vineri 17 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

9593 articole
Eveniment

DNA, asalt asupra corupției din vămile românești

DNA, asalt asupra corupției din vămile românești: parchetul anticorupție a dezmembrat o rețea transfrontalieră, care ducea din Republica Moldova la vama Borș, în Bihor. Astfel, în Republica Moldova au statut de „bănuiți” nu mai puțin de 25 de angajați ai poliției de frontieră și ai vămii. În România, opt persoane au fost reținute, iar 18 au fost puse sub control judiciar. DNA, asalt asupra corupției din vămile românești În octombrie 2022, șefa parchetului european, Codruța Kovesi, spunea că în opt luni de activitate a instituției pe care o conduce, autoritățile românești au raportat zero cazuri de fraudă cu TVA și contrabandă, deși România este frontieră externă. „În perioada 2021-2022, inculpații menționați mai sus, lucrători vamali și polițiști de frontieră, în mod repetat, ar fi pretins și primit sume de bani cuprinse între 20 și 250 euro, de la persoane care efectuau activități de transport călători sau de mărfuri dinspre Republica Moldova în țări ale Uniunii Europene și invers. În schimbul banilor primiți cu titlu de mită, inculpații și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu în sensul că ar fi favorizat trecerea persoanelor și/sau coletelor respective fără a dispune măsurile legale pentru nerespectarea dispozițiilor referitoare la transportul anumitor cantități de mărfuri/produse accizabile sau pentru nerespectarea perioadelor de ședere în Uniunea Europeană de către cetățeni extra-comunitari”, arată DNA. Presa din Moldova scrie însă că șpăgile erau între 100 și 900 de euro. Persoane fără documente conforme treceau prin două granițe Publicația locală ebihoreanul arată că patru polițiști de la vama Borș au fost reținuți, după ce DNA le-a percheziționat „vilele”: „Cei patru poliţişti de frontieră din Bihor - Gelu Sereş, Mădălin Ţărău, Daniel Moş și Cosmin Măduţa - toţi agenţi operativi în cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Borş, au fost ridicaţi marţi după ce vilele lor au fost percheziţionate de ofiţerii DGA, fiind bănuiţi că luau mită de la cetăţeni moldoveni care tranzitau România şi ieşeau prin PTF Borş, în drum spre Germania”. „Nu se pune problema ca cetăţenii moldoveni să fi comis infracţiuni (n.r. - în sensul că moldovenii nu fuseseră urmăriți pentru fapte penale). Dar, pentru că unii nu aveau documentele conforme ori pentru ca microbuzele cu care călătoreau să nu fie controlate temeinic, poliţiştii de frontieră şi vameşii percepeau anumite sume. La intrarea în România, mita era de 50 euro, la ieşirea din ţară, în Borş, se ajungea şi la 250 euro”, a explicat o sursă a ebihoreanul.ro. Citește și: Putin a trecut de la planul de blitzkrieg inițial la faza staționară de război de uzură de tip Afganistan în Ucraina, chiar cu riscul ca economia Rusiei să lucreze doar pentru front

DNA, asalt asupra corupției din vămile românești Foto: Politia de Frontiera
Dezastru umanitar în Ucraina Foto: Twitter
Eveniment

Dezastru umanitar în Ucraina

Dezastru umanitar în Ucraina: un elicopter în care se afla ministrul de Interne, Denis Monastirski, s-a prăbușit peste o grădiniță din regiunea Kiev, în orașul Brovari. Potrivit primelor informații, 16 persoane au murit, inclusiv doi copii. Nouă dintre cei decedați erau la bordul elicopterului. Dezastru umanitar în Ucraina Este posibil ca, în orele următoare, numărul victimelor să crească. Anunțul a fost făcut de șeful Poliției Naționale a Ucrainei Igor Klimenko. Klimenko mai spune că alte 22 de persoane au fost preluate la spital, dintre care 10 copii. În afara ministrului de interne, Denis Monastirski, în accident şi-au pierdut viaţa şi doi dintre principalii săi colaboratori: prim-adjunctul Evhen Ienin şi secretarul de stat Lubkovici, a anunţat şeful poliţiei, citat de CNN. #ÚLTIMAHORA #URGENTE #BreakingNews Muere Denis Monastirski, el ministro del Interior de Ucrania tras estrellarse un helicóptero cerca de Kiev. 18 personas muertas, entre ellas 3 menores #StandWithUkraine pic.twitter.com/uex6WAjgvF— Rafael García López ❤️?? (@RafaelGarciaLAF) January 18, 2023 Postul public de televiziune a precizat că elicopterul aparţinea serviciilor de urgenţă, deşi multe dintre detaliile incidentului rămân neconfirmate în acest moment, notează The Guardian. The aftermath of the helicopter crash in Brovary.?: Reuters pic.twitter.com/ezx569XfzN— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) January 18, 2023 Era întuneric și ceață în momentul prăbușirii, iar rapoartele inițiale sugerează că elicopterul a lovit grădinița înainte de a se prăbuși în apropierea unei clădiri rezidențiale. ⚡️ Consequences of the crash in Brovary.? Follow @Flash_news_ua pic.twitter.com/i2DTfQ0ARc— FLASH (@Flash_news_ua) January 18, 2023 Denis Monastirski, deputat din partidul președintelui Volodimir Zelenski, a fost numit ministru de Interne de către parlamentul de la Kiev în 21 iulie 2021. În vârstă de 41 de ani, el fusese ales de președinte să-l înlocuiască pe Arsen Avakov, aflat în post din 2014, care și-a dat demisia. Monastirski, de profesie avocat, a deținut timp de doi ani președinția comisiei parlamentare care supraveghează „internele”. Într-o primă declarație de după numire, el a spus că obiectivele sale ca ministru de interne vor fi să combată criminalitatea organizată și corupția și să concedieze oficialii corupți din poliție.

Bojdeuca lui Creangă din Iași, muzeu (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Bojdeuca lui Creangă din Iași, muzeu

Bojdeuca lui Creangă din Iași, muzeu. Ansamblul muzeal care are în centrul său faimoasa bojdeucă a lui Ion Creangă din Iași se va redeschide la vară. Bojdeuca lui Creangă din Iași, muzeu Lucrările de restaurare începute cu un an în urmă se vor încheia în iulie. Până acum nu s-au ivit probleme care să impună decalarea lucrărilor, ne-a spus Gheorghe Băean, directorul tehnic al Iaşicon, firma care se ocupă de reabilitarea complexului. Citește și: Putin a trecut de la planul de blitzkrieg inițial la faza staționară de război de uzură de tip Afganistan în Ucraina, chiar cu riscul ca economia Rusiei să lucreze doar pentru front Proiect este inclus în seria celor propuse de CJ Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Iaşi pentru obţinerea finanţării europene „la pachet” cu proiecte din Republica Moldova. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Picturi ale unui român, pe Lună (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Picturi ale unui român, pe Lună

Picturi ale unui român, pe Lună. Lucrările tânărului ieşean de 21 de ani vor ajunge pe satelitul natural al Pământului prin intermediul Codexului Lunar. Picturi ale unui român, pe Lună Khaled Matar este pe jumătate palestinian şi a fost elev al Colegiului Naţional de Artă „Octav Băncilă” din Iaşi. „Fire Keeper” şi „Reaching for the Holy Grail” sunt picturile care au primit Menţiune de Onoare în cadrul International ARC Salon Competition. Citește și: Putin a trecut de la planul de blitzkrieg inițial la faza staționară de război de uzură de tip Afganistan în Ucraina, chiar cu riscul ca economia Rusiei să lucreze doar pentru front Acestea vor fi trimise pe Lună, alături de lucrările a 30.000 de creatori contemporani din 139 de ţări. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Noul ministru german al Apărării a criticat sancțiunile impuse Rusiei Foto: Facebook
Eveniment

Noul ministru al Apărării a criticat sancțiunile Rusiei

Noul ministru german al Apărării, Boris Pistorius, a avut opinii favorabile Rusiei, până în 2022, când a devenit un critic dur al agresiunii asupra Ucrainei. În 2018, într-un interviu pentru Sueddeutsche Zeitung (SZ), a criticat sancțiunile impuse Rusiei după ocuparea, în 2014, a unor părți din Ucraina. El spunea atunci, ceea ce susține, azi, premierul Ungariei, Viktor Orban. Pistoriu va trebui să decidă, în următoarele zile, dacă Germania va trimite Ucrainei tancuri Leopard. Noul ministru al Apărării a criticat sancțiunile impuse Rusiei „Ministrul de Interne al Saxonia Inferioară, Boris Pistorius, a cerut revizuirea sancțiunilor impuse Rusiei. Economia germană a suferit daune de miliarde în urma măsurilor punitive și, în același timp, acestea par să fi întărit politica internă a președintelui Vladimir Putin, a declarat politicianul SPD pentru Süddeutsche Zeitung. «Acesta ar trebui să fie un prilej de revizuire a sancțiunilor. Dacă nu atingeți obiectivele, trebuie să vă întrebați dacă instrumentele sunt cele potrivite»”, a scris SZ. Totuși, presa germană remarcă faptul că, în 2022, a criticat invazia rusă și a fost ferm pentru interzicerea simbolului agresiunii ruse, litera Z. În mai 2022, Pistorius a vorbit împotriva simpatizanților Rusiei și a vrut să împiedice ca marcarea sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial din 8 mai 1945 să fie asociată cu războiul rus de agresiune din Ucraina, arată Die Welt. Într-un interviu acordat Neue Osnabrücker Zeitung, politicianul SPD a spus, «nu vom permite ca acest război să fie glorificat pe străzile noastre – indiferent dacă este vorba de simbolul Z sau de Georgs-Bandes». Membru al grupului de prietenie cu Rusia Utilizatorii de pe rețelele de socializare au subliniat că Pistorius era membru al grupului de prietenie germano-rus al Consiliului Federal. Potrivit site-ului oficial, aceasta s-a dizolvat pe 8 aprilie, la doar câteva săptămâni după începerea războiului, scrie și EuronewsDe. Citește și: Decizia Austriei de a se opune intrării României în Schengen, ipocrită și cinică, spune presa de la Viena: România nu merită asta, e un pretext pentru schimbarea sistemului de azil în UE Pistorius și Doris Schröder-Kopf Foto: Facebook În sfârșit, pe rețelele sociale s-a amintit că viitorul ministru german al Apărării a fost pentru o vreme împreună cu Doris Schröder-Kopf, nevasta nr. 4 a fostului cancelar Schroder, care l-a însoțit pe acesta în numeroase călătorii în Rusia și a adoptat doi copii din această țară. În iunie 2022, Der Spiegel scria că cei doi s-au despărțit.

Înotătorul Robert Glință și-a anunțat retragerea (sursa: Facebook/Robert Glință)
Eveniment

Înotătorul Robert Glință și-a anunțat retragerea

Înotătorul Robert Glință și-a anunțat retragerea. Robert Glință a decis să-și încheie cariera la doar 25 de ani. Sportivul a păstrat România pe harta natației mondiale până la apariția lui David Popovici. Într-un mesaj postat pe Facebook, Glință a arătat care sunt motivele pentru decizia sa. Înotătorul Robert Glință și-a anunțat retragerea "A venit timpul să fac un pas înapoi de la înotul competițional. Prin suișuri și coborâșuri, acest sport m-a învățat atât de multe și m-a făcut cu adevărat să cresc în ființa umană mai evoluată de astăzi. Fie că este vorba de durere sau glorie, eșec sau succes, suferință sau fericire, cantitatea de responsabilitate, disciplină, dăruire, ambiție prin muncă asiduă pentru a atinge un scop și a depăși adversitățile și obstacolele, au crescut rădăcini adânci în mine care vor prevedea nu rămâi cu mine. Nimic nu ar fi fost posibil fără oamenii cu care am lucrat pe parcurs. Fiecare dintre ei joacă un rol uriaș și lasă o urmă importantă în cariera și viața mea. Pentru ei, nu îmi pot exprima suficient recunoștința. Toate amintirile frumoase și prietenii dragi pe care mi le-a adus acest drum, conexiunile sufletești care depășesc viața de înot, mă fac să simt că am câștigat mult mai mult decât niște medalii și trofee pe parcurs. Tuturor prietenilor și fanilor vreau să vă mulțumesc că mi-ați arătat mereu sprijinul și că ați crezut în mine indiferent de situație. Resursele sunt epuizate și este timpul să am grijă de propria mea sănătate fizică, mentală, emoțională și spirituală, căci sunt doar o altă ființă umană până la urmă. A venit timpul să fac un pas înapoi de la înotul competițional.", a scris Glință pe contul său de Facebook. Un junior excepțional Specialist în probele de spate, Glință a participat la două ediții ale Jocurilor Olimpice, la Rio și Tokyo. Nu a luat vreo medalie, dar simpla sa prezență la competiția supremă din sport a fost o performanță în sine. Apogeul carierei lui Robert Glință a fost în 2020, când a cucerit aurul european la Budapesta, la 100 de metri spate. La competițiile continentale, Robert mai are două medalii de argint, la Glasgow (2018) și Budapesta (2020). Citește și: Decizia Austriei de a se opune intrării României în Schengen, ipocrită și cinică, spune presa de la Viena: România nu merită asta, e un pretext pentru schimbarea sistemului de azil în UE La Campionatele Mondiale în bazin olimpic nu a reușit să urce niciodată pe podium, dar a făcut-o la cele în bazin scurt, la Abu Dhabi (2021), când a luat bronz la 100 m spate. Glință are și patru medalii europene în bazin scurt: una de argint și trei de bronz. Glință a fost un junior de excepție, devenind campion mondial în bazin olimpic în 2015, la 100 m spate. La această probă, românul deține și recordul mondial al juniorilor (50.72 s). Chiar dacă și la seniori rezultatele sale au fost lăudabile, probabil cariera sa ar fi fost mult mai prolifică dacă nu ar fi fost afectată de probleme medicale, notează Eurosport.

Fetiță expusă o oră la ultraviolete (sursa: Facebook/Spitalul Clinic de Copii "Dr. Victor Gomoiu")
Eveniment

Fetiță expusă o oră la ultraviolete

Fetiță expusă o oră la ultraviolete. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a spus că nu se poate pronunța până la finalizarea anchetei care are loc la spitalul de copii "Victor Gomoiu". Fetiță expusă o oră la ultraviolete "Va merge Inspecția Sanitară de Stat și eventual putem să trimitem și reprezentanți ai Corpului de control. Înțeleg că este o anchetă administrativă. Am primit o informare din partea conducerii acestui spital ( – n.r.), care precizează că într-o cameră unde funcționează o lampă cu ultraviolete un adult și un copil au stat 45 de minute. Citește și: Sistemul medical de stat: o fetiță de doi ani a fost uitată într-o încăpere cu raze ultraviolet, la spitalul Gomoiu. Au urmat dureri cumplite, corneea este arsă Rămâne să avem informații referitoare la starea lor de sănătate (…) Eu nu vreau să fac niciun fel de apreciere, pentru că o apreciere o faci atunci când ai toate informațiile. Dar, ca principiu general, e foarte simpu – o lampă cu ultraviolete e o lampă care are un întrerupător și acolo scrie că nu se folosește cu persoane în încăpere. Deci este foarte clar că închiderea unei astfel de lampi atunci când pătrunde în încăpere o persoană este regulă", a spus Rafila.

Ucraina: 97% din trenuri au plecat la timp, 96% au ajuns la timp În fotografia Ukrzaliznytsia, Jessica Chastain sosind la Kiev
Eveniment

Ucraina: 97% din trenuri plecat la timp, 96% ajuns timp

Directorul Căilor Ferate din Ucraina, Alexander Kamyshin, anunță, pe Twitter, că, la 15 ianuarie, 97% din trenuri au plecat la timp, iar 96% au ajuns la timp. Această performanță este realizată în condițiile în care țara sa este constant bombardată, în încercarea Rusiei de a-i distruge infrastructura energetică și de transport. Ieri, în România, DNA a anunțat că directorul CFR Ion Alexandru Simu, și directorul general adjunct tehnic al companiei, Petru Ceșa, sunt urmăriți penal pentru instigare la abuz în serviciu, respectiv abuz în serviciu. Citți și: Încă un demnitar PSD ajunge la DNA: Grindeanu audiat în dosarul directorului CFR, clientul său politic și activist PSD. DNA n-a precizat în ce calitate l-a audiat pe Grindeanu Ucraina: 97% din trenuri au plecat la timp, 96% au ajuns la timp „Nu vreau să fiu cel mai plictisitor tip de la petrecere, dar da, am avut ieri o altă zi bună de respectare a programului: 97% trenuri au plecat la timp 96% trenuri au sosit la timp Da, suntem obsedați să circulăm conform programării”, a scris Kamyshin. Don't want to be the most boring guy at the party, but yes, we had another best on-schedule day yesterday:- 97% trains departed on time- 96% trains arrived on time Yes, we are obsessed with running on schedule. pic.twitter.com/HBwl6FMEtF— Alexander Kamyshin (@AKamyshin) January 16, 2023 El arăta, la 13 ianuarie, că, pe 12.01.2023, 95% din trenuri au plecat la timp, iar 96% au ajuns conform programării. Procente asemănătoare apar și în alte zile. Happy to see that @lonelyplanet added the Chisinau-Kyiv route among the 8 best European train trips to try in 2023. Tours for foreigners is something we gonna develop this year. Will tell you more later.https://t.co/iKG7wbUo8N— Alexander Kamyshin (@AKamyshin) January 3, 2023 Kamyshin a fost numit șeful căilor ferate ucrainene în octombrie 2021. Ukrzaliznytsia (UZ), societatea care administrează căile ferate ucrainene, a devenit o legendă în acest război: a transportat milioane de refugiați, sute de mii de tone de bunuri și 220 de delegații diplomatice, inclusiv vizitatorii de vârf care veneau la Kiev. Linie bombardată de Rusia Citiți și: Sfidare: în gara din Kiev a apărut o tabelă care indică mersul trenurilor spre teritoriile ocupate de Putin. Căile ferate ucrainene, o legendă a rezistenței Sute de feroviari, uciși de armata rusă „Compania națională de căi ferate, moștenire a erei sovietice, a fost mult timp criticată pentru corupția sa endemică și incapacitatea de a se reforma. Odată cu războiul, totul s-a schimbat: feroviarii sunt în prima linie, trenul este mai util ca niciodată. Deci ar fi adevărat? Vine un tren? Călătorii, dar mai ales curioșii, se apropie de șine pentru a asista la miracol, pentru că este într-adevăr un miracol în Balakliia, în estul îndepărtat al Ucrainei. După șapte luni de ocupație rusă, regiunea tocmai a fost eliberată cu doar câteva zile mai devreme. Situația rămâne periculoasă, stația s-a scufundat în întuneric de frica bombardamentelor. Dar Kievul își aplică strategia ireductibilă: «Tancurile noastre intră primele, trenurile noastre apoi: feroviarii sunt a doua armata», insistă Mykhaïlo Makarenko, 58 de ani, directorul căilor ferate din Harkov, capitala regiunii. Când locomotiva frânează de-a lungul peronului, toată lumea aplaudă, un domn bătrân îngheață într-un salut militar (…) Două sute treizeci și doi de feroviari au murit, trei sute douăzeci și patru au fost răniți: «Eroul de fier», porecla devine virală pe rețelele de socializare”, relata, la 30 decembrie, Le Monde.

Zelenski, vizat de 13 tentative de asasinat (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Zelenski, vizat de 13 tentative de asasinat

Zelenski, vizat de 13 tentative de asasinat. Directorul CIA (Agenția Centrală de Informații) a călătorit la Kiev înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia pentru a-l informa pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski despre un plan rusesc de a-l asasina. Zelenski, vizat de 13 tentative de asasinat În cartea sa în curs de apariție, "The Fight of His Life: Inside Joe Biden's White House", autorul Chris Whipple relatează un episod foarte relevant pentru cum au decurs lucrurile după invadarea Ucrainei. La începutul lui 2022, Zelenski a respins în mod public avertismentele oficialilor americani potrivit cărora Moscova urma să lanseze curând cea mai mare invazie terestră de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. În același timp, Zelenski primea o informare neoficială de la directorul CIA, Bill Burns, cu privire la o amenințare la adresa vieții sale. Citește și: Decizia Austriei de a se opune intrării României în Schengen, ipocrită și cinică, spune presa de la Viena: România nu merită asta, e un pretext pentru schimbarea sistemului de azil în UE Avertismentele SUA cu privire la planurile Moscovei erau destul de neobișnuite, oficialii americani rareori împărtășesc public informații așa cum administrația Biden a făcut în legătură cu planurile rusești. Dar președintele ucrainean a respins avertismentele și a sugerat chiar că SUA produce panică și efecte negative asupra economiei ucrainene. Directorul CIA, la Kiev Dar, într-o copie a cărții sale obținută de The Independent, Whipple spune că Burns (CIA) a mers la Kiev "pentru a-l aduce pe Zelenski cu picioarele pe pământ". Biden l-ar fi însărcinat pe directorul CIA, fost ambasador al SUA în Rusia, să îi furnizeze lui Zelenski "detalii precise despre comploturile rusești". "Acest lucru i-a atras imediat atenția lui Zelenski, care a fost luat prin surprindere, înmărmurit de această veste", a scris Whipple. Oficialii ucraineni spun că Zelenski a supraviețuit unui număr de 12 atentate separate la viața sa din partea forțelor rusești de la începutul războiului, în februarie anul trecut.

Cine este Dimitrie, căpitanul lui Țepeș (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cine este Dimitrie, căpitanul lui Țepeș

Cine este Dimitrie, căpitanul lui Țepeș. Istoria şi rivalitatea dintre Mahomed şi Vlad Ţepeş a ajuns în topul preferinţelor de pe Netflix. Cine este Dimitrie, căpitanul lui Țepeș Dimitrie este mâna dreaptă a lui Vlad, iar personajul a fost interpretat de un ieşean. Radu Micu a fost căpitanul oştilor valahe din serialul „Ascensiunea Imperiilor: Otomanii”, şI este cel care a păstrat echilibrul între nebunia lui Vlad şi soarta valahilor. Citește și: Decizia Austriei de a se opune intrării României în Schengen, ipocrită și cinică, spune presa de la Viena: România nu merită asta, e un pretext pentru schimbarea sistemului de azil în UE „Ascensiunea Imperiilor: Otomanii – Mahomed vs Vlad” este o docudramă, însă nu e prima producţie de genul acesta din cariera lui Radu Micu încât să fie o adevărată provocare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Criminal în serie rus, în Ucraina (sursa: Twitter/Dmitri)
Eveniment

Criminal în serie rus, în Ucraina

Criminal în serie rus, în Ucraina. Cel mai brutal ucigaș în serie din istoria Rusiei (un fost polițist care a ucis cel puțin 83 de femei) i-a cerut președintelui Vladimir Putin să îl elibereze pentru a se putea alătura războiului împotriva Ucrainei. Criminal în serie rus, în Ucraina Mihail Popkov a fost supranumit "Vârcolacul" după ce a ucis 83 de femei între 1992 și 2012. Dar se crede că Popkov a ucis între 200 și 300 de persoane. Potrivit procurorilor, modul său de operare era să caute femei care aveau un comportament pe care îl considera "imoral". Flirta cu ele, se oferea să le ducă acasă cu mașina sa de poliție și apoi le omora cu brutalitate. Folosea cuțite, topoare și șurubelnițe pentru a-și ucide victimelor, apoi viola cadavrele. Victimele nu aveau suspiciuni în privința lui, dat fiind că era polițist în uniformă. Condamnat la două sentințe de închisoare pe viață, Popkov vrea acum să iasă din închisoare. Iar șefii penitenciarului au permis televiziunii de stat să îi ia un interviu săptămâna trecută. În acel interviu, ucigașul în serie a susținut că are experiență în comunicații radio-electronice din perioada în care a servit în armata sovietică, în anii '80. In Russia, an ex-cop serial maniac who murdered 80 women, wants to join Wagner. He told about this in an interview with the OFFICIAL Russian TV channel. He believes that his military specialisation is "in demand". Official media have no problem speaking to this individual. pic.twitter.com/Vjk0OpKpNr— Dmitri (@wartranslated) January 15, 2023 Popkov vrea să beneficieze de planul Kremlinului privind prizonierii, care a permis ca până la 40.000 de prizonieri să fie trimiși pe front, pentru a-și asigura eliberarea. Dacă cererea sa va fi admisă, Popkov se va alătura altor mercenari ai Grupului Wagner deținut de "bucătarul lui Putin", Evgheni Prigojin. Citește și: Ascensiunea „bucătarului lui Putin”: Evgheni Prigojin, fost pușcăriaș, își asumă singura victorie a armatei ruse din iulie până acum, ocuparea orașului Soledar Dar ucigașul în serie are și o problemă: nu suportă frigul și ar vrea să meargă la război la primăvară, pentru că îi e greu să treacă dintr-o celulă caldă în tranșeele reci.

o fetiță de doi ani a fost uitată într-o încăpere cu raze ultraviolet Foto: Facebook Spitalul Gomoiu
Eveniment

Fetiță de doi ani, uitată într-o încăpere cu raze ultraviolet

O fetiță de doi ani a fost uitată într-o încăpere cu raze ultraviolet, la spitalul Gomoiu: potrivit relatării Antenei 1, copilul și tatăl ei au fost trimiși să aștepte un consult într-un container din curtea spitalului, unde o astfel de lampă funcționa, deși trebuia oprită. Fetiță de doi ani, uitată într-o încăpere cu raze ultraviolet Tatăl fetei și copilul au așteptat aproape o oră în acest container. „Am stat cu copilul acolo tot acest timp, până a venit doamna doctor să o consulte. Când a intrat doamna doctor, a stins lampa. Pur şi simplu a stins-o şi şi-a văzut de consultul copilului, după care s-a dus înapoi în spital", a relatat Alexandru Garvăn, tatăl fetiţei. Când copilul a ajuns din nou la spitalul Gomoiu li s-a spus că „au mai fost cazuri, este de la o lampă UV”, a spus mama copilului. „Când a fost verificată, au spus că are corneea arsă", mai afirmă Alexandra Mocănașu, mama fetiţei. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a spus că nu se poate pronunța până la finalizarea anchetei. „Va merge Inspecția Sanitară de Stat și eventual putem să trimitem și reprezentanți ai Corpului de control. Înțeleg că este o anchetă administrativă. Am primit o informare din partea conducerii acestui spital (Victor Gomoiu - n.r.), care precizează că într-o cameră unde funcționează o lampă cu ultraviolete un adult și un copil au stat 45 de minute. Rămâne să avem informații referitoare la starea lor de sănătate (...) Eu nu vreau să fac niciun fel de apreciere, pentru că o apreciere o faci atunci când ai toate informațiile. Dar, ca principiu general, e foarte simpu - o lampă cu ultraviolete e o lampă care are un întrerupător și acolo scrie că nu se folosește cu persoane în încăpere. Deci este foarte clar că închiderea unei astfel de lampi atunci când pătrunde în încăpere o persoană este regulă”, a spus Rafila. Citește și: Țările NATO au luat o decizie importantă, spune secretarul general al Alianței – vor furniza mai multe arme grele Ucrainei: Suntem într-o fază decisivă a războiului

Pasarela de pe Centură ocupă o bandă (sursa: Facebook/România fără gropi)
Eveniment

Pasarela de pe Centură ocupă o bandă

Pasarela de pe Centură ocupă o bandă. Viața șoferilor este pusă în pericol cu bună știință de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru că nu a presemnalizat corect o porțiune de drum care se îngustează brusc pe Centura Bucureștiului. Oficialii CNAIR susțin că vina este a constructorului Delta ACM, o societate controlată de Primăria Sector 3, care a intrat în insolvență și nu poate finaliza lucrarea. Pasarela de pe Centură ocupă o bandă Sectorul de drum A1 – DN7, o parte din Centura Municipiului București, reprezintă un adevărat pericol pentru șoferii aflați în trafic. O bandă de drum se îngustează brusc fără a fi presemnalizată, motiv pentru care viața șoferilor poate fi pusă în pericol. Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvând al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere și al ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, a explicat pentru Defapt.ro că proiectantul lucrării a fost în anul 2015 compania Maxidesign, societate patronată de Ovidiu Marian Barbier, fostul director general adjunct al CNAIR. „În anul 2015 s-a făcut proiectul tehnic de către Maxidesign. Iar în 2020 au fost aprobați noii indicatori tehnico-economici. În 2020 era director general adjunct la noi (CNAIR – n.r.) exact acela care era șef la Maxi Design. Și de aici iese minunea aia”, a spus Alin Șerbănescu. Delta ACM, 49,9% a PS3 În plus, acesta a mai explicat că șantierul este în responsabilitatea antreprenorului Delta ACM: „Noi le-am reziliat contractul, dar instanța i-a repus în contract. Trebuie să mai reziliem o dată contractul, să le dăm certificat negativ intermediar. Se va ajunge din nou cu ei la reziliere. Ei nu prea dau semne că pot face lucrarea. Situația asta este din 2017-2018”. Situația pasarelei care nu se suprapune cu lățimea șoselei a fost semnalată de "România fără gropi", un proiect civic de semnalare a problemelor care țin de infrastructura rutieră. Compania Delta ACM este deținută în proporție de 49,9% de Administrare Străzi S3, o societate a Primăriei Sector 3, în fruntea căreia se află primarul Robert Negoiță. Restul părților sociale sunt deținute de Ram Cons Assets SRL (20%) și Bizcube Invest SRL (30,1%). Barbier: Constructorul e de vină Ovidiu Barbier, fost patron al Maxidesign și ex-director general adjunct al CNAIR, a explicat că fosta sa societate a fost asociat la lucrare pe partea de proiectare: „Eu din punct de vedere al proiectului tehnic eram cu toate actele în regulă. Că nu s-a mai dus să lucreze antreprenorul, nu e problema Maxidesign. Un proiectant nu poate prelua un contract de antreprenor general, să fie clar. Eu nu mai sunt la Maxi Design de patru ani. Dacă Delta nu și-a făcut treaba, nu înseamnă că Maxidesign nu și-a făcut treaba”. Citește și: Secția specială o ține în șah pe Kovesi: șefa Parchetului European cere ÎCCJ să oblige procurorii de la Parchetul General să finalizeze dosarul deschis pe numele ei Întrebat ce trebuia să facă antreprenrul, adică Delta ACM, Ovidiu Barbier a spus că "corecțiile de traseu trebuia să le facă constructorul. Drumul trebuia deviat pe o lungime mult mai lungă în așa fel încât să existe gabaritul de trecere corect. E o porcărie ce s-a făcut aici. Acolo drumul trebuia dezaxat. Lucrarea nu este finalizată. Lucrarea trebuia făcută cu dezaxarea drumului. Pe partea cealaltă ai suficient spațiu să intre două benzi cu două benzi. Ce au făcut ăștia cu contractul nu mai știu. Contractul trebuia reluat după ce a dat faliment Delta. Trebuia relicitat. Ce e făcut acolo nu e finalizat. Nu știu cine și cum dă vina. Să dea vina pe Maxi Design că ce? Am făcut niște pasarele?" CNAIR mută axul drumului Până se vor găsi vinovații, actualul director general al CNAIR, Cristi Pistol, a decis ca Direcția Regională de Drumuri București să ia măsuri urgente de remediere a situației și punerea drumului în parametri de siguranță. Potrivit lui Alin Șerbănescu, cei de la DRDP București refac marcajele, scot parapetul de beton pentru că în spatele acestuia este parapet metalic. „Vin cu parapet pe axul drumului pentru a respecta lățimea benzilor, câte șapte metri pe-o parte, câte 3,5 metri banda. Să vedem configurația cum va fi! Cu marcajele făcute, cu parapeții de beton scoși. Noi o să luăm măsuri pentru refacerea marcajelor, dar nu putem să intervenim în lucrarea în sine. Noi suntem obligați să luăm măsuri pe siguranță”, a mai declarat Alin Șerbănescu.

Secția specială o ține în șah pe Kovesi Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Secția specială o ține în șah pe Kovesi

Șefa Parchetului European, Laura Codruţa Kovesi, cere Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) să oblige procurorii de la Parchetul General să finalizeze dosarul deschis pe numele ei de Secţia specială în urmă cu patru ani. Procesul are ca obiect "contestaţie durată proces", cu termen de dezbatere pentru marţi. Secția specială de anchetare a magistraților a fost desființată, iar dosarele anchetate de SIIJ trebuiau transmise, în termen de trei luni, respectiv 60 de zile lucrătoare, prin Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) către parchetele competente, pentru soluționare. La finalul anului 2021, la SIIJ erau circa 7.000 de dosare în lucru. După desființrarea SIIJ, competenţele ei au fost preluate de o structură inspirată din modelul Parchetului European, cu 12 procurori la centru şi 30 în teritoriu, spunea ministrul Justiției, Cătălin Predoiu. Secția specială o ține în șah pe Kovesi Dosarul a fost deschis în decembrie 2018 de procuroarea Adina Florea de la Secţia specială, care între timp s-a pensionat. Cauza a fost preluată apoi de Parchetul General, după desfiinţarea Secţiei speciale. Kovesi se plânge de faptul că are trei hotărâri ale Instanţei supreme prin care procurorii sunt obligaţi să finalizeze acest dosar - fie îl clasează, fie o trimit în judecată - însă Parchetul General le ignoră. În octombrie 2022, într-un interviu acordat publicaţiei G4Media, Kovesi spunea că dosarul nu este închis de Parchetul General din dorinţa, probabil, "de a intimida alţi magistraţi din sistem". "Există trei hotărâri ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în care se explică faptul că fie că tot ceea ce s-a făcut este nelegal şi trebuie închis, fie s-a stabilit un termen de finalizare a dosarului. În continuare, procurorii care au acest dosar ignoră nişte hotărâri definitive. Dosarul nu este închis (...) Este foarte ciudat. Este foarte greu să îmi explic. Îmi este greu să explic atitudinea procurorilor ierarhic superiori (...) O să continui să aplic demersurile procedurale. Sunt trei hotărâri ale ICCJ care sunt ignorate (...) Din martie 2019, nu s-a întâmplat nimic în dosar. În afară de plângeri şi demersuri instituţionale, pe care eu le-am făcut prin avocat, nu s-a întâmplat nimic (...). Este ţinut acolo, probabil în dorinţa de a intimida pe alţi magistraţi din sistem, de a-l arăta. Uitaţi ce vi se poate întâmpla (...) Cred că este doar o încercare de a ţine presiunea pe procuror, de a arăta că, atunci când îţi faci treaba, este cineva care îţi va crea probleme", declara, atunci, Kovesi. Adina Florea acționează pe maza declarațiilor fugarului Ghiță În decembrie 2018, Adina Florea a pus-o sub acuzare pe Laura Codruţa Kovesi, la acea vreme procuror şef al DNA, pentru abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă, într-un dosar care are legătură cu aducerea în ţară a fostului director al FNI Nicolae Popa. Dosarul a fost deschis în urma unei sesizări depuse de fostul deputat Sebastian Ghiţă, fugit în Serbia. Acesta susţinea că, în anul 2011, Kovesi i-ar fi cerut să achite 200.000 de euro pentru aducerea în ţară, cu un avion, din Indonezia, a lui Nicolae Popa, pe numele căruia exista un mandat internaţional de arestare. Conform actului de acuzare, în anul 2011, pe vremea când era procuror general, Laura Codruţa Kovesi ar fi pretins şi primit suma de 268.689 lei de la Sebastian Ghiţă în legătură cu extrădarea fostului director al FNI Nicolae Popa. Acesta fugise din ţară, pentru a scăpa de o condamnare de 15 ani închisoare primită în dosarul prăbuşirii FNI, fiind localizat în Jakarta (Indonezia). Concret, banii primiţi de la Sebastian Ghiţă ar fi fost folosiţi pentru plata cheltuielilor de transport cu avionul trimis în Indonezia, Nicolae Popa fiind adus în ţară de poliţişti şi un ofiţer SRI. Kovesi, pusă sub control judiciar De asemenea, Adina Florea o acuza pe Kovesi de mărturie mincinoasă, deoarece aceasta ar fi declarat, în aprilie 2017, când a fost audiată la Parchetul General, că nu s-a întâlnit niciodată într-un cadru privat cu Sebastian Ghiţă, deşi în presă au apărut imagini cu cei doi la o cramă deţinută de omul de afaceri. Ulterior, în martie 2019, Florea a plasat-o pe Kovesi sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, cu interdicţia de a părăsi România. Kovesi a contestat controlul judiciar în instanţă iar în aprilie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a revocat măsura dispusă de Adina Florea. Citește și: Țările NATO au luat o decizie importantă, spune secretarul general al Alianței – vor furniza mai multe arme grele Ucrainei: Suntem într-o fază decisivă a războiului Judecătorul care a luat această decizie a explicat în motivare că măsura controlului judiciar luat faţă de Kovesi este nelegal, iar acuzaţiile aduse acesteia erau lipsite de "precizie, claritate şi de suport probator".

Din 5.094 adăposturi, doar 2.521 sunt „operative”. În fotografie: un adăpost din Kiev Foto: Twitter
Eveniment

Din 5.094 adăposturi, doar 2.521 sunt „operative”

Din 5.094 adăposturi de protecție civilă, doar 2.521 sunt „operative”, arată datele ministerului de Interne, după ce Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a verificat, în 2022, toate aceste adăposturi. Din 5.094 adăposturi, doar 2.521 sunt „operative” „În urma activităților de contro/verificare la adăposturile de protecție civilă s-a constatat că doar aproximativ jumătate din acestea, respectiv 2521, sunt operaționale având elementele constructive și dotarea prevăzută de lege și fiind întreținute de către deținători”, arată ministerul de Interne. După verificarea IGSU a reieșit că în celelalte adăposturi erau mai multe probleme, printre care: instalațiile de filtro-ventilație nu funcționau lipsa instalațiilor electrice nu erau dotate cu uși și obloane metalice etanșe la adăpost se făcuseră schimbări care-l făceau imposibil de utilizat conform destinației inițiale În martie 2019, Digi 24 anunța: „Adăposturile antiaeriene din România, pline cu murături, damigene cu vin, cauciucuri și obiecte de tot felul”. Acum, ministerul de Interne explică faptul că, potrivit legii, adăposturile, cu excepția punctelor de comandă, pot primi altă destinație pe timp de pace, cu condiția să poată deveni operaționale în 24 de ore. Grafica: Urbanambiton.ro Iată care era situația la Brașov, la începutul lui 2023, potrivit site-ului Bună Ziua Brașov: „Anunţat încă din prima parte a anului trecut, programul de reabilitare a adăposturilor civile din Braşov este abia la început. Potrivit evidenţelor, în evidenţele municipiului Braşov se regăseau 141 de adăposturi, dar, în urma verificărilor realizate în cursul anului trecut, au fost identificate fizic 124. Dintre cele 124, reprezentanţii Primăriei Braşov au precizat că au început, tot anul trecut, demersurile pentru reabilitare pentru patru dintre ele, însă contracte de lucrări au fost semnate doar pentru trei dintre ele”. Citește și: Țările NATO au luat o decizie importantă, spune secretarul general al Alianței – vor furniza mai multe arme grele Ucrainei: Suntem într-o fază decisivă a războiului

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră