Eveniment
"Venus din Piatra Neamț", paleodiva aventurieră
"Venus din Piatra Neamț", paleodiva aventurieră. "Rocambolesca descoperire a unei Venus românești, veche de 17.000 de ani", își intitulează Le Point articolul entuziasmat scris după publicarea raportului "Une nouvelle figurine féminine paléolithique de Piatra Neamt, Roumanie", în cel mai recent număr al revistei "L'Anthropologie".
"Cochilia" de după ploaie
Descoperirea a fost făcută în 2019, de o echipă de arheologi români, condusă de Elena-Cristina Nițu și profesorul Marin Cârciumaru și este considerată a fi cea mai importantă din ultima vreme, fiind vorba despre cea mai veche statuetă de piatră, intactă, descoperită vreodată pe teritoriul României. Totuși, în țară, anunțul acestei descoperiri, făcut la finele anului 2019, n-a fost însoțit de aplauze, ci de acuzații de falsificare.
Cauza e relatată pentru Le Point de către Jules Masson Mourey, profesor de preistorie la Universitatea din Aix-Marseille: "Pe 20 iunie 2019, se împlineau trei săptămâni de când o echipă de paleoantropologi români săpa în această râpă, situată într-o vale din Carpați. Brusc, torente de apă au lovit pământul. Munca nu putea continua. Situl trebuia părăsit în grabă. Cei doi conducători de lucrări, Elena-Cristina Nițu și Marin Cârciumaru, s-au întors acasă. Însă, înainte de a pleca, au rugat doi voluntari locali să meargă la fața locului, de îndată ce ploaia înceta. Ceea ce aceștia au și făcut, pe 21 iunie.
Citește și: Putin, într-o dimensiune paralelă: Victoria noastră în Ucraina este inevitabilă, garantată. Producem de trei ori mai multe rachete decât SUA
Unul dintre ei a văzut atunci, în pământ, o piatră «asemănătoare cu cochilia unui melc mare». Fiind instruit să nu atingă nimic, au făcut câteva fotografii, pe care le-au trimis imediat Elenei-Cristina Nițu. Emoționată, arheologul a sărit în mașină. Ajunsă la fața locului, a constat că acea cochilie s-a dovedit a fi, de fapt, capul unei figurine antropomorfe de zece centimetri lungime. Îndepărtând pământul, a scos la iveală o statuetă magnifică.
O înscenare "stângace"
Ce să facă? S-o lase la locul ei, până a doua zi dimineață, pentru constatările oficiale? Sau s-o ia, pentru a nu risca s-o vadă distrusă de ploaie?" Jules Masson Mourey a explicat astfel de ce a decis Nițu s-o ia la hotel ca, mai apoi, a doua zi, să facă o reconstituire, "redezgropând statueta în fața unui cameraman care să filmeze descoperirea".
Însă această punere în scenă, pe care Mourey o etichetează drept "stângace", a fost descoperită de presă, jurnaliștii de la Libertatea publicând, la foc automat, o serie de articole, cu titluri incendiare, care au aruncat o umbră de îndoială asupra autenticității statuetei și au dus, în cele din urmă, la excluderea Elenei Cristina-Nițu din Registrul Arheologilor pentru o perioadă de un an.
"Înscenarea lui Venus! Cum s-a regizat în 2019 cea mai importantă descoperire paleolitică din istoria României", "Venus de la Piatra Neamț trebuie considerată un fals, până la certificarea de către specialiști independenți!", "O nouă reacție în cazul Venus de Piatra Neamț. Sorin Nemeti, cercetător clujean: Este un fals grosolan și asta poate demonstra orice arheolog" - erau titlurile din cotidianul citat.
"Venus din Piatra Neamț", paleodiva aventurieră
Din fericire, drumul statuetei nu s-a oprit aici, căci a fost examinată nu de orice arheolog, ci de un reputat expert american, Randall White, profesor de antropologie la Universitatea din New York, unul dintre cei mai mari specialiști din lume în studiul artei paleolitice. White a confirmat, dincolo de orice dubiu, atât autenticitatea ei, cât și originea sa paleolitică, expertiza sa fiind, de altfel, inclusă în capitolele cercetării publicate în decembrie, anul trecut, în "L'Anthropologie".
Iar astăzi, după un lung și controversat drum, Venus din Piatra Neamț, expusă la Muzeul Evoluției Umane și Tehnologiei Paleolitice din Târgoviște, este salutată de o întreagă comunitate științifică internațională.
