marți 27 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Eveniment

10394 articole
Eveniment

Director la stat, nemulțumit că nu ia bonus de câteva sute de mii de lei, a dat compania în judecată

Directorul Salubris Iași, Cătălin Neculau, a dat în judecată societatea pe care o conduce, contestând plafonarea bonusului de performanță aferent anului 2025. Acțiunea a fost înregistrată la Tribunalul Iași pe 25 august 2026, după ce Consiliul Local Iași a limitat componenta variabilă a indemnizației directorilor. Bonus de 12 indemnizații lunare Contractul de mandat semnat în iunie 2023, valabil până la 7 iunie 2027, prevede pentru directorul general o indemnizație fixă și un bonus care poate ajunge la echivalentul a 12 indemnizații lunare, în funcție de îndeplinirea indicatorilor financiari și nefinanciari. Inițial, indemnizația fixă era de 29.418 lei brut pe lună, dar a fost redusă prin acte adiționale. Din ianuarie 2026, aceasta este de 20.128 lei brut lunar. Citește și: Administratorul Palatului CFR a făcut liceul la Arta Teatrală din Bârlad și jurnalismul la Hyperion. Câștigă cât un vicepremier Prin HCL 235 din 23 iunie 2026, reprezentanții Municipiului Iași în AGA Salubris au fost mandatați să aprobe pentru anul 2025 un bonus plafonat la de două ori media câștigului salarial mediu brut lunar din activitatea principală a companiei. Cătălin Neculau susține că limitarea este aplicată retroactiv și că bonusul trebuie calculat conform contractului valabil în 2025. „Sunt niște bani care mi se cuvin pentru anul 2025 și, în septembrie 2026, cineva îmi spune că nu mi se mai cuvin”, a declarat acesta pentru Ziarul de Iași. AMEPIP spune că plafonarea e ilegală Nivelul remunerațiilor de la Salubris a fost criticat și în Consiliul Local. Cosette Chichirău a afirmat că, în 2025, directorii au primit 362.000 de lei componentă fixă și 363.000 de lei componentă variabilă. AMEPIP consideră însă că bonusul devine datorat abia după aprobarea situațiilor financiare. Astfel, chiar dacă recompensa vizează activitatea din 2025, acordarea și plata au loc în 2026, când se aplică noile limite legale. Procesul urmează să stabilească dacă prevalează clauzele contractului de mandat în vigoare în anul evaluat sau plafonul legal aplicabil la momentul aprobării și plății efective a componentei variabile de către acționarul municipal, respectiv Municipiul Iași. 

Director la stat, nemulțumit că nu ia bonus de câteva sute de mii de lei, a dat compania în judecată
Trei „patroni” ai Politehnicii Iași, angajați la clubul Primăriei lui Chirica: salarii de peste 50.000 de euro
Eveniment

Trei „patroni” ai Politehnicii Iași, angajați la clubul Primăriei lui Chirica: salarii de peste 50.000 de euro

CS USV CSM Iași 2020 l-a angajat pe Cristi Amironesei, unul dintre cei cinci „patroni” ai ACSM Politehnica Iași. Clubul de Liga a III-a urmează să primească, în ultimele cinci luni ale anului, cel puțin 450.000 de euro din fonduri publice locale, relatează Ziarul de Iași. „Patron” al Politehnicii, angajat la clubul municipalității Amironesei se va ocupa de echipele de junioare alături de Sorin Comisu. Citește și: PSD s-a aliat cu AUR și alți suveraniști pentru a lăsa PNL fără funcții în conducerea Parlamentului. Posturile PNL, oferite SOS Întrucât nu are calificare de antrenor, acesta a fost încadrat ca team manager, cu un salariu lunar de aproape 800 de euro net. Salarii de peste 50.000 de euro într-un sezon Alți doi oameni din conducerea ACSM Poli, Cezar Honceriu și Vlad Ciobanu, au fost angajați anterior la formația supranumită „pepenii verzi”. Honceriu și-a păstrat funcția de manager al Centrului de Copii și Juniori și primește aproximativ 1.500 de euro net lunar. Ciobanu a devenit șeful secției de fotbal, cu un salariu de circa 1.800 de euro net. Cu tot cu taxele aferente, retribuțiile celor trei vor depăși 50.000 de euro în sezonul 2026–2027. Toți au făcut parte din Consiliul Director al ACSM Politehnica, club care nu s-a înscris în Liga a II-a din cauza problemelor financiare.

Dreptate făcută cu pumnii într-o sală de jocuri: fost șef de galerie al Politehnicii Iași, condamnat
Eveniment

Dreptate făcută cu pumnii într-o sală de jocuri: fost șef de galerie al Politehnicii Iași, condamnat

Marius Șrainer și Bogdan Sofrone, agenți de pază la o sală de jocuri din cartierul Alexandru cel Bun, au fost condamnați după ce au agresat un ieșean suspectat de tentativă de tâlhărie. Unul dintre inculpați este fost șef de galerie al Politehnicii Iași, relatează Ziarul de Iași. Agenți de pază, acuzați că au bătut un client Incidentul s-a produs în mai 2022. Aliodor Damian, aflat sub influența alcoolului, ar fi încercat să-i fure portofelul unui client. Citește și: PSD s-a aliat cu AUR și alți suveraniști pentru a lăsa PNL fără funcții în conducerea Parlamentului. Posturile PNL, oferite SOS Deși fusese alertată Poliția, agenții au intervenit înaintea echipajului și l-au lovit cu pumnii și picioarele. Victima a suferit mai multe leziuni, inclusiv o fractură la glezna stângă, care a necesitat 135-140 de zile de îngrijiri medicale. Condamnări la trei ani cu suspendare Judecătoria i-a condamnat pe Șrainer și Sofrone la câte trei ani de închisoare cu suspendare și i-a obligat să-i achite victimei 60.000 de lei daune morale. Sentința a fost contestată, iar dosarul se află la Curtea de Apel. Pentru Sofrone, hotărârea poate avea consecințe mai grave: el este judecat într-un alt dosar, iar o nouă condamnare ar putea duce la executarea pedepselor în penitenciar.

Facturi uriașe la energie pentru un cămin școlar aflat în vacanță: a fost declanșată o anchetă
Eveniment

Facturi uriașe la energie pentru un cămin școlar aflat în vacanță: a fost declanșată o anchetă

Două facturi la energie electrică au declanșat verificări la căminul Liceului Tehnologic din Vlădeni. Deși era vacanță, unitatea a primit mai întâi o factură de 18.000 de lei, deja achitată, apoi una de peste 30.000 de lei, relatează Ziarul de Iași. Facturi uriașe la căminul școlar din Vlădeni Suspiciunile au apărut după ce conducerea școlii a oprit întrerupătorul general al căminului. Citește și: PSD s-a aliat cu AUR și alți suveraniști pentru a lăsa PNL fără funcții în conducerea Parlamentului. Posturile PNL, oferite SOS Potrivit martorilor, în același moment s-a stins lumina și în magazinul învecinat. Alimentarea spațiului comercial ar fi fost restabilită după câteva ore, în timp ce căminul a rămas deconectat. Primarul și proprietarul spațiului au lipsit Cazul urma să fie discutat în ultima ședință a Consiliului Local Vlădeni, însă au absentat atât primarul Iulian Burdea, cât și consilierul local Ioan Cazimir, proprietarul spațiului comercial. Aleșii PNL și PSD au cerut convocarea unei ședințe extraordinare. Primarul a declarat că situația va fi verificată și că trebuie stabilit cine a greșit. Consilierul Ioan Cazimir susține că problema ar ține de chiriașul magazinului. Autoritățile și furnizorul de energie trebuie acum să stabilească dacă a existat o racordare între cele două imobile, cine a consumat electricitatea și din ce bani vor fi achitate facturile.

Medicamente cu reducere de 90% pentru pensionari: cum poți cere o variantă mai ieftină în farmacie
Eveniment

Medicamente cu reducere de 90% pentru pensionari: cum poți cere o variantă mai ieftină în farmacie

Pensionarii cu venituri reduse pot plăti mult mai puțin pentru anumite tratamente prescrise de medic. Programul social pentru compensarea medicamentelor acoperă 90% din prețul de referință pentru pensionarii ale căror venituri din pensii nu depășesc 2.020 de lei pe lună. Reducerea nu se aplică însă oricărui produs cumpărat din farmacie, iar „compensat 90%” nu înseamnă întotdeauna că pacientul achită doar 10% din prețul afișat. Cine poate beneficia de compensarea cu 90% Programul este destinat pensionarilor care obțin venituri din pensii și, după caz, din indemnizația socială pentru pensionari de cel mult 2.020 de lei pe lună inclusiv. Citește și: Ajutoare de urgență pentru pensionari în 2026: cine poate primi bani și unde trebuie depusă cererea Așadar, dreptul nu se pierde dacă pensia este exact 2.020 de lei. Pensionarii care depășesc plafonul, chiar și cu o sumă mică, nu mai pot primi medicamentele din Sublista B prin acest program special, dar rămân eligibili pentru nivelurile obișnuite de compensare aplicabile tuturor persoanelor asigurate. La stabilirea dreptului sunt avute în vedere exclusiv veniturile din pensii și indemnizația socială pentru pensionari. Foarte important: programul se aplică indiferent dacă beneficiarii realizează sau nu alte tipuri de venituri în afara pensiei (cum ar fi chirii, drepturi de autor sau dobânzi), acestea nefiind luate în calcul pentru pierderea dreptului. Nu se acordă bani în numerar Pensionarul nu primește o sumă separată pentru cumpărarea tratamentului și nu depune o cerere pentru plata retroactivă a medicamentelor. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 Sprijinul este acordat direct prin rețeta compensată. Medicul emite prescripția în cadrul programului destinat pensionarilor cu venituri mici, iar farmacia scade partea suportată din fondurile publice. Pensionarul achită contribuția personală (coplata) și, dacă este cazul, diferența dintre prețul de referință și prețul produsului ales. Ce medicamente intră în program Compensarea specială de 90% privește medicamentele ale căror denumiri comune internaționale sunt incluse în Sublista B a listei aprobate prin HG nr. 720/2008. Citește și: Drepturile pensionarilor în spitale în 2026: când pot face gratuit RMN și CT, ce fac dacă li se cer bani și unde reclamă abuzurile În sistemul obișnuit, medicamentele din această sublistă sunt compensate cu 50% din prețul de referință. Pentru pensionarii care îndeplinesc condiția de venit, compensarea urcă la 90%. Nu intră automat în program: - orice medicament eliberat fără prescripție; - suplimentele alimentare; - vitaminele cumpărate din proprie inițiativă; - produsele naturiste; - medicamentele care nu se regăsesc pe lista aprobată; - tratamentele cumpărate fără rețetă compensată. Faptul că un produs este recomandat de medic nu înseamnă automat că acesta poate fi cumpărat cu o compensare de 90%. Contează sublista în care este încadrată substanța activă și condițiile legale de prescriere. Limita rețetei compensate a ajuns la 336 de lei Pentru acest program există și o limită valorică. Compensarea de 90% se acordă pentru prescripțiile a căror valoare, calculată la nivelul prețului de referință, este de până la 336 de lei pe lună. Limita a fost majorată de la 330 la 336 de lei în 2025, după creșterea cotei de TVA aplicate medicamentelor. Modificarea nu trebuie confundată cu plafonul de venit de 2.020 de lei: prima sumă privește valoarea prescripției, iar cea de-a doua venitul pensionarului. Dacă schema de tratament depășește valoarea de 336 de lei, medicul va emite o a doua rețetă pentru restul medicamentelor. Pentru această a doua prescripție, pacientul nu va mai beneficia de reducerea de 90%, ci de compensarea standard de 50% aplicabilă Sublistei B. De ce pensionarul mai plătește bani la farmacie Cea mai importantă capcană este expresia „compensare de 90%”. Procentul nu se aplică obligatoriu la prețul final de vânzare al cutiei, ci la prețul de referință stabilit pentru medicamentul respectiv. De exemplu, dacă prețul de referință este de 20 de lei, statul suportă 18 lei. Dacă medicamentul ales costă exact 20 de lei, pensionarul va plăti doi lei. Dacă produsul comercial costă 28 de lei, pacientul poate achita cei doi lei rămași din prețul de referință, plus diferența de opt lei dintre prețul produsului și prețul de referință. Prin urmare, contribuția finală poate fi mai mare de 10% din prețul plătit la raft. Pensionarul poate cere o variantă mai ieftină La farmacie, pacientul poate întreba dacă există un medicament cu aceeași substanță activă, aceeași concentrație și formă farmaceutică, dar cu un preț mai apropiat de cel de referință. Farmacistul trebuie să ofere informații despre variantele disponibile. Schimbarea nu este însă posibilă în orice situație, în special atunci când medicul a stabilit, justificat medical, că tratamentul nu trebuie înlocuit. Este important ca pensionarul să nu renunțe la tratament și să nu schimbe singur doza sau produsul doar pentru că diferența de plată este ridicată. Poate cere medicului ori farmacistului să îi explice ce alternative compensate există. Cum se obține rețeta Pensionarul trebuie să se adreseze medicului de familie sau, după caz, medicului specialist aflat în relație contractuală cu casa de asigurări de sănătate. Pentru evitarea problemelor, este util să aibă la consultație: - actul de identitate; - cardul național de sănătate; - cel mai recent talon de pensie sau documentul care dovedește cuantumul pensiei; - scrisoarea medicală, dacă tratamentul a fost recomandat de un specialist. Medicul consemnează în evidențele sale informațiile privind pensia și emite rețeta cu indicarea corectă a programului. Dacă tratamentul a fost stabilit de un specialist, medicul de familie îl poate prescrie în continuare în limitele competenței sale și pe baza unei scrisori medicale conforme. La farmacie, medicamentele se eliberează pe baza prescripției și a cardului de sănătate, cu respectarea termenului de valabilitate al rețetei. Ce trebuie verificat dacă rețeta nu este compensată corect Dacă farmacia solicită o sumă neașteptat de mare, pensionarul trebuie să întrebe: - dacă rețeta a fost emisă în programul pentru pensionarii cu venituri mici; - dacă medicamentul se află în Sublista B; - care este prețul de referință; - cât reprezintă contribuția de 10%; - cât reprezintă diferența dintre prețul produsului și prețul de referință; - dacă există o variantă echivalentă mai ieftină. Bonul fiscal și documentele eliberate de farmacie trebuie păstrate. Dacă problema provine din modul în care a fost emisă rețeta, pensionarul trebuie să revină la medic. Dacă există suspiciunea unui refuz nejustificat sau a unui calcul incorect, poate solicita lămuriri casei județene de asigurări de sănătate. Compensarea de 90% nu înlocuiește celelalte drepturi Programul pentru pensionarii cu venituri mici este distinct de compensarea obișnuită acordată asiguraților și de medicamentele oferite în cadrul programelor naționale de sănătate. În funcție de afecțiune și de sublista în care este încadrat tratamentul, un pensionar poate beneficia și de medicamente compensate în alte procente sau, în anumite condiții, de tratamente fără contribuție personală la nivelul prețului de decontare. De aceea, plafonul de 2.020 de lei nu trebuie interpretat ca o limită generală peste care pensionarii pierd toate medicamentele compensate. El privește numai facilitatea suplimentară prin care medicamentele din Sublista B sunt compensate cu 90%, în loc de nivelul obișnuit de 50%.

Capcana renovărilor din apartament: modificările care pot bloca vânzarea după 25 august
Eveniment

Capcana renovărilor din apartament: modificările care pot bloca vânzarea după 25 august

O bucătărie transformată în open-space, o baie mărită sau o ușă mutată pot face apartamentul mai confortabil. Problemele apar însă atunci când locuința scoasă la vânzare nu mai seamănă cu releveul din documentația cadastrală, iar proprietarul nu poate demonstra că lucrările au fost executate legal. Noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, aplicabil din 25 august 2026, simplifică unele intervenții, dar nu transformă orice recompartimentare într-o lucrare „la liber”. Apartamentul real trebuie să corespundă cu actele În documentația cadastrală a apartamentului există un releveu care arată configurația încăperilor, suprafețele și amplasarea pereților. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Dacă în locuință au fost desființate ziduri, mutate uși sau extinse încăperi, situația din teren poate să nu mai corespundă cu cea înregistrată în evidențele de cadastru și carte funciară. Această nepotrivire nu face automat imposibilă orice vânzare. Extrasul de carte funciară atestă dreptul de proprietate, iar notarul nu efectuează o expertiză tehnică a apartamentului. Totuși, diferențele pot fi descoperite de cumpărător, de cadastrist sau, mai ales, de evaluatorul trimis de bancă atunci când locuința este cumpărată prin credit. Banca poate cere clarificarea situației, actualizarea cadastrului ori actele care au permis lucrările. În unele cazuri, aprobarea creditului poate fi întârziată sau chiar refuzată până la rezolvarea neconcordanțelor. Ce schimbă CATUC din 25 august 2026 Legea nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor – CATUC – a înlocuit, din 25 august 2026, vechea Lege nr. 50/1991 și a introdus procedura simplificată a notificării. Citește și: Gard, pergolă, garaj, piscină sau mansardă: ce mai poți construi fără autorizație după 25 august 2026 Articolul 294 din Cod include printre lucrările care pot fi executate pe baza notificării: - renovarea și extinderea bucătăriei sau a băii în apartamentele din locuințe colective; - anumite compartimentări interioare nestructurale, demontabile și realizate din materiale ușoare; - reparații și înlocuiri la instalațiile interioare; - schimbarea destinației, în situațiile și condițiile stabilite de Cod. Pentru compartimentările ușoare există însă limite clare: nu trebuie afectate căile de evacuare, instalațiile de securitate la incendiu ori nivelul de stabilitate la foc al construcției. Prin urmare, notificarea nu înseamnă o simplă înștiințare trimisă după terminarea lucrărilor. Proiectul trebuie întocmit de specialiștii prevăzuți de lege, iar autoritatea locală poate solicita clarificări sau poate constata că intervenția necesită autorizație de construire. Ușa mutată poate însemna mai mult decât o schimbare de tâmplărie Înlocuirea unei uși interioare, păstrând golul existent, este o lucrare obișnuită. Citește și: Balcoanele închise fără autorizație intră sub reguli noi din 25 august: cum pot fi legalizate și când se ajunge la demolare Cu totul alta este situația în care proprietarul astupă vechiul gol și deschide unul nou în perete. Dacă peretele este structural, intervenția nu poate fi tratată drept simplă renovare. Sunt necesare evaluarea unui specialist, documentație tehnică și autorizație de construire. Tăierea unui gol într-un perete de rezistență poate afecta siguranța întregii clădiri, nu doar apartamentul în care se execută lucrarea. Nici în cazul unui perete nestructural din zidărie nu trebuie presupus automat că este suficientă notificarea. Pentru apartamente, CATUC permite prin această procedură compartimentările nestructurale numai dacă sunt demontabile și realizate din materiale ușoare. Mutarea unei uși într-un zid de cărămidă sau BCA nu se încadrează fără echivoc în această categorie și trebuie verificată înainte la primărie. Bucătăria open-space nu este întotdeauna o modificare minoră Eliminarea peretelui dintre bucătărie și sufragerie este una dintre cele mai frecvente modificări întâlnite la apartamente. Regimul legal depinde însă de natura peretelui, de instalații și de modul în care este alimentată bucătăria. Dacă peretele are rol structural, desființarea lui necesită autorizație și o soluție tehnică admisibilă. Dacă este un perete nestructural din zidărie, nu trebuie confundat cu o compartimentare ușoară și demontabilă. În cazul unei bucătării alimentate cu gaze naturale intervin și normele tehnice specifice instalațiilor de gaze. Eliminarea ușii și unirea bucătăriei cu încăperea de locuit pot impune modificarea instalației, montarea unor sisteme de detectare și închidere automată ori chiar renunțarea la utilizarea anumitor aparate pe gaz, în funcție de situația concretă. Deși CATUC permite renovarea și extinderea bucătăriei prin notificare, această prevedere nu anulează normele de siguranță, obligațiile privind instalațiile și interdicția de a interveni necontrolat asupra structurii. Extinderea băii poate afecta instalațiile comune ale blocului O baie poate fi extinsă, de exemplu, prin includerea unei porțiuni din hol. Codul permite asemenea intervenții prin procedura notificării, însă numai respectând proiectul, cerințele tehnice și celelalte legi aplicabile. Dacă lucrarea presupune mutarea conductelor, a coloanelor comune, a gurilor de ventilație sau a altor elemente care aparțin condominiului, proprietarul nu mai acționează exclusiv în interiorul proprietății sale. Legea nr. 196/2018 stabilește că instalațiile comune și zidurile care separă proprietățile individuale de părțile comune sunt proprietate comună. În asemenea cazuri pot fi necesare acordurile asociației și ale proprietarilor afectați, pe lângă documentele cerute de legislația construcțiilor. Simplul fapt că lucrarea se vede numai în apartament nu înseamnă că ea nu atinge o parte comună a clădirii. Notificarea nu actualizează automat cadastrul Una dintre cele mai importante capcane este confuzia dintre legalitatea lucrării și situația cadastrală. Notificarea ori autorizația permite executarea intervenției, dar modificarea trebuie reflectată, atunci când este cazul, și în documentația cadastrală. Regulamentul de recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, aprobat prin Ordinul ANCPI nr. 600/2023, permite actualizarea informațiilor tehnice, inclusiv a releveului unității individuale. Proprietarul trebuie să apeleze la o persoană autorizată ANCPI, care măsoară apartamentul, verifică actele și întocmește documentația necesară. Procedura diferă în funcție de natura modificării: o simplă actualizare de releveu nu este același lucru cu o reapartamentare prin care rezultă unități locative noi sau se modifică suprafețele și cotele din părțile comune. Important este că cadastrul nu „legalizează” o lucrare executată nelegal. Cadastristul înregistrează situația tehnică pe baza actelor cerute, dar nu poate înlocui autorizația sau procedura de notificare care ar fi trebuit respectată. Ce poate descoperi banca înainte de acordarea creditului La cumpărarea prin credit ipotecar, evaluatorul compară de regulă documentele cu situația întâlnită în apartament. Printre problemele ușor de observat se află: - bucătăria unită cu sufrageria, deși în releveu apare un perete; - o debara sau o cămară desființată; - baia extinsă în hol; - balconul integrat în cameră; - o ușă mutată sau un gol nou practicat în perete; - modificarea suprafețelor încăperilor. În funcție de politica băncii și de gravitatea diferențelor, evaluatorul le poate menționa în raport, poate cere documente suplimentare sau poate condiționa evaluarea de actualizarea cadastrului. O problemă descoperită aproape de data semnării poate compromite calendarul tranzacției și îl poate determina pe cumpărător să renunțe. Se pot îndrepta lucrările făcute fără acte? Nu există o soluție unică și nici legalizare automată. Primul pas ar trebui să fie verificarea apartamentului de către un arhitect sau inginer și compararea situației actuale cu releveul cadastral și cu proiectul inițial al clădirii. Dacă lucrarea putea fi realizată legal prin notificare ori fără formalități, specialistul și autoritatea locală pot stabili documentele necesare pentru actualizarea situației. Dacă era obligatorie autorizația, proprietarul trebuie să urmeze procedura de regularizare prevăzută de CATUC, dacă intervenția respectă normele tehnice și urbanistice. O lucrare care pune în pericol structura, afectează proprietatea comună sau nu poate fi menținută legal poate necesita refacerea apartamentului în forma autorizată. Plata amenzii, singură, nu face lucrarea legală și nu înlocuiește măsurile dispuse de autorități. Verificarea trebuie făcută înainte de publicarea anunțului Proprietarul care intenționează să vândă ar trebui să scoată din dosar releveul cadastral și să îl compare, cameră cu cameră, cu apartamentul. Dacă apar diferențe, este mai sigur să le clarifice înainte să găsească un cumpărător. Ordinea prudentă este: - verificare tehnică - stabilirea regimului juridic al fiecărei lucrări - obținerea actelor lipsă sau readucerea apartamentului la situația legală - actualizarea cadastrului Noul CATUC simplifică unele renovări, inclusiv extinderea bucătăriei și a băii, dar nu șterge trecutul apartamentului și nu transformă o intervenție neautorizată într-una legală. La final, regulă este simplă: la vânzare nu contează doar cum arată apartamentul în realitate, ci dacă proprietarul poate demonstra că locuința din teren este identică cu cea din actele oficiale.

Peste 100 de locuri de muncă la Spitalul „Sf. Spiridon”: cine se poate înscrie și când au loc concursurile
Eveniment

Peste 100 de locuri de muncă la Spitalul „Sf. Spiridon”: cine se poate înscrie și când au loc concursurile

Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Spiridon” Iași a scos la concurs 104 posturi pe perioadă nedeterminată, după deblocarea angajărilor în sistemul sanitar. Sunt disponibile 33 de locuri pentru îngrijitoare, 29 pentru infirmiere, 11 pentru infirmiere debutante, 19 pentru personal ATI și 12 pentru brancardieri, relatează Ziarul de Iași. Posturile sunt repartizate în secții precum ATI, Cardiologie, Chirurgie, Neurochirurgie, Gastroenterologie, Neurologie, Ortopedie, Oftalmologie și UPU-SMURD. Dosarele se depun până pe 11 septembrie Candidații se pot înscrie la Compartimentul Personal al spitalului, de pe Bulevardul Independenței nr. 1, în intervalul 11.00–14.00. Citește și: Financial Times arată că PSD a blocat reformele din PNRR, inclusiv legea salarizării bugetarilor. Reformele loveau în clientela PSD, scrie FT Taxa de concurs este de 50 de lei. Pentru infirmiere se cer certificatul de calificare și minimum șase luni vechime. Infirmierele debutante nu au nevoie de vechime, iar pentru îngrijitoare și brancardieri sunt solicitate actele de studii. Dosarul include și cazierul judiciar, certificatul de integritate comportamentală, adeverința medicală și CV-ul. Când au loc probele Proba scrisă este programată pe 24 septembrie, iar interviul pe 30 septembrie. Rezultatele finale și repartizarea pe secții vor avea loc pe 6 octombrie, în ordinea punctajelor obținute. Angajările vin după protestele SANITAS, care au reclamat deficitul grav de personal din spitale.

Mister pe holurile Justiției: un cărucior Auchan transportă dosare între arhivă și săli, dar nimeni nu știe de unde provine
Eveniment

Mister pe holurile Justiției: un cărucior Auchan transportă dosare între arhivă și săli, dar nimeni nu știe de unde provine

Un cărucior de cumpărături inscripționat Auchan este folosit în Judecătoria Iași pentru transportarea dosarelor între arhivă, birouri și sălile de judecată. Conducerea Curții de Apel a declarat pentru Ziarul de Iași că acesta nu a fost cumpărat de instituție, ci adus de un angajat pensionat între timp. Dosarele Justiției, în căruciorul Auchan Vicepreședinta Curții de Apel Iași, Diana-Mihaela Cheptene-Micu, a precizat că reprezentanții Judecătoriei urmau să verifice evidența cărucioarelor și modul în care sunt utilizate. Citește și: Financial Times arată că PSD a blocat reformele din PNRR, inclusiv legea salarizării bugetarilor. Reformele loveau în clientela PSD, scrie FT Nu a fost lămurit însă cum a intrat fostul angajat în posesia celui purtând sigla supermarketului. Instanțele au cumpărat doar trei cărucioare Dosarele voluminoase pot cântări zeci de kilograme, astfel că asemenea echipamente sunt indispensabile. Totuși, instanțele ieșene au achiziționat, potrivit datelor disponibile în sistemul public, numai trei cărucioare în ultimii cinci ani: două în 2021, cu 470 de lei fiecare, și unul în 2026, cu 543 de lei. Pe platformele de anunțuri, cărucioarele de supermarket sunt vândute cu prețuri de la aproximativ 100 de lei până la câteva sute. Situația este cu atât mai neobișnuită cu cât magazinele instalează sisteme antifurt pentru a împiedica scoaterea lor din perimetru.

Pentru că în 2025 a avut pierderi istorice, conducerea Aeroportului Craiova, unde director este cumnatul Olguței Vasilescu, și-a crescut masiv remunerația
Eveniment

Pentru că în 2025 a avut pierderi istorice, conducerea Aeroportului Craiova, unde director este cumnatul Olguței Vasilescu, și-a crescut masiv remunerația

„Valoarea totală a pachetului de remunerare” pentru conducerea Aeroportului Craiova a sărit de la 193.508 lei, în 2024, la 1.607.836 de lei, arată datele AMEPIP, actualizate la 25 iunie. AMEPIP nu prezintă datele defalcate, pentru membrii consiliului de administrație și conducerea executivă a aeroportului. Pe site-ul aeroportului nu se pot găsi deloc aceste informații.  Citește și: Olguța Vasilescu a început pregătirile de Crăciun: cumpără sute de brazi pentru „Tărâmul elfilor” Oficial, membrii CA-ului sunt independenți, dar CV-urile lor arată că au avut cariere legate de PSD. Ei au fost plasați în aceste poziții de Consiliul Județean Dolj, un fief PSD.  Pierderi în 2025 și 2026, deși aeroportul este subvenționat de Consiliul Județean, dominat de PSD Aeroportul este o regie a consiliului județean Dolj, iar director general al aeroportului este Sorin Manda, cumnatul Olguței Vasilescu, primarul Craiovei. Președintele CJ Dolj este pesedistul Cosmin Vasile.  Aeroportul Craiova a înregistrat, în 2025, pierderi fără precedent, de peste opt milioane de lei, în timp ce datoriile sunt de 92 de milioane de lei, arată datele publice. Din 2005, aeroportul nu a avut pierderi atât de mari.  În decembrie 2025, Sorin Grindeanu a participat la inaugurarea noului terminal al Aeroportului Internaţional Craiova. Acest terminal trebuia construit cu fonduri europene, dar nu a fost finalizat la timp. Pentru 2026, bugetul aprobat de Consiliul Județean prevede deja pierderi de circa trei milioane de lei, deși transferurile de la CJ cresc la 24 de milioane de lei.  Aeroportul este condus din 2021 de Sorin Manda, fratele lui Claudiu Manda, secretar general al PSD, și cumnat al Olguței Vasilescu, primarul Craiovei. În decembrie 2025, deși aeroportul avea pierderi masive, mandatul său a fost prelungit până în 2029.  În mai 2026, când Asociația Aeroporturilor a publicat ultimele date privind traficul, Craiova se afla pe locul șapte, cu 70.483 de pasageri, după Suceava, Timișoara, Băneasa, Iași, Cluj și Otopeni. Manda este vicepreședinte al asociației.  Sorin Manda are un masterat la Institutul Ovidiu Șincai, o anexă a PSD, și un altul, în „Managementul Organizațiilor Sportive”, la universitatea locală, din Craiova. El a absolvit „drept juridic” la universitatea din Craiova. Pe site-ul aeroportului nu se poate găsi contractul de mandat al lui Manda. În 2023, el avea o indemnizație brută de 37.000 de lei. 

Apare un nou partid pe scena politică din Iași: cine se află în spatele Mișcării pentru Iași
Eveniment

Apare un nou partid pe scena politică din Iași: cine se află în spatele Mișcării pentru Iași

Tribunalul București va judeca pe 9 septembrie cererea de înființare a Partidului „Mișcarea pentru Iași”, depusă pe 19 august. Doi dintre cei trei fondatori au legături strânse cu organizațiile civice asociate militantului Cătălin Urtoi, potrivit Ziarul de Iași. Doi fondatori, implicați în proiectele lui Urtoi Formațiunea este fondată de Dan Cosmin Aionoaie, Sorin Viorel Pintilei și Ștefan Gabriel Vezeteu. Pintilei și Vezeteu au fost activi în asociațiile „Împreună pentru A8” și „#Haicăsepoate”, cunoscute pentru campaniile dedicate Autostrăzii Unirii. Citește și: Financial Times arată că PSD a blocat reformele din PNRR, inclusiv legea salarizării bugetarilor. Reformele loveau în clientela PSD, scrie FT Vezeteu a candidat în 2020 la Consiliul Local Iași din partea partidului care îl susținea pe Urtoi pentru Primărie. Pintilei, prieten din copilărie al activistului, nu a exclus o eventuală susținere a acestuia la alegerile din 2028. Urtoi neagă orice implicare politică „Știu de demers, dar nu sunt implicat”, a declarat Cătălin Urtoi pentru Ziarul de Iași. Acesta susține că rămâne independent și că se concentrează exclusiv asupra proiectelor A8 și Monorail. Urtoi, un critic constant al primarului Mihai Chirica, promovează Monorailul drept soluție pentru traficul aglomerat. În trecut, alte două partide locale, „Pentru Iași” și „Pro Iași”, au avut destine politice modeste.

Pensionarii pot recupera vechimea din anii de ucenicie: actele care dovedesc practica în producție
Eveniment

Pensionarii pot recupera vechimea din anii de ucenicie: actele care dovedesc practica în producție

Anii petrecuți la școala profesională nu sunt adăugați automat la vechimea pentru pensie. Pentru foștii elevi care au fost însă ucenici la locul de muncă, au primit salariu ori au desfășurat practică în producție, răspunsul poate fi diferit. Recunoașterea depinde de forma în care a fost organizată pregătirea, de perioada în care aceasta s-a desfășurat și, mai ales, de documentele pe care pensionarul le poate prezenta. Diploma de absolvire dovedește studiile, dar nu demonstrează singură existența unei activități care constituie stagiu de cotizare. Școala profesională nu este perioadă asimilată automat Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii face distincție între stagiul contributiv, perioadele asimilate și perioadele necontributive recunoscute de lege. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Articolul 14 enumeră perioadele asimilate stagiului de cotizare. În această categorie intră, în anumite condiții, studiile universitare urmate la zi sau cu frecvență și absolvite cu diplomă, serviciul militar, anumite concedii pentru incapacitate temporară de muncă, perioadele în care persoana a beneficiat de unele drepturi de asigurări sociale și concediul pentru creșterea copilului. Școala profesională, fiind o formă de învățământ preuniversitar, nu apare în această enumerare. Prin urmare, simplul fapt că o persoană a urmat și a absolvit o școală profesională nu înseamnă că întreaga perioadă trebuie adăugată automat la pensie. Aceasta este diferența principală față de facultate: studiile universitare pot constitui perioadă asimilată dacă sunt îndeplinite condițiile legale, în timp ce școala profesională trebuie analizată în funcție de activitatea concretă desfășurată în timpul pregătirii. Elev la școala profesională sau ucenic la locul de muncă În trecut au existat mai multe forme de pregătire profesională, care astăzi pot părea identice, dar care aveau regimuri juridice diferite. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Într-o primă situație, persoana era elev al unei școli profesionale, participa la cursuri și efectua perioade de practică, fără să aibă un raport de muncă ori statutul juridic al unui ucenic angajat. Într-o altă situație, pregătirea se făcea prin ucenicie la locul de muncă sau în școli profesionale organizate în legătură cu întreprinderile. Ucenicul putea desfășura activitate în producție, putea apărea în evidențele unității și putea primi salariu ori alte drepturi aferente muncii prestate. Numai denumirea înscrisă pe diploma de absolvire – „școală profesională”, „școală de meserii” sau „școală profesională de ucenici” – nu rezolvă automat problema. Casa de pensii va analiza ce formă de pregătire a existat în realitate și ce poate fi dovedit cu documente. Ce a stabilit Înalta Curte în privința uceniciei O bază juridică esențială este Decizia nr. 18/2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 Decizia este obligatorie pentru instanțe și a clarificat modul în care poate fi valorificată pregătirea profesională desfășurată prin ucenicie. Înalta Curte a stabilit reguli diferite, în funcție de perioada istorică: - înainte de 1 ianuarie 1949, ucenicia poate fi considerată stagiu de cotizare dacă ucenicul a primit salariu ori a cotizat la fostele case de asigurări sociale; - între 1 ianuarie 1949 și 1 ianuarie 1954, perioada poate fi recunoscută drept vechime în muncă, indiferent dacă a existat obligația virării contribuțiilor, dar constituie stagiu de cotizare numai în măsura în care s-a cotizat la fostele case de asigurări sociale; - după 1 ianuarie 1954 și până la 1 aprilie 2001, perioada practicii în producție desfășurate în cadrul pregătirii prin ucenicie poate constitui stagiu de cotizare și vechime în muncă. Pentru majoritatea pensionarilor interesați astăzi este relevantă ultima situație. Atenție însă la formulare: Înalta Curte se referă la perioada practicii în producție, nu stabilește că toți anii în care cineva a fost înscris la școala profesională se adaugă automat la vechime. Salariul și contractul de ucenicie sunt dovezi importante Primirea unui salariu, existența unui contract de ucenicie sau înscrierea persoanei în evidențele de muncă ale întreprinderii sunt argumente importante pentru recunoașterea perioadei. Totuși, în cazul uceniciei desfășurate între 1 ianuarie 1954 și 1 aprilie 2001, analiza nu trebuie redusă exclusiv la întrebarea dacă elevul a primit bani. Decizia ÎCCJ pune accent și pe dovada practicii în producție, în cadrul sistemului de pregătire profesională aplicabil la vremea respectivă. O bursă școlară nu este însă, prin ea însăși, echivalentă cu salariul. Nici masa, cazarea, echipamentul sau alte avantaje acordate elevilor nu demonstrează automat existența unui raport de muncă ori a unei perioade contributive. Casa de pensii trebuie să poată identifica natura sumelor primite și temeiul în care s-a desfășurat activitatea. Ce documente pot dovedi ucenicia și practica Pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, dovada vechimii se face, în primul rând, cu carnetul de muncă. Dacă informațiile lipsesc, sunt incomplete sau nu descriu clar forma de pregătire, pot deveni necesare și alte înscrisuri. Pensionarul poate căuta: - carnetul de muncă; - contractul de ucenicie; - adeverințe eliberate de fostul angajator; - adeverințe ale școlii profesionale; - certificate sau foi matricole care conțin informații despre practica în producție; - decizia de repartizare la întreprindere; - evidențe privind încadrarea ca ucenic; - state de plată; - registre de evidență a personalului; - documente din care rezultă perioadele efective de practică; - acte păstrate de deținătorul legal al arhivei fostei întreprinderi. Adeverința ar trebui să indice cât mai precis perioada, forma de pregătire, unitatea în care s-a desfășurat practica, activitatea prestată, eventualele venituri și documentele primare pe baza cărora a fost emisă. O formulare generală precum „a urmat cursurile școlii profesionale în perioada 1975–1978” dovedește școlarizarea, dar poate fi insuficientă pentru a demonstra practica în producție sau ucenicia. Diploma nu este suficientă în toate cazurile Una dintre cele mai frecvente greșeli este depunerea exclusivă a diplomei de absolvire. Diploma arată că persoana a obținut o calificare, dar nu precizează neapărat: - câte luni a desfășurat practică în producție; - în ce întreprindere a lucrat; - dacă avea statut de ucenic; - dacă a primit salariu; - dacă au existat contribuții de asigurări sociale; - dacă practica a fost continuă sau organizată numai în anumite intervale. De aceea, pensionarul trebuie să încerce să obțină documente din arhiva școlii și din arhiva întreprinderii unde a fost făcută practica. Unde se caută actele dacă întreprinderea nu mai există Dispariția fostei fabrici nu înseamnă neapărat că au dispărut și documentele sale. Arhiva poate fi păstrată de: - societatea care a preluat întreprinderea; - lichidator; - un deținător legal de arhivă; - un operator economic autorizat să presteze servicii arhivistice; - Arhivele Naționale sau structurile județene, în funcție de fondul documentar; - unitatea de învățământ ori instituția care a preluat arhiva fostei școli. Solicitarea trebuie să conțină numele purtat în perioada respectivă, anul nașterii, denumirea exactă a școlii și întreprinderii, meseria, secția și intervalul aproximativ în care s-a desfășurat pregătirea. Este util ca pensionarul să ceară nu doar o confirmare a școlarizării, ci în mod expres o adeverință privind ucenicia, practica în producție, perioada efectivă, veniturile și documentele primare existente în arhivă. Ce face persoana care urmează să iasă la pensie Cine nu este încă pensionar ar trebui să depună înscrisurile odată cu cererea de pensionare și să păstreze copii ale tuturor documentelor. După primirea deciziei, trebuie verificată atent anexa privind stagiile valorificate. Dacă perioada de ucenicie sau practică nu apare, pensionarul poate solicita explicații scrise casei teritoriale de pensii. Dacă decizia refuză valorificarea perioadei, aceasta poate fi contestată la tribunalul competent, în termen de 45 de zile de la comunicare, potrivit articolului 127 din Legea nr. 360/2023. Decizia necontestată în termen devine definitivă. Ce poate face pensionarul dacă perioada lipsește din pensie Dacă pensionarul găsește ulterior documente noi, le poate depune la casa teritorială de pensii împreună cu o cerere prin care solicită valorificarea perioadei și recalcularea drepturilor. Trebuie făcută însă diferența între două situații: - recalcularea pe baza unor documente noi, care nu se aflau în dosar la stabilirea pensiei; - revizuirea, atunci când se constată diferențe între drepturile stabilite sau plătite și cele legal cuvenite, pe baza documentelor și situației care trebuiau analizate. Momentul de la care se acordă eventualele diferențe poate depinde de procedura aplicabilă. De aceea, cererea trebuie înregistrată oficial, iar pensionarul trebuie să solicite o decizie scrisă, nu să se mulțumească doar cu un răspuns verbal primit la ghișeu. O cerere fără număr de înregistrare este greu de dovedit ulterior. Recunoașterea perioadei poate majora pensia? Dacă perioada este acceptată drept stagiu și nu fusese valorificată anterior, ea poate influența vechimea totală și calculul pensiei. Efectul concret depinde însă de: - durata efectiv recunoscută; - veniturile care pot fi dovedite; - legislația aplicabilă perioadei respective; - celelalte stagii din dosar; - modul în care casa de pensii stabilește punctajul aferent. Nu se poate afirma că recunoașterea a doi sau trei ani de școală profesională aduce automat o anumită sumă. Uneori poate fi recunoscută numai practica efectivă, nu întreaga durată a studiilor. De asemenea, nu orice perioadă adăugată stagiului produce automat puncte de stabilitate. Potrivit Legii nr. 360/2023, acestea se acordă pentru stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani. Efectul uceniciei asupra punctelor de stabilitate depinde de natura juridică în care perioada este recunoscută și de contribuțiile ori veniturile dovedite în cazul concret. Refuzul verbal al funcționarului nu încheie procedura Pensionarii primesc uneori explicația sumară că „școala profesională nu se ia în calcul”. Afirmația este corectă numai dacă se referă la simpla perioadă de școlarizare, fără alte elemente care să poată fi valorificate. Dacă persoana a fost ucenic, a lucrat într-o întreprindere sau a făcut practică în producție, situația trebuie analizată în lumina documentelor și a Deciziei ÎCCJ nr. 18/2015. Pensionarul ar trebui să depună actele înregistrat și să ceară emiterea unei decizii. Numai un act scris poate fi analizat și, dacă este cazul, contestat în instanță. Greșelile care pot duce la pierderea unei perioade de vechime Cele mai frecvente greșeli sunt: - presupunerea că diploma este suficientă; - solicitarea unei adeverințe care menționează doar anii de școală; - confundarea bursei cu salariul; - lipsa perioadelor exacte de practică; - renunțarea la căutarea arhivei după dispariția întreprinderii; - acceptarea unui refuz verbal din partea casei de pensii; - ratarea termenului de 45 de zile pentru contestarea deciziei; - solicitarea automată a recunoașterii tuturor anilor, fără separarea cursurilor de practica în producție. Regula esențială pentru foștii elevi ai școlilor profesionale Școala profesională nu este echivalentă automat cu vechimea în muncă. Dar nici nu trebuie exclusă din start numai pentru că nu figurează printre perioadele asimilate din actuala lege a pensiilor. Pentru foștii ucenici și pentru persoanele care au desfășurat practică în producție, perioada poate fi valorificată dacă forma de pregătire și activitatea sunt dovedite corespunzător. Rezultatul nu depinde doar de denumirea școlii, ci de ceea ce a făcut efectiv persoana, de regimul juridic aplicabil atunci și de actele care au rămas în arhive. Înainte de a accepta că anii respectivi sunt pierduți, pensionarul ar trebui să verifice carnetul de muncă, arhiva școlii și arhiva fostei întreprinderi. Uneori, o adeverință completă poate recupera o perioadă care lipsește de zeci de ani din dosarul de pensie.

Dărâmarea unui perete în apartament după 25 august: când ajunge notificarea și când trebuie autorizație
Eveniment

Dărâmarea unui perete în apartament după 25 august: când ajunge notificarea și când trebuie autorizație

O renovare care începe cu dorința de a avea un living mai mare se poate transforma într-o intervenție periculoasă și ilegală dacă proprietarul confundă un perete de compartimentare cu un element al structurii de rezistență. Grosimea zidului, materialul din care este făcut sau sunetul produs atunci când îl lovești nu oferă un verdict sigur. Noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, intrat în vigoare la 25 august 2026, simplifică procedura pentru anumite recompartimentări. Nu le permite însă proprietarilor să demoleze orice perete fără documentație și fără verificarea unui specialist. Nu orice perete din apartament are același rol Înainte de începerea lucrărilor trebuie făcută diferența între trei categorii principale. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Elementele structurale fac parte din sistemul care susține clădirea și preia încărcările. În această categorie pot intra stâlpii, grinzile, diafragmele din beton armat și, în funcție de sistemul constructiv, anumiți pereți din beton sau zidărie portantă. Găurirea, decuparea sau demolarea lor poate modifica felul în care clădirea se comportă, inclusiv în cazul unui cutremur. Faptul că intervenția privește doar apartamentul propriu nu înseamnă că efectele se opresc la ușa acestuia. Pereții nestructurali zidiți separă încăperile, dar nu au rol portant. Ei pot fi realizați din cărămidă, BCA sau alte elemente de zidărie. Chiar dacă nu susțin clădirea, demolarea lor modifică proiectul și compartimentarea apartamentului. În plus, pot ascunde instalații electrice, conducte, coloane sau trasee de ventilație. Compartimentările ușoare și demontabile sunt realizate, de regulă, din gips-carton, panouri sau alte materiale ușoare, montate pe o structură care poate fi desfăcută. Acestea nu trebuie confundate cu un perete zidit numai pentru că și acesta este declarat „neportant”. Cum afli dacă peretele este structural Prima verificare trebuie făcută în proiectul inițial al clădirii și în cartea tehnică a construcției. Citește și: Gard, pergolă, garaj, piscină sau mansardă: ce mai poți construi fără autorizație după 25 august 2026 Documentele pot exista la asociația de proprietari, la proiectant, în arhiva primăriei sau la alte instituții care au preluat fondurile documentare. Planul cadastral al apartamentului arată compartimentarea înregistrată, dar nu reprezintă întotdeauna o analiză a structurii și nu trebuie folosit singur pentru a decide că un perete poate fi demolat. Dacă documentația inițială lipsește, este incompletă ori nu permite identificarea sigură a sistemului constructiv, soluția corectă este consultarea unui arhitect sau inginer structurist și, când natura intervenției o cere, realizarea unei expertize de către un expert tehnic atestat. Nu sunt metode sigure: - măsurarea aproximativă a grosimii; - ciocănirea peretelui pentru a vedea dacă „sună a gol”; - comparația cu pereții modificați de vecini; - presupunerea că un perete este nestructural fiindcă nu apare foarte gros pe schița cadastrală; - începerea demolării până când muncitorii „văd ce găsesc”. În unele blocuri, mai ales în cele construite din panouri prefabricate sau cu diafragme din beton armat, un element care pare un simplu perete poate avea rol structural. Trei regimuri diferite după 25 august 2026 Legea nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, CATUC, a intrat în vigoare la 25 august 2026 și a abrogat vechea Lege nr. 50/1991. Citește și: Balcoanele închise fără autorizație intră sub reguli noi din 25 august: cum pot fi legalizate și când se ajunge la demolare Noul sistem trebuie citit pe trei niveluri: lucrări fără formalități, lucrări realizate prin notificare și lucrări care necesită autorizație. Reparațiile interioare obișnuite, care nu modifică structura și compartimentarea, de exemplu, zugrăveli, schimbarea finisajelor sau anumite reparații la instalațiile proprii, pot intra în categoria lucrărilor executate fără autorizație și fără notificare, în condițiile articolului 299 din CATUC. Situația se schimbă când este mutat, desființat sau construit un perete. Recompartimentarea nu mai este o simplă operațiune de finisare. Pereții nestructurali pot intra în procedura notificării Articolul 294 alineatul (2) litera b) din CATUC include între intervențiile care pot fi realizate prin notificarea autorității locale: - modificările de compartimentare sau remodelările pereților interiori nestructurali; - compartimentările interioare nestructurale, demontabile, realizate din materiale ușoare. Prin urmare, după 25 august 2026, desființarea sau modificarea unui perete interior nestructural nu conduce automat la procedura clasică a autorizației de construire. Lucrarea poate fi încadrată în procedura simplificată a notificării. Există însă o diferență importantă între cele două categorii. Un perete din cărămidă poate fi nestructural, dar nu este, din acest motiv, și o compartimentare ușoară, demontabilă. Natura exactă a lucrării trebuie indicată în proiectul depus odată cu notificarea. În cazul compartimentărilor ușoare, legea cere și ca intervenția să nu afecteze: - lungimea sau gabaritul căilor de evacuare; - instalațiile care asigură securitatea la incendiu; - gradul de rezistență ori nivelul de stabilitate la foc al construcției. Simplificarea este reală, dar „doar prin notificare” nu înseamnă că proprietarul trimite primăriei un e-mail și începe demolarea în aceeași zi. Ce trebuie depus la primărie Potrivit articolului 295 din CATUC, notificarea se transmite înainte de începerea lucrărilor și este însoțită de documentele cerute de lege, între care formularul corespunzător și un proiect tehnic de execuție cu conținut simplificat, elaborat de specialiști. Autoritatea verifică încadrarea lucrării. În maximum 15 zile lucrătoare poate solicita clarificări sau documente suplimentare, poate stabili că este necesară autorizația ori poate respinge motivat notificarea. Dacă nu intervine una dintre aceste situații în termenul legal, poate opera aprobarea tacită, cu respectarea condițiilor prevăzute de Cod. Așadar, proprietarul nu trebuie să demoleze mai întâi peretele și să notifice ulterior primăria. Procedura este prealabilă, iar proiectul trebuie să descrie situația existentă și modificarea propusă. Când este necesară autorizația Intervențiile asupra elementelor structurale nu intră în categoria recompartimentărilor nestructurale pentru care CATUC permite notificarea. Dacă se dorește realizarea unui gol într-un perete portant, lărgirea unui gol existent, decuparea unei diafragme, intervenția asupra unui stâlp sau a unei grinzi ori orice altă modificare a structurii de rezistență, este necesară procedura completă de autorizare. În funcție de lucrare, documentația poate presupune expertiză tehnică, proiect de intervenție, verificarea proiectului și soluții de consolidare. Nici expresia „doar o ușă” nu schimbă regimul juridic. Un gol de dimensiuni reduse executat într-o diafragmă rămâne o intervenție structurală. Mai mult, un specialist poate constata că intervenția dorită nu este sigură și nu poate fi autorizată în forma propusă. Autorizația nu este o formalitate care legalizează automat orice proiect imaginat de proprietar. Acordul asociației sau al vecinilor Într-un condominiu, structura de rezistență, fațada, acoperișul, instalațiile comune și alte elemente prevăzute de lege sunt părți comune, chiar dacă unele traversează sau delimitează proprietatea individuală. Articolul 39 din Legea nr. 196/2018 prevede că modificările constructive ale unor părți sau elemente ale condominiului se fac, în cazurile reglementate, cu acordul a două treimi dintre proprietarii membri ai asociației, cu acordul tuturor proprietarilor direct afectați și pe baza autorizației de construire. Articolul 41 obligă proprietarul ca, înaintea modificărilor constructive din proprietatea individuală, să obțină avizele și autorizațiile prevăzute de legislație și să nu pună în pericol integritatea structurală a condominiului, celelalte apartamente sau sănătatea locatarilor. Pentru o compartimentare strict interioară, nestructurală, care nu afectează părți comune, instalații comune ori drepturile altor proprietari, nu trebuie presupus automat că este necesar votul întregii asociații. Încadrarea exactă depinde însă de conținutul proiectului. Dacă sunt afectate structura, coloanele comune, fațada, ventilația sau alte elemente comune, apar obligații suplimentare. Atenție la conducte, ventilație și instalațiile comune Un perete poate fi nestructural și totuși să nu poată fi demolat după bunul plac. Prin el pot trece coloane de apă, gaze, încălzire, cabluri ori instalații cu rol în protecția la incendiu. Extinderea bucătăriei sau a băii poate avea consecințe suplimentare: mutarea instalațiilor, modificarea ventilației, intervenții asupra hidroizolației sau schimbarea condițiilor sanitare și de securitate. De aceea, încadrarea nu trebuie făcută exclusiv după întrebarea „ține sau nu ține blocul?”. Apartamentul trebuie să corespundă și în acte După modificarea legală a compartimentării, proprietarul trebuie să verifice dacă sunt necesare recepția lucrării și actualizarea documentației cadastrale. Planul real al locuinței trebuie să corespundă cu documentele folosite la vânzare, creditare, asigurare sau succesiune. O recompartimentare executată fără actele necesare poate ieși la iveală tocmai când proprietarul dorește să vândă apartamentul. Atunci pot apărea probleme la actualizarea cadastrului, la notar sau în relația cu banca viitorului cumpărător. Regula sigură înainte de a lua barosul Ordinea corectă este simplă: Se obține proiectul inițial sau cartea tehnică a clădirii. Peretele este verificat de un arhitect ori inginer structurist. Dacă există îndoieli privind rolul său, se solicită expertiza unui specialist atestat. Proiectantul stabilește dacă lucrarea intră în procedura notificării sau necesită autorizație. Se verifică dacă sunt afectate părți comune și dacă sunt necesare acordurile prevăzute de Legea nr. 196/2018. Documentația se depune înainte de începerea lucrărilor. Demolarea începe numai după parcurgerea procedurii legale. Pe scurt, ideea esențială a noului Cod este că unele recompartimentări au devenit mai ușor de aprobat, nu că pereții apartamentelor au devenit liberi la demolare. Un perete nestructural poate necesita notificare și proiect, iar unul structural nu trebuie atins în lipsa expertizei, a proiectării și a autorizației cerute de lege.

Olguța Vasilescu a început pregătirile de Crăciun: cumpără sute de brazi pentru „Tărâmul elfilor”
Eveniment

Olguța Vasilescu a început pregătirile de Crăciun: cumpără sute de brazi pentru „Tărâmul elfilor”

Societatea Eco Urbis, deținută de Primăria Craiova, vrea să cumpere 550 de brazi pentru Târgul de Crăciun, care va avea ca temă „Tărâmul Elfilor”, scrie Gazeta de Sud. Costul achiziției: circa 50.000 de euro. Citește și: Clasamentul trusturilor de presă care au luat bani de la partide - EFOR. Trei dintre primii patru patroni, cu probleme penale Eco Urbis a înregistrat, în 2025, datorii de 17,3 milioane de lei, față de 14,4 milioane de lei în 2024.  Primăria Craiova a cumpărat, direct, fără licitație, de la Antena 3, „servicii de organizare evenimente educative”, cu ocazia Zilelor Craiovei, arată pagina de Facebook Banii Noștri, care prezintă datele achiziției. Primăria Craiovei, condusă de Olguța Vasilescu, plătește pentru aceste servicii oferite de televiziunea controlată de Dan Voiculescu suma de 139.000 de lei.  Petrecerea începe pe 13 noiembrie Primăria va cumpăra, prin Eco Urbis, 400 de pomi de Crăciun din specia Picea pungens glauca, adică molizi, care trebuie să aibă între 1,75 și 1,95 metri înălțime, și 150 de pomi de Crăciun tăiați, din specia Abies Nordmanniana, cunoscută drept bradul de Nordmann. Aceștia trebuie să aibă înălțimea  minimă de 5,90 metri și maximă de 6,50 metri. Târgul de Crăciun din acest an va începe la 13 noiembrie și se va finaliza la început de ianuarie. Primăria condusă de Olguța Vasilescu (PSD) va aduce în zona de distracții un carusel, trenuleț tematic, roată panoramică, Căsuța lui Moș Crăciun, Liftul lui Moș Crăciun, roller coaster, mașinuțe tamponabile și Sania Zburătoare. În martie 2026, Eco Urbis a instalat în Craiova o controversată stație de autobuz în formă de bufniță. Olguța Vasilescu a fost vizibil marcată de critici și a scris, ulterior, pe Facebook: „Cârcotașii! Suntem pe fază? Tocmai am mai montat o stație realizată de Eco Urbis, la blocurile de la Aeroport. Pentru cine nu știe, acel cartier a aparținut de Cârcea, dar acum este al Craiovei. Azi am montat o stație care oferă umbră, are o băncuță din lemn și este în formă de umbrelă. Ia să auzim criticii de artă urbană…”.  În septembrie 2024, DeFapt.ro arăta că primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, și-a tras salariu peste Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor: majorare de 9.000 lei/lună în 2 ani, deși ea are avere uriașă și doar bijuteriile au o valoare de aproape 100.000 euro. Șmecheria legală de care s-a folosit Vasilescu a fost cea prin care președinții de consilii județene, primarii și viceprimarii își pot majora cu până în 50% salariile dacă accesează fonduri europene. Însă legea nu-i obligă să și le majoreze, iar plafonul poate fi sub 50%. Ilie Bolojan, pe atunci președintele Consiliului Județean Bihor, și-a majorat salariul cu doar 35%, deși are una din cele mai bune rate de absorbție a fondurilor europene. Potrivit datelor de pe site-ul primăriei Craiova, în marte 2022, Olguța Vasilescu avea un salariu lunar de 23.400 de lei, inclusiv o majorare de 25%. În martie 2024, ea încasa 21.735 de lei salariu de bază, lunar, brut, plus 10.868 de lei spor pentru absorbția fondurilor europene. În total: 32.603 lei. Olguța Vasilescu și soțul ei, Claudiu Manda - pe locul II în topul chiulangiilor din Parlamentul European - au o avere uriașă, deși au fost bugetari în aproape întreaga lor carieră. Cei doi dețin două case (din care una de 332 mp, la Craiova) și trei apartamente (din care unul la Bruxelles), bijuterii și ceasuri de aproape 100.000 de euro și un Mercedes. Claudiu Manda are un salariu lunar de aproape 8.000 de euro pe lună.

DOCUMENTE Pahonțu, contrazis de foști camarazi din Securitate: A fost la baricada de la Inter pe 21-22 decembrie 1989 (Recorder)
Eveniment

DOCUMENTE Pahonțu, contrazis de foști camarazi din Securitate: A fost la baricada de la Inter pe 21-22 decembrie 1989 (Recorder)

Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază, este acuzat de Recorder că minte grosolan în legătură cu evenimentele de la baricada de la Inter din 21-22 decembrie 1989, respectiv de la mineriada din 13-14 iunie din Piața Universității din București. A fost sau nu a fost la mineriada din 1990? Generalul Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază, a transmis un punct de vedere după acuzațiile formulate în investigația Recorder privind rolul său la Revoluția din 1989 și la mineriada din 13-14 iunie 1990.  Acesta respinge acuzațiile și afirmă că „afirmațiile care mă vizează sunt neadevărate și lipsite de fundament”. Recorder susține, însă, că documente din arhive și declarațiile unor foști militari îl contrazic pe actualul șef al SPP. Cea mai importantă dispută vizează evenimentele din iunie 1990. Pahonțu afirmă că, în acele două zile, el și militarii din subordinea sa au rămas în cazarmă, „conform documentelor aflate în arhiva Jandarmeriei Române”. În schimb, trei foști subordonați ai săi din UM 0305 Băneasa – Ianțuc Cristian Gheorghe, Ianțuc Daniel Ioan și Spătariu Iulian – au declarat în fața procurorilor militari, în Dosarul Mineriadei, că au participat la evenimentele din București, fiind prezenți la Televiziune și în Piața Universității. O altă mărturie este cea a ofițerului Radu Grigoraș, coleg de unitate cu Lucian Pahonțu, care a afirmat că acesta a acționat în zona Universității în 13-14 iunie 1990. Recorder precizează că Grigoraș și-a reconfirmat declarația. La baricadă sau la 100 m de aceasta? Și în privința Revoluției din decembrie 1989 apar contradicții, potrivit publicației citate. Citește și: Șeful SPP, precizări către Recorder: Nu am avut contact cu revoluționarii (...). Muniția, verificată, nu lipsea nici un cartuș Pahonțu admite că a făcut parte din trupele de Securitate și că a fost prezent pe străzi în noaptea de 21-22 decembrie, dar susține că dispozitivul său se afla la aproximativ 100 de metri de baricada de la Intercontinental. Dar declarațiile maiorului Gheorghe Rădulescu și ale lui Radu Grigoraș indică prezența unității în zona baricadei. În finalul punctului de vedere, Lucian Pahonțu invocă activitatea actuală a SPP și cooperarea instituției cu structuri din NATO, ONU și Uniunea Europeană.

Șeful SPP, precizări către Recorder: Nu am avut contact cu revoluționarii (...). Muniția, verificată, nu lipsea nici un cartuș
Eveniment

Șeful SPP, precizări către Recorder: Nu am avut contact cu revoluționarii (...). Muniția, verificată, nu lipsea nici un cartuș

Directorul SPP, Lucian Pahonțu, a transmiz, azi, o serie de precizări, după acuzațiile care i-au fost aduse de Recorder: „Reiterez, fără echivoc: în niciun moment din timpul evenimentelor din 21 şi 22 decembrie 1989, nici eu, nici militarii aflaţi în subordinea mea nu am fost la baricada de la Intercontinental şi nici pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, nu am avut muniţie asupra noastră şi nu am avut niciun contact cu revoluţionarii, cu excepţia momentului în care aceştia au fraternizat cu militarii, aşa cum am precizat deja”. Citește și: Financial Times arată că PSD a blocat reformele din PNRR, inclusiv legea salarizării bugetarilor. Reformele loveau în clientela PSD, scrie FT „Menţionez că, la sosirea în unitate, muniţia a fost verificată şi predată şi nu lipsea niciun cartuş” Ce a arătat Pahonțu, citat de news.ro: „Am absolvit cursurile Scolii Militare de Ofiţeri Activi de la Sibiu, specializarea transmisiuni, iar în perioada 1987-1989 am fost comandant de pluton în cadrul Trupelor de Securitate, având atribuţii exclusiv în domeniul transmisiuni. În decembrie 1989, aveam 25 de ani, eram locotenent şi comandant al unui pluton de transmisiuni în compania de asigurare de luptă şi transport a UM 0305, Trupe de Securitate, din cadrul Ministerului de Interne” „Componenţa companiei în care activam era următoarea: un pluton transmisiuni, un pluton de apărare antiaeriană, un pluton logistic (bucătari), un pluton conducători auto şi un alt pluton logistic (gospodăria agroalimentară). Prin însăşi structura ei, compania era o subunitate de sprijin logistic” „În jurul orei 20:00, am primit ordin să ne deplasăm la Casa Scânteii (denumită în prezent Casa Presei Libere); în jurul orei 21:00, am primit ordin să ne deplasăm pe platoul din faţa restaurantului Cina şi, în jurul orei 22:00, am primit ordin să intrăm în dispozitivul de blocare de pe strada 13 Decembrie (denumită în prezent str. Ion Câmpineanu), pe care nu l-am părăsit până la ora 02:00 (22 decembrie), când am primit ordinul să ne întoarcem la camioanele de transport ale unităţii, în care am rămas, în repaos, până în dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989” „În faţa dispozitivului nostru, spre Bulevardul Nicolae Bălcescu (denumire păstrată şi în prezent), la aproximativ 100 metri, era un cordon de Miliţie. În faţa acestora, la alţi 150 metri, pe trotuarul de la ieşirea în Bulevardul Nicolae Bălcescu, era un cordon format din militari ai Ministerului Apărării Naţionale. În faţa lor, pe bulevard, erau staţionate blindate şi forţe ale Ministerului Apărării Naţionale. În cele aproximativ patru ore în care ne-am aflat în dispozitivul de la intersecţia străzilor 13 Decembrie şi Academiei, nici eu şi nici militarii aflaţi în subordinea mea nu ne-am modificat poziţia şi nu am avut vreun contact direct cu revoluţionarii” La 22 decembrie 1989: „dispozitivul din zonă era format astfel: în faţa noastră se afla un cordon de subofiţeri şi ofiţeri de Miliţie, iar în spate două blindate ale M.Ap.N. În jurul orei 10:00, la ordin, am permis accesul manifestanţilor în Piaţa Republicii (în prezent Piaţa Revoluţiei), iar aceştia ne-au îmbrăţişat şi ne-au dat flori şi mâncare. Ulterior, am primit ordin să ne retragem către camioane, ne-am  îmbarcat în ele şi ne-am întors la unitate. Menţionez că, la sosirea în unitate, muniţia a fost verificată şi predată şi nu lipsea niciun cartuş”. În legătură cu evenimentel din 13-15 iunie: „Nici eu, nici militarii din subordinea mea nu am părăsit cazarma până în data de 15 iunie 1990, când am primit ordin să particip, cu 72 de militari, la menţinerea ordinii publice în Piaţa Universităţii. În acea zi nu au avut loc manifestaţii în Piaţa Universităţii, nu au fost înregistrate violenţe, iar minerii s-au retras din zona respectivă şi au plecat spre Valea Jiului” „Evenimentele din decembrie 1989 şi iunie 1990 fac obiectul unor dosare penale în care sunt derulate cercetări de mai mulţi ani şi sunt convins că, dacă aş fi avut vreo implicare în violenţele petrecute în timpul celor două evenimente, acest lucru ar fi fost identificat”, a mai spus șeful SPP. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră