Eveniment

10394 articole

Bani în plus pentru pensionari de la Primărie: unde se mai pot depune cereri pentru tichete sociale în toamna lui 2026

Pensionarii cu venituri mici pot primi, în anumite orașe, tichete sociale acordate din bugetul local, separat de ajutoarele plătite de stat. Programele nu sunt însă identice în toată țara: fiecare consiliu local stabilește suma, plafonul de venit, perioada de înscriere și produsele care pot fi cumpărate. În toamna anului 2026, cererile mai pot fi depuse la Cluj-Napoca, iar la Roman se deschide în octombrie o nouă sesiune pentru ajutorul de Crăciun. În alte municipii, campaniile de iarnă sunt anunțate, de regulă, mai târziu. Ajutoarele primăriei nu sunt aceleași cu tichetele acordate de stat Primul lucru pe care pensionarii trebuie să îl știe este că există două categorii diferite de sprijin. Citește și: Ajutoare de urgență pentru pensionari în 2026: cine poate primi bani și unde trebuie depusă cererea Programul național privind tichetele sociale pentru alimente și mese calde este finanțat din fonduri europene și de la bugetul de stat. În perioada 2025–2027, cardul este încărcat cu 125 de lei o dată la șase luni. În cazul pensionarilor, sprijinul se acordă persoanelor de cel puțin 65 de ani care beneficiază de indemnizația socială pentru pensionari. Pentru acest program nu se depune, de regulă, cerere la primărie, beneficiarii fiind identificați prin bazele de date ale instituțiilor publice. Separat, consiliile locale pot crea propriile programe, finanțate din bugetul municipiului. Aici regulile diferă considerabil: într-un oraș se pot acorda 500 de lei pe an, în altul 100 sau 200 de lei înaintea sărbătorilor, iar plafonul de venit poate varia de la aproximativ 1.300 de lei la 2.600 de lei. Primirea ajutorului național nu înseamnă automat că pensionarul este exclus de la programul local. Cumulul depinde de regulamentul adoptat de fiecare consiliu local. Cluj: 500 de lei pentru alimente, cu cereri până la 27 noiembrie Cel mai consistent program local identificat în această toamnă este „Alimente 2026”, derulat de Primăria Cluj-Napoca prin Direcția de Asistență Socială și Medicală. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 Peste 9.000 de clujeni cu venituri reduse ar urma să beneficieze de tichete sociale în valoare de 500 de lei pentru fiecare persoană eligibilă. Cererile pot fi depuse până vineri, 27 noiembrie 2026, ultima zi lucrătoare a lunii. Sprijinul este acordat pe card și poate fi utilizat pentru cumpărarea de alimente. Pentru pensionari și celelalte categorii asimilate – invalizi, veterani, văduve de război, persoane deportate, foști prizonieri sau persecutați politic – plafonul este: - maximum 2.600 de lei venit net lunar, dacă solicitantul locuiește singur; - maximum 1.700 de lei venit net lunar pentru fiecare membru al familiei, dacă pensionarul locuiește împreună cu alte persoane. Programul îi include și pe șomerii cu venituri reduse, beneficiarii venitului minim de incluziune, persoanele cu handicap grav sau accentuat neinstituționalizate, victimele violenței domestice și victimele traficului de persoane. Dosarul pensionarului trebuie să conțină cererea și declarația pe propria răspundere, actele privind componența familiei, cupoanele de pensie și documentele care arată toate veniturile obținute de membrii familiei în luna anterioară solicitării. Cererile pot fi depuse la primăriile de cartier, la sediul DASM sau online, prin registratura electronică. Primăria verifică veniturile în sistemul PatrimVen și în propriile baze de date. O condiție importantă este ca solicitantul să își fi achitat obligațiile restante către bugetul local. Regulile complete sunt publicate de Primăria Cluj-Napoca. Roman: cererile pentru tichetele de Crăciun se depun din octombrie La Roman, pensionarii cu venituri reduse și persoanele cu handicap pot solicita două tranșe de tichete sociale în 2026: una pentru Paște și una pentru Crăciun. Citește și: Drepturile pensionarilor în spitale în 2026: când pot face gratuit RMN și CT, ce fac dacă li se cer bani și unde reclamă abuzurile Pentru tranșa de iarnă, cererile se depun în perioada 1 octombrie–6 noiembrie 2026, la Direcția de Asistență Socială Roman. Tichetele vor fi distribuite între 2 și 23 decembrie și trebuie ridicate până la sfârșitul anului. Ajutorul are o valoare de 100 de lei pentru fiecare tranșă și poate fi folosit pentru cumpărarea alimentelor de bază și a medicamentelor. Pot beneficia: - persoanele singure pensionare; - familiile în care cel puțin un membru este pensionar; - persoanele singure sau familiile în care există o persoană cu handicap; Condiția este ca venitul net să nu depășească 2.000 de lei pe lună pentru fiecare membru al familiei și solicitantul să aibă domiciliul în municipiul Roman. Dosarul cuprinde cererea-tip, declarația pe propria răspundere, actele de identitate, cuponul de pensie, documentele privind starea civilă și, dacă este cazul, adeverințele de salariu ale celorlalți membri ai familiei sau certificatul de handicap. Pentru persoanele nedeplasabile, cererea poate fi depusă de soț, soție ori de reprezentantul legal. Regulamentul prevede însă că declarațiile se completează și se semnează în prezența funcționarului Direcției de Asistență Socială. Calendarul și condițiile apar în regulamentul Primăriei Roman. Brașov: programul „Dar din suflet pentru seniori” Brașovul derulează programul „Dar din suflet pentru seniori”, prin care pensionarii cu venituri reduse primesc tichete sociale pe card, în valoare totală de 200 de lei, pentru cumpărarea de produse alimentare. La campania organizată înaintea Paștelui 2026 au fost eligibili pensionarii cu domiciliul în municipiul Brașov și venituri lunare de cel mult 2.000 de lei. Programul are la bază Hotărârea Consiliului Local nr. 102/2023 și este organizat, în mod obișnuit, atât înaintea Paștelui, cât și înaintea Crăciunului. La începutul lunii septembrie, sesiunea pentru sărbătorile de iarnă 2026 nu fusese încă anunțată oficial. Pensionarii care îndeplinesc plafonul de venit ar trebui să urmărească, în lunile octombrie și noiembrie, pagina Direcției de Asistență Socială Brașov. În campaniile anterioare, persoanele care dețineau deja cardul social primeau suma pe același suport, iar noii beneficiari trebuiau să depună documentele cerute de direcție. Iași: tichete de 100 de lei pentru aproape 12.000 de pensionari Primăria Iași acordă tradițional tichete sociale pensionarilor cu venituri mici, atât înaintea Paștelui, cât și cu ocazia sărbătorilor de iarnă. În primăvara anului 2026 au fost incluși în program 11.839 de pensionari de drept și pensionari de invaliditate ale căror pensii cumulate nu depășeau 1.800 de lei. Fiecare beneficiar a primit un carnet în valoare totală de 100 de lei, format din zece tichete a câte 10 lei. Pentru campania pascală, beneficiarii au fost identificați pe baza evidențelor Casei Județene de Pensii, cu condiția să aibă domiciliul în municipiul Iași și să fie în plată în luna de referință. Campania pentru Crăciun 2026 nu era încă lansată la începutul toamnei. Dacă municipalitatea păstrează procedura utilizată în anii precedenți, informațiile privind beneficiarii și distribuirea vor fi publicate mai aproape de sărbători de Direcția de Asistență Socială Iași. Pensionarii nu ar trebui să presupună însă că plafonul de 1.800 de lei sau suma de 100 de lei vor rămâne automat neschimbate: acestea trebuie confirmate prin anunțul aferent noii ediții. Botoșani: program separat pentru pensionarii cu cele mai mici venituri Și municipiul Botoșani acordă, în mod tradițional, tichete înaintea Paștelui și Crăciunului. În prima campanie din 2026, au fost eligibili pensionarii sistemului public care împliniseră sau urmau să împlinească vârsta de 65 de ani și aveau domiciliul în municipiu. Venitul provenit din pensie, la care s-a adăugat a douăsprezecea parte din dobânda anuală netă aferentă depozitelor bancare, nu putea depăși 1.307 lei. De asemenea, solicitantul nu trebuia să primească anumite indemnizații destinate persoanelor cu handicap grav sau accentuat. Tichetele puteau fi folosite nu numai pentru alimente, ci și pentru îmbrăcăminte, produse de igienă, medicamente, servicii medicale ori servicii de curățenie. Direcția de Asistență Socială Botoșani nu publicase încă, la începutul lunii septembrie, calendarul pentru Crăciun 2026. Existența campaniilor din anii anteriori nu înlocuiește însă anunțul oficial: pensionarii trebuie să verifice dacă programul este reluat și dacă plafonul de venit a fost modificat. Bistrița: sesiunea din 2026 s-a încheiat, dar programul continuă La Bistrița, cererile pentru tichetele și cardurile sociale din 2026 au fost primite între 2 iunie și 10 iulie. Au putut aplica pensionarii pentru limită de vârstă, beneficiarii pensiilor de invaliditate sau de urmaș, indiferent de vârstă, dacă aveau venituri nete lunare de cel mult 1.800 de lei. Au mai fost eligibile persoanele cu handicap accentuat neinstituționalizate, cu venituri în aceeași limită, precum și persoanele de peste 65 de ani fără niciun venit. Dosarul a cuprins actul de identitate, cuponul de pensie și, după caz, certificatul de handicap sau declarația privind lipsa veniturilor. Condițiile ediției din 2026 au fost publicate de Primăria Bistrița. În septembrie nu mai pot fi depuse cereri pentru această sesiune, dar programul este relevant pentru pensionarii care vor să urmărească lansarea ediției următoare. De ce diferă atât de mult sumele și plafoanele Tichetele locale nu reprezintă un drept acordat în mod uniform tuturor pensionarilor din România. Ele sunt beneficii de asistență socială create prin hotărâri ale consiliilor locale și plătite din bugetele municipiilor. Din acest motiv, două persoane care au aceeași pensie, dar locuiesc în orașe diferite, pot primi ajutoare diferite sau este posibil ca numai una dintre ele să fie eligibilă. Primăria poate condiționa sprijinul de: - domiciliul în localitate; - un anumit plafon al pensiei ori al venitului pe membru de familie; - vârsta solicitantului; - lipsa datoriilor la bugetul local; - depunerea unei cereri într-un interval strict; - prezentarea tuturor veniturilor familiei; - neinstituționalizarea beneficiarului. Unele programe iau în calcul exclusiv pensia, altele adună salariile membrilor familiei, indemnizațiile, veniturile din șomaj sau chiar dobânzile obținute din depozite bancare. Ce trebuie să facă pensionarul înainte de a merge la primărie Primul pas este verificarea site-ului primăriei și al direcției locale de asistență socială. Informațiile vechi găsite pe rețelele sociale pot conține termene, plafoane și sume care nu mai sunt valabile. În mod obișnuit, dosarul cuprinde: - cererea-tip și declarația pe propria răspundere; - cartea de identitate; - cuponul de pensie din luna anterioară; - acte privind membrii familiei; - dovezi ale veniturilor acestora; - certificatul de handicap, dacă este cazul; - împuternicirea sau documentele reprezentantului legal, dacă pensionarul nu se poate deplasa. Este importantă și data depunerii. Un pensionar care îndeplinește toate condițiile poate pierde ajutorul dacă prezintă dosarul după expirarea termenului. În toamna lui 2026, certitudinea este că programul de la Cluj-Napoca primește cereri până la 27 noiembrie, iar sesiunea de la Roman se desfășoară între 1 octombrie și 6 noiembrie. Pentru Brașov, Iași, Botoșani și alte localități care organizează campanii de Crăciun, pensionarii trebuie să urmărească noile anunțuri: simplul fapt că au primit tichete anul trecut sau înaintea Paștelui nu garantează acordarea automată a unei noi tranșe.

Eveniment

Renovări în apartament fără acte sau construcții ilegale: mai puțin de un an pentru autorizația care le poate salva

O casă ridicată fără autorizație, o anexă construită „după ureche”, un balcon închis fără acte sau un apartament modificat față de planul cadastral nu devin legale doar pentru că au trecut câțiva ani. Din 25 august 2026, noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC) introduce o procedură clară prin care anumite lucrări pot fi aduse în legalitate: autorizația de regularizare. Proprietarii trebuie să știe că aceasta nu este o amnistie și nu garantează păstrarea construcției. Dacă imobilul nu respectă regulile de urbanism, de siguranță sau de protecție a mediului, soluția poate fi modificarea ori chiar demolarea sa. Ce este autorizația de regularizare Autorizația de regularizare este una dintre marile noutăți ale CATUC, adoptat prin Legea nr. 169/2026 și intrat în vigoare la 25 august. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Potrivit articolului 301 din Cod, procedura se aplică atunci când au fost executate lucrări: - fără autorizația de construire cerută de lege; - cu încălcarea autorizației obținute; - diferit față de proiectul care fusese aprobat. Autorizația este emisă de aceeași autoritate care ar fi fost competentă să elibereze autorizația de construire – de regulă, primăria localității sau, în anumite situații, consiliul județean. Pe înțelesul tuturor, proprietarul nu cere aprobarea pentru ceva ce intenționează să construiască, ci solicită verificarea și, dacă legea permite, intrarea în legalitate a unei lucrări deja executate. Regularizarea nu înseamnă legalizare automată Existența noii proceduri nu înseamnă că orice clădire ridicată ilegal poate fi păstrată în schimbul unei taxe. Citește și: Gard, pergolă, garaj, piscină sau mansardă: ce mai poți construi fără autorizație după 25 august 2026 Primăria trebuie să stabilească dacă lucrarea respectă cumulativ: - reglementările urbanistice valabile; - cerințele fundamentale privind calitatea construcțiilor; - condițiile impuse de legislația de mediu; - cerințele speciale aplicabile anumitor imobile; - obligațiile fiscale și măsurile contravenționale prevăzute de lege. Așadar, proprietarul nu poate construi într-un loc în care planul urbanistic interzice construcția, iar apoi să oblige primăria să o accepte. De altfel, CATUC interzice inițierea sau aprobarea unei documentații de urbanism făcute special pentru a introduce în legalitate o construcție nelegală. Autorizația de regularizare este o cale de remediere, nu un drept necondiționat la păstrarea construcției. Ce construcții vor putea fi regularizate permanent După expirarea perioadei tranzitorii, procedura va rămâne disponibilă numai pentru anumite categorii expres prevăzute de articolul 301: Citește și: Balcoanele închise fără autorizație intră sub reguli noi din 25 august: cum pot fi legalizate și când se ajunge la demolare - locuințe unifamiliale cu regim de înălțime parter sau parter și un etaj și cu o suprafață construită desfășurată de maximum 150 de metri pătrați; - anexe ale locuințelor, anexe gospodărești sau anexe ale exploatațiilor agricole, cu o suprafață construită desfășurată de cel mult 150 de metri pătrați; - lucrări de închidere a balcoanelor, dacă nu s-a realizat o extindere pe domeniul public. Regimul permanent nu este destinat monumentelor istorice, construcțiilor din zonele de protecție ale monumentelor sau celor aflate în zone construite protejate, în condițiile stabilite de Cod. Nici în cazul acestor construcții mici regularizarea nu este garantată: casa, anexa sau balconul trebuie să treacă toate verificările urbanistice, tehnice și de mediu. Fereastra specială de un an, până la 25 august 2027 Cea mai importantă facilitate pentru proprietarii care au deja construcții sau modificări fără acte este perioada tranzitorie introdusă de CATUC. Până la 25 august 2027, autorizația de regularizare poate fi solicitată și pentru alte categorii de construcții decât cele care vor rămâne permanent eligibile. În această categorie pot intra, în funcție de situația concretă, clădiri mai mari, alte tipuri de imobile sau intervenții realizate în apartamente și clădiri existente. Condițiile rămân însă stricte. Lucrările trebuie să se încadreze în reglementările de urbanism aprobate și aplicabile la data emiterii autorizației de regularizare, să respecte cerințele fundamentale privind calitatea în construcții, iar proprietarul trebuie să își îndeplinească obligațiile fiscale și să suporte măsurile contravenționale aplicabile. Prin urmare, termenul de un an nu reprezintă o perioadă în care „se iartă” construcțiile ilegale. Este o fereastră limitată în care un număr mai mare de lucrări poate fi analizat pentru intrarea în legalitate. Primul pas: verificarea urbanistică Înainte de a cheltui bani pe toate expertizele, proprietarul ar trebui să afle dacă lucrarea are măcar șansa de a fi menținută. Un arhitect sau un urbanist poate compara situația din teren cu regulile aplicabile parcelei: funcțiunea permisă, retragerile față de limitele proprietății, regimul de înălțime, procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare, distanțele față de vecini și eventualele restricții privind zonele protejate. Această verificare este esențială. Dacă, de exemplu, construcția ocupă o zonă în care nu poate exista legal, depășește limite care nu pot fi corectate sau este amplasată pe domeniul public, simpla întocmire a unui dosar nu o va salva. Siguranța construcției trebuie dovedită prin expertize Primăria nu se poate baza numai pe declarația proprietarului că imobilul „stă în picioare de ani de zile și nu are nimic”. Respectarea cerințelor fundamentale de calitate se verifică prin expertize tehnice realizate de experți atestați. În funcție de tipul și amploarea lucrării, pot fi analizate: - rezistența mecanică și stabilitatea; - securitatea la incendiu; - igiena, sănătatea și protecția mediului; - siguranța și accesibilitatea în exploatare; - protecția împotriva zgomotului; - economia de energie și izolarea termică. În cazul unui apartament, de pildă, va conta dacă a fost afectat un perete structural, dacă intervenția pune în pericol clădirea, dacă au fost modificate instalații comune sau dacă lucrarea afectează evacuarea în caz de incendiu. Pentru o casă ori o anexă, expertul va verifica dacă soluția constructivă permite utilizarea în siguranță și dacă imobilul poate fi menținut în forma existentă. Primăria poate cere lucrări de conformare O construcție nu trebuie neapărat să fie perfect conformă în momentul depunerii cererii pentru a avea orice șansă de regularizare. Dacă problemele identificate pot fi remediate, autoritatea locală poate impune lucrări de aducere la conformitate. Uneori poate fi necesară și o autorizație de construire pentru lucrările corective sau o autorizație de desființare parțială. De exemplu, proprietarului i s-ar putea cere: - să consolideze anumite elemente; - să refacă o intervenție care afectează siguranța; - să reducă suprafața construită; - să desființeze o extindere nepermisă; - să elimine numai partea care încalcă reglementările. Aceasta este una dintre diferențele importante aduse de noua procedură: între păstrarea integrală și demolarea totală poate exista o soluție de conformare sau de desființare parțială. Dacă însă cerințele legale nu pot fi îndeplinite, primăria trebuie să aplice procedura de desființare. Ce documente pot fi necesare Conținutul concret al dosarului depinde de tipul construcției și de problemele constatate, dar proprietarul trebuie să se pregătească pentru o procedură tehnică, nu pentru o simplă cerere administrativă. În mod obișnuit, demersul poate presupune: - actele de proprietate; - documentația cadastrală și extrasul de carte funciară; - măsurători și relevee ale situației existente; - certificatul de urbanism; - proiectul întocmit de specialiști; - expertizele tehnice cerute pentru construcția respectivă; - verificarea încadrării în reglementările urbanistice; - actele sau punctele de vedere necesare în materia protecției mediului; - avizele și acordurile solicitate prin certificatul de urbanism; - dovada achitării taxelor și a celorlalte obligații; - documentele privind măsurile contravenționale aplicate. Lista exactă trebuie stabilită pentru fiecare imobil, după verificarea situației din teren și a cerințelor formulate de autoritatea competentă. Taxele pot fi de zece ori mai mari Intrarea în legalitate nu va fi ieftină, mai ales pentru construcțiile care pot beneficia numai de fereastra tranzitorie de un an. Articolul 301 prevede că, în acest regim excepțional, cotele aferente controlului de stat în amenajarea teritoriului, urbanism și construcții sunt de zece ori mai mari decât cele care ar fi fost datorate dacă lucrarea ar fi fost executată legal. Tot de zece ori este majorată taxa pentru certificatul de urbanism și pentru autorizare. La acestea se adaugă costurile proiectului, măsurătorilor, expertizelor, avizelor și eventualelor lucrări de conformare. Mecanismul a fost conceput astfel încât regularizarea să ofere o soluție pentru problemele existente, fără să devină o variantă mai comodă și mai ieftină decât obținerea autorizației înainte de începerea lucrărilor. Impozitul pe clădire se poate dubla Pentru clădirile executate nelegal și neregularizate, CATUC prevede majorarea cu 100% a impozitului pe clădiri. Majorarea se aplică de la data la care autoritatea locală constată situația de construire neautorizată și continuă până la obținerea autorizației de regularizare sau până la desființarea lucrărilor. Este importantă o precizare: plata impozitului dublu nu legalizează imobilul. Nici declararea construcției la direcția de taxe locale și nici plata impozitului timp de mai mulți ani nu țin loc de autorizație și nu înlătură sancțiunile privind disciplina în construcții. Amenda nu dispare prin regularizare Solicitarea autorizației de regularizare nu șterge automat contravenția săvârșită prin executarea lucrărilor fără actele necesare. CATUC prevede sancțiuni severe pentru executarea fără autorizație sau cu nerespectarea acesteia, amenzile putând ajunge, în funcție de gravitatea faptei și de impactul asupra vecinătăților, de la 50.000 la un milion de lei. Organul de control poate dispune oprirea lucrărilor și, după caz, încadrarea lor în autorizația inițială, obținerea autorizației de regularizare sau desființarea elementelor nelegale. Regularizarea rezolvă situația construcției pentru viitor, dacă sunt îndeplinite condițiile, dar nu transformă executarea inițială fără autorizație într-o faptă legală. Ce se întâmplă după 25 august 2027 După expirarea ferestrei tranzitorii, procedura va rămâne disponibilă numai pentru categoriile limitate prevăzute de regimul permanent. Pentru celelalte construcții neautorizate care nu au intrat în legalitate, autoritățile locale vor putea trece la desființarea lucrărilor, cu recuperarea cheltuielilor de la proprietar, sau vor solicita instanței demolarea totală ori parțială. În situațiile în care este necesară intervenția instanței, proprietarul va fi citat și își va putea formula apărările. Hotărârea prin care se dispune desființarea constituie însă titlu executoriu, iar costurile demolării vor fi suportate de persoana responsabilă. Autorizația nu este ultimul pas După obținerea autorizației și executarea eventualelor lucrări de conformare, proprietarul trebuie să finalizeze procedurile tehnice și cadastrale aplicabile. Situația din teren trebuie să corespundă cu documentația cadastrală și cu informațiile înscrise în cartea funciară. Acest lucru este deosebit de important la vânzarea imobilului sau la contractarea unui credit ipotecar. O construcție poate fi regularizată urbanistic, dar diferențele dintre realitate, releveul cadastral și cartea funciară trebuie la rândul lor corectate. Proprietarul nu ar trebui, prin urmare, să se oprească imediat ce primește autorizația. Ce ar trebui să facă proprietarul Persoana care știe că a construit sau a modificat un imobil fără actele necesare ar trebui să urmeze câțiva pași esențiali: Autoevaluarea: Să compare situația reală cu autorizația, proiectul și documentația cadastrală. Consultarea specialiștilor: Să ceară unui arhitect sau urbanist o verificare preliminară a posibilității de regularizare. Solicitarea actelor: Să solicite informații și certificatul de urbanism de la autoritatea competentă. Dosarul tehnic: Să obțină expertizele tehnice și documentațiile cerute. Conformarea: Să remedieze neconformitățile pentru care există soluții tehnice. Plata obligațiilor: Să achite taxele, obligațiile fiscale și sancțiunile aplicabile. Respectarea termenului: Să depună cererea în timp util, mai ales dacă imobilul intră numai în fereastra care se încheie la 25 august 2027. După regularizare, trebuie să actualizeze cadastrul și cartea funciară. Marea schimbare adusă de CATUC este, prin urmare, că proprietarii primesc o procedură expresă și previzibilă pentru rezolvarea unor situații rămase ani întregi într-o zonă gri. Dar mesajul legii este la fel de clar: ceea ce poate fi adus la conformitate poate fi salvat; ceea ce încalcă iremediabil regulile de urbanism, siguranță sau mediu nu poate fi păstrat numai pentru că a fost deja construit.

Eveniment

Cum obții pensia comunitară dacă ai lucrat în mai multe țări: acte necesare și reguli valabile în 2026

Românii care au lucrat legal în mai multe state europene nu pierd anii de contribuție și nici nu trebuie să deschidă câte un dosar în fiecare țară. Perioadele de asigurare se cumulează pentru stabilirea dreptului la pensie, însă fiecare stat calculează și plătește numai partea corespunzătoare activității desfășurate sub legislația sa. Dosarul poate fi depus la o singură instituție, care va comunica apoi cu toate țările implicate. Ce este, de fapt, „pensia comunitară” Denumirea de „pensie comunitară” este folosită curent, dar nu desemnează o pensie specială plătită de Uniunea Europeană și nici o pensie unică în care sunt transferate toate contribuțiile. Citește și: Ajutoare de urgență pentru pensionari în 2026: cine poate primi bani și unde trebuie depusă cererea Este mecanismul prin care sistemele publice de pensii din statele europene își coordonează regulile, astfel încât o persoană care a muncit în mai multe țări să nu piardă perioadele de asigurare. Principalele reguli sunt prevăzute de Regulamentul european nr. 883/2004 și de Regulamentul de aplicare nr. 987/2009. Acestea nu uniformizează pensiile și nu obligă statele să folosească aceeași vârstă de pensionare ori aceeași formulă de calcul. Ele stabilesc însă trei principii esențiale: - perioadele de asigurare realizate în diferite state se iau în considerare împreună pentru deschiderea dreptului; - fiecare țară calculează partea care îi revine; - pensia poate fi plătită, de regulă, și în alt stat decât cel care a acordat-o. Regulile se aplică în statele Uniunii Europene, precum și, în condițiile acordurilor existente, în Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Elveția. Pentru Regatul Unit trebuie verificată situația concretă, deoarece după Brexit se aplică Acordul de retragere sau noile reguli de coordonare dintre UE și Regatul Unit. Anii lucrați în străinătate se adaugă la vechimea din România Cea mai importantă regulă este totalizarea perioadelor de asigurare. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Să presupunem că o persoană a lucrat 11 ani în România, 14 ani în Italia și 8 ani în Germania. Pentru verificarea îndeplinirii stagiului minim, instituțiile pot lua în calcul un total de 33 de ani. Astfel, cei 11 ani din România nu sunt analizați izolat atunci când persoana nu ar îndeplini doar cu aceștia condiția cerută de legislația română. Această adunare a perioadelor nu înseamnă însă că România va plăti pentru toți cei 33 de ani. România va suporta numai partea aferentă perioadelor recunoscute în sistemul său, Italia partea pentru cei 14 ani, iar Germania partea pentru cei opt ani. Prin urmare, contribuțiile nu se mută dintr-o țară în alta, iar salariile obținute în străinătate nu sunt transformate automat în puncte de pensie românești. Poți primi două, trei sau chiar mai multe pensii În practică, beneficiarul poate primi mai multe plăți și mai multe decizii de pensionare. Citește și: Drepturile pensionarilor în spitale în 2026: când pot face gratuit RMN și CT, ce fac dacă li se cer bani și unde reclamă abuzurile Fiecare instituție verifică propriile perioade de cotizare și aplică legislația națională. Dacă solicitantul a lucrat în România, Spania și Germania, el poate ajunge să primească: o pensie din România; o pensie din Spania; o pensie din Germania. Sumele pot intra separat în cont și chiar în zile diferite. Nu există o instituție europeană care să adune banii și să vireze lunar o singură „pensie comunitară”. Cum calculează fiecare țară suma datorată Instituția de pensii din fiecare stat efectuează, după caz, două calcule. Primul este calculul național sau „pensia independentă”. Acesta se face numai pe baza contribuțiilor plătite în țara respectivă, dacă persoana îndeplinește condițiile legale fără să fie nevoie de anii din celelalte state. Al doilea este calculul european, proporțional. Instituția adună perioadele realizate în statele participante și stabilește mai întâi o pensie teoretică: suma pe care persoana ar fi primit-o dacă ar fi lucrat toată perioada în acel sistem. Apoi păstrează numai proporția aferentă anilor lucrați efectiv în țara respectivă. Un exemplu simplificat: dacă o persoană are 30 de ani de asigurare în total, dintre care zece într-un anumit stat, acesta va calcula pensia teoretică pentru 30 de ani și va plăti partea corespunzătoare celor zece ani. Dacă sunt posibile ambele calcule, autoritatea trebuie să compare rezultatele și să acorde prestația mai avantajoasă, potrivit regulilor europene. Comisia Europeană explică mecanismul calculului național și pro-rata. Patru ani lucrați într-o țară nu se pierd O confuzie frecventă este că o perioadă mai mică decât stagiul minim cerut de un stat ar fi pierdută. De exemplu, dacă Germania solicită cel puțin cinci ani pentru deschiderea dreptului, iar o persoană a lucrat acolo numai patru ani, instituția germană trebuie să ia în considerare și perioadele realizate în celelalte state europene pentru a verifica eligibilitatea. Dacă stagiul minim este îndeplinit prin totalizare, Germania va putea plăti partea aferentă celor patru ani. Există o regulă specială pentru perioadele mai mici de un an. Dacă legislația statului respectiv nu permite acordarea unei pensii pentru o asemenea perioadă, lunile nu dispar, ci pot fi preluate în calcul de statul sau statele în care persoana a fost asigurată mai mult timp. Perioadele suprapuse nu sunt însă numărate de două ori. Dacă o persoană figurează asigurată simultan în două sisteme pentru același interval, instituțiile vor aplica regulile europene privind legislația competentă. Nu toate pensiile încep în aceeași zi Fiecare stat își păstrează propria vârstă standard de pensionare și propriile condiții de acordare. O persoană poate îndeplini condițiile pentru pensia românească în 2026, dar să fie obligată să mai aștepte pentru partea datorată de un alt stat. Pensia din acea țară va începe numai după atingerea vârstei prevăzute de legislația sa. Așadar, faptul că România emite o decizie de pensionare nu obligă automat Germania, Italia, Spania sau Franța să înceapă plata în aceeași lună. Solicitantul trebuie să analizeze atent și pensionarea anticipată. Începerea mai devreme a unei pensii poate reduce definitiv suma acordată de statul respectiv și poate avea consecințe diferite în celelalte sisteme. Autoritățile europene recomandă verificarea vârstelor și a regulilor din fiecare țară înainte de alegerea datei pensionării. Unde se depune dosarul dacă locuiești în România Persoana cu domiciliul sau reședința obișnuită în România depune cererea la casa teritorială de pensii de care aparține. Nu trebuie să călătorească în fiecare țară și nici să depună, din proprie inițiativă, câte un dosar complet la fiecare instituție. Casa de pensii devine instituție de contact și transmite informațiile către autoritățile statelor în care solicitantul declară că a lucrat. Cererea depusă la instituția competentă este, în principiu, valabilă pentru toate statele implicate. Solicitantul trebuie însă să enumere complet țările și perioadele lucrate. O țară omisă din cerere poate însemna verificări suplimentare, întârzieri sau chiar necesitatea deschiderii ulterioare a unei noi proceduri. Solicitantul trebuie să completeze în mod obligatoriu o anexă specială la cererea de pensie, unde va nota: denumirea angajatorilor din străinătate, perioadele exacte (luna/anul), localitatea și, extrem de important, numărul de securitate socială/de identificare la pensie primit din acea țară (de exemplu, Codice Fiscale în Italia, N.A.F. sau N.I.R. în Franța, N.I.E. în Spania etc.). Acest număr scurtează timpul de căutare în bazele de date externe cu până la 80%. Unde depui cererea dacă locuiești în străinătate Românul stabilit într-un alt stat european depune cererea la instituția de asigurări sociale de la locul său de reședință, dacă a fost asigurat și acolo. Acea instituție va contacta casa teritorială de pensii din România și autoritățile celorlalte țări în care persoana a lucrat. Nu este necesară deplasarea în România. Dacă solicitantul nu a lucrat niciodată în statul în care locuiește, cererea se depune, de regulă, la instituția din statul în care a lucrat ultima dată. Aceeași regulă este prezentată atât de CNPP, cât și de Comisia Europeană. Ce acte sunt necesare Lista exactă depinde de tipul pensiei și de țările implicate. Pentru partea românească pot fi necesare, între altele: actul de identitate și documentele de stare civilă; carnetul de muncă și adeverințele privind vechimea; adeverințele privind sporurile, veniturile și condițiile de muncă; livretul militar sau diploma de studii, dacă perioadele respective sunt relevante; documentele cerute pentru pensia de invaliditate ori de urmaș, după caz; datele contului bancar. Pentru perioadele din străinătate sunt foarte importante: numărul de asigurare socială atribuit în fiecare țară; denumirea și adresa angajatorilor; datele exacte sau aproximative ale angajării; contractele de muncă, fluturașii de salariu, certificatele de activitate ori extrasele de contribuții disponibile; eventualele decizii sau comunicări primite de la instituțiile străine. Lipsa contractelor nu înseamnă automat pierderea perioadei. Instituțiile trebuie să verifice evidențele oficiale între ele. Totuși, un număr de asigurare greșit, un nume schimbat prin căsătorie sau lipsa datelor despre angajator poate prelungi considerabil procedura. Munca „la negru”, pentru care nu au fost declarate și plătite contribuții, nu devine stagiu de cotizare doar pentru că persoana poate demonstra că a locuit în țara respectivă. Excepție fac sistemele în care anumite drepturi sunt legate și de perioadele de rezidență, potrivit legislației acelui stat. Cu cât timp înainte trebuie începută procedura Dosarele internaționale durează mai mult decât cele exclusiv naționale, deoarece instituțiile trebuie să identifice persoana, să confirme perioadele și să schimbe documente. Este prudent ca verificarea situației să înceapă cu cel puțin șase luni înainte de data estimată a pensionării. Extraselor oficiale de cotizare din străinătate (cum ar fi cel de la INPS în Italia sau Deutsche Rentenversicherung în Germania) poate dura câteva luni. Asta nu înseamnă neapărat depunerea prematură a cererii oficiale, ci solicitarea extraselor de contribuții, verificarea numelor și numerelor de asigurare și strângerea actelor. O întârziere administrativă nu ar trebui să anuleze dreptul, dar depunerea tardivă a cererii poate afecta data de la care sunt acordate sumele, în funcție de legislația fiecărui stat. De aceea, pensionarul nu trebuie să aștepte până când toate autoritățile străine îi confirmă informal vechimea pentru a se adresa instituției competente. Fiecare stat emite propria decizie După verificări, fiecare țară transmite propria decizie privind dreptul, cuantumul și data începerii plății. Instituția de contact întocmește și o sinteză a deciziilor, cunoscută în procedura europeană sub forma documentului P1. Dacă deciziile par să se influențeze negativ sau există neconcordanțe între ele, beneficiarul poate solicita reexaminarea, în condițiile prevăzute de regulile europene. O decizie greșită nu se contestă însă „la Bruxelles”. Decizia emisă de România se atacă potrivit legislației române, iar cea emisă de Italia, Germania sau Spania se contestă prin procedura și în termenul indicate de instituția țării respective. Regulamentul nr. 987/2009 obligă fiecare autoritate să precizeze căile de atac și termenele aplicabile. Pensia poate fi virată într-un cont din România Pensia dobândită într-un stat european poate fi, în principiu, plătită beneficiarului care locuiește într-un alt stat participant. Persoana poate furniza un cont bancar acceptat de instituția plătitoare, însă trebuie să verifice eventualele comisioane de transfer și de schimb valutar. Faptul că pensionarul se mută în România nu îi anulează pensia obținută în străinătate. El trebuie însă să anunțe schimbarea adresei și să respecte obligațiile instituției plătitoare, inclusiv trimiterea certificatului de viață atunci când acesta este solicitat. Pensia comunitară nu se acordă automat Instituțiile europene schimbă informații, dar procedura nu pornește numai pentru că persoana a ajuns la o anumită vârstă. Este necesară o cerere de pensionare. De asemenea, simpla contribuție într-un stat nu garantează aceeași categorie de pensie în toate țările. O instituție poate acorda pensie pentru limită de vârstă, în timp ce alta poate considera că solicitantul nu a împlinit încă vârsta legală. În cazul pensiei de invaliditate, statele pot face evaluări medicale distincte și pot ajunge la concluzii diferite. Mit vs realitate În spațiul public există mai multe informații greșite privind pensiile comunitare. Atenție, așadar, la aceste afirmații: „Trebuie să aleg țara din care vreau pensia” – Fals. Persoana poate avea drepturi în fiecare stat în care a fost asigurată. „Anii din străinătate se transferă în România” – Fals. Ei sunt totalizați pentru deschiderea dreptului, dar rămân în evidența statului în care au fost realizați. „România va plăti inclusiv pentru salariile din străinătate” – Fals. Fiecare țară își calculează partea potrivit contribuțiilor și regulilor proprii. „Dacă am lucrat numai câțiva ani într-o țară, îi pierd” – De regulă, fals. Perioadele pot fi folosite prin totalizare, iar pentru intervalele mai mici de un an există reguli speciale. „Dacă m-am pensionat în România, toate pensiile pornesc automat” – Fals. Fiecare stat aplică propria vârstă de pensionare. „Trebuie să plătesc un intermediar ca să-mi adune vechimea” – Fals. Comunicarea dintre instituțiile publice este parte a procedurii oficiale și nu presupune plata unui comision către firme private. Regula esențială: anii se adună, banii nu Pentru un român care a lucrat în mai multe țări, formula cea mai simplă este aceasta: perioadele se adună pentru a verifica dreptul la pensie, dar fiecare stat plătește separat numai partea sa. O singură cerere poate pune în mișcare întregul mecanism, însă solicitantul trebuie să declare toate țările, să ofere date cât mai exacte și să înceapă pregătirea din timp. Pensia comunitară nu este un cadou european și nici o pensie în plus, ci garanția că mobilitatea între state nu șterge anii în care contribuțiile au fost plătite.

Eveniment

Anul școlar 2026–2027 începe cu schimbări majore: calendar, burse, evaluare și admiterea la liceu

Clopoțelul sună din nou luni, 7 septembrie 2026, pentru aproape trei milioane de copii și adolescenți. Noul an școlar păstrează organizarea în cinci module, „Vacanța de schi”, „Școala altfel” și „Săptămâna verde”, dar aduce și schimbări importante. Elevii din clasele I–VIII vor fi evaluați după standarde naționale, iar cei care intră în clasa a IX-a vor învăța după un curriculum nou. Regulile admiterii la liceu din vara anului 2027 se află încă în dispută, Parlamentul urmând să decidă dacă elimină concursurile separate prevăzute în prezent de lege. Bursele nu dispar, însă metodologia definitivă pentru anul școlar 2026–2027 nu fusese încă aprobată la începutul lunii septembrie, astfel că părinții trebuie să urmărească forma care va fi publicată în Monitorul Oficial. Când începe și când se termină școala Anul școlar 2026–2027 începe administrativ la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027. Citește și: Un mare „succes” al Ministerului Afacerilor Interne, promovat pe Facebook: s-a sfințit capela arestului preventiv, din Rahova Pentru elevi, cursurile încep luni, 7 septembrie 2026. Majoritatea copiilor vor avea 36 de săptămâni de cursuri și vor intra în vacanța de vară după ziua de vineri, 18 iunie 2027. Există însă câteva excepții: - elevii claselor a XII-a de la zi și ai claselor a XIII-a de la seral și cu frecvență redusă termină cursurile pe 4 iunie 2027; - elevii clasei a VIII-a termină pe 11 iunie 2027; - anumite clase din filiera tehnologică și din învățământul profesional au 37 de săptămâni de cursuri și încheie anul pe 25 iunie 2027; - în învățământul postliceal, durata este cea stabilită prin planurile de învățământ. Structura este stabilită prin Ordinul ministrului Educației nr. 3.194/2026, publicat în Monitorul Oficial. Calendarul complet al cursurilor și vacanțelor Școala rămâne organizată în cinci module, despărțite de cinci perioade de vacanță. Modulul 1 Cursuri: 7 septembrie – 23 octombrie 2026 Vacanța de toamnă: 24 octombrie – 1 noiembrie 2026 Modulul 2 Cursuri: 2 noiembrie – 22 decembrie 2026 Vacanța de iarnă: 23 decembrie 2026 – 10 ianuarie 2027 Modulul 3 Cursuri: 11 ianuarie 2027 – 12, 19 sau 26 februarie 2027, în funcție de săptămâna de vacanță aleasă în fiecare județ. Vacanța mobilă din februarie și martie Elevii vor avea o săptămână de vacanță în intervalul 15 februarie – 7 martie 2027. Săptămâna exactă este stabilită de fiecare inspectorat școlar județean, respectiv de Inspectoratul Școlar al Municipiului București. Prin urmare, copiii din județe diferite pot avea vacanța în perioade diferite. Părinții trebuie să consulte calendarul anunțat de școală sau de inspectorat, nu doar calendarul național general. Modulul 4 Începe, în funcție de vacanța mobilă, pe 22 februarie, 1 martie sau 8 martie 2027 și se încheie vineri, 23 aprilie 2027. Vacanța de primăvară: 24 aprilie – 4 mai 2027 Modulul 5 Cursuri: 5 mai – 18 iunie 2027 Vacanța de vară: 19 iunie – 5 septembrie 2027, pentru majoritatea elevilor. În plus, nu se organizează cursuri în data de 5 octombrie, de Ziua internațională a educației, și nici în zilele de sărbătoare legală sau în cele declarate nelucrătoare prin contractul colectiv de muncă aplicabil. Calendarul oficial al Ministerului Educației „Școala altfel” și „Săptămâna verde” rămân în program Cele două programe naționale nu au fost eliminate. Citește și: Noul director Nuclearelectrica: absolvent de Spiru Haret, zero experiență în privat, promovat de administrația Firea „Școala altfel” și „Săptămâna verde” se desfășoară în perioada 7 septembrie 2026 – 23 aprilie 2027, în intervale de câte cinci zile lucrătoare consecutive. Fiecare școală își stabilește propriul calendar, dar cele două programe trebuie planificate în module diferite. Activitățile pot fi organizate în școală sau în afara acesteia și ar trebui să urmărească obiective educaționale, nu să transforme participarea copiilor într-o cheltuială obligatorie pentru familie. Ministerul a recomandat explicit școlilor să organizeze inclusiv activități gratuite, folosind resursele disponibile în unitate și în comunitate. Bursele elevilor nu dispar Elevii vor primi în continuare burse în anul școlar 2026–2027. Sunt menținute, în principal: - bursa de merit; - bursa socială; - bursa tehnologică; - sprijinul pentru mamele minore reintegrate în școală după naștere. Cuantumurile avute în vedere pentru noul an sunt: 450 de lei pe lună pentru bursa de merit; 300 de lei pe lună pentru bursa socială; 300 de lei pe lună pentru bursa tehnologică; 700 de lei pe lună pentru sprijinirea reintegrării școlare a mamelor minore. Aceste valori pot fi suplimentate din bugetele autorităților locale sau din alte surse legale. La data începerii anului școlar, forma definitivă a metodologiei pentru 2026–2027 nu fusese încă publicată. Ministerul anunțase însă că varianta trimisă Guvernului păstrează bursa socială inclusiv în vacanțe, după ce o formă anterioară a proiectului propusese plata numai în perioada cursurilor. Prin urmare, părinții trebuie să urmărească hotărârea de Guvern în forma publicată în Monitorul Oficial și informațiile transmise de școală, mai ales în privința termenelor și documentelor necesare. Cine poate primi bursa de merit Potrivit regulilor aplicate în anul anterior și păstrate în proiectele pentru 2026–2027, bursa de merit se acordă pentru maximum 15% dintre elevii fiecărei clase de gimnaziu și liceu, în ordinea descrescătoare a mediilor, dacă aceștia au obținut cel puțin media generală 9. Procentul de 15% se rotunjește la numărul întreg imediat superior. Dacă mai mulți elevi au aceeași medie cu ultimul beneficiar cuprins în procent, și aceștia intră pe lista bursierilor. Pentru clasa a V-a sunt luate în calcul rezultatele obținute în primele două module ale anului curent. Pentru clasa a IX-a contează media de admitere în liceu sau în învățământul profesional. Acordarea bursei este legată și de comportamentul și frecvența elevului. În metodologia anterioară, elevul trebuia să aibă media 10 sau calificativul „foarte bine” la purtare, iar acumularea a cel puțin zece absențe nemotivate într-o lună ducea la pierderea bursei pentru luna respectivă. Listele pentru bursele de merit sunt întocmite de școală. Părinții nu trebuie, în mod obișnuit, să depună cerere pentru această categorie. Bursa socială se acordă pe baza unei cereri Bursa socială este destinată elevilor aflați în situații vulnerabile: copii din familii cu venituri mici, orfani, copii aflați în plasament, elevi cu anumite probleme medicale sau alte situații prevăzute de metodologie. Pentru criteriul de venit, metodologia folosită până acum a stabilit ca venitul mediu net impozabil pe membru de familie, realizat în ultimele 12 luni, să fie mai mic de 50% din salariul minim net pe economie. Spre deosebire de bursa de merit, bursa socială presupune, de regulă, depunerea unei cereri și a documentelor justificative. Școala trebuie să comunice lista actelor și termenul. Părinții nu ar trebui să aștepte sfârșitul lunii, deoarece documentele sunt solicitate, de obicei, în primele săptămâni de cursuri. În anumite situații sociale sau medicale apărute pe parcursul anului, lista beneficiarilor poate fi revizuită. Evaluarea elevilor se schimbă din această toamnă Una dintre cele mai importante noutăți privește elevii claselor I–VIII. Din anul școlar 2026–2027 se aplică standardele naționale de evaluare aprobate prin Ordinul ministrului Educației nr. 4.615/2026. Acestea ar trebui să ofere profesorilor repere comune pentru a stabili ce știe și ce poate face un elev la fiecare disciplină și la fiecare nivel de studiu. Standardele descriu trei niveluri principale de performanță: - de bază: elevul demonstrează un nivel minim acceptabil și are nevoie de sprijin constant; - consolidat: elevul stăpânește adecvat competențele și le poate folosi în contexte diferite; - avansat: elevul aplică autonom ceea ce a învățat inclusiv în situații complexe. Documentele mai permit identificarea elevilor aflați „în formare” sau „în dificultate”, pentru care poate fi necesar sprijin suplimentar. Scopul declarat este reducerea diferențelor dintre profesori și școli: o lucrare evaluată într-un județ ar trebui analizată după criterii comparabile cu una evaluată în alt județ. Notele și calificativele nu dispar Introducerea standardelor naționale nu înseamnă că elevii nu vor mai primi note sau calificative. În învățământul primar rămâne sistemul calificativelor, iar la gimnaziu și liceu se acordă în continuare note de la 1 la 10. Nivelurile de performanță din noile standarde nu se transformă automat într-o anumită notă. Profesorii își păstrează libertatea de a folosi: - lucrări scrise; - evaluări orale; - probe practice; - proiecte; - portofolii; - alte metode potrivite disciplinei. Diferența este că nota trebuie să aibă în spate criterii mai clare și să reflecte nu doar reproducerea unor informații, ci și capacitatea elevului de a explica, aplica, argumenta, analiza și transfera ceea ce a învățat. Câte note trebuie să primească un elev Situația școlară se încheie o singură dată, la sfârșitul anului, iar numărul minim de note este strâns legat de numărul de ore din orar. Regula de bază stabilește că un profesor trebuie să acorde pe parcursul anului cu cel puțin trei note mai mult decât numărul săptămânal de ore alocat acelei materii, dar nu mai puțin de patru note pe an. Astfel, la o disciplină cu o singură oră pe săptămână, elevul va primi minimum 4 note (1 oră + 3), la două ore pe săptămână va avea minimum 5 note, iar numărul crește proporțional pentru materiile cu mai multe ore. Singura excepție o reprezintă disciplinele extrem de restrânse, cu mai puțin de o oră pe săptămână, unde regulamentul permite încheierea anului cu un minimum de două note. Clasa a IX-a intră într-un curriculum nou Elevii care încep liceul în septembrie 2026 sunt prima generație care învață după noile planuri-cadru și noile programe școlare pentru liceu. Aplicarea este progresivă: - clasa a IX-a începe noul curriculum în 2026–2027; - clasele a X-a, a XI-a și a XII-a continuă după vechile planuri și programe; Noul curriculum va avansa ulterior, an de an, odată cu generația care îl începe. În același liceu vor funcționa, așadar, temporar două sisteme curriculare. Printre schimbări se află o pondere mai mare a curriculumului ales de elev din oferta școlii, reorganizarea unor discipline și introducerea materiei „Dezvoltare personală și consiliere în carieră”. Noul curriculum pune, cel puțin la nivelul documentelor, mai mult accent pe aplicarea practică, recapitulare și legătura dintre ceea ce se învață și orientarea profesională. Apar și discipline opționale noi Oferta națională de opționale include, începând cu acest an, și programe precum: „Ora de GIS”, pentru liceu, unde elevii pot învăța să utilizeze hărți digitale și sisteme informatice geografice; „Economie circulară și consum responsabil”, destinată clasei a VII-a, cu teme despre reducerea risipei, reutilizare, reciclare și efectele consumului asupra mediului. Aceste materii nu devin obligatorii în toate școlile. Ele pot fi oferite numai dacă unitatea de învățământ le include în oferta proprie și dacă există resurse și profesori disponibili. Evaluarea Națională din 2027 Elevii care intră acum în clasa a VIII-a termină cursurile pe 11 iunie 2027. În proiectul publicat de Ministerul Educației, Evaluarea Națională este programată astfel: 22 iunie 2027 – Limba și literatura română; 24 iunie 2027 – Matematică; 25 iunie 2027 – Limba și literatura maternă; 30 iunie 2027 – afișarea rezultatelor inițiale; 30 iunie – 2 iulie 2027 – vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor; 7 iulie 2027 – rezultatele finale. Simularea Evaluării Naționale este propusă pentru perioada 16–18 martie 2027, iar rezultatele ar urma să fie comunicate pe 30 martie. La începutul lunii septembrie, aceste date proveneau dintr-un proiect de ordin, nu din calendarul definitiv. Ele trebuie verificate din nou după publicarea formei finale în Monitorul Oficial. Admiterea la liceu din 2027, încă în așteptarea unei decizii Elevii care încep acum clasa a VIII-a nu cunosc încă forma definitivă a admiterii la liceu din vara anului 2027. Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 prevede, în forma aflată în vigoare la începutul lunii septembrie 2026, că liceele pot organiza concursuri proprii pentru ocuparea a maximum 50% dintre locuri, după susținerea Evaluării Naționale. Ministerul Educației a elaborat, în baza acestei prevederi, un proiect de metodologie potrivit căruia concursul ar cuprinde două probe, cu subiecte unice la nivel național, din discipline corespunzătoare profilului sau specializării. Participarea nu ar fi obligatorie, iar elevii care nu susțin probele ori nu ocupă un loc prin concurs ar putea participa la repartizarea computerizată. Acest sistem este însă posibil să nu mai fie aplicat. Comisia pentru învățământ din Senat a votat, la 2 septembrie 2026, eliminarea concursului separat de admitere. Proiectul urmează să primească votul final al plenului Senatului, cameră decizională. Pentru ca modificarea să producă efecte asupra elevilor care intră acum în clasa a VIII-a, actul normativ trebuie să reglementeze expres aplicarea noilor dispoziții în anul școlar 2026–2027. Până la încheierea procedurii parlamentare, promulgarea legii și publicarea acesteia în Monitorul Oficial, concursul separat rămâne prevăzut de legislația în vigoare, dar organizarea lui în vara anului 2027 nu poate fi prezentată drept o certitudine. Ce rămâne sigur pentru elevii clasei a VIII-a Indiferent de decizia referitoare la concursurile organizate de licee, Evaluarea Națională rămâne obligatorie și va continua să aibă un rol central în admitere. Pentru locurile care nu ar fi ocupate printr-un eventual concurs separat, sau pentru toate locurile, dacă Parlamentul elimină această procedură, admiterea se va face prin repartizare computerizată, în funcție de media candidatului și de opțiunile înscrise în fișă. Calendarul Evaluării Naționale și cel al admiterii au fost publicate, la rândul lor, sub formă de proiect. Datele propuse sunt 22 iunie 2027 pentru proba la Limba și literatura română, 24 iunie pentru Matematică și 25 iunie pentru Limba maternă. Forma definitivă trebuie verificată după publicarea ordinelor în Monitorul Oficial.

Eveniment

Un mare „succes” al Ministerului Afacerilor Interne, promovat pe Facebook: s-a sfințit capela arestului preventiv, din Rahova

Ministerul Afacerilor Interne a anunțat, azi, pe Facebook, sfințirea capelei Centrului de Reținere și Arestare Preventivă. Acest centru se află pe strada Rahova. Nu este clar ce vor face arestații altor culte recunoscute de statul român. Citește și: Nota penibilă obținută de șeful interimar al poliției județene Cluj la concursul de titularizare pe funcție Centrul este acum pe strada George Georgescu, dar adresa sa inițială - pe când era centrul de arest al Securității - era Calea Rahova 37-39. „Misiunea MAI de a apăra legea cu respect pentru demnitatea umană” „Astăzi a fost sfințită capela Centrului de Reținere și Arestare Preventivă, un spațiu de reculegere care reflectă misiunea MAI de a apăra legea cu respect pentru demnitatea umană”, se arată pe pagina de Facebook a ministerului. Postarea este însoțită de o scurtă filmare care arată un sobor de preoți și cadre de poliție, în poziție de drepți. Fondul sonor al filmării este asigurat de grupul „The Church will sing”. „Acuma toți hoții și toate bulendrele care intră acolo se sfințesc..?? Câtă prostie și îndobitocire în tara asta. !!”, a comentat Ana Boncuțiu la postarea MAI. „In Franta care e stat laic nu exista asa ceva. Romania e noul Iran? Cine e Ayatollahul?”, a scris și Doru Oprea. „Dar i-ați găsit, măh, pe ăi mai credincioși dintre daci! În rest, cu păpica, cu nănicul, sunt ok?”, a arătat Răzvan Popa. „Felicitări pentru respectul pe care îl arătați Bisericii Ortodoxe Române și credinței strămoșești. Se vede că ați învățat istorie si ați înțeles că identitatea românească s-a format în paradigma creștin ortodoxă”, a transmis însă Clara Gabriela Turturea. DeFapt.ro a arătat azi că fostul șef interimar al Inspectoratului de Poliție Județean Cluj, comisarul-șef Radu-Adrian Moșuțan, a luat nota 3,80 la examenul de titularizare pe funcție, arată Sindicatul Europol. Nota de trecere era 7. Moșuțan conducea de doi ani IPJ Cluj, prin împuternicire. Aceasta expirase de puțin timp, în vară. Celălalt candidat înscris, comisarul-șef Vasile Iusco, nu s-a prezentat la concurs. Comisarul-șef care a luat 3,82 la concurs, Moșuțan, lucrează în Poliție din ianuarie 1995, potrivit CluJust. În perioada octombrie 2018–martie 2019 a fost împuternicit la conducerea Secției 1 Poliție Cluj-Napoca, după care a preluat temporar conducerea Poliției municipiului Gherla. Din august 2019 a ocupat funcția de adjunct al șefului Poliției municipiului Cluj-Napoca, iar între mai și august 2020 a exercitat atribuțiile de șef al poliției municipale.

Eveniment

Ce faci când te oprește Poliția Rutieră: drepturile șoferului, testarea și contestarea amenzii în 2026

Un control rutier nu înseamnă doar obligația șoferului de a prezenta actele și de a executa indicațiile polițistului. Conducătorul auto are dreptul să știe cine îl controlează, să formuleze obiecțiuni, să ceară verificarea rezultatului alcooltestului și să conteste sancțiunea. Refuzul unui test rapid este posibil în fapt, însă nu îi permite șoferului să plece: urmează recoltarea mostrelor biologice, iar permisul poate fi retras temporar. Unde trebuie să oprească șoferul La semnalul regulamentar al polițistului rutier, conducătorul auto trebuie să reducă viteza, să oprească în locul indicat și să respecte dispozițiile agentului. Citește și: Nota penibilă obținută de șeful interimar al poliției județene Cluj la concursul de titularizare pe funcție Potrivit articolului 182 din Regulamentul de aplicare a Codului rutier, după oprire, șoferul trebuie să rămână în vehicul, cu mâinile pe volan. Pasagerii nu trebuie să deschidă portierele, iar toți ocupanții mașinii trebuie să urmeze indicațiile polițistului. Șoferul nu ar trebui, așadar, să coboare din proprie inițiativă pentru a merge spre autospecială. Dacă locul indicat este periculos, poate semnala situația și se poate deplasa până la primul punct în care oprirea se poate face în siguranță, fără a ignora însă semnalul polițistului. Nerespectarea semnalului regulamentar de oprire reprezintă contravenție și poate atrage inclusiv suspendarea dreptului de a conduce. Când polițistul trebuie să se prezinte În principiu, polițistul trebuie să își facă cunoscută calitatea. Potrivit Legii nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, înainte de intervenție, polițistul este obligat să se prezinte verbal, iar dacă poartă ținută civilă trebuie să prezinte legitimația sau insigna. Există și excepții: atunci când rezultatul intervenției ori siguranța polițistului ar fi puse în pericol, acesta își poate face cunoscută calitatea după înlăturarea pericolului. Șoferul poate întreba politicos numele agentului, unitatea din care face parte și motivul controlului. Totuși, lipsa unei suspiciuni comunicate șoferului nu face automat controlul nelegal. Poliția Rutieră poate organiza controale preventive pentru verificarea documentelor, a stării tehnice sau a consumului de alcool și substanțe psihoactive. Ce documente trebuie prezentate Articolul 35 alineatul (2) din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice obligă participanții la trafic să înmâneze polițistului rutier, la cerere: - actul de identitate; - permisul de conducere; - certificatul de înmatriculare sau de înregistrare; - celelalte documente prevăzute de lege, în funcție de situație. Șoferul este obligat și să permită verificarea vehiculului atunci când există un temei legal pentru aceasta. Refuzul de a prezenta documentele sau de a respecta indicațiile polițistului poate constitui contravenție și nu trebuie confundat cu exercitarea dreptului de a contesta ulterior sancțiunea. Conducătorul auto poate cere explicații și poate formula obiecțiuni, dar nu poate împiedica efectuarea controlului. Verificarea portbagajului Trebuie făcută diferența dintre verificarea specifică unui control rutier și controlul vehiculului reglementat de Legea Poliției Române. Polițistul nu are un drept nelimitat de a căuta oricând și orice în mașină. Controlul vehiculului poate fi efectuat în situațiile prevăzute de lege, de exemplu atunci când există motive verosimile că în interior se află o persoană urmărită, bunuri provenite dintr-o faptă ilegală, obiecte interzise ori mijloace de probă. Legea nr. 218/2002 definește controlul vehiculului și îi stabilește limitele. Rezultatul acestuia trebuie consemnat într-un proces-verbal, din care persoana are dreptul să primească o copie. Controlul nu trebuie confundat cu percheziția, care este un procedeu probator reglementat de Codul de procedură penală și supus unor condiții distincte. Șoferul poate întreba care este temeiul verificării, dar este riscant să se opună fizic. Eventualele nereguli se contestă ulterior, prin mijloacele legale. Poate șoferul să filmeze controlul? Legislația nu instituie o interdicție generală de a înregistra un polițist aflat în exercitarea atribuțiilor, într-un loc public. Șoferul poate filma interacțiunea atât timp cât nu împiedică verificarea, nu refuză indicațiile legale și nu creează un pericol pentru trafic. Filmarea nu îi permite însă să ignore obligația de a ține mâinile la vedere ori de a prezenta documentele. Cea mai sigură variantă este ca telefonul să fie fixat într-un suport sau manevrat de un pasager. Înregistrarea și publicarea ei sunt lucruri diferite. Difuzarea imaginilor poate ridica probleme legate de viața privată, protecția datelor, demnitatea persoanelor surprinse ori afectarea unei anchete. Filmarea poate fi păstrată ca probă fără a fi publicată automat pe rețelele sociale. Testul pentru alcool Codul rutier prevede obligația conducătorilor auto de a se supune, la solicitarea polițistului rutier, testării aerului expirat și testării preliminare pentru depistarea substanțelor psihoactive. Totuși, legea reglementează și situația în care persoana refuză ori nu poate să efectueze testul preliminar. Refuzul etilotestului nu trebuie confundat cu refuzul recoltării mostrelor biologice: șoferul va fi condus la o unitate medicală pentru prelevarea acestora, iar permisul îi poate fi retras până la clarificarea rezultatului. Dacă aparatul indică o concentrație de peste 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, conducătorul auto este obligat să se supună recoltării mostrelor biologice. La valori de până la 0,40 mg/l inclusiv, fapta intră, în principiu, în zona contravențională, dar șoferul poate solicita recoltarea de mostre biologice pentru stabilirea alcoolemiei. Un drept mai puțin cunoscut este, prin urmare, acela de a cere verificarea prin analiza sângelui chiar și atunci când valoarea indicată de aparat nu generează automat această obligație. Poate fi refuzat testul rapid pentru droguri? Șoferul poate refuza în fapt testarea preliminară cu aparatul DrugTest, dar nu poate refuza întreaga procedură. El va fi condus la o unitate medicală pentru recoltarea mostrelor biologice, iar permisul va fi retras potrivit articolului 38 din Codul rutier. Consecința este importantă: refuzul testului rapid nu constituie același lucru cu refuzul probelor biologice, dar nici nu îi permite conducătorului auto să își continue drumul. Aparatul DrugTest are rol de screening. Rezultatul său nu reprezintă, singur, analiza toxicologică medico-legală care stabilește prezența substanțelor în organism. Dacă testul rapid indică un rezultat pozitiv, șoferul este condus pentru recoltarea mostrelor biologice. În schimb, refuzul sau sustragerea de la prelevarea mostrelor biologice constituie infracțiune. Articolul 337 din Codul penal prevede o pedeapsă cu închisoarea de la unu la cinci ani. Așadar, formula „refuz DrugTestul” trebuie folosită cu maximă prudență: poate însemna alegerea analizei biologice în locul screeningului rapid, nu refuzul tuturor verificărilor. Regula celor 72 de ore OUG nr. 97/2024 stabilește că instituțiile medico-legale trebuie să comunice Poliției rezultatul analizelor toxicologice în cel mult 72 de ore de la finalizarea procedurii de recoltare. Permisul retras după refuzul ori imposibilitatea testării preliminare se restituie: - dacă buletinul toxicologic stabilește absența alcoolului sau a substanțelor psihoactive; - la împlinirea celor 72 de ore, dacă rezultatul nu a fost comunicat până atunci. Aceeași regulă se aplică, în condițiile ordonanței, permisului reținut exclusiv ca urmare a unui rezultat pozitiv la testarea preliminară pentru substanțe psihoactive. Restituirea după 72 de ore nu înseamnă însă că analiza a devenit negativă sau că verificările încetează. Înseamnă doar că permisul nu poate rămâne indisponibilizat pe baza rezultatului preliminar ori a refuzului testării rapide peste termenul stabilit, în lipsa buletinului toxicologic. Ce trebuie verificat înainte de semnarea procesului-verbal Procesul-verbal trebuie citit integral, inclusiv atunci când șoferul este grăbit sau consideră că sancțiunea este evident nedreaptă. Potrivit articolului 16 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, documentul trebuie să cuprindă, între altele: - datele agentului constatator; - datele contravenientului; - descrierea concretă a faptei; - data, ora și locul săvârșirii; - împrejurările relevante; - actul normativ încălcat; - sancțiunea aplicată; - termenul de contestare și instanța competentă; - posibilitatea achitării, în 15 zile, a jumătate din minimul amenzii, atunci când legea permite această facilitate. Șoferul ar trebui să verifice în special numărul de înmatriculare, locul, ora, direcția de deplasare și descrierea faptei. O formulare vagă sau o informație greșită nu anulează automat procesul-verbal în toate cazurile, dar poate deveni relevantă în instanță dacă afectează posibilitatea de apărare ori temeinicia constatării. Obiecțiunile nu se scriu oriunde pe document Agentul constatator este obligat să îi aducă șoferului la cunoștință dreptul de a formula obiecțiuni. Acestea trebuie consemnate distinct la rubrica „Alte mențiuni”, conform articolului 16 alineatul (7) din OG nr. 2/2001. Obiecțiunile trebuie să fie scurte și concrete. De exemplu: „Nu recunosc săvârșirea faptei. Solicit depunerea înregistrării video și a documentelor de verificare metrologică a aparatului.” „Semnalizarea rutieră nu era vizibilă din direcția mea de deplasare.” „Locul și ora faptei sunt consemnate greșit.” „Am solicitat recoltarea mostrelor biologice.” „Nu mi s-a permis formularea obiecțiunilor.” Nu este necesară scrierea pe marginea drumului a unei pledoarii juridice. Argumentele complete, documentele, fotografiile și înregistrările pot fi prezentate în plângerea contravențională. Deși OG nr. 2/2001 vorbește despre nulitatea procesului-verbal dacă obiecțiunile nu sunt consemnate distinct, practica judiciară face diferența între nulitățile absolute și cele relative. În anumite situații, șoferul trebuie să arate și ce vătămare concretă i-a produs neregula. De aceea, nu trebuie promis că simpla omisiune va anula automat amenda. Semnătura nu înseamnă recunoașterea faptei Semnarea procesului-verbal nu echivalează, în sine, cu recunoașterea vinovăției și nu îl împiedică pe șofer să conteste sancțiunea. În același timp, refuzul semnării nu anulează procesul-verbal. Agentul va consemna refuzul, iar documentul poate fi comunicat ulterior prin mijloacele prevăzute de lege. Din punct de vedere practic, este mai util ca șoferul să citească actul, să formuleze obiecțiuni și să primească exemplarul său decât să refuze semnarea în speranța că sancțiunea va dispărea. În cât timp poate fi contestată amenda Procesul-verbal poate fi contestat în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării, potrivit articolului 31 din OG nr. 2/2001. Dacă documentul este primit prin poștă, termenul curge de la comunicare, nu de la data la care agentul l-a întocmit. Plângerea contravențională poate fi depusă, la alegerea reclamantului: - la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția; - la judecătoria în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul contravenientul. Această competență alternativă, prevăzută de articolul 32, este un avantaj puțin cunoscut: șoferul sancționat într-un alt județ nu este obligat să se judece neapărat acolo. Taxa judiciară de timbru pentru plângerea contravențională este de 20 de lei. La cerere se atașează, în principal, copia procesului-verbal, dovada taxei și probele disponibile: fotografii, filmări, înscrisuri, date ale martorilor sau alte documente relevante. Contestarea suspendă executarea sancțiunii Contestarea suspendă executarea sancțiunii. OG nr. 2/2001 stabilește clar că depunerea unei plângeri contravenționale suspendă automat executarea sancțiunilor. În cazul amenzilor rutiere și a suspendării permisului, acest efect suspensiv vă permite să conduceți pe toată durata procesului, până la o sentință definitivă. Pentru a vă redobândi dreptul de a conduce pe perioada litigiului, nu mai este necesar să parcurgeți drumuri birocratice la unitatea de poliție emitentă. Este suficient să obțineți de la judecătorie un certificat de grefă (sau extrasul oficial de pe portalul instanțelor) care atestă înregistrarea dosarului și să îl prezentați la Serviciul Rutier pentru restituirea fizică a permisului. În cadrul procesului, conducătorul auto poate solicita instanței: - anularea procesului-verbal, - înlocuirea amenzii cu un avertisment, - administrarea înregistrării video (radar/bodycam), - verificarea buletinului de calibrare metrologică al aparatului sau audierea martorilor. Instanța nu verifică doar dacă formularul a fost completat corect în trafic, ci analizează în profunzime dacă fapta există în realitate, dacă a fost săvârșită de persoana sancționată și dacă pedeapsa aplicată este legală, justă și proporțională cu gravitatea faptei. Ce nu trebuie să facă șoferul Contestarea unei măsuri nu se face prin împotrivire pe marginea drumului. Șoferul nu trebuie să refuze legitimarea, să ascundă documentele, să împiedice controlul, să plece fără permisiune sau să refuze recoltarea mostrelor biologice. Cea mai bună protecție juridică este o conduită calmă: respectarea indicațiilor legale, citirea atentă a documentelor, consemnarea obiecțiunilor și păstrarea probelor. Procesul-verbal nu este verdictul final. Dacă sancțiunea este nelegală sau netemeinică, locul în care aceasta se combate este instanța, în termenul de 15 zile.

Eveniment

Nota penibilă obținută de șeful interimar al poliției județene Cluj la concursul de titularizare pe funcție

Fostul șef interimar al Inspectoratului de Poliție Județean Cluj, comisarul-șef Radu-Adrian Moșuțan, a luat nota 3,80 la examenul de titularizare pe funcție, arată Sindicatul Europol. Nota de trecere era 7. Citește și: Directorul Automobile Dacia, critici neobișnuit de dure la adresa guvernării: „Nimic bun nu se întâmplă” Moșuțan conducea de doi ani IPJ Cluj, prin împuternicire. Aceasta expirase de puțin timp, în vară. Celălalt candidat înscris, comisarul-șef Vasile Iusco, nu s-a prezentat la concurs. Sindicatul polițiștilor se plânge că proba era prea grea Sindicatul Europol îl apără pe Moșuțan, sugerând că examenul a fost prea dificil: „Rezultat nu doar jenant, ci și mult sub pragul necesar pentru a promova concursul și a ocupa funcția. Sigur, pentru o funcție atât de importantă este firesc să existe exigență. Dar când examenul este construit în așa fel încât pare mai degrabă o cursă cu obstacole decât o evaluare reală a capacității manageriale, apare inevitabil suspiciunea firească asupra faptului că în mod real nu s-a dorit alegerea celui mai bun candidat, ci doar blocarea ocupării funcției”. Un alt candidat, comisarul șef Ciprian Rus, nu s-a putut prezenta la concurs fiindcă adeverința medicală nu îl declara apt. Potrivit lui Rus, la dosarul de concurs, trebuia să existe mai multe documente medicale, din care să rezulte că este apt medical pentru funcții de conducere. Primele două au ajuns și purtau mențiunea ”apt medical”, inclusiv una de la Direcția Medicală a Poliției Române. A treia, o adeverință de la Cabinetul Medical de la Cluj a fost și ea depusă la dosarul de candidat, dar nu purta această sintagmă ”apt medical”. În consecință, Rus se va pensiona la 48 de ani. Comisarul-șef care a luat 3,82 la concurs, Moșuțan, lucrează în Poliție din ianuarie 1995, potrivit CluJust. În perioada octombrie 2018–martie 2019 a fost împuternicit la conducerea Secției 1 Poliție Cluj-Napoca, după care a preluat temporar conducerea Poliției municipiului Gherla. Din august 2019 a ocupat funcția de adjunct al șefului Poliției municipiului Cluj-Napoca, iar între mai și august 2020 a exercitat atribuțiile de șef al poliției municipale. În februarie 2024, Moșuțan a fost numit adjunct al șefului IPJ Cluj. Din 26 iulie 2024 a fost împuternicit să conducă inspectoratul, după suspendarea fostului inspector-șef Mihai Rus. „În practică, un inspector-șef nu ar trebui sa fie doar un bun cunoscător al legislației, procedurilor sau mecanismelor interne. Realitate actuală instituțională îl obligă sa dețină abilități reale de comunicare și cunoștințe manageriale solide, deoarece trebuie să conducă o instituție complet neatractivă din perspectiva interesului de tinerilor de angajare, cu un deficit de personal istoric, cu un grad de complexitate și dificultate al activităților inimaginabil pentru cineva din exterior, să fie capabil să ia decizii rapide, în momente tensionate, să fie capabil să gestioneze crize, să înțeleagă realitatea din teren și să inspire încredere polițiștilor pe care-i conduce. De aceea, o probă bazată câteva spețe profesionale și pe întrebări tehnice din mai multe domenii juridice poate fi justificată doar dacă se urmărește să se testeze abilitățile de memorare ale cuiva, nicidecum abilitățile manageriale”, îl mai apără sindicatul Europol pe Moșuțan.

Eveniment

Pensionarii pot lua mai ușor bani de la CAR decât de la bancă, dar există riscuri: costurile și capcanele din contract

Casele de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor sunt prezentate adesea drept alternativa mai prietenoasă la creditele bancare: condiții mai simple, dobânzi aparent avantajoase și rate adaptate pensiei. Împrumutul rămâne însă o datorie în toată regula. Contractul poate fi pus direct în executare, iar neplata îi poate afecta atât pe pensionar, cât și pe giranții săi. De ce aleg pensionarii CAR-ul în locul băncii Pentru mulți pensionari, CAR-ul nu este prima alegere pentru că ar avea automat cel mai ieftin împrumut, ci pentru că este instituția care îi acceptă. Citește și: Ajutoare de urgență pentru pensionari în 2026: cine poate primi bani și unde trebuie depusă cererea O bancă poate refuza solicitantul din cauza vârstei, pensiei mici, altor rate sau istoricului de credit. CAR-ul poate acorda sume mai mici, poate lua în calcul fondul social acumulat și poate accepta unul sau mai mulți giranți. Procedura este, de regulă, mai apropiată de nevoile persoanelor vârstnice: discuție directă la ghișeu, mai puține formalități și rambursare adaptată pensiei. În plus, membrii pot beneficia de ajutoare nerambursabile și alte servicii sociale. Accesibil nu înseamnă însă automat avantajos. Dacă pensionarul se califică și pentru un credit bancar, trebuie să compare suma primită efectiv, costul total, rata, penalitățile și condițiile impuse giranților. O dobândă CAR aparent mai mică poate deveni mai costisitoare dacă este calculată la întreaga sumă inițială sau dacă împrumutul presupune cotizații și contribuții suplimentare. Nu există o ofertă CAR valabilă în toată țara Casele de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor sunt organizații private, fără scop patrimonial, constituite pentru sprijinirea propriilor membri. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 Potrivit Legii nr. 540/2002, ele pot acorda împrumuturi rambursabile, ajutoare nerambursabile și ajutoare pentru înmormântare. Legea nu stabilește însă o sumă maximă care poate fi împrumutată și nici o dobândă unică. Fiecare CAR își aprobă propriile reguli prin statut, normele de creditare și hotărârile consiliului director. Prin urmare, două case din orașe diferite, sau chiar din aceeași localitate, pot oferi condiții foarte diferite. Pentru a solicita un împrumut, pensionarul trebuie, de regulă, să devină membru, să achite taxa de înscriere, cotizația lunară și eventual contribuția la fondul pentru ajutorul de deces. Cât poate împrumuta un pensionar Suma acordată depinde, în principal, de: - valoarea pensiei și a celorlalte venituri; - fondul social acumulat; - vechimea în CAR; - existența și veniturile giranților; - celelalte rate aflate în plată; - istoricul de rambursare; - perioada pentru care este cerut împrumutul. Unele case acordă, fără giranți, doar o sumă egală cu fondul social sau puțin mai mare decât acesta. Pentru împrumuturile mai consistente pot fi solicitați unul, doi sau chiar mai mulți giranți. De exemplu, CARP Iași publică drept formulă orientativă o treime din pensia brută, înmulțită cu numărul ratelor, dar precizează că plafonul maxim este stabilit periodic de consiliul director. CARP „Omenia” București arată că, pentru anumite împrumuturi fără garant, rata lunară nu poate depăși 40% din pensie sau din venit. Acestea sunt însă reguli interne, nu plafoane stabilite pentru toate CAR-urile din România. Pensionarul nu trebuie să confunde suma aprobată cu suma pe care o va primi efectiv în mână. Din împrumut pot fi reținute cotizații restante, completarea fondului social, taxe sau alte obligații prevăzute de regulament. Fondul social nu este același lucru cu dobânda Fondul social este format, în principal, din cotizațiile depuse de membru. Citește și: Drepturile pensionarilor în spitale în 2026: când pot face gratuit RMN și CT, ce fac dacă li se cer bani și unde reclamă abuzurile În principiu, aceste sume îi aparțin și, la încetarea calității de membru, trebuie restituite titularului sau urmașilor, potrivit legii. Există însă o diferență esențială între fondul social și celelalte contribuții. Taxa de înscriere, contribuțiile administrative ori anumite sume destinate ajutoarelor nu sunt neapărat recuperabile. Pensionarul trebuie, așadar, să întrebe în scris: - ce sumă intră efectiv în fondul său social; - ce contribuții nu se restituie; - când poate retrage fondul social; - dacă retragerea este permisă în timpul derulării împrumutului; - dacă restanțele vor fi compensate din acest fond. În practică, fondul social poate rămâne blocat cât timp există un credit neachitat. Unele statute permit CAR-ului să stingă din el ratele, dobânzile și penalitățile restante. Dobânda afișată poate ascunde un cost mai mare Dobânda împrumuturilor este stabilită de consiliul director al fiecărui CAR. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Tocmai de aceea, simpla formulă „dobândă de 10%” sau „12% pe an” nu este suficientă pentru a aprecia oferta. Pensionarul trebuie să afle asupra cărei sume se calculează dobânda: - la soldul rămas după fiecare rată; - la întreaga sumă inițială, pentru toată perioada; - anticipat, cu reținerea ei înainte ca banii să fie încasați; - printr-o formulă proprie prevăzută de normele CAR. Diferența poate fi importantă. La un împrumut de 10.000 de lei pe un an, o dobândă de 12% aplicată „în sistem plat”, la întreaga sumă inițială, înseamnă 1.200 de lei. Dacă dobânda nominală de 12% este calculată lunar la soldul descrescător, costul dobânzii este considerabil mai mic. De aceea, întrebarea corectă nu este doar „Care este dobânda?”, ci: „Câți bani primesc efectiv și care este suma totală pe care trebuie să o restitui?”. Taxele mici care pot scumpi împrumutul Costul real poate include, pe lângă dobândă: - taxa de înscriere; - cotizația lunară obligatorie; - contribuția pentru ajutorul de deces; - taxa de analiză sau de administrare, dacă există; - completarea obligatorie a fondului social; - asigurarea împrumutului; - penalități pentru întârziere; - cheltuieli de notificare și executare silită. O parte din fondul social poate fi restituită ulterior, dar pensionarul trebuie să dispună de bani pentru constituirea lui. Dacă este obligat să depună, de exemplu, 2.000 de lei pentru a accesa un împrumut de 10.000 de lei, suma pe care o poate folosi imediat este, în realitate, mai mică. Girantul nu semnează „doar pentru dosar” Una dintre cele mai periculoase confuzii este aceea că girantul oferă numai o recomandare morală. În realitate, el garantează plata datoriei în condițiile stabilite prin contract. Dacă pensionarul nu își achită ratele, CAR-ul poate cere plata de la girant sau poate începe executarea împotriva acestuia. Contractul trebuie citit pentru a vedea dacă girantul răspunde solidar, situație în care creditorul se poate îndrepta direct împotriva sa, fără să fie obligat să epuizeze mai întâi toate posibilitățile de recuperare de la titular. Un pensionar nu ar trebui să accepte să fie girant înainte de a vedea suma, perioada, rata lunară, penalitățile și întinderea exactă a obligației asumate. Garanția poate rămâne în vigoare ani întregi. Contractul CAR poate fi pus direct în executare Legea nr. 540/2002 prevede expres că un contract de împrumut încheiat cu o casă de ajutor reciproc a pensionarilor constituie titlu executoriu. Aceasta este una dintre cele mai importante „capcane” ale împrumutului. Dacă apar restanțe, CAR-ul nu trebuie să obțină mai întâi o hotărâre judecătorească printr-un proces obișnuit pentru a demonstra existența datoriei. Contractul poate sta direct la baza executării silite. În funcție de situație, pot urma: - compensarea datoriei cu fondul social; - penalități de întârziere; - solicitarea plății de la giranți; - poprirea pensiei și a altor venituri; - urmărirea conturilor sau a bunurilor; - cheltuieli suplimentare de executare. Pentru datoriile obișnuite, veniturile periodice pot fi urmărite, în general, până la o treime din venitul lunar net. Dacă există mai multe popriri, reținerile cumulate nu pot depăși, de regulă, jumătate din venitul net. Pentru veniturile foarte mici există o protecție suplimentară prevăzută de Codul de procedură civilă, dar pensia nu este complet ferită de executare. Ce se întâmplă dacă pensionarul nu mai poate plăti Prima greșeală este ignorarea ratelor și a notificărilor. Restanța nu dispare, iar penalitățile și costurile de recuperare pot continua să crească. Pensionarul ar trebui să depună imediat o cerere scrisă prin care să solicite, după posibilitățile oferite de CAR: - reeșalonarea datoriei; - prelungirea perioadei de rambursare; - reducerea temporară a ratei; - folosirea unei părți din fondul social; - amânarea justificată a unei rate; - refinanțarea soldului în condiții suportabile. CAR-ul nu este obligat să accepte orice propunere, dar negocierea înainte de executare poate evita costuri importante. Orice înțelegere trebuie consemnată în scris; o promisiune verbală făcută la ghișeu nu modifică automat contractul. Dacă suma pretinsă pare greșită sau executarea a început cu încălcarea legii, pensionarul poate formula contestație la executare. Termenele sunt scurte, de regulă, 15 zile de la actul de executare ori de la momentul în care a luat cunoștință de poprire, astfel că este necesară consultarea rapidă a unui avocat. Datoria nu dispare automat la deces Moartea titularului nu stinge în mod automat împrumutul. Dacă există o asigurare care acoperă decesul, soldul poate fi achitat în limitele și condițiile poliței. Fără o asemenea protecție, CAR-ul se poate îndrepta, după caz, asupra fondului social, asupra garanțiilor și împotriva moștenitorilor care acceptă succesiunea, în limitele regulilor succesorale. Ajutorul de deces acordat de CAR nu trebuie confundat cu asigurarea creditului. Un ajutor destinat familiei nu înseamnă automat că împrumutul rămas este anulat. Cele șapte întrebări care trebuie puse înainte de semnare Înainte să accepte împrumutul, pensionarul ar trebui să ceară în scris răspunsul la șapte întrebări: Ce sumă primesc efectiv în mână? Care este suma totală de restituit? Cum se calculează dobânda? Ce taxe și contribuții sunt nerambursabile? Cât din fondul social rămâne blocat? Ce penalități se aplică după prima rată întârziată? Ce riscă titularul și fiecare girant în caz de neplată sau deces? CAR-ul poate fi o soluție rezonabilă pentru o cheltuială urgentă, mai ales atunci când banca refuză creditarea. Dar accesul mai simplu nu înseamnă lipsa riscurilor. Cea mai sigură alegere nu este împrumutul cu procentul cel mai mic scris pe afiș, ci acela pentru care pensionarul cunoaște dinainte fiecare leu primit, fiecare leu de restituit și consecințele primei rate pe care nu o mai poate plăti.

Eveniment

Aer condiționat, copertină sau cameră pe fațada blocului: greșeli care pot aduce amenzi de până la un milion de lei

Montarea unui aparat de aer condiționat nu mai necesită, de regulă, autorizație de construire, însă aceasta nu înseamnă că proprietarul unui apartament poate perfora și ocupa după bunul plac fațada blocului. Copertinele, camerele video și alte obiecte fixate pe exteriorul clădirii pot modifica o parte comună a condominiului, pot afecta aspectul arhitectural și, în anumite cazuri, pot atrage amenzi uriașe, obligația de demontare sau chiar probleme privind protecția datelor personale. Fațada blocului nu aparține exclusiv proprietarului apartamentului Prima regulă importantă nu vine din legislația construcțiilor, ci din Legea nr. 196/2018 privind asociațiile de proprietari. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Potrivit art. 35 alin. (1), fațadele, pereții perimetrali și structura clădirii fac parte, în principiu, din proprietatea comună a condominiului. Proprietarul deține apartamentul, însă nu deține exclusiv porțiunea de zid aflată în dreptul ferestrei sale. Prin urmare, faptul că un echipament deservește un singur apartament nu îi permite proprietarului să folosească fără nicio limită peretele exterior. Trebuie respectate simultan: - Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor – CATUC; - Legea nr. 196/2018 și regulamentul condominiului; - regulamentele locale de urbanism; - regimul special al monumentelor și zonelor protejate; - drepturile vecinilor; - în cazul camerelor video, legislația privind protecția datelor. Aparatul de aer condiționat se montează, de regulă, fără autorizație Noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, aprobat prin Legea nr. 169/2026 și aplicabil din 25 august 2026, simplifică expres această intervenție. Citește și: Gard, pergolă, garaj, piscină sau mansardă: ce mai poți construi fără autorizație după 25 august 2026 Art. 299 alin. (2) lit. a) pct. 10 permite montarea aparatelor individuale de climatizare fără autorizație de construire și fără notificarea prealabilă a primăriei. Scutirea se aplică însă intervențiilor efectuate asupra construcțiilor existente aflate în afara zonelor construite protejate și a zonelor de protecție a monumentelor istorice. În plus, alin. (3) al aceluiași articol obligă proprietarul să respecte în continuare reglementările urbanistice, normele tehnice, legislația patrimoniului și celelalte reguli sectoriale aplicabile. Cu alte cuvinte, Codul elimină formalitatea urbanistică obișnuită, nu și toate celelalte obligații. Fără autorizație nu înseamnă fără acordul asociației Unitatea exterioară a aparatului este prinsă de un perete comun, presupune perforarea fațadei și poate schimba aspectul exterior al clădirii. Citește și: Balcoanele închise fără autorizație intră sub reguli noi din 25 august: cum pot fi legalizate și când se ajunge la demolare Din acest motiv, proprietarul trebuie să verifice regulamentul condominiului și hotărârile asociației privind locurile și modul unitar de amplasare a aparatelor. Dacă intervenția este considerată o modificare constructivă ori o modificare a aspectului proprietății comune, devine relevant art. 39 din Legea nr. 196/2018. Acesta cere, pentru modificările constructive ale unor părți sau elemente ale condominiului, acordul a două treimi dintre proprietarii membri ai asociației și acordul tuturor proprietarilor direct afectați. Nu orice montare obișnuită a unui aparat de climatizare va fi automat încadrată la fel. Tocmai de aceea, soluția sigură este obținerea în scris a aprobării asociației înainte de perforarea fațadei, mai ales dacă blocul are stabilită o amplasare unitară a echipamentelor. Asociația nu ar trebui să interzică arbitrar orice aparat, dar poate impune reguli rezonabile privind poziția, evacuarea condensului, zgomotul, culoarea sau mascarea unității exterioare. Condensul nu trebuie să curgă pe fațadă sau peste vecini Chiar dacă aparatul este montat legal, proprietarul răspunde pentru modul în care funcționează. Tubul de condens nu poate fi lăsat să verse apă pe peretele blocului, pe trotuar, pe balconul vecinului sau pe aparatele instalate la etajele inferioare. De asemenea, echipamentul nu trebuie să producă vibrații ori un zgomot peste limitele admise și nici să pună în pericol tencuiala sau termoizolația. Art. 30 alin. (5) din Legea nr. 196/2018 obligă proprietarul care provoacă daune unei părți comune sau proprietății altui locatar să repare stricăciunile ori să suporte costurile lucrărilor. În plus, Codul civil, prin art. 630, permite instanței să oblige proprietarul la despăgubiri și, atunci când este posibil, la restabilirea situației anterioare dacă produce vecinilor inconveniente mai mari decât cele normale. Monumente și zone protejate: excepția nu mai funcționează automat Situația se schimbă radical dacă imobilul este monument istoric, se află într-o zonă construită protejată sau în zona de protecție a unui monument. Scutirea generală de la art. 299 pentru aparatele individuale de climatizare se referă expres la construcțiile aflate în afara acestor zone. Pentru clădirile protejate trebuie verificat regimul special prevăzut de CATUC și de Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. O unitate exterioară vizibilă din stradă poate altera fațada unei clădiri istorice. În funcție de imobil și de amplasament, pot fi necesare certificatul de urbanism, avizul Direcției pentru Cultură și autorizația corespunzătoare. Înainte de montare, proprietarul ar trebui să ceară primăriei o încadrare scrisă. În cazul patrimoniului, executarea fără actele necesare poate depăși sfera unei simple contravenții: art. 356 din CATUC tratează drept infracțiune anumite lucrări executate fără autorizație la monumente istorice, în zonele lor de protecție sau în zone construite protejate. Copertina nu beneficiază de scutirea expresă acordată aerului condiționat O copertină fixată deasupra balconului, ferestrei, terasei sau intrării schimbă, de regulă, volumul ori aspectul fațadei și este supusă unui regim mai sever. Art. 299 din CATUC nu cuprinde o derogare generală pentru copertinele montate pe fațada unui bloc. Codul permite fără formalități anumite terase exterioare demontabile și pergole amplasate în interiorul proprietății, în afara zonelor protejate, dar această excepție nu poate fi extinsă automat la o copertină ancorată în peretele exterior al condominiului. În funcție de dimensiuni, sistemul de prindere, caracterul fix sau retractabil și regulile urbanistice locale, pot fi necesare: - acordul asociației de proprietari; - acordul proprietarilor direct afectați; - certificat de urbanism; - autorizație de construire sau, dacă autoritatea confirmă încadrarea, o procedură simplificată; - avizul autorității pentru cultură, în zonele protejate. O umbrelă mobilă sau un parasolar amplasat în interiorul balconului nu are același regim cu o structură metalică prinsă în fațadă. Criteriul decisiv este dacă obiectul devine o intervenție asupra clădirii și modifică aspectul exterior. O cameră mică nu este automat în afara oricărei reguli CATUC nu prevede pentru camerele video individuale o excepție expresă asemănătoare celei acordate aparatelor de climatizare. Totuși, o cameră de mici dimensiuni, montată fără lucrări constructive relevante, nu este neapărat tratată de primărie ca o lucrare de construire. Problema principală rămâne însă folosirea fațadei comune. Proprietarul nu ar trebui să fixeze camera pe peretele blocului fără aprobarea scrisă a asociației. Dacă montarea modifică elementele fațadei sau presupune intervenții constructive, trebuie cerută și încadrarea urbanistică a lucrării. Asociația poate stabili un sistem comun de supraveghere prin hotărârea organului competent, dacă există un scop real de securitate și sunt respectate regulile privind proprietatea comună și protecția datelor. Camera nu poate filma nelimitat ușile, ferestrele și viața vecinilor Montarea fizică a camerei este doar jumătate din problemă. Cealaltă jumătate este unghiul de filmare. Dacă dispozitivul surprinde persoane identificabile din casa scării, lift, parcare, curte comună sau de pe domeniul public, imaginile reprezintă date cu caracter personal. Devine aplicabil Regulamentul general privind protecția datelor – GDPR. În cauza C-212/13, Ryneš, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că supravegherea video care acoperă și spațiul public nu mai poate fi considerată o activitate exclusiv personală sau domestică. În practică, operatorul camerei trebuie să poată demonstra: - un scop legitim, concret, cum ar fi protecția persoanelor și bunurilor; - necesitatea supravegherii și lipsa unei alternative mai puțin intruzive; - un unghi limitat la zona care trebuie protejată; - informarea persoanelor filmate, printr-un indicator vizibil; - accesul restrâns la înregistrări; - o perioadă de păstrare cât mai scurtă; - protejarea sistemului împotriva accesului neautorizat. Funcția de înregistrare audio ar trebui dezactivată, deoarece captarea permanentă a conversațiilor este mult mai intruzivă și greu de justificat. O cameră orientată direct spre ușa sau balconul vecinului, fără o necesitate obiectivă, poate încălca și dreptul la viață privată protejat de art. 71 și art. 74 din Codul civil. Persoana filmată poate cere reorientarea ori înlăturarea dispozitivului, ștergerea imaginilor și, în anumite situații, despăgubiri. Amenzi de până la un milion de lei Riscurile diferă în funcție de abatere. Modificarea aspectului proprietății comune sau a elementelor constructive ale condominiului fără respectarea Legii nr. 196/2018 este sancționată, potrivit art. 102 alin. (1) lit. i) și alin. (2), cu amendă de la 5.000 la 10.000 de lei. Pentru lucrările care necesitau autorizație, dar au fost executate fără aceasta, art. 357 alin. (1) lit. b) și alin. (4) lit. b) din CATUC prevede amenzi între 50.000 și 1.000.000 de lei, stabilite în raport cu gravitatea faptei și impactul asupra vecinătăților. Într-un caz minor nu se aplică automat plafonul maxim, însă noua scară a sancțiunilor este considerabil mai severă. Amenda nu „legalizează” lucrarea. Organul de control poate dispune oprirea intervenției, intrarea în legalitate, dacă aceasta este posibilă, sau desființarea lucrării și readucerea fațadei la starea anterioară. Pentru o cameră utilizată cu încălcarea GDPR pot interveni, separat, măsuri și sancțiuni ale Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Ce trebuie verificat înainte de montare Înainte de a comanda lucrarea, proprietarul ar trebui să urmeze câțiva pași simpli: - Să verifice dacă imobilul este monument istoric ori se află într-o zonă protejată. - Să consulte regulamentul condominiului și hotărârile privind aspectul unitar al fațadei. - Să solicite în scris acordul asociației și, când este cazul, al vecinilor direct afectați. - Pentru copertine sau intervenții atipice, să ceară primăriei o încadrare scrisă ori un certificat de urbanism. - Să monteze aparatul de climatizare fără deteriorarea termoizolației și cu evacuarea controlată a condensului. - În cazul unei camere, să limiteze unghiul de filmare, să dezactiveze sunetul și să respecte obligațiile GDPR. Regula practică este simplă: dacă obiectul se fixează pe fațadă, faptul că este mic, demontabil sau cumpărat din magazin nu îl face automat legal. Aparatul de aer condiționat beneficiază, după 25 august 2026, de o scutire clară de la formalitățile urbanistice obișnuite. Copertina și camera video trebuie însă analizate separat, iar dreptul asupra apartamentului se oprește acolo unde începe proprietatea comună și viața privată a vecinilor.

Eveniment

Un banal divorț a declanșat o adevărată epopee fiscală și juridică pentru împărțirea averii

Divorțul dintre medicul stomatolog Bogdan Dragomir și Georgiana Dragomir a fost urmat de mai multe procese privind împărțirea averii comune, acțiunile deținute în firme și dividendele obținute în timpul căsniciei. Cei doi s-au despărțit în 2022, după 11 ani de căsnicie, iar divorțul a fost finalizat în vara anului trecut. Litigiile financiare continuă însă la instanțele din Iași și București. Creatorii de Zâmbete SRL și o plată de 362.000 de lei Într-un dosar judecat de Tribunal, Georgiana Dragomir a solicitat societății Creatorii de Zâmbete SRL plata a 362.000 de lei, reprezentând jumătate din dividendele aferente perioadei 2020-2022, potrivit Ziarului de Iași. Firma, înființată în 2015 împreună cu fostul soț și administrată de acesta, este deținută în cote egale de cei doi asociați. Reclamanta a susținut că Bogdan Dragomir ar fi încasat întreaga sumă distribuită și că nu i-ar fi virat partea cuvenită. Citește și: Abandonată șase zile în spitalul Floreasca, cu fracturi grave: „Nu m-am simțit o ființă umană”. S-a operat la privat, 8.000 de euro Reprezentanții societății au afirmat însă că Georgiana Dragomir primise 33.000 de lei pentru 2020, 141.400 de lei pentru 2021 și 187.500 de lei pentru 2022. Judecătorii au constatat că pretențiile privind dividendele din 2020 erau prescrise, deoarece acțiunea fusese depusă în februarie 2025, la mai mult de trei ani după hotărârea de repartizare. Foarte multe bunuri de împărțit Pentru anii 2021 și 2022, instanța a analizat documentele fiscale depuse de companie și de Georgiana Dragomir. Tribunalul a apreciat că declarațiile fiscale 205 și 212 dovedeau distribuirea și încasarea dividendelor. Aceleași documente fuseseră utilizate de reclamantă și în procesul de partaj, pentru a demonstra contribuția sa la averea comună. Acțiunea a fost respinsă ca nefondată. Magistrații au arătat că invocarea diferită a acelorași declarații, în funcție de interesul patrimonial urmărit, contravine principiului bunei-credințe. Hotărârea nu este definitivă. Georgiana Dragomir a formulat apel, iar dosarul urmează să fie analizat de Curtea de Apel. Litigiul privind dividendele reprezintă doar una dintre disputele deschise după divorț, miza totală incluzând apartamente, spații comerciale, participații în societăți și alte venituri comune ale foștilor soți.

Eveniment

Ample mișcări de trupe la vârful Inspectoratelor Școlare Județene. Urmează reorganizarea sistemului

Colegiul Național „Emil Racoviță” din Iași are un nou director interimar. Irina Zamfirescu, fost inspector școlar pentru disciplina Fizică în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Iași, a preluat conducerea instituției până la organizarea concursului pentru ocuparea postului. Aceasta a anunțat că intenționează să participe la concurs pentru a rămâne director, arată Ziarul de Iași. Profesoară de olimpici Schimbarea a avut loc după ce Mihaela Pîrpîlă-Gotcu, fosta directoare a colegiului, a decis să nu mai continue în funcție și să nu candideze pentru un nou mandat, invocând motive personale. Irina Zamfirescu este profesor titular la Colegiul Național „Emil Racoviță” din 2018, după ce a predat aici prin detașare în perioada 2015-2018. Citește și: Abandonată șase zile în spitalul Floreasca, cu fracturi grave: „Nu m-am simțit o ființă umană”. S-a operat la privat, 8.000 de euro Din 2020, a ocupat funcția de inspector școlar pentru Fizică. Anterior, a fost timp de șase ani director adjunct al Liceului Tehnologic „Mihail Sturdza” din Iași. Noua directoare a declarat că vrea să păstreze tradiția, excelența și seriozitatea care definesc colegiul. Ea a subliniat că legătura sa cu școala este una puternică, fiind profesor al instituției și părinte al unor foști elevi. De-a lungul anilor, a pregătit și elevi cu rezultate la olimpiade. Concurs pentru sute de posturi de director Postul de inspector școlar pentru Fizică, rămas vacant după plecarea Irinei Zamfirescu, a fost preluat de Ana Gabriela Machiu. Aceasta este profesoară la Liceul Teoretic „Miron Costin”, formator la Casa Corpului Didactic „Spiru Haret” și profesor metodist în cadrul ISJ Iași. Numirea face parte dintr-un val mai amplu de schimbări în învățământul ieșean. În total, 17 unități școlare din județ au directori interimari la începutul anului școlar 2026-2027. ISJ Iași pregătește concursuri pentru 305 funcții de conducere: 175 de directori și 130 de directori adjuncți. Concursul este programat pentru finalul anului, după expirarea mandatelor actuale, iar numirile interimare asigură continuitatea conducerii în unitățile ieșene afectate de schimbări. În celelalte 165 de unități cu personalitate juridică, actualii directori vor rămâne în funcție până la finalizarea concursurilor.

Eveniment

Un medic sugerează că jurnaliștii care au scris despre sistemul medical n-au dreptul la empatie: „Vrea empatie după ce a dus campanie denigratoare împotriva medicilor?”

Un medic de la Spitalul Mioveni, Cristina Adi Opriță, a întrebat retoric, pe Facebook, de ce s-ar aștepta jurnalista Adina Popescu la empatie din partea cadrelor medicale, după ce ar fi dus o „campanie denigratoare împotriva medicilor”. Citește și: Abandonată șase zile în spitalul Floreasca, cu fracturi grave: „Nu m-am simțit o ființă umană”. S-a operat la privat, 8.000 de euro Adina Popescu a relatat, în Dilema Veche, experiența ei de la Spitalul Floreasca, unde a stat șase zile așteptând să fie operată, după o dublă fractură: „Timp de șase zile, imobilizată complet, nu m-am simțit aici o ființă umană, nu m-am simțit nici măcar un pacient, am fost un sac de cartofi abandonat pe un pat de spital căruia i se făcea din cînd în cînd un calmant”. Până la urmă, ea s-a operat la un spital privat, unde a plătit 8.000 de euro. Medic: „Ptr Adina Popescu jurnalista căzută n cap pe scări exista vreo pedeapsa administrativă” Însă Opriță a reacționat dur, în comentariile ei la o postare a medicului Marius Uscatu, la cele scrise de Adina Popescu: „Ptr Adina Popescu jurnalista căzută n cap pe scări exista vreo pedeapsa administrativă ,ceva ,dacă se dovedește ca minte cu succes ?”, a întrebat retoric medicul din Mioveni. La acest mesaj îi dă like Nicoleta Ungureanu care, potrivit profilului de Facebook este medic chiar la Floreasca. Ulterior, medicul Opriță insistă: „Și pana la urma ce dorește duamna jurnalistă? Vrea empatie după ce toată viata a șters și a dus campanie denigratoare împotriva medicilor ???? Nasol ! Vrea empatie ??? Empatia s a terminat și dacă vrei totuși empatia =costa 8000 € sau mai mult , apropos . Restul baliverne. Spitalul de la Ploiești ce n avea ? Era prea sărac ptr jurnalismul practicat de o mare somitate sau ce ? Când critici sistemul , ca jurnalist , te duci și vezi cam ce se întâmplă pe teren . Nu dai cu toti de pământ și când te arde Karma dai șpagă și telefoane”. „Toată presa inventează mizerii care nu se întâmplă. Dacă te apuci sa crezi tot ce scrie mass-media și NU verifici ai o problema la căput. Da ? Trei surse doua in limba română și una în engleza. Asta se numește informație corecta”, a susținut Oprița. „A dat șpagă, ceea ce se numește infracțiune. Vreau sa vad știrea ca a saltat- o procuratura. A dat telefonute mici mici , dar întra la influențarea actului medical . Țțțt urat urat ! Din partea unei somități care scrie mizerii despre sistem și corpul medical ,păi ce facem noi aici ? Mass-media cea incoruptibila și dreapta ca lumânarea, a dat șpagă ? miroase.....”, a continuat medicul din Mioveni. „Condițiile din spital erau unele de război (în tranșee). Este inuman să ții niște oameni care nu se pot mișca/spăla/răcori în nici un fel în saloane fără aer condiționat, atunci cînd afară sînt 40 de grade (...) Teoretic, instalația exista, dar nu funcționa, asistentele ridicau din umeri – e o firmă externă care se ocupă, au venit de două ori, dar n-au reușit să repare nimic”, a scris Adina Popescu despre situația de la Floreasca.

Eveniment

Abandonată șase zile în spitalul Floreasca, cu fracturi grave: „Nu m-am simțit o ființă umană”. S-a operat la privat, 8.000 de euro

Jurnalista Adina Popescu relatează pe pagina ei de Facebook și în Dilema Veche cum a fost abandonată timp de șase zile în Spitalul Floreasca, fără a fi operată, deși avea o dublă fractură, de umăr și de tibie. Citește și: Administratorul Palatului CFR a făcut liceul la Arta Teatrală din Bârlad și jurnalismul la Hyperion. Câștigă cât un vicepremier După șase zile în care a stat fără aer condiționat într-un salon supraaglomerat în care erau 40 de grade, cu mâncare „vag comestibilă” și a împărțit șpăgi personalului medical care avea grijă de ea, ea s-a transferat la un spital privat unde a plătit 8.000 de euro pentru operație. Dacă ar fi rămas la Floreasca nu se știa când ar fi urmat să fie operată. Manager al spitalului Floreasca este, din 2023, Bogdan Zidaru, un fost membru al PSD Sector 1, absolvent al Universității Româno-Americane, unde a studiat „informatică managerială”. El a fost pus în această funcție de ministrul PSD al Sănătății Alexandru Rafila, a scris DeFapt.ro. „Am fost un sac de cartofi abandonat pe un pat de spital” „Timp de șase zile, la Spitalul Clinic de Urgență București, la secția de ortopedie, n-am mai reprezentat o urgență pentru nimeni. Timp de șase zile, imobilizată complet, nu m-am simțit aici o ființă umană, nu m-am simțit nici măcar un pacient, am fost un sac de cartofi abandonat pe un pat de spital căruia i se făcea din cînd în cînd un calmant”, a scris, în Dilema Veche, Adina Popescu. Ce relatează jurnalista: „Condițiile din spital erau unele de război (în tranșee). Este inuman să ții niște oameni care nu se pot mișca/spăla/răcori în nici un fel în saloane fără aer condiționat, atunci cînd afară sînt 40 de grade (...) Teoretic, instalația exista, dar nu funcționa, asistentele ridicau din umeri – e o firmă externă care se ocupă, au venit de două ori, dar n-au reușit să repare nimic”. „Mîncarea era vag comestibilă, dar ce n-am înțeles a fost de ce o firmă de catering își bătea joc și arunca zarzavaturile întregi, uneori necurățate, în ciorbă, ca la porci, de ce, chiar la costuri mici, nu găteau mîncare pentru oameni” „Prin a patra zi am făcut și anemie (au contribuit și fracturile), am început să am palpitații și nu știam de ce, abia în spitalul privat unde m-am mutat ulterior am identificat cauza. Am intrat în panică, dar nu s-a îngrijorat nimeni. Am cerut un control cardiologic, dar procedura s-a dovedit a fi complicată și birocratică, doar doctorul curant putea face o cerere în acest sens pentru un pacient” „Colega mea de suferință din salon, o doamnă cu o fractură de bazin, nu și-a văzut la față doctorul în cele trei zile în care a fost internată, doar pe rezidentul lui. Au ținut-o trei zile în spital fără nici o explicație, i-au făcut niște calmante și au trimis-o acasă, fără să-i dea nici măcar rezultatele investigațiilor medicale (pentru asta se depune o cerere specială la registratură)” „Cînd le-am spus că mă transfer în privat, doctorii, mai ales șeful de secție, cel cu listele, mai că n-au jucat tontoroiul de bucurie (își permiteau pentru că aveau picioarele întregi) – mai scăpaseră de un mușteriu” „Operația m-a costat 8.000 de euro, adică o mașină second-hand bunicică, în mod normal nu mi-aș fi permis-o (doar dacă făceam un credit), însă tocmai îmi vîndusem apartamentul din București și nu apucasem să reinvestesc” „De 25 de ani contribui prin taxe și impozite la sistemul de sănătate din România (prin contracte de muncă și de colaborare), taxe pe care le plătesc la timp – nu mîine, nu miercuri –, în 25 de ani nu am avut nevoie aproape niciodată de acest sistem. De ce nu se schimbă legea ca să pot contribui la sistemul privat care, în cele din urmă, a fost cel care m-a ajutat într-un mod profesionist și uman să trec peste o încercare grea? Unde aș putea depune o cerere ca angajatorii mei să NU îmi mai plătească contribuția lunară la sănătate pentru că o plătesc degeaba?”, este concluzia din finalul articolului Adinei Popescu. Floreasca, un dezastru permanent, nici o schimbare Presa relatează constant despre dezastrul de la Floreasca. Ieri, spitalul a primit de la Direcția de Sănătate Publică, DSP, o amendă de 25.000 de lei. DSP a cerut: actualizarea structurii spitalului în funcție de spațiile existente și numărul real de paturi; alocarea unui spațiu corespunzător pentru sala de pansamente; finalizarea lucrărilor de renovare necesare. O secție a spitalului, cea de medicină internă, a fost închisă temporar, iar pacienții externați sau trimiși la alte spitale. În iulie 2025, Colegiul Medicilor din Municipiul București a anunțat că s-a autosesizat pentru a verifica acuzațiile publice privind lipsa analgezicelor și prezența gândacilor în saloanele Spitalului Clinic de Urgență Floreasca. Reacțiile publice au fost declanșate după ce Alina Alexandru, sora unei paciente internate cu arsuri grave, a publicat o mărturie amplă pe rețelele sociale, în care descrie lipsuri grave în condițiile de tratament.

Eveniment

Și-a înscenat răpirea ca să scoată 47.000 de euro de la un iubit de ocazie

O falsă răpire pusă la cale pentru obținerea unei răscumpărări de 47.000 de euro a fost descoperită rapid de polițiștii din Bârlad. Augustin C. a primit pe Messenger o înregistrare în care iubita sa, Laura Lefter, apărea legată de un scaun, alături de mesaje de amenințare formulate într-o română cu greșeli. Înscenare simplistă Bărbatul o cunoscuse pe femeie în septembrie, prin Messenger, în timp ce lucra în străinătate. Cei doi s-au mutat împreună, iar în decembrie au revenit în România. Citește și: Administratorul Palatului CFR a făcut liceul la Arta Teatrală din Bârlad și jurnalismul la Hyperion. Câștigă cât un vicepremier În timpul unei vizite la un magazin din Bârlad, Laura Lefter a dispărut, iar la scurt timp Augustin C. a primit imaginile și cererea de răscumpărare. Mesajele îl avertizau să nu anunțe poliția, conform Ziarului de Iași. Bărbatul a sesizat însă imediat autoritățile. În aceeași zi, polițiștii au găsit-o pe femeie în comuna Vutcani, la domiciliul lui Abel Ceapă. Cei doi se pregăteau să plece cu un taxi spre Bârlad. Laura Lefter le-a spus anchetatorilor că Abel Ceapă era iubitul său din 2022. Condamnată pentru că voise să-și ucidă soțul Investigațiile au arătat că filmările fuseseră realizate într-un hotel. Camerele de supraveghere i-au surprins pe cei doi părăsind relaxați clădirea, fără ca femeia să pară constrânsă. Anchetatorii au concluzionat că presupusa răpire fusese înscenată pentru a obține bani de la Augustin C. Laura Lefter și Abel Ceapă au fost trimiși în judecată pentru șantaj și și-au recunoscut faptele. Judecătoria Bârlad l-a condamnat pe Ceapă la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de supraveghere de trei ani. Lefter, aflată în stare de recidivă după o condamnare anterioară, a primit doi ani și trei luni de închisoare cu executare. Condamnarea anterioară fusese primită într-un dosar privind un plan de ucidere a soțului, dejucat de polițiști. Sentința nu este definitivă. Laura Lefter și procurorii au formulat apel, iar dosarul este judecat de Curtea de Apel Iași. Următorul termen a fost stabilit pentru 15 septembrie.

Eveniment

Interlopi din clanul Corduneanu, piese grele ale mafiei naționale a jocurilor de noroc. Cum era terorizată concurența

Un lot de inculpați dintr-un amplu dosar de criminalitate organizată, în care apar și membri ai clanului Corduneanu din Iași, a fost trimis în judecată la Curtea de Apel București. Printre cei acuzați se numără Adrian Corduneanu, Bogdan Corduneanu și Maria Grațiela Corduneanu, alături de alte persoane despre care procurorii susțin că au făcut parte dintr-o rețea construită în jurul afacerilor cu jocuri de noroc și pariuri, arată Ziarul de Iași. „Paza internă” DIICOT – Structura Centrală a dispus, prin două rechizitorii întocmite în august 2026, trimiterea în judecată a 88 de inculpați: 84 de persoane fizice și patru societăți comerciale. Un dosar a fost înaintat Curții de Apel București, iar celălalt, Tribunalului București. Potrivit anchetatorilor, gruparea ar fi fost constituită în 2018 și ar fi acționat la nivel național pentru protejarea intereselor economice ale unor firme din industria jocurilor de noroc. Membrii rețelei ar fi încercat să împiedice extinderea concurenței și să impună anumite condiții proprietarilor altor săli de jocuri. Procurorii susțin că gruparea dispunea de o structură de forță denumită „paza internă”, formată din peste 40 de persoane. Aceasta ar fi intervenit în conflictele cu clienții, împotriva concurenților sau pentru recuperarea unor presupuse datorii. Notorietatea și reputația violentă a unor membri ar fi fost folosite ca instrumente de intimidare. Bani, arme, droguri În dosar este inculpată și avocata ieșeană Ioana Laura Gherghe, acuzată de favorizarea făptuitorului. DIICOT susține că aceasta ar fi transmis membrilor grupării informații despre declarația unei persoane audiate la IPJ Iași. Citește și: Administratorul Palatului CFR a făcut liceul la Arta Teatrală din Bârlad și jurnalismul la Hyperion. Câștigă cât un vicepremier Gruparea a fost destructurată în noiembrie 2022, după peste 120 de percheziții efectuate în București și în mai multe județe. Anchetatorii au ridicat atunci bani, arme, săbii, arbalete și droguri. Acuzațiile includ constituirea unui grup infracțional organizat, șantaj, tentativă de omor, lipsire de libertate, violențe, favorizarea făptuitorului și infracțiuni privind drogurile. Inculpații beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unor hotărâri definitive.

Eveniment

Bani în plus pentru pensionari de la Primărie: unde se mai pot depune cereri pentru tichete sociale în toamna lui 2026

Renovări în apartament fără acte sau construcții ilegale: mai puțin de un an pentru autorizația care le poate salva

Cum obții pensia comunitară dacă ai lucrat în mai multe țări: acte necesare și reguli valabile în 2026

Anul școlar 2026–2027 începe cu schimbări majore: calendar, burse, evaluare și admiterea la liceu

Un mare „succes” al Ministerului Afacerilor Interne, promovat pe Facebook: s-a sfințit capela arestului preventiv, din Rahova

Ce faci când te oprește Poliția Rutieră: drepturile șoferului, testarea și contestarea amenzii în 2026

Nota penibilă obținută de șeful interimar al poliției județene Cluj la concursul de titularizare pe funcție

Pensionarii pot lua mai ușor bani de la CAR decât de la bancă, dar există riscuri: costurile și capcanele din contract

Aer condiționat, copertină sau cameră pe fațada blocului: greșeli care pot aduce amenzi de până la un milion de lei

Un banal divorț a declanșat o adevărată epopee fiscală și juridică pentru împărțirea averii

Ample mișcări de trupe la vârful Inspectoratelor Școlare Județene. Urmează reorganizarea sistemului

Un medic sugerează că jurnaliștii care au scris despre sistemul medical n-au dreptul la empatie: „Vrea empatie după ce a dus campanie denigratoare împotriva medicilor?”

Abandonată șase zile în spitalul Floreasca, cu fracturi grave: „Nu m-am simțit o ființă umană”. S-a operat la privat, 8.000 de euro

Și-a înscenat răpirea ca să scoată 47.000 de euro de la un iubit de ocazie

Interlopi din clanul Corduneanu, piese grele ale mafiei naționale a jocurilor de noroc. Cum era terorizată concurența

Ultima oră

VIDEO Jurnalistul care a dezvăluit agresiunile lui Toader Jr, Răzvan Moldoveanu, relatează, la pocastul „Cum e, de fapt?”, cum a reușit să identifice victimele

Cum a explodat averea bugetarului Florin Manole, garantat Vanghelie: de la zero, în 2012, la milioane de lei, în 2024

Ajutor pentru pensionari: aparate auditive, fotolii rulante și proteze prin CNAS, chiar dacă nu aveți certificat de handicap

Clădirea blocului trebuie verificată cel puțin o dată pe an: ce obligații au proprietarii și ce acte trebuie să solicite

PSD l-a propus pe Budăi, cu facultate la 36 de ani, la președinția comisiei de învățământ a Camerei Deputaților. În 2023, a fost acuzat de hărțuire sexuală

Cine va finanța bugetul european și cum vor fi protejați banii publici. Grupul PPE susține introducerea unor resurse proprii suplimentare

Succes major al poliției Jibou, care a pus capăt traficului cu măceșe. Marfa, de 1.700 lei, confiscată

Vameși de pe Otopeni au confiscat 700.000 de euro, dar, când a trebuit să-i returneze, dispăruseră

VIDEO Prisacariu și Marian anunță, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ascensiunea tinerilor (și flămânzilor) lupi din PSD

La Oradea se deschide, azi, al șaptelea din cele opt pasaje rutiere care fluidizează traficul - inițiativa fostului președinte al CJ, Ilie Bolojan

Trenurile private Iași–București, amânate din nou: Ferotrans speră să înceapă cursele în noiembrie

Aplicație creată de doi români pentru părinții care locuiesc singuri: Parents Are OK trimite alerte familiei la distanță

Amazon România are în prezent aproape 3.000 de angajați: ce sfat a primit șeful companiei la început de drum

Cine verifică dacă blocul se degradează: obligația asociației de proprietari despre care se vorbește prea puțin

Mii de lei ceruți înapoi de Casa de Pensii: ce verifici în calculul datoriei și când se aplică scutirea