui să fie Parlamentul. Şi cred că în acest moment este nevoie de o dezbatere în cadrul Parlamentului în legătură cu liniile, cu orientarea politicii externe. Pentru că este clar că în această perioadă practic are loc o schimbare enormă de linii geostrategice, iar România este cumva cuprinsă între zone de extindere. Eu cred că este nevoie să ieșim din această formulă absolut școlărească de politică externă pe baza de pilot automat Bruxelles sau Statele Unite. Iată, partenerul strategic n-a putut să ne ajute cu absolut nimic în această chestiune, chiar dacă probabil că ar fi avut un cuvânt de spus, dar aveau alte teme de rezolvat", a spus Năstase (VIDEO). Citește și: Putem înjura Austria, să ne răcorim, oricum îi doare la bască. Dar mai bine ne-am uita în oglindă, să vedem cum am dat-o în bară așa spectaculos și cum facem să nu repetăm greșelile România și Bulgaria nu au fost acceptate în spațiul Schengen: au votat împotrivă Austria și Olanda, dar aceasta din urmă a precizat că se opune doar Bulgariei. În cadrul unui vot separat, s-a decis primirea Croatiei în spațiul Schengen. Această țară, care a fost primită în UE în iulie 2013, va adopta din 2023 și moneda euro.

Klaus Iohannis, considerat "mare prieten" al Vienei, decorat cu "Marea Cruce de Argint" pentru serviciile aduse Austriei
Eveniment

Klaus Iohannis, considerat "mare prieten" al Vienei, decorat cu "Marea Cruce de Argint" pentru serviciile aduse Austriei

Iohannis, decorat de Austria: "mare prieten". Klaus Iohannis, actualul președinte al României, a fost decorat în anul 2009 de statul austriac cu Ordinul de Merit „Marea Cruce de Argint”. Distincția i-a fost conferită de președintele austriac al vremii, Dr. Heinz Fische, pentru serviciile aduse Austriei. După aproape 13 ani, austriecii au uitat de „marele prieten” al poporului austriac și au blocat aderarea României, țara condusă de Iohannis, la spațiul Schengen. Iohannis, decorat de Austria: "mare prieten" Klaus Iohannis câștigase în vara anului 2008 al treilea mandat de primar al Sibiului. Pe atunci, se afla în grațiile ambasadorului austriac în România, Martin Eichtinger, unul dintre cei mai influenți diplomați străini de la București. Un an ma târziu, mai exact pe 11 iunie 2009, ministerul de Externe al Austriei publica un comunicat de presă prin care anunța că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, a fost decorat cu Ordinul de Merit „Marea Cruce de Argint”. Distincția i-a fost oferită de preşedintele Republicii Austria, Dr. Heinz Fischer, la propunerea Ministrului de Externe, Dr. Michael Spindelegger, pentru servicii aduse Austriei. În elogiul său, ambasadorul Austriei în România, Martin Eichtinger, l-a considerat pe primarul Iohannis drept „un mare prieten al Austriei”. Ambasadorul Martin Eichtinger mai spunea că primarul Klaus Iohannis „a oferit și o vitrină unică pentru cultura și istoria austriece” în anul 2007, atunci când Sibiul a fost Capitala Europeană a Culturii. „În calitatea sa, el (Klaus Iohannis – n.r.) a susținut cu fermitate și interesele celor de origine austriacă în rândul populației de limbă germană a României”, spunea ambasadorul Martin Eichtinger. Din martie 2018, îl regăsim pe ambasadorul Martin Eichtinger în funcția de membru al guvernului provincial al Austriei de Jos, responsabil cu munca, locuirea și relațiile internaționale. Austria nu vrea România în Schengen Oficialii austrieci, în frunte cu cancelarul Karl Nehammer, au respins aderarea României la spațiul Schengen fără a mai ține cont de faptul că actualul președinte Klaus Iohannis a fost decorat și declarat „un mare prieten al Austriei” în urmă cu 13 ani. În urma eșecului răsunător de la Bruxelles, președintele Klaus Iohannis a menționat că „lipsa consensului de astăzi în ceea ce privește aderarea României la Schengen, pe fondul opoziției Austriei, este profund nedreaptă pentru țara noastră și cetățenii români”. Citește și: Putem înjura Austria, să ne răcorim, oricum îi doare la bască. Dar mai bine ne-am uita în oglindă, să vedem cum am dat-o în bară așa spectaculos și cum facem să nu repetăm greșelile Totodată, președintele Iohannis a precizat, pe contul său de Facebook, că „România merita să primească un vot favorabil. O confirmă datele solide, rezultatele misiunilor recente de evaluare ale statelor membre și instituțiilor europene. Un singur stat membru a ales să ignore aceste realități și să blocheze unanimitatea europeană, în mod inexplicabil și dificil de înțeles pentru întreaga Uniune Europeană. Atitudinea regretabilă și nejustificată a Austriei din cadrul reuniunii de astăzi riscă să afecteze unitatea și coeziunea europene, de care avem atât de multă nevoie mai ales în actualul context geopolitic”.

Austriecii, trimiși în Croația, la Pu*a, după ce au refuzat ca Vama Veche românească și Balcicul bulgăresc să facă parte din Schengen
Eveniment

Austriecii, trimiși în Croația, la Pu*a, după ce au refuzat ca Vama Veche românească și Balcicul bulgăresc să facă parte din Schengen

Austriecii, trimiși în Croația, la Pu*a. Românii au comentat intens, joi, în timp real, pe rețele de socializare, desfășurarea evenimentelor de la Bruxelles în legătură cu accesul în Schengen al României, Bulgariei și Croației. Austriecii, trimiși în Croația, la Pu*a În final, doar Croația a reușit să obțină unanimitatea europeană și va deveni membră a Schengen de la 1 ianuarie 2023. Drept urmare, unii români le-au făcut austriecilor sugestii de petrecere a concediului: nu la Vama Veche sau la Balcic, ci, mai simplu, fără formalități vamale, în Pu*a, Croația. Citește și: Putem înjura Austria, să ne răcorim, oricum îi doare la bască. Dar mai bine ne-am uita în oglindă, să vedem cum am dat-o în bară așa spectaculos și cum facem să nu repetăm greșelile România și Bulgaria nu au fost acceptate în spațiul Schengen: au votat împotrivă Austria și Olanda, dar aceasta din urmă a precizat că se opune doar Bulgariei. În cadrul unui vot separat, s-a decis primirea Croatiei în spațiul Schengen. Această țară, care a fost primită în UE în iulie 2013, va adopta din 2023 și moneda euro.

VIDEO Putin, cu un pahar de șampanie în mână, promite că va continua să atace rețelele de utilități ucrainene
Eveniment

VIDEO Putin, cu un pahar de șampanie în mână, promite că va continua să atace rețelele de utilități ucrainene

Putin bea și amenință: continuăm bombardamentele. Preşedintele rus Vladimir Putin a asigurat joi că bombardamentele asupra infrastructurii energetice a Ucrainei vor continua, adăugând că acestea sunt în continuare represalii pentru atacul din 8 octombrie asupra podului Crimeii. Putin bea și amenință: continuăm bombardamentele "Este acum mult zgomot despre atacurile noastre asupra infrastructurii energetice a unei ţări vecine. Da, o facem. Dar cine a început? Cine a lovit podul Crimeii? Cine a aruncat în aer liniile electrice ale centralei nucleare de la Kursk (pe teritoriul rus - n.r.)? Cine a întrerupt apa în Doneţk?", a spus Putin la o ceremonie de decorare a militarilor ruşi. Insistând asupra opririi aprovizionării cu apă în regiunea separatistă prorusă Doneţk, Putin a acuzat Ucraina de un "act de genocid". El le-a reproşat de asemenea politicienilor occidentali că închid ochii în faţa acţiunilor responsabililor ucraineni. În schimb, "când noi începem să facem ceva ca răspuns, zgomotul, gălăgia, pocnetele se aud în tot universul", a ironizat liderul de la Kremlin reacțiile publice. Drunk putin explains why strikes against Ukrainian infrastructure will continue because "they started first by attacking the Crimean bridge" pic.twitter.com/fQeRuNo4Pu— Dmitri (@wartranslated) December 8, 2022 După explozia ce a avariat podul care leagă Rusia de peninsula Crimeea anexată, explozie atribuită de Moscova unui sabotaj ucrainean, a urmat de o serie de raiduri ruseşti cu drone şi rachete ce au ţintit infrastructurile energetice ucrainene, provocând întreruperi în furnizarea energie şi apei în plină iarnă. Citește și: România și Bulgaria nu au fost acceptate în spațiul Schengen. Au votat împotrivă Austria și Olanda, dar aceasta din urmă a precizat că se opune doar Bulgariei. Croația, primită Circulaţia rutieră pe pod a fost restabilită luni, când preşedintele rus a condus demonstrativ un autoturism pe acest pod.

România și Bulgaria nu au fost acceptate în spațiul Schengen. Au votat împotrivă Austria și Olanda, dar aceasta din urmă a precizat că se opune doar Bulgariei. Croația, primită
Eveniment

România și Bulgaria nu au fost acceptate în spațiul Schengen. Au votat împotrivă Austria și Olanda, dar aceasta din urmă a precizat că se opune doar Bulgariei. Croația, primită

România și Bulgaria nu au fost acceptate în spațiul Schengen: au votat împotrivă Austria și Olanda, dar aceasta din urmă a precizat că se opune doar Bulgariei. În cadrul unui vot separat, s-a decis primirea Croatiei în spațiul Schengen. Această țară, care a fost primită în UE în iulie 2013, va adopta din 2023 și moneda euro. România și Bulgaria nu au fost acceptate în spațiul Schengen "Voi vota astăzi împotriva extinderii spațiului Schengen cu România și Bulgaria. Cred că acest pas este greșit. Avem un sistem care, din multe puncte de vedere, nu funcționează și care s-ar înrăutăți și mai mult. În Austria avem peste 100 000 de treceri ilegale de frontieră în acest an, dintre care 75 000 nu sunt înregistrate. Acesta este un indiciu că sistemul nu funcționează în acest moment. În prezent, avem controale la granița cu multe țări europene - Austria spre Ungaria, Germania spre Austria, Republica Cehă spre Slovacia. Aceasta este o dovadă în plus că sistemul nu funcționează la multe capete. Cred că, din motive de securitate, ar fi greșit să extindem sistemul în acest moment", a explicat, în această dimineață, ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner. Citește și: Argumentele „tehnice” ale Austriei, prezentate miercuri noaptea de Internele de la Viena: date lipsite de claritate, mesaje politice împotriva Bulgariei și României Premierul Nicolae Ciucă a declarat joi în debutul ședinței de guvern că ”înțelegem cu toții că există o problemă cu migrația, dar trebuie să găsim împreună soluții. Avem nevoie ca și Austria să înțeleagă că e o nevoie de o soluție atât tehnică, dar mai ales politică”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră