miercuri 28 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Eveniment

10398 articole
Eveniment

Parc fotovoltaic uriaș lângă Iași. Va asigura o treime din energia necesară serviciilor publice

La Iași au început lucrările la unul dintre cele mai mari parcuri fotovoltaice din zonă, amplasat la CET II Holboca. Investiție de aproape 50 de milioane de lei la CET II Holboca Potrivit Ziarul de Iași, proiectul este realizat de asocierea condusă de Electro-Alfa Internațional, care a câștigat contractul în valoare de 49,72 milioane de lei (cu TVA). Citește și: Gheorghiță, directorul spitalului SRI: „Sistemul medical din România trebuie regândit. Salariile mai bune nu vor soluționa toate neajunsurile” Investiția este finanțată prin Fondul de Modernizare, iar termenul de finalizare este sfârșitul anului viitor. Peste 14.000 de panouri și energie pentru serviciile publice Noul parc fotovoltaic va include peste 14.000 de panouri și va produce aproximativ 9.850 MWh de energie electrică anual, suficient pentru a acoperi circa o treime din consumul de energie al serviciilor publice din municipiul Iași, precum iluminatul public, școlile și spitalele. Centrala va fi conectată la Sistemul Energetic Național și beneficiază de o garanție de 20 de ani. Primul pas în modernizarea CET II Proiectul face parte din retehnologizarea CET II Holboca, aflată în conservare de câțiva ani. Primăria intenționează să extindă parcul fotovoltaic și analizează, în paralel, dezvoltarea unei centrale care să producă energie din deșeuri, în parteneriat cu investitori privați.

Parc fotovoltaic uriaș lângă Iași. Va asigura o treime din energia necesară serviciilor publice
Gheorghiță, directorul spitalului SRI: „Sistemul medical din România trebuie regândit. Salariile mai bune nu vor soluționa toate neajunsurile”
Eveniment

Gheorghiță, directorul spitalului SRI: „Sistemul medical din România trebuie regândit. Salariile mai bune nu vor soluționa toate neajunsurile”

Directorul spitalului SRI, Valeriu Gheorgiță, fost coordonator al Campaniei Naționale de Vaccinare Anti-COVID-19, scrie, pe Facebook că, în sistemul medical, „salariile mai bune nu vor soluționa toate neajunsurile” și este nevoie de o regândire a acestui sistem. Gheorghiță mai arată: „Se știe că oamenii nu pleacă din spitale doar din cauza salariilor. Atunci când, într-un interval scurt, mai mulți angajați aleg să demisioneze, este foarte probabil să existe o problemă mai profundă în instituția respectivă”.  Citește și: Dezastrul financiar din spitale, explicat de Bolojan: jumătate din paturi ocupate, 90% din buget pe salarii Directorul spitalului SRI a mai arătat: „Un sistem echitabil înseamnă reguli clare, programări respectate, criterii de prioritate și, uneori, timpi de așteptare. Nu putem cere un sistem predictibil și corect, continuând în același timp să îl ocolim prin relații, telefoane și excepții”.  „Se știe că oamenii nu pleacă din spitale doar din cauza salariilor” „Discuțiile despre blocarea posturilor, reducerea veniturilor personalului medical și închiderea temporară a unor paturi din lipsă de personal sunt doar partea vizibilă a unei probleme mult mai profunde. Sistemul medical din România trebuie regândit. Medicina s-a schimbat enorm în ultimele decenii. Bolile sunt mai complexe, tehnologia a evoluat, iar responsabilitatea personalului medical este tot mai mare. Cu toate acestea, multe dintre regulile după care funcționează spitalele au rămas aproape neschimbate.   Personalul medical trebuie, fără îndoială, plătit corect. Este o condiție esențială pentru a păstra profesioniștii în sistem și pentru a recunoaște responsabilitatea muncii lor. Dar salariile mai bune nu vor soluționa toate neajunsurile. Tehnic partea asta ar fi probabil cel mai simplu de rezolvat. Însă după o perioadă de relativă mulțumire și liniște, aceleași probleme ar reveni în atenție: lipsa personalului calificat, suprasolicitarea, birocrația, organizare deficitară, lipsa resurselor în raport de nevoi, absența unor perspective reale de dezvoltare profesională pentru tot personalul medical, nu doar pentru medici.   Fără schimbarea modului de funcționare, riscăm doar să finanțăm mai bine același sistem. Normativele de personal sunt depășite și nu mai reflectă realitatea din secții. Necesarul de resursă umană trebuie stabilit în funcție de volumul de activitate, complexitatea cazurilor și specificul fiecărei structuri. Dau un singur exemplu relevant: serviciile oncologice s-au diversificat foarte mult și necesită astăzi echipe medicale extinse și mai bine pregătite.   Și finanțarea serviciilor medicale trebuie adusă la nivelul costurilor reale. Tarifele nu pot rămâne rupte de inflație și de creșterea prețurilor pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi, utilități, mentenanță și aparatură medicală.   Nu putem cere calitate, siguranță și performanță dacă serviciile sunt finanțate sub costul lor real. Același lucru este valabil și pentru gărzi. Garda nu este o simplă prelungire a programului. Înseamnă muncă de noapte, stres, risc profesional și decizii luate în situații critice. Plata trebuie să reflecte această responsabilitate.   Managementul spitalelor trebuie, la rândul său, privit diferit. Un spital nu mai poate fi condus doar ca o instituție administrativă. Prin dimensiune, infrastructură, număr de angajați, fluxuri financiare și responsabilitate, funcționarea sa este comparabilă cu cea a marilor companii.   Echipa managerială trebuie să aibă un plan clar, obiective măsurabile, bugete realiste și responsabilități bine definite. Managerul are nevoie de autonomie și de resurse, dar trebuie și evaluat în funcție de rezultatele obținute. Autonomia fără răspundere nu este o soluție, după cum nici răspunderea fără instrumentele necesare nu poate produce performanță.   În același timp, trebuie să existe posibilitatea de a recunoaște și de a recompensa diferențiat munca. În orice spital sunt oameni care preiau mai multe responsabilități, au o activitate peste medie, contribuie la formarea colegilor, dezvoltă servicii și obțin rezultate mai bune.   Un sistem rigid, în care efortul suplimentar nu poate fi recompensat, ajunge inevitabil să descurajeze performanța. Stimularea trebuie însă făcută transparent, pe baza unor criterii clare și măsurabile, care să țină cont nu doar de numărul serviciilor, ci și de complexitatea cazurilor, calitatea îngrijirilor și implicarea în dezvoltarea instituției.   Toate acestea au nevoie și de un cadru legislativ mai clar, mai simplu de aplicat și mai stabil. Nu putem construi strategii pe termen lung într-un sistem în care regulile se schimbă frecvent, sunt neclare sau sunt interpretate diferit de la o instituție la alta.   Spitalele și profesioniștii din sănătate au nevoie de predictibilitate: să știe ce resurse pot folosi, ce responsabilități au și după ce reguli vor funcționa în anii următori. Fără coerență legislativă și continuitate, orice schimbare riscă să rămână o inițiativă temporară, dependentă de oameni și de context.   Trebuie regândit și modul în care sunt folosite spitalele după programul normal de lucru. Blocurile operatorii, imagistica, endoscopia, bronhoscopia și celelalte servicii nu ar trebui să rămână neutilizate, în timp ce listele de așteptare cresc.   Activitatea suplimentară ar putea fi organizată prin contracte de muncă distincte, transparente și corect plătite. Este în interesul spitalului să își păstreze medicii și echipele deja formate și să le ofere posibilitatea de a se dezvolta în cadrul instituției.   O altă problemă este modul în care pacientul ajunge la spital. În prezent, pe lângă internările prin UPU, prea mulți pacienți caută direct un anumit medic, îl sună, îi scriu și încearcă să obțină personal o programare. Aceasta nu ar trebui să fie regula.   În mod normal, pacientul ar trebui să se adreseze spitalului, iar spitalul să îi asigure traseul potrivit. Programările și listele de așteptare trebuie gestionate de structuri administrative profesioniste, într-un mod transparent și echitabil. Pacientul ar trebui să știe ce se întâmplă cu el pe lista de așteptare și nu ar trebui uitat acolo.   Medicul ar trebui să se ocupe de pacienții programați, consultați sau internați în urgență, nu să preia și povara organizării accesului în spital.   Avem nevoie de centre de excelență în care competența să aparțină instituției și echipei, nu doar unui singur medic. Într-un sistem bine organizat, rezultatul medical trebuie să depindă în primul rând de protocoale, de calitatea echipei, de accesul la resurse și de continuitatea îngrijirii, nu de norocul de a ajunge la medicul potrivit.   Și modul de aprovizionare a spitalelor trebuie îmbunătățit. Medicamentele, materialele sanitare și reactivii de calitate trebuie să fie disponibile atunci când este nevoie de ele. Asta presupune achiziții mai eficiente, digitalizarea stocurilor, urmărirea consumurilor și trasabilitate până la utilizarea pentru pacient. Fără date corecte nu putem face nici planificare, nici control real al costurilor.   Desigur, problemele sistemului nu se opresc la spitale.   Avem nevoie de prevenție, de programe de screening care să fie urmate de diagnostic și tratament, de servicii ambulatorii mai bune, de îngrijiri paliative și de protocoale clare pentru pacienții cu boli în stadii terminale.   La fel de importantă este pregătirea profesională continuă a personalului medical și auxiliar. Medicina se schimbă permanent, iar formarea nu se poate opri după absolvire sau după obținerea unui titlu profesional.   Se știe că oamenii nu pleacă din spitale doar din cauza salariilor. Atunci când, într-un interval scurt, mai mulți angajați aleg să demisioneze, este foarte probabil să existe o problemă mai profundă în instituția respectivă.   Oamenii au nevoie de un venit corect, dar și de respect, de condiții de lucru, de șanse reale de dezvoltare și de sentimentul că fac parte dintr-o echipă. Au nevoie să simtă că munca lor contează și că nu sunt lăsați singuri în fața problemelor.   Desigur, trebuie să fim pregătiți cu toții pentru aceste schimbări.   Un sistem echitabil înseamnă reguli clare, programări respectate, criterii de prioritate și, uneori, timpi de așteptare. Nu putem cere un sistem predictibil și corect, continuând în același timp să îl ocolim prin relații, telefoane și excepții.   Schimbarea nu va fi comodă. Dar, fără reguli respectate și fără disponibilitatea de a ne schimba inclusiv propriile comportamente, vom continua să vorbim despre aceleași probleme și peste câțiva ani”, a scris Gheorghiță.    

Naștere extrem de rară la Iași: mama are 55 de ani, băiețelul are nota 8
Eveniment

Naștere extrem de rară la Iași: mama are 55 de ani, băiețelul are nota 8

O femeie de 55 de ani din Iași a născut un băiețel la Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Elena Doamna”, într-un caz considerat o premieră medicală pentru această maternitate și pentru întreaga regiune a Moldovei. Record pentru Moldova Nașterea a avut loc la o vârstă la care, în mod obișnuit, femeile se află la menopauză, ceea ce face cazul unul extrem de rar. Citește și: Procurorii au găsit 500.000 de euro în locuinţa directorului Uzinei Mecanice Plopeni Bebelușul a primit nota 8 la naștere, deoarece a venit pe lume ușor înainte de termen, la 36–37 de săptămâni de sarcină. Medicii spun însă că evoluția copilului este favorabilă și că acesta este monitorizat în continuare. Până acum, recordul regional era deținut de o femeie de 53 de ani, care a născut anul trecut la Maternitatea „Cuza Vodă” din Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Procurorii au găsit 500.000 de euro în locuinţa directorului Uzinei Mecanice Plopeni
Eveniment

Procurorii au găsit 500.000 de euro în locuinţa directorului Uzinei Mecanice Plopeni

Procurorii DNA au găsit în locuinţa lui Tiberiu Alexandru Pîrvu, director la Uzina de Armament Plopeni, sume de bani în lei şi valută, în cuantum de aproximativ 500.000 de euro. Citește și: Dezastrul financiar din spitale, explicat de Bolojan: jumătate din paturi ocupate, 90% din buget pe salariiBanii au fost ridicaţi şi vor fi puşi sub sechestru. Miraculoasa ascensiune a muncitorului frezor în casa căruia s-au găsit 0,5 milioane euro, cash Potrivit unui CV publicat pe site-ul uzinei din Plopeni, Pîrvu, născut în septembrie 1966, a fost „muncitor frezor” la uzina din Plopeni din 1985 în 1990. În 1992 a absolvit o facultate de subingineri la Institutul de Petrol și Gaze din Ploiești. În 2008, a finalizat și studiile de marketing la universitatea Spiru Haret. Din 1990 în 2007, noul director de la uzina Plopeni a lucrat la serviciul de aprovizionare al acestei companii. În 2007 a ajuns director comercial la Plopeni, între 2014 și 2020 a fost director general, iar în 2020 a preluat conducerea, în calitate de director general, a uzinei de produse speciale Dragomirești. Potrivit DNA, în perioada mai - iulie 2026, în calitate de director general al Societăţii Comerciale "Uzina Mecanică Plopeni" - SA, Tiberiu Alexandru Pîrvu ar fi primit direct de la inculpatul V.M. suma totală de 25.900 lei, remisă în trei tranşe, în schimbul aprobării unor comenzi şi efectuarea de plăţi aferente contractelor încheiate cu societăţile comerciale pe care le administra în fapt.În cursul anului 2026, în calitate de director comercial al Societăţii Comerciale "Uzina Mecanică Plopeni" - SA, Liliana Sorescu ar fi pretins şi primit de la inculpatul V.M., în mai multe tranşe, suma totală de 24.250 lei, în legătură lansarea comenzilor către societăţile comerciale administrate de V.M. şi efectuarea formalităţilor necesare recepţiei bunurilor livrate.Conform procurorilor, într-o împrejurare distinctă, în luna februarie 2026, Liliana Sorescu ar fi primit de la reprezentantul altor societăţi comerciale aflate în relaţii contractuale cu Uzina Mecanică Plopeni suma de 3.800 USD, în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu privind lansarea comenzilor şi efectuarea formalităţilor necesare recepţiei bunurilor livrate de societăţile respective.Ulterior, în perioada 15 mai - 29 iunie 2026, invocând faptul că suma de 3.800 USD primită anterior ar fi fost formată din bancnote false, Liliana Sorescu ar fi primit de la aceeaşi persoană, prin intermediul inculpatului V.M., echivalentul în lei al acestei sume, respectiv 17.200 lei.Contractele încheiate de cele două uzine cu societăţile comerciale menţionate aveau ca obiect, în principal, servicii de mentenanţă, achiziţia de materiale şi prestări de servicii.În urma percheziţiilor efectuate la data de 23 iulie, la domiciliul lui Tiberiu Alexandru Pîrvu au fost identificate sume de bani în numerar, în lei şi valută, în cuantum de aproximativ 500.000 de euro. Sumele de bani au fost ridicate în vederea instituirii măsurii asigurătorii a sechestrului.

VIDEO Discurs viral al unei absolvente a UMF Iași: „Asta nu este medicină”
Eveniment

VIDEO Discurs viral al unei absolvente a UMF Iași: „Asta nu este medicină”

Discursul ținut de Claudia Ciobanu, șefa de serie a specializării Asistență Medicală Generală din cadrul Facultății de Medicină, la festivitatea de absolvire a promoției 2026 a Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, a devenit viral pe rețelele sociale: ea a critica neobișnuit de dur universitatea și modul în care sunt pregătiți studenții.  Citește și: Site-urile Antenei 3 și Realității, plătite de PSD, nici un cuvânt despre întâlnirea Ciolacu-Arsene. Gândul scrie pe larg despre ministrul Miruță, în Turcia Ciobanu a spus că, la absolvire, nu se simte pregătită „să intre în câmpul muncii”.  „Studenții nu au nevoie de ore întregi de cursuri citite de pe slide-uri. Putem face asta și singuri” „Vreau să mă adresez acum conducerii facultății și să trag un semnal de alarmă. Înțeleg că poate nu toate lucrurile țin de dumneavoastră, dar haideți să încercăm să facem lucrurile să meargă și să fie bine pentru toată lumea. Studenții nu au nevoie de ore întregi de cursuri citite de pe slide-uri. Putem face asta și singuri. Nu este în regulă să stăm uneori cu orele, sprijinind pereții în spitale, fără să ne bage nimeni în seamă. Asta nu este Medicină. Nu este normal ca jumătate dintre noi să plătească, an de an, taxă și, totuși, uneori să stăm în amfiteatre care aproape cad peste noi. Sper din tot sufletul ca, odată cu înființarea noii facultăți, și anume cea de Științele Sănătății, lucrurile să fie mult mai bune pentru specializarea Asistență Medicală. Sper ca următorii șefi de serie care vor sta aici, în locul meu, să poată spune cu mândrie că au absolvit această facultate și că se simt pregătiți să intre în câmpul muncii, pentru că, din păcate, majoritatea dintre noi nu putem face asta”, a declarat Claudia Ciobanu, citată de site-ul Dezvaluirea.ro.  Dr. Ciprian Maxim, un activist pentru reformarea sistemului sanitar din România, comentează, pe Facebook: „În loc să se limiteze la mulțumiri convenționale, ea a rostit un discurs direct, în care a semnalat probleme privind calitatea procesului educațional: predarea centrată excesiv pe slide-uri, condițiile din amfiteatre și decalajul perceput între taxele plătite și valoarea pregătirii primite (...) Gestul ei are o valoare aparte. În cadrul ceremoniilor de absolvire, astfel de luări de poziție publice sunt rare. Claudia Ciobanu a arătat că tinerii bine pregătiți nu vor doar o diplomă, ci o formație de calitate reală și o instituție care să își respecte misiunea”. 

Traficul de coșmar din nordul Capitalei, până în noiembrie 2028, când Metrorex speră să termine
Eveniment

Traficul de coșmar din nordul Capitalei, până în noiembrie 2028, când Metrorex speră să termine

Metrorex speră să termine lucrările la magistrala de metrou 6 până în noiembrie 2028, arată un document citat de news.ro. La acel moment va fi ridicată şi ultima deviere rutieră majoră în zona staţiei Bruxelles. Această stație va fi amplasată în laterala estică a Șoselei București – Ploiești, în zona de Nord-Est a intersecţiei dintre Șoseaua București – Ploiești şi Linia de Centură (D.N.C.B.). Citește și: Site-urile Antenei 3 și Realității, plătite de PSD, nici un cuvânt despre întâlnirea Ciolacu-Arsene. Gândul scrie pe larg despre ministrul Miruță, în Turcia Raportul de progres, citat de news.ro, arată că Metrorex vrea să ridice, parțial, restricțiile din zona Podului Constanța: „Astfel, pentru zona 1 Mai (Bulevardul Griviţa), s-a încheiat un acord cu Primăria Capitalei pentru deschiderea devierii rutiere de pe Strada Dornei (în dreptul lucrărilor care vizează Puţul de ventilaţie nr. 1) până la data de 7 septembrie 2026. Această măsură este considerată esenţială pentru decongestionarea uneia dintre cele mai aglomerate intersecţii din sectorul 1”.  În schimb, „pe DN1, lucrările la accesele din zonele Fântâna Mioriţa şi staţia Ion I.C. Brătianu continuă să restricţioneze circulaţia, cu termene de finalizare ce se întind până în primăvara anului 2027”.  Cinci stații finalizate în 2027, până în iulie, se angajează Metrorex Metrorex prezintă trei cauze care au încetinit lucrările: Necartografierea utilităţilor. Această problemă majoră a apărut la staţiile Washington (situată pe DN1/Bucureşti-Ploieşti, în zona intersecţiei cu străzile Jandarmeriei şi Bulevardul Liviu Librescu, în apropierea Institutului de Meteorologie), Paris (pe DN1, în nordul străzii Aleea Padina, aproape de Liceul Francez "Anna de Noailles"), Bruxelles (pe DN1, la nord de linia de centură, în dreptul pasajului rutier de subtraversare a căii ferate de centură, spre Otopeni) şi Otopeni (în oraşul Otopeni, de-a lungul Căii Bucureştilor, la intersecţia cu strada 23 August), unde echipele au descoperit reţele subterane care nu apăreau în planurile iniţiale, forţând încetinirea ritmului de lucru. Întârzierea prezenţei utilajelor de forat - raportul nu explică această întârziere. La staţia Tokyo, data de finalizare a fost mutată pentru 22 octombrie 2027 din cauza unei întârzieri actuale la utilajul TBM de pe Linia 1. De asemenea, staţia 1 Mai este în continuare în aşteptarea sosirii utilajelor de forat. Realizarea unor reproiectări de ultim moment. La staţia Aeroport Otopeni, este necesară reproiectarea acceselor A şi B, fapt ce ar putea întârzia semnificativ revenirea la configuraţia rutieră normală în zona aeroportului. „Deşi proiectul total se va încheia abia în 2028, unele staţii au termene intermediare: staţia Gara Băneasa este estimată pentru iunie 2027, urmată de 1 Mai şi Aeroport Băneasa în iulie 2027. Cele mai complexe lucrări rămân la staţiile Washington (ianuarie 2028) şi Paris (aprilie 2028), ultima deviere urmând să fie ridicată la staţia Bruxelles la finalul proiectului”, arată news.ro.  Calendarul de execuţie pentru anul 2027 este extrem de dens, fiind prevăzute finalizări pentru structuri cheie: Staţia Ion I.C. Brătianu (DN1): 27 martie 2027. Staţia Piaţa Montreal (Bulevardul Mărăşti): 28 mai 2027, unde în prezent se lucrează intens la construirea acceselor. Staţia Gara Băneasa: 16 iunie 2027. Staţia Aeroport Otopeni: 22 iunie 2027. Staţia 1 Mai: 12 iulie 2027, obiectiv aflat în prezent într-o fază critică, fiind în aşteptarea sosirii utilajelor de forat tuneluri (TBM). Totuşi, aceste termene sunt sub semnul întrebării la staţia Tokyo, programată pentru 22 octombrie 2027.  Lucrările la Magistrala 6 au început efectiv pe 15 decembrie 2023, odată cu startul construcţiei pe prima secţiune, 1 Mai-Tokyo, iar proiectul are o valoare totală actualizată de peste 10,45 miliarde lei cu TVA. Finanţarea este mixtă. Pentru prima secţiune au fost folosite fonduri PNRR, iar pentru întregul proiect sursele includ Programul Transport 2021-2027, împrumutul JICA şi bugetul de stat. Magistrala 6 va avea o lungime de 14,2 km şi 12 staţii, fiind împărţită în două secţiuni: 1 Mai-Tokyo, cu 6,6 km şi 6 staţii, şi Tokyo-Aeroport Otopeni, cu 7,6 km şi 6 staţii.

Mica recalculare a pensiilor, pas cu pas. Ce faceți dacă adeverința este respinsă, arhiva nu mai există sau dosarul întârzie
Eveniment

Mica recalculare a pensiilor, pas cu pas. Ce faceți dacă adeverința este respinsă, arhiva nu mai există sau dosarul întârzie

Mica recalculare poate aduce bani în plus pensionarilor care, înainte de aprilie 2001, au primit prime, sporuri, al treisprezecelea salariu, bani pentru ore suplimentare sau alte venituri care nu au fost incluse în calculul inițial al pensiei. Drumul până la majorare nu este însă simplu. Unele adeverințe sunt incomplete, arhivele fostelor întreprinderi sunt greu de găsit, firmele care le păstrează cer sume mari, iar soluționarea dosarelor poate dura luni întregi. Ce venituri pot fi adăugate la calculul pensiei Mica recalculare vizează veniturile realizate înainte de 1 aprilie 2001, plătite din fondul de salarii și pentru care s-a datorat contribuția de asigurări sociale, dar care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei. Citește și: Cine este Petrișor Peiu, auristul care spera ca PSD să-l propulseze președinte interimar al României: l-a slujit pe Adrian Năstase, penalul PSD Neacșu l-a propus la Transgaz Pot intra în această categorie: - primele și premiile; - al treisprezecelea salariu; - plata orelor suplimentare; - sporurile fără caracter permanent; - veniturile obținute în acord; - alte sume plătite din fondul de salarii. Pentru perioadele de după 1 aprilie 2001, datele privind veniturile și contribuțiile ar trebui să se afle deja în evidențele electronice ale sistemului public de pensii. Problemele apar în special pentru anii anteriori, când veniturile erau consemnate în statele de plată și în arhivele angajatorilor. Recalcularea se face automat sau trebuie depusă o cerere? Răspunsul depinde de momentul în care adeverința a ajuns la Casa de Pensii. Dacă documentul se afla deja în dosarul de pensie înainte de 1 septembrie 2024, veniturile trebuiau valorificate din oficiu. Eventualele diferențe se acordă începând cu 1 septembrie 2024. Dacă adeverința a fost depusă după această dată, pensionarul trebuie să solicite recalcularea. Majorarea se acordă din prima zi a lunii următoare celei în care cererea a fost înregistrată. Pensionarii pot depune adeverințe și în prezent. Nu există un termen-limită general după care documentele nu mai sunt primite. Momentul depunerii contează însă pentru data de la care vor fi plătite eventualele diferențe. Cu cât cererea este înregistrată mai târziu, cu atât mai târziu începe plata majorării. Verificați adeverința înainte de depunere Una dintre cele mai frecvente cauze ale întârzierilor este o adeverință incompletă. Nu este suficient ca documentul să arate că pensionarul a primit prime sau sporuri. Casa de Pensii trebuie să poată stabili venitul realizat în fiecare lună și punctajul corespunzător. Adeverința trebuie să cuprindă, în principal: - datele fostului angajator și ale pensionarului; - perioada exactă lucrată; - veniturile înscrise pentru fiecare lună; - sporurile, primele și celelalte sume primite; - documentele din arhivă pe baza cărora a fost emisă; - mențiunea că pentru veniturile respective s-a datorat contribuția de asigurări sociale; - numărul și data înregistrării; - semnăturile persoanelor responsabile. Ștampila poate fi folosită acolo unde regimul juridic al emitentului o impune, dar lipsa acesteia nu reprezintă automat un motiv de respingere în toate situațiile. Ce model trebuie să respecte documentul Contează data la care adeverința a fost eliberată. Documentele emise înainte de 1 septembrie 2024 pot respecta modelul prevăzut de reglementările aplicabile la acel moment. Adeverințele eliberate după intrarea în vigoare a noii legi trebuie întocmite conform modelului din Anexa nr. 6 la Legea nr. 360/2023. Un document mai vechi nu ar trebui respins numai pentru că nu arată identic cu modelul actual. Important este să fi fost emis legal și să conțină toate informațiile necesare calculării pensiei. Ce faceți dacă adeverința este respinsă Nu vă limitați la explicațiile primite verbal la ghișeu. Solicitați motivul respingerii în scris sau citiți cu atenție explicațiile din decizia de recalculare. Dacă lipsesc anumite informații, cereți emitentului să rectifice adeverința. În solicitare trebuie precizat clar ce urmează să fie completat: venitul lunar, valoarea sporului, perioada în care a fost acordat, documentele pe baza cărora a fost înscris sau mențiunea referitoare la contribuțiile sociale. Este util să atașați și răspunsul Casei de Pensii, astfel încât fostul angajator sau deținătorul arhivei să știe exact ce trebuie corectat. Depuneți cererea în scris și păstrați numărul de înregistrare. O discuție telefonică sau o promisiune verbală sunt greu de dovedit ulterior. Fostul angajator a dispărut. Unde găsiți arhiva Pentru mulți pensionari, aceasta este cea mai dificilă etapă. Fabricile și societățile la care au lucrat au fost desființate, privatizate sau lichidate, iar arhivele lor pot fi păstrate în locuri diferite. Documentele se pot afla la: - societatea care a preluat fostul angajator; - lichidatorul judiciar; - o firmă autorizată să presteze servicii arhivistice; - o instituție publică; - o structură județeană a Arhivelor Naționale. Adunați cât mai multe informații despre fostul loc de muncă: denumirea completă a întreprinderii, denumirile anterioare, localitatea, secția, perioada lucrată și numărul matricol, dacă îl cunoașteți. Cu aceste date puteți solicita sprijinul serviciului județean al Arhivelor Naționale din zona în care a funcționat întreprinderea. Arhivele Naționale țin evidența operatorilor autorizați și a documentelor preluate de la societățile desființate. Informații pot fi cerute și de la lichidator sau de la Registrul Comerțului, pentru a afla cine a preluat firma. Ce faceți dacă documentele nu mai există Uneori, arhiva este incompletă, statele de plată s-au degradat sau nu au fost predate. Solicitați un răspuns oficial de la instituția ori operatorul contactat. Documentul trebuie să arate dacă arhiva nu a fost preluată, dacă perioada căutată lipsește sau dacă statele de plată nu conțin informațiile solicitate. Răspunsul poate deveni important dacă sesizați Arhivele Naționale sau dacă ajungeți în instanță. Declarațiile foștilor colegi nu pot înlocui, de regulă, statele de plată. Casa de Pensii are nevoie de înscrisuri verificabile pentru a introduce veniturile în calcul. Firma de arhivare cere mii de lei. Este legal? Operatorii privați pot percepe tarife pentru căutarea documentelor, verificarea statelor de plată, prelucrarea arhivistică și eliberarea adeverințelor. Tarifele nu sunt însă nelimitate. Pentru aceste servicii există limite maxime stabilite potrivit legislației arhivistice. Costul poate varia în funcție de numărul anilor verificați, volumul și starea documentelor și complexitatea căutării. O sumă mare nu este automat ilegală, dar trebuie explicată. Înainte de a plăti, cereți: - un deviz detaliat; - tariful fiecărei operațiuni; - numărul de ani sau de documente verificate; - temeiul tarifelor; - factura ori chitanța. Dacă suspectați că limitele legale au fost depășite, puteți sesiza Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor. Merită să plătiți o adeverință scumpă? Nu orice document va aduce o creștere importantă a pensiei. Efectul depinde de valoarea veniturilor omise, de numărul lunilor în care au fost încasate și de salariul mediu folosit la calcularea punctajului. O primă mică, acordată o singură dată, poate produce doar o diferență modestă. Sporurile consistente sau veniturile suplimentare primite pe perioade lungi pot avea însă un efect mai mare. Înainte de a plăti mii de lei, întrebați operatorul dacă arhiva conține efectiv statele de plată pentru perioada solicitată și cereți o estimare a costului. Firma de arhivare nu poate garanta cu cât va crește pensia. Calculul aparține exclusiv Casei de Pensii. Dosarul întârzie. Cum cereți explicații Cererile de recalculare trebuie soluționate în termen de 45 de zile de la înregistrare. Termenul poate fi prelungit cu încă 30 de zile dacă sunt necesare documente suplimentare sau verificări mai complexe. Dacă termenul a trecut și nu ați primit un răspuns, depuneți o solicitare scrisă privind stadiul dosarului. Menționați numărul dosarului de pensie, numărul și data cererii de recalculare și actele depuse. Cererea poate fi înregistrată la casa teritorială, trimisă prin poștă cu confirmare de primire sau transmisă prin mijloacele electronice ale instituției. Pentru petițiile administrative, termenul general de răspuns este de 30 de zile și poate fi prelungit cu cel mult 15 zile dacă sunt necesare verificări suplimentare. Păstrați întotdeauna dovada depunerii. Se plătesc retroactiv diferențele? Întârzierea Casei de Pensii nu ar trebui să vă facă să pierdeți lunile pentru care dreptul a fost deja deschis. Dacă adeverința se afla în dosar înainte de 1 septembrie 2024, diferențele rezultate din recalcularea din oficiu se acordă de la această dată. Dacă actele au fost depuse ulterior, eventualele drepturi se acordă din prima zi a lunii următoare înregistrării cererii. Nu orice pensionar care depune acum o adeverință va primi automat diferențe începând cu septembrie 2024. Cum contestați decizia Dacă adeverința a fost respinsă sau recalcularea nu a inclus toate veniturile, citiți atent motivarea deciziei. Decizia poate fi contestată în termen de 45 de zile de la comunicare, la tribunalul competent în funcție de domiciliul pensionarului. Termenul este esențial. Discuțiile la ghișeu sau așteptarea unei adeverințe corectate nu îl suspendă automat. Păstrați decizia, plicul în care a fost trimisă și dovada datei primirii. Dacă termenul se apropie, poate fi necesar ajutorul unui avocat sau al unui specialist în dreptul pensiilor. Poate recalcularea să scadă pensia? Scopul procedurii este includerea unor venituri suplimentare, astfel că, în mod normal, pensia ar trebui să crească sau să rămână neschimbată. Dacă documentele nu aduc puncte suplimentare, cuantumul poate rămâne la același nivel. Situația este diferită dacă, în timpul verificărilor, Casa de Pensii descoperă erori mai vechi, stagii calculate greșit sau venituri valorificate fără temei legal. Dacă primiți o decizie de diminuare ori vi se cere restituirea unor sume, solicitați imediat explicații și nu lăsați să expire termenul de contestare. Cele cinci reguli care vă pot salva dosarul 1. Verificați adeverința înainte de depunere: trebuie să arate veniturile lunare, nu doar denumirea sporurilor. 2. Depuneți cererea cât mai repede: pentru documentele noi, drepturile se acordă din luna următoare înregistrării. 3. Cereți deviz înainte de a plăti firma de arhivare și păstrați factura. 4. Solicitați număr de înregistrare pentru fiecare cerere și păstrați copii ale tuturor actelor. 5. Nu ratați termenul de contestare: aveți 45 de zile de la comunicarea deciziei. Mica recalculare poate aduce o pensie mai mare, dar rezultatul depinde de calitatea documentelor și de rapiditatea cu care pensionarul își urmărește dosarul. În multe cazuri, diferența dintre o cerere soluționată și una blocată nu este existența dreptului, ci modul în care acesta poate fi dovedit.

Încă o condamnare anulată de CAB pe motiv de prescriere: a fostului șef al ANAF, Sorin Blejnar
Eveniment

Încă o condamnare anulată de CAB pe motiv de prescriere: a fostului șef al ANAF, Sorin Blejnar

Curtea de Apel București (CAB) a dispus anularea unei condamnări de cinci ani închisoare primită de fostul şef al ANAF Sorin Blejnar în anul 2019 pentru trafic de influenţă, motivul invocat de judecători fiind faptul că faptele s-au prescris, arată Agerpres. Blejnar a mai cerut anularea pedepsei, în 2023, însă aceeași curte de apel i-a respins solicitarea. Însă el a revenit în 2026, iar CAB i-a dat câștig de cauză.  Citește și: Ciolacu, la masă cu fugarul Arsene, cu familiile, la un hotel din Italia unde camera costă 800 euro pe noapte - presă În mai 2019, Sorin Blejnar a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, fiind obligat să achite şi suma de peste 12 milioane de lei. DNA susținea că șpaga a fost de circa 13 milioane de lei A executat aproape jumătate din pedeapsă, fiind eliberat condiţionat în octombrie 2021.Peste doi ani, în 2023, el a depus în instanţă o contestaţie în anulare, respinsă atunci de CAB, pentru ca în 2026 să revină cu o cerere asemănătoare, având acum câştig de cauză.Printr-o decizie definitivă pronunţată marţi, Curtea de Apel Bucureşti a decis încetarea procesului penal împotriva lui Blejnar pe motiv că, la momentul condamnării, faptele erau prescrise."Admite contestaţia în anulare formulată de contestatorul - condamnat Blejnar Sorin împotriva deciziei penale nr. 627/A/07.05.2019 pronunţate în dosarul nr. 45798/3/2016 de către Curtea de Apel Bucureşti. Desfiinţează, în parte, decizia penală nr. 1121/A/09.11.2021 şi, rejudecând, admite apelurile formulate de DNA şi inculpatul Blejnar Sorin împotriva sentinţei penale nr. 2163 din data de 18 octombrie 2018, pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr.45798/3/2016. Încetează procesul penal faţă de inculpatul Blejnar Sorin, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă ca urmare a intervenţiei prescripţiei răspunderii penale (faptele din martie - aprilie 2011). Înlătură dispoziţiile referitoare la aplicarea pedepselor complementare şi accesorii pe lângă infracţiunea pentru care a intervenit prescripţia răspunderii penale", se arată în minuta instanţei.Sorin Blejnar a fost trimis în judecată de DNA Ploieşti în decembrie 2016, fiind acuzat că, în cursul anului 2011, în contextul iniţierii unor proceduri de achiziţii publice la nivelul ANAF, a acceptat din partea unui om de afaceri promisiunea unui procentaj de 20% din valoarea unor contracte ce urmau a fi încheiate la nivelul instituţiei publice respective."Banii respectivi urmau să îi fie remişi inculpatului în schimbul exercitării influenţei sale asupra unui subaltern, pentru ca acesta să gestioneze procedurile de atribuire a contractelor respective astfel încât aceste contracte să fie obţinute de firma omului de afaceri. În aceste circumstanţe, în perioada noiembrie 2011 - ianuarie 2012, inculpatul Blejnar Sorin şi celălalt funcţionar implicat în acest demers au primit suma totală de 13.172.520 lei, prin intermediul unei firme cu comportament tip 'fantomă' controlate de aceştia, cu care societatea omului de afaceri a încheiat mai multe contracte fictive", arăta DNA.Potrivit procurorilor, din această sumă, lui Blejnar i-au revenit efectiv 12.513.894 lei. 

Procuror CSM: „Totul este penetrat de corupție”, România - stat eșuat
Eveniment

Procuror CSM: „Totul este penetrat de corupție”, România - stat eșuat

Procurorul Claudiu Sandu, membru al CSM, scrie pe Facebook că „totul este penetrat de corupție” și „nu mai există nici un serviciu public care să nu fie penetrat de corupție”.  Citește și: Cine este Petrișor Peiu, auristul care spera ca PSD să-l propulseze președinte interimar al României: l-a slujit pe Adrian Năstase, penalul PSD Neacșu l-a propus la Transgaz „Până la urmă, acel risc general de impunitate de care vorbește CJUE este cel mai periculos pentru un stat de drept, pentru o democrație, pentru că transformă o țară într-un paradis al infractorilor. De aici până la anarhie mai este doar un pas”, a apreciat Sandu. „Transformă o țară într-un paradis al infractorilor” Ce arată procurorul în postarea sa:  După atacul informatic asupra Cadastrului, ANCPI, el arată: „Totul este penetrat de corupție.  Cei care fac legile se gândesc prima dată cum îi vor afecta aceste legi pe ei și pe acoliții lor?  De aceea sunt lăsate portițe în legi. Cei care semnează contracte se întreabă ce vor câștiga ei din aceste contracte?  De aceea avem o infrastructură dezastruoasă care poate fi penetrată sau supravegheată oricând.  „Decât sa se contracteze lucrari fara beneficii pentru contractanti, mai bine nu mai contractau deloc” „Ce se întâmplă la ANCPI nu face decât sa confirme bănuiala ca nu mai exista nici un serviciu public care sa nu fie penetrat de coruptie” „Faptul ca am încălcat niste principii de drept si, in acest fel, am facut scăpați sute sau mii de infractori arată halul de degradare a scolii românești de drept dar si degradarea accelerata a conștiinței magistraturii din România (...) Pana la urma, acel risc general de impunitate de care vorbește CJUE este cel mai periculos pentru un stat de drept, pentru o democrație, pentru ca transforma o tara intr-un paradis al infractorilor. De aici pana la anarhie mai este doar un pas” „Prin decizii ale CCR, prin decizii ale ICCJ, prin anulari de probe, restituiri de dosare, prin uitarea dosarelor in fisete, prin acordarea a zeci și sute de termene până la împlinirea termenului de prescripție, am amplificat sentimentul de impunitate al infractorilor, prin urmare am contribuit direct la amplificarea dorinței de anarhie” La finalul postării, el critică Comisia Europeană pentru faptul că a ridicat MCV-ul: „Comisia este nemulțumită ca nu se fac pași pentru combaterea corupției in magistratura. Dar atunci cand era ridicat MCV-ul unde erau? Au crezut ca reforma s-a încheiat si ca ne putem descurca singuri. Cred ca s-au înșelat”. 

Noua Lege a salarizării provoacă revoltă în universități: asistenții ar fi mai bine plătiți decât lectorii
Eveniment

Noua Lege a salarizării provoacă revoltă în universități: asistenții ar fi mai bine plătiți decât lectorii

Proiectul noii Legi a salarizării stârnește critici în mediul universitar, unde sindicatele și cadrele didactice reclamă erori și dezechilibre în grilele de salarizare. Legea salarizării, critici în mediul universitar Profesorii susțin că, în anumite situații, asistenții universitari ar putea ajunge să aibă salarii mai mari decât lectorii sau conferențiarii aflați la început de carieră. Citește și: Anca Alexandrescu, atacuri în serie la Călin Georgescu: l-ar fi oprit pe George Simion să voteze guvernul Veștea Reprezentanții universităților atrag atenția și asupra diferențelor reduse dintre remunerațiile funcțiilor de conducere, precum rectorii și directorii de departament. În acest context, sindicatele solicită rescrierea proiectului înainte de adoptare, pentru a evita răsturnarea ierarhiei academice. Continuarea, în Ziarul de Iași

La 87 de ani, începe viața de student: povestea pensionarului care a fost admis pe un loc la buget
Eveniment

La 87 de ani, începe viața de student: povestea pensionarului care a fost admis pe un loc la buget

Viorel Pintilescu, un ieșean în vârstă de 87 de ani, a devenit cel mai în vârstă student admis la o facultate din Iași, după ce a intrat la Specializarea Biologie din cadrul Facultății de Agricultură a USV Iași. Student la 87 de ani, admis pe un loc la buget Pensionarul a fost admis pe un loc bugetat și și-a confirmat deja înscrierea, semnând contractul de studii și achitând taxa necesară. Citește și: Anca Alexandrescu, atacuri în serie la Călin Georgescu: l-ar fi oprit pe George Simion să voteze guvernul Veștea Pentru el, începutul facultății reprezintă debutul unei noi etape de viață, pe care o privește cu entuziasm și curiozitate. Viorel Pintilescu spune că se pregătește deja pentru cursuri și intenționează să ia masa la cantina studențească, convins că programul de student îi va ocupa mare parte din timp. Continuarea, în Ziarul de Iași

Medicul Dan Tesloianu are un nou dosar. Procurorii îl acuză de abuz în serviciu și dare de mită
Eveniment

Medicul Dan Tesloianu are un nou dosar. Procurorii îl acuză de abuz în serviciu și dare de mită

Doctorul Dan Tesloianu a fost trimis din nou în judecată, la trei ani de la începerea anchetei, într-un dosar în care este acuzat de abuz în serviciu și dare de mită. Medicul Dan Tesloianu, dosar nou de mită Procurorii susțin că medicul ar fi reutilizat 185 de stimulatoare și defibrilatoare cardiace de unică folosință, prelevate de la persoane decedate și reimplantate unor pacienți după resterilizare. Citește și: Anca Alexandrescu, atacuri în serie la Călin Georgescu: l-ar fi oprit pe George Simion să voteze guvernul Veștea În același dosar, cardiologul este acuzat că ar fi primit 100 de lei de la o pacientă aflată în scaun cu rotile, faptă încadrată ca luare de mită. Cazul reprezintă al treilea dosar desprins din ancheta inițială, după ce procurorii au disjuns cauza în mai multe spețe pentru a accelera procedurile judiciare și a evita riscul prescrierii unor fapte. Continuarea, în Ziarul de Iași

Pensia de invaliditate în 2026: cine o poate primi, cum se calculează și când se acordă indemnizația pentru însoțitor
Eveniment

Pensia de invaliditate în 2026: cine o poate primi, cum se calculează și când se acordă indemnizația pentru însoțitor

Pensia de invaliditate, cunoscută în limbajul obișnuit drept „pensie pe caz de boală”, poate fi acordată persoanelor care nu au împlinit vârsta standard de pensionare, dar nu mai pot lucra în aceleași condiții din cauza unei boli sau a unui accident. În 2026, regulile sunt stabilite de Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, care a înlocuit vechea Lege nr. 263/2010. Pensia nu are aceeași valoare pentru toți beneficiarii și nu se acordă automat în momentul apariției unui diagnostic. Contează perioada pentru care persoana a contribuit la sistem, veniturile asupra cărora au fost plătite contribuțiile, vârsta și gradul de diminuare a capacității de muncă. Pentru persoanele încadrate în gradul I se adaugă și indemnizația pentru însoțitor, calculată separat față de pensie. Cine poate primi pensie de invaliditate Pensia de invaliditate se acordă, în principal, persoanelor care au realizat stagii contributive în sistemul public de pensii, nu au ajuns la vârsta standard de pensionare și au capacitatea de muncă diminuată. Citește și: Pensia anticipată în 2026: cine se poate pensiona mai devreme, cum se calculează suma și ce acte sunt necesare Cauza poate fi un accident de muncă, o boală profesională, o afecțiune obișnuită sau un accident fără legătură cu activitatea profesională. Nu este obligatoriu, așadar, ca problema medicală să fi fost provocată la serviciu. Condiția esențială este ca diminuarea capacității de muncă să fie constatată printr-o decizie medicală emisă de medicul expert al asigurărilor sociale. Un certificat de concediu medical, o scrisoare medicală sau simpla confirmare a unui diagnostic nu sunt suficiente pentru deschiderea dreptului la pensie. Există și o excepție importantă de la regula contribuțiilor. Elevii, ucenicii și studenții își pot deschide dreptul la pensie de invaliditate chiar dacă nu au realizat stagii contributive, în cazul în care capacitatea lor de muncă a fost diminuată în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale produse în timpul și din cauza practicii profesionale. De asemenea, sunt prevăzute reguli pentru angajații români trimiși să lucreze în străinătate de un angajator din România, dacă sunt asigurați în sistemul românesc și pot dovedi acest lucru prin documentele europene sau internaționale aplicabile. Diagnosticul nu aduce automat pensia Una dintre confuziile frecvente privește așa-numita „listă a bolilor pentru pensionare”. În realitate, simpla existență a unei afecțiuni nu garantează acordarea pensiei de invaliditate. Două persoane cu același diagnostic pot primi decizii diferite dacă boala le afectează în mod diferit capacitatea de muncă, autonomia și posibilitatea de a desfășura activități profesionale. Pot conduce la diminuarea capacității de muncă afecțiuni oncologice, neurologice, cardiovasculare, psihice, respiratorii, digestive, locomotorii, senzoriale sau boli rare. Evaluarea nu se oprește însă la denumirea bolii. Medicul expert analizează gravitatea, evoluția, răspunsul la tratament, limitările funcționale și posibilitatea persoanei de a continua să lucreze. Pensia de invaliditate nu este, prin urmare, o compensație acordată pentru diagnostic, ci un drept legat de pierderea sau diminuarea capacității de muncă. Cele trei grade de invaliditate Legea păstrează trei grade de invaliditate, stabilite în funcție de severitatea deficienței funcționale și de capacitatea de autoîngrijire. Gradul I corespunde unei deficiențe funcționale grave, însoțită de pierderea capacității de muncă și a capacității de autoîngrijire. Persoana are nevoie de sprijinul unei alte persoane pentru activitățile esențiale ale vieții cotidiene. Din acest motiv, beneficiarul primește, pe lângă pensie, o indemnizație pentru însoțitor. Gradul II presupune o deficiență funcțională accentuată și o diminuare severă a capacității de muncă. Persoana își păstrează însă capacitatea de autoîngrijire, astfel încât nu primește indemnizație pentru însoțitor. Gradul III este asociat unei deficiențe funcționale medii și unei diminuări a capacității de muncă. În toate cazurile, încadrarea concretă este făcută prin expertiză medicală, nu prin alegerea solicitantului și nici exclusiv pe baza recomandării medicului curant. Cum se calculează pensia de invaliditate în 2026 Pensia de invaliditate nu are un cuantum prestabilit. Calculul pornește de la aceeași formulă generală aplicată pensiilor din sistemul public: Numărul total de puncte × valoarea punctului de referință = cuantumul pensiei Valoarea punctului de referință este de 81 de lei în 2026. Numărul total de puncte nu depinde doar de anii lucrați. Sunt luate în calcul punctajele obținute pentru veniturile asupra cărora s-a plătit contribuția de asigurări sociale, eventualele puncte de stabilitate și punctele acordate pentru stagiul potențial. Pentru fiecare lună lucrată, punctajul se determină, în esență, prin raportarea venitului brut care a constituit baza contribuției sociale la câștigul salarial mediu brut folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale din anul respectiv. La final, punctajele lunare sunt transformate în punctaje anuale, iar acestea sunt însumate. Din acest motiv, două persoane cu același număr de ani lucrați pot avea pensii foarte diferite dacă au avut salarii și contribuții diferite. Ce este stagiul potențial Persoana care devine invalidă înainte de vârsta pensionării nu mai poate acumula contribuții în același ritm până la finalul vieții profesionale. Pentru a compensa o parte din această perioadă, legea acordă un stagiu potențial. Acesta reprezintă diferența dintre stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut pentru persoana respectivă și stagiul realizat până la acordarea pensiei de invaliditate. Stagiul potențial nu poate fi însă mai mare decât perioada pe care persoana ar mai fi putut să o lucreze până la împlinirea vârstei standard de pensionare. Cu alte cuvinte, sistemul nu poate credita mai mulți ani decât cei rămași, în mod real, până la pensionare. Pentru stagiul potențial se acordă următoarele punctaje lunare: 0,25 puncte pentru gradul I de invaliditate; 0,20 puncte pentru gradul II; 0,10 puncte pentru gradul III. Aceste valori sunt punctaje lunare folosite în mecanismul de calcul, nu sume care se înmulțesc direct cu numărul lunilor și apoi cu 81 de lei. Punctajele lunare dintr-un an se adună, iar rezultatul se împarte la 12 pentru obținerea punctajului anual. Astfel, un an întreg de stagiu potențial aduce 0,25 puncte la gradul I, 0,20 puncte la gradul II și 0,10 puncte la gradul III. De exemplu, zece ani de stagiu potențial ar însemna 2,5 puncte la gradul I, două puncte la gradul II și un punct la gradul III. La o valoare a punctului de referință de 81 de lei, contribuția acestor zece ani la cuantumul pensiei ar fi, orientativ, de 202,50 lei la gradul I, 162 de lei la gradul II și 81 de lei la gradul III. Aceste sume se adaugă pensiei rezultate din punctele acumulate efectiv de persoană. Se acordă și puncte de stabilitate Persoanele care au depășit 25 de ani de stagiu contributiv pot primi și puncte de stabilitate. Pentru fiecare an contributiv realizat peste 25 de ani și până la 30 de ani inclusiv se acordă 0,50 puncte. Pentru anii de peste 30 și până la 35 de ani se acordă câte 0,75 puncte, iar pentru fiecare an contributiv care depășește 35 de ani se acordă câte un punct. Punctele de stabilitate se acordă proporțional și pentru fracțiunile de an. Ele nu trebuie confundate cu stagiul potențial: primele recompensează anii contributivi efectiv realizați peste pragul de 25 de ani, în timp ce stagiul potențial compensează parțial perioada pe care persoana nu o mai poate lucra din cauza invalidității. Cine primește indemnizația pentru însoțitor Indemnizația pentru însoțitor este acordată exclusiv pensionarilor de invaliditate încadrați în gradul I. Valoarea acesteia reprezintă 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată din luna pentru care se face plata. Indemnizația este suportată din bugetul de stat și se achită separat de pensia calculată pe baza punctelor. Cum salariul minim brut este de 4.050 de lei în prima jumătate a anului 2026, indemnizația este de 2.025 de lei lunar. De la 1 iulie 2026, salariul minim crește la 4.325 de lei, astfel încât indemnizația ajunge la 2.162,50 lei, sumă exprimată în plată potrivit regulilor de rotunjire aplicabile. Indemnizația nu se acordă persoanelor încadrate în gradele II sau III, chiar dacă acestea au nevoie, în anumite momente, de ajutor din partea familiei. Criteriul legal este încadrarea oficială în gradul I și pierderea capacității de autoîngrijire. La transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă, indemnizația pentru însoțitor se menține pentru persoana care îndeplinește în continuare condițiile prevăzute de lege. Pensionarul de invaliditate poate lucra În vechiul sistem, pensionarii de gradul I și II aveau restricții drastice și nu aveau dreptul să lucreze, în timp ce persoanele cu invaliditate de gradul III aveau voie să muncească doar cu program redus (jumătate de normă). Moua lege a pensiilor (Legea nr. 360/2023) a schimbat această regulă. În prezent, pensia de invaliditate poate fi cumulată cu venituri obținute dintr-o activitate pentru care se datorează contribuții de asigurări sociale, indiferent de gradul de invaliditate. Singura condiție este ca activitatea să fie una pentru care se datorează contribuții de asigurări sociale, conform Codului fiscal. De asemenea, cumulul este permis și pentru persoanele care lucrează ca prestatori Posibilitatea legală de a cumula pensia cu salariul nu înseamnă însă că activitatea poate fi desfășurată fără nicio limitare medicală. Munca trebuie să fie compatibilă cu starea de sănătate, cu capacitatea funcțională rămasă și cu recomandările stabilite în urma expertizei. Dacă activitatea desfășurată indică o schimbare importantă a capacității de muncă, situația poate fi analizată la revizuirea medicală. Cum se depune dosarul Procedura începe cu evaluarea capacității de muncă. Solicitantul trebuie să prezinte documentele medicale care arată diagnosticul, investigațiile efectuate, tratamentele urmate și evoluția bolii. Medicul expert analizează atât afecțiunea, cât și efectele acesteia asupra posibilității de a munci și de a se îngriji. Dacă sunt necesare investigații suplimentare, solicitantul poate fi trimis pentru examinări de specialitate. După emiterea deciziei medicale asupra capacității de muncă, cererea de pensionare și documentele necesare sunt depuse la casa teritorială de pensii competentă în funcție de domiciliu. Dosarul poate cuprinde, după caz, actul de identitate, documentele de stare civilă, carnetul de muncă, adeverințele privind vechimea, veniturile, sporurile și condițiile de muncă, decizia medicală, documentul privind încetarea indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă și actele referitoare la un eventual accident de muncă sau la o boală profesională. Nu toate documentele din lista generală sunt necesare fiecărui solicitant. Dosarul se formează în funcție de istoricul profesional, perioadele lucrate și cauza invalidității. Pensia poate fi revizuită Încadrarea într-un grad de invaliditate nu este obligatoriu definitivă. Beneficiarul poate fi chemat periodic la revizuire medicală, iar medicul expert poate menține gradul, îl poate modifica sau poate constata redobândirea capacității de muncă. Există și situații în care revizuirea periodică nu mai este necesară, inclusiv atunci când invaliditatea afectează ireversibil capacitatea de muncă și nu mai există posibilitatea recuperării, în condițiile stabilite de lege. Neprezentarea nejustificată la revizuirea medicală sau refuzul de a furniza documentele solicitate poate conduce la suspendarea plății pensiei. Dacă starea de sănătate se agravează sau se îmbunătățește înaintea termenului stabilit, pensionarul poate solicita o nouă evaluare. Trecerea într-un alt grad determină recalcularea drepturilor și, în cazul încadrării în gradul I, poate aduce și indemnizația pentru însoțitor. Ce se întâmplă la vârsta standard de pensionare La împlinirea vârstei standard, pensia de invaliditate se transformă din oficiu în pensie pentru limită de vârstă. Casa de pensii compară drepturile, iar persoanei îi este acordat cuantumul cel mai avantajos. Perioadele contributive realizate între timp și elementele care pot influența calculul sunt valorificate potrivit legii. Prin urmare, trecerea la pensia pentru limită de vârstă nu ar trebui să conducă automat la încasarea unei sume mai mici. Transformarea se face din oficiu, fără ca pensionarul să fie obligat să deschidă de la zero o nouă procedură. De ce diferă atât de mult pensiile de invaliditate Două persoane încadrate în același grad pot primi sume foarte diferite. Diferența vine din istoricul contribuțiilor, salariile realizate, durata stagiului contributiv, vârsta la care a apărut invaliditatea, stagiul potențial și eventualele puncte de stabilitate. Gradul de invaliditate nu stabilește singur valoarea pensiei. El influențează punctajul acordat pentru stagiul potențial și dreptul la indemnizația pentru însoțitor, dar partea principală a calculului rămâne legată de contribuțiile efectiv plătite. Din acest motiv, o estimare exactă nu poate fi făcută doar pornind de la diagnostic, numărul anilor lucrați sau ultimul salariu. Cuantumul final este stabilit de casa teritorială de pensii pe baza întregului istoric contributiv și a deciziei medicale asupra capacității de muncă.

Proiectul legii salarizării schimbă grilele ANAF: cât vor câștiga angajații, de la directorul general la arhivar
Eveniment

Proiectul legii salarizării schimbă grilele ANAF: cât vor câștiga angajații, de la directorul general la arhivar

Proiectul revizuit al noii legi a salarizării modifică substanțial modul în care vor fi calculate veniturile angajaților ANAF. Documentul introduce o valoare de referință unică, coeficienți de ierarhizare și un spor de până la 40% din salariul de bază, acordat în funcție de dificultatea activității și de contribuția la îndeplinirea obiectivelor instituției. Simulările arată însă efecte foarte diferite: directorii și o parte dintre inspectorii cu vechime ar urma să își păstreze salariile actuale prin mecanismul de protecție, în timp ce debutanții și unele funcții administrative ar putea beneficia de creșteri directe. Spor de până la 40% pentru personalul ANAF Potrivit proiectului publicat în forma revizuită la 17 iulie 2026, angajații Agenției Naționale de Administrare Fiscală ar putea primi un spor de până la 40% din salariul de bază. Citește și: Pensia anticipată în 2026: cine se poate pensiona mai devreme, cum se calculează suma și ce acte sunt necesare Beneficiul nu ar urma să fie acordat automat întregului personal. Categoriile eligibile, criteriile și procentul efectiv vor fi stabilite prin ordin al conducătorului instituției, în funcție de atribuțiile exercitate, complexitatea activității, responsabilitatea postului și contribuția angajatului la atingerea obiectivelor. Prevederea poate fi aplicată și personalului din alte structuri care desfășoară activități similare în domenii precum politica fiscal-bugetară, colectarea taxelor, controlul fiscal, combaterea fraudei, administrarea datoriei publice, gestionarea fondurilor europene sau prevenirea spălării banilor. În simulările salariale, procentul utilizat pentru fiecare angajat trebuie însă corelat și cu plafonul individual aplicabil sporurilor. Din acest motiv, chiar dacă sporul special poate ajunge instituțional până la 40%, în exemplele de calcul este folosit un procent de 30%. Bonusurile nu se vor cumula Proiectul stabilește că sporul specific nu poate fi cumulat cu toate celelalte mecanisme speciale de recompensare. Angajații care primesc deja majorări pentru activitatea desfășurată în proiecte finanțate din fonduri europene sau beneficiază de stimulente distincte în cadrul ANAF nu vor putea încasa simultan mai multe bonusuri acordate pentru activități comparabile. Limitarea urmărește să evite suprapunerea beneficiilor și creșterea necontrolată a cheltuielilor de personal. Premii pentru performanță, dar și penalizări Noua lege propune și un sistem de tip „bonus-malus”, prin care veniturile vor fi legate mai direct de rezultatele profesionale și de performanța instituției. Dacă indicatorii stabiliți sunt îndepliniți, instituțiile ar putea folosi pentru premiere o sumă de până la 12% din bugetul anual de salarii. În sens invers, neîndeplinirea obiectivelor ar putea conduce, în condițiile stabilite de lege, la diminuări de până la 10%. Pentru personalul implicat direct în inspecție fiscală, antifraudă sau colectarea veniturilor bugetare, acest mecanism poate deveni o sursă suplimentară de câștig. Premiile nu sunt însă venituri garantate, ci depind de indicatorii de performanță și de fondurile disponibile. Cât câștigă acum un director general În prezent, un director general, gradul II, cu studii superioare, are un salariu brut lunar de 19.482 de lei, potrivit situațiilor de transparență salarială analizate. La acesta se poate adăuga sporul pentru condiții vătămătoare, plafonat la maximum 300 de lei brut. Pentru salariul de bază de 19.482 de lei, venitul net indicat în documentele salariale este de aproximativ 11.397 de lei. Dacă proiectul devine lege, salariul va fi calculat pornind de la valoarea de referință de 4.100 de lei și de la coeficientul atribuit funcției. Pentru un director general, coeficientul utilizat în simulare este 2,60. Calculul salariului de bază ar fi: 4.100 de lei × 2,60 = 10.660 de lei brut. Dacă se adaugă o majorare de 30% pentru complexitatea activității fiscale, rezultatul ajunge la aproximativ: 10.660 de lei + 3.198 de lei = 13.858 de lei brut. Suma este cu peste 5.600 de lei mai mică decât salariul de bază aflat în prezent în plată. Directorul nu pierde bani, dar salariul poate rămâne blocat Proiectul conține însă un mecanism de protecție pentru situațiile în care aplicarea noii grile ar produce o scădere nominală a veniturilor. Diferența dintre salariul rezultat din noua formulă și venitul actual ar urma să fie acoperită printr-o sumă compensatorie tranzitorie. În acest scenariu, directorul general nu ar coborî la 13.858 de lei brut, ci și-ar păstra venitul de 19.482 de lei. Salariul net ar rămâne, în principiu, în jurul nivelului actual de 11.397 de lei, atât timp cât regimul de taxare nu se modifică. Protecția are însă și un efect mai puțin avantajos. Salariul poate rămâne înghețat până când venitul calculat potrivit noii grile, inclusiv prin viitoarele indexări ale valorii de referință, va ajunge din urmă suma menținută în plată. Cu alte cuvinte, directorul nu pierde bani la aplicarea legii, dar nici nu beneficiază imediat de creșteri. Inspectorul superior rămâne aproape de salariul actual Situația este diferită pentru un inspector ANAF, clasa I, grad profesional superior, gradația 5. Potrivit datelor salariale analizate, acesta are în prezent un salariu de bază brut de aproximativ 11.414 lei. Adăugând sporul de maximum 300 de lei pentru condiții vătămătoare, venitul brut total ajunge la aproximativ 11.714 lei, iar salariul net este estimat la circa 6.850 de lei. În noua grilă, pentru funcția de execuție de nivel superior este utilizat în simulare un coeficient de aproximativ 2,15. Salariul de bază ar fi: 4.100 de lei × 2,15 = 8.815 lei brut. După aplicarea unei majorări de 30%, venitul calculat ajunge la aproximativ: 8.815 lei + 2.644 lei = 11.459 lei brut. Diferența față de venitul actual de 11.714 lei este de aproximativ 255 de lei. Și în acest caz ar interveni mecanismul de protecție, astfel încât inspectorul să își păstreze venitul aflat în plată. Avantajul este că inspectorul superior se află mult mai aproape de nivelul stabilit prin noua grilă decât directorul general. O viitoare indexare a valorii de referință ar putea acoperi relativ rapid diferența, permițându-i să iasă mai repede din zona sumelor compensatorii și să beneficieze de creșteri salariale efective. Inspectorii debutanți au de câștigat Câștigătorii cei mai vizibili ai reformei ar putea fi inspectorii debutanți, care pornesc în prezent de la salarii mult mai reduse. Un inspector debutant cu studii superioare, fără vechime, are un salariu de bază brut estimat la aproximativ 4.950 de lei. Cu sporul de condiții vătămătoare, venitul total poate ajunge la aproximativ 5.250 de lei brut, ceea ce înseamnă în jur de 3.070 de lei net. Pentru această funcție, simularea folosește un coeficient de 1,35. Noul salariu de bază ar fi: 4.100 de lei × 1,35 = 5.535 de lei brut. După aplicarea unei majorări de 30%, rezultatul urcă la aproximativ: 5.535 lei + 1.660 lei = 7.195 lei brut. Venitul brut ar crește astfel cu aproximativ 1.945 de lei, de la 5.250 la 7.195 de lei. Salariul net ar putea ajunge la aproximativ 4.210 lei, cu peste 1.100 de lei mai mult decât în prezent. Inspectorul debutant nu ar avea nevoie de o sumă compensatorie, deoarece salariul rezultat din noua formulă este superior celui actual. El ar intra direct pe noua grilă și ar beneficia ulterior și de eventualele indexări ale valorii de referință. Arhivarul, câștigător net al reformei Creșteri directe apar și în cazul angajaților contractuali cu studii medii sau generale. Un arhivar încadrat la gradația 5 are în prezent un salariu de bază brut de 6.353 de lei. Cu sporul de maximum 300 de lei, venitul total ajunge la 6.653 de lei brut, iar salariul net este de aproximativ 3.717 lei. Pentru funcțiile administrative cu studii medii, simularea folosește un coeficient de aproximativ 1,45: 4.100 de lei × 1,45 = 5.945 de lei brut. După adăugarea unei majorări de 30%, venitul total ar ajunge la: 5.945 lei + 1.783 lei = 7.728 lei brut. Creșterea ar fi de aproximativ 1.075 de lei brut, iar salariul net ar urca la circa 4.520 de lei. Spre deosebire de directorii ale căror venituri ar fi menținute prin compensații, arhivarul ar primi o majorare efectivă încă de la aplicarea noii grile. Nemulțumirile sindicaliștilor Trecerea la o grilă unitară a fost menținută și în proiectul revizuit, în ciuda protestelor angajaților din sistemul fiscal. Sindicatele au cerut o grilă distinctă pentru administrația fiscală, coeficienți mai mari pentru funcțiile specifice și recunoașterea prin salariu a riscurilor, interdicțiilor și complexității muncii. Reprezentanții angajaților avertizează că ANAF și Autoritatea Vamală Română riscă să piardă în continuare specialiști către mediul privat. Guvernul mizează, în schimb, pe sporul de până la 40%, pe premiile de performanță și pe creșterile concentrate în zona salariilor mici. Din simulări rezultă însă o reformă cu viteze diferite: debutanții și personalul administrativ pot câștiga imediat, inspectorii cu experiență rămân aproape de nivelul actual, iar salariile unor directori vor fi protejate, dar probabil înghețate pentru o perioadă.

Medicul Tesloianu, trimis în judecată pentru implantarea de stimulatoare cardiace de la cadavre
Eveniment

Medicul Tesloianu, trimis în judecată pentru implantarea de stimulatoare cardiace de la cadavre

Medicul cardiolog Dan Tesloianu de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Spiridon" din Iaşi a fost trimis în judecată de Parchetul General, fiind acuzat că a implantat la 185 de pacienţi stimulatoare cardiace extrase de la cadavre. Citește și: Pensia anticipată în 2026: cine se poate pensiona mai devreme, cum se calculează suma și ce acte sunt necesareAcuzaţiile aduse lui Dan Tesloianu sunt de abuz în serviciu, în formă continuată (185 de acte materiale) şi luare de mită. Scandalul a izbucnit în februarie 2023, când Tesloianu a fost reținut pentru 24 de ore. La acel moment, el profesa atât în sistemul public, la Spitalul de Urgență „Sfântul Spiridon din Iași”, cât și la o clinică privată din Iași, unde deține 50% din acțiuni. Au trecut deja 42 de luni de la momentul reținerii la cel al trimiterii în judecată Au trecut deci circa trei ani și jumătate de la momentul reținerii la cel al trimiterii în judecată. Perioada de prescriere pentru abuz în serviciu în forma continuată este de opt ani și curge din mai 2022.  În acelaşi dosar a fost trimis în judecată un alt medic, Eduard Belu, de la Spitalul Militar de Urgenţă "Regina Maria" din Braşov, pentru complicitate la abuz în serviciu, el fiind cel care i-a furnizat lui Dan Tesloianu 24 de stimulatoare cardiace. Stimulatoarele/defibrilatoarele - luate de la cadavre sau din alte surse, neclare - au fost reutilizate/resterilizate, deşi indicaţia producătorilor în acest sens este clară, şi anume că respectivele dispozitive medicale implantabile active sunt de unică folosinţă şi nu se reutilizează/resterilizează, iar unităţilor sanitare le este interzis să reprelucreze şi să reutilizeze dispozitive medicale de unică folosinţă. O mare parte dintre intervenţiile de introducere a unor dispozitive cardiace implantabile, inclusiv extrase de la pacienţi decedaţi, derulate/recomandate de către Dan Tesloianu nu erau necesare, procedându-se la operaţionalizarea lor fie prin consemnarea unor diagnostice fictive, fie prin recomandarea anterioară a unor medicamente care să provoace reacţii de natură a conduce la simptomatologia specifică, arată procurorii.  Deşi unele defibrilatoare au ca indicaţie strictă prevenţia primară sau secundară a morţii cardiace subite, inculpatul a implantat astfel de dispozitive fără justificare clinică, în situaţii care nu impuneau acest lucru, ignorând riscul de a provoca pacienţilor probleme medicale grave sau chiar decesul. Dan Tesloianu a mai fost cercetat în trecut pentru luare de mită, scrie mediaquality.ro.  Astfel, în anul 2014 era clasat un dosar deschis în 2011 la Iași, în care Tesloianu era acuzat că pretindea și lua mită în mod frecvent de la pacienți. Procurorul Emilian Eva a închis acel dosar după câteva zile de cercetare, concluzionând, nu-i așa, că “fapta nu există”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră