vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

8741 articole
Eveniment

Ministrul PSD al Transporturilor îi cere lui Bolojan bani din fondul de rezervă pentru falitul Tarom

Ministrul PSD al Transporturilor, Ciprian Șerban, îi cere lui Bolojan bani din fondul de rezervă pentru falitul Tarom: compania ar avea nevoie de 114 milioane de lei ca sa-si plătească datoriile. Banii ar urma să fie folosiți, oficial, pentru majorarea capitalului social al companiei. Citește și: ANALIZĂ Cum a evitat G4Media întrebările incomode pentru candidatul Băluță și l-a ajutat să calmeze alegătorii USR Ministrul PSD al Transporturilor îi cere lui Bolojan bani din fondul de rezervă pentru falitul Tarom „Compania TAROM a solicitat alocarea unei noi tranșe din ajutorul de restructurare autorizat, în vederea acoperirii deficitului de lichiditate cu care se confruntă și care nu-i permite plata unor datorii cu termen de plată scadent depășit și care, prin acumularea penalităților de întârziere  sau ca urmare a unor decizii ale creditorilor, pot destabiliza echilibrul financiar al societății, putând conduce, în final, la eșecul procesului de restructurare. Ținând cont de necesitatea asigurării în regim de urgență a surselor de finanțare pentru susținerea procesului de restructurare a companiei TAROM, astfel încât să fie minimizat riscul ca deficitul de lichiditate să afecteze în mod negativ procesul de restructurare și, în același timp, să fie create premizele pentru ca în anul 2026 implementarea planului de restructurare să poată continua în vederea atingerii obiectivele agreate cu Comisia Europeană, se propune alocarea unei noi  tranșe din ajutorul de restructurare aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 541/2024, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2025, prin suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii pe anul 2025 cu suma de 114.068 mii lei”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre de guvern, proiect inițiat de ministerul Transporturilor.  Tarom nu a mai avut profit din 2008. În 2023, pierderile au fost de 87 de milioane de lei. În acela an, datoriile erau de 1,28 miliarde de lei.  Cu toate acestea, în iulie, în plină criză economică, acţionarii companiei aeriene de stat, printre care și Ministerul Transporturilor, au dat vot favorabil pentru dublarea indemnizației primite de membrii Consiliului de Administrație TAROM.  Decizia a fost susținută şi de Agenţia de Monitorizare a companiilor de stat. Indemnizațiile au crescut de la 12.000 de lei la 24.000 de lei.

Ministrul PSD al Transporturilor, Ciprian Serban, îi cere lui Bolojan bani din fondul de rezervă pentru falitul Tarom Foto: Facebook Ciprian Serban
Percheziții DNA la generalii lui Călin Georgescu (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Generalii lui Călin Georgescu, percheziționați de DNA: Iană (SIE), procurorul Doană, rezerviști SRI

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au efectuat percheziții miercuri într-un dosar complex ce vizează influențarea conducerii unei instituții publice din județul Vaslui. Printre persoanele cercetate se numără generalul SIE în rezervă Nicolae Iana, fostul procuror militar DNA Vasile Doană și doi rezerviști ai Serviciului Român de Informații (SRI), potrivit unor surse judiciare citate de G4Media. Ținta grupării: schimbarea conducerii Direcției Sanitar-Veterinare Vaslui Potrivit informațiilor preliminare, ancheta vizează o presupusă încercare de a influența sau înlocui conducerea Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Vaslui. Citește și: ANALIZĂ Cum a evitat G4Media întrebările incomode pentru candidatul Băluță și l-a ajutat să calmeze alegătorii USR Gruparea ar fi acționat în interesul omului de afaceri Fănel Bogos, considerat unul dintre cei mai mari producători din industria avicolă din România. Procurorii DNA investighează posibile fapte de corupție, trafic de influență și abuz în serviciu. Cine este generalul în rezervă Nicolae Iana Generalul Nicolae Iana, trecut în rezervă în 2003, a fost ofițer al Serviciului de Informații Externe (SIE). După retragerea din activitate, el a lucrat în mediul privat, inclusiv pentru Sorin Ovidiu Vântu, în cadrul companiei Petromservice, societate creată prin externalizarea unor servicii din Petrom și controlată de sindicatul condus de Liviu Luca. Atât Vântu, cât și Luca au fost ulterior condamnați penal pentru fapte de corupție. Legături cu gruparea Potra–Georgescu Conform publicației Gândul, Nicolae Iana este considerat apropiat de gruparea Horațiu Potra – Călin Georgescu, o rețea controversată cu conexiuni economice și politice extinse, inclusiv în țările arabe, unde Iana ar avea contacte solide. Un alt nume important din anchetă este cel al fostului procuror militar DNA, Vasile Doană, care s-ar fi aflat în legătură cu Iana și ceilalți rezerviști implicați. DNA verifică în prezent posibile acțiuni concertate ale acestora în sprijinul afaceristului Fănel Bogos. Fănel Bogos – un nume greu din industria avicolă Fănel Bogos este considerat unul dintre cei mai mari producători din industria avicolă românească. De-a lungul anilor, el a fost implicat în mai multe dispute comerciale și investigații privind activitatea economică din sectorul alimentar. Perchezițiile DNA ar putea marca începutul unei anchete de amploare privind interferențele dintre mediul de afaceri, servicii secrete și administrația locală, într-un caz cu potențiale ramificații naționale.

Parcările supermarketurilor, doar pentru clienți (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Supermarketurile pun bariere la intrarea în parcările lor pentru a face loc clienților

Tot mai multe supermarketuri din Iași instalează bariere de acces în parcări pentru a le asigura locuri clienților reali. Parcările supermarketurilor, doar pentru clienți După exemplul Lidl, și Kaufland a montat recent o barieră la magazinul din Tătărași. Citește și: ANALIZĂ Cum a evitat G4Media întrebările incomode pentru candidatul Băluță și l-a ajutat să calmeze alegătorii USR Măsura vine pe fondul aglomerației create de șoferi care ocupă locurile fără a face cumpărături, folosind parcările doar ca zonă de tranzit. Noile reguli urmăresc să reducă disconfortul clienților și să fluidizeze traficul din jurul hipermarketurilor. Continuarea, în Ziarul de Iași

Șofer condamnat, așteptat la Penitenciarul Copou (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Viața la țară: condamnat pentru conducere fără permis, s-a urcat iar la volan. Tot fără permis

Un șofer condamnat pentru conducere fără permis trebuie să se prezinte voluntar la Penitenciarul din Copou pentru executarea pedepsei. Șofer condamnat, așteptat la Penitenciarul Copou Bărbatul a fost judecat și condamnat în lipsă, instanța reușind să afle doar că se află plecat în străinătate. Citește și: ANALIZĂ Cum a evitat G4Media întrebările incomode pentru candidatul Băluță și l-a ajutat să calmeze alegătorii USR După ce sentința a devenit definitivă, acesta are la dispoziție șapte zile pentru a se preda autorităților. Dacă nu se conformează, riscă o pedeapsă suplimentară pentru evadare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Pensiile speciale blochează proiecte PNRR (sursa: Facebook/Dragoș Pîslaru)
Eveniment

Ce proiecte PNRR pierde România din cauza pensiilor speciale

România riscă să piardă finanțări importante prin PNRR, iar printre cauze se numără și menținerea pensiilor speciale. Pensiile speciale blochează proiecte PNRR Ministerul Investițiilor și Finanțelor Publice urmează să publice lista actualizată a proiectelor eligibile, după pierderea celor 7,5 miliarde de euro din fondurile europene acordate în 2020. Citește și: ANALIZĂ Cum a evitat G4Media întrebările incomode pentru candidatul Băluță și l-a ajutat să calmeze alegătorii USR În județul Iași, din cele peste 860 de proiecte aprobate prin PNRR, doar 30 au fost finalizate, restul aflându-se încă în implementare. Conform Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, termenul-limită pentru finalizarea tuturor jaloanelor este 31 august 2026, iar plățile finale trebuie efectuate până la 31 decembrie 2026. Continuarea, în Ziarul de Iași

Fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu și cumnatul lui Geoană, eliberați din închisoare (sursa: Inquam Photos/George Călin, Octav Ganea)
Eveniment

Fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu și cumnatul lui Geoană, eliberați din închisoare

Fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu și Mircea Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, vor fi eliberați din penitenciar, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a constatat că faptele pentru care au fost condamnați s-au prescris. Decizia a fost luată marți de un complet de judecători condus de Lia Savonea, președinta Instanței Supreme. Condamnările și contextul dosarului Sebastian Vlădescu executa o pedeapsă de 7 ani și 4 luni de închisoare pentru luare de mită, iar Mircea Ionuț Costea avea o condamnare de 6 ani pentru complicitate la luare de mită. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” Ambii au fost implicați într-un dosar privind o mită de 20 de milioane de euro primită de la compania austriacă Swietelsky, în legătură cu lucrările de reabilitare a căii ferate București - Constanța. Completul care a decis eliberarea celor doi a fost format din Lia Savonea, Lucia Tatiana Rog, Adrian Glugă, Gheorghe-Valentin Chitidean și Lavinia Valeria Lefterache, prin admiterea unui recurs în casație, o cale extraordinară de atac. Aplicarea deciziei Curții Constituționale Potrivit purtătorului de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, eliberarea celor doi este o consecință a Deciziei nr. 50/2025 a Curții Constituționale, care a reafirmat principiul respectării dreptului la apărare, egalității de șanse și accesului la justiție. CCR a stabilit că modificările procedurale privind prescripția nu afectează răspunderea civilă sau măsurile patrimoniale dispuse anterior. În consecință, Vlădescu și Costea rămân obligați să achite prejudiciile reținute în sarcina lor, iar măsurile de confiscare și asiguratorii au fost menținute. Sebastian Vlădescu: prejudiciu de 3.990.248 lei și 65.000 euro, plus confiscarea specială a 2.177.000 euro Mircea Ionuț Costea: prejudiciu de 3.121.328 lei și 1.919.900 euro În total, măsurile civile dispuse însumează 7.111.577 lei și 4.161.900 euro. Motivele juridice ale eliberării În recursul său, Sebastian Vlădescu a susținut că infracțiunea de luare de mită s-a prescris. Argumentul său s-a bazat pe o decizie anterioară a unui complet ICCJ (din care a făcut parte tot Lia Savonea), conform căreia termenul de prescripție se calculează de la data pretinderii mitei, nu de la momentul primirii efective a banilor. Ulterior, Curtea Constituțională a confirmat că această interpretare se aplică și persoanelor condamnate definitiv, ceea ce a permis eliberarea foștilor oficiali. Vlădescu se afla în detenție din mai 2023, în timp ce Costea a fost încarcerat doar patru luni, fiind adus în România din Turcia după pronunțarea sentinței. Istoricul dosarului și acuzațiile DNA Cei doi au fost trimiși în judecată în noiembrie 2019 alături de Cristian Boureanu și Constantin Dascălu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor — ambii achitați ulterior. Procurorii DNA au acuzat că, între 2005 și 2017, reprezentanții companiei austriece Swietelsky au plătit aproximativ 20 de milioane de euro sub formă de „comisioane” unor oficiali români, pentru facilitarea contractelor de reabilitare a infrastructurii feroviare. În 2005, oficialii companiei au convenit cu Vlădescu, Costea și Mihaela Mititelu (o apropiată a conducerii CNCFR) să le plătească un comision de 3,5% din sumele primite de la statul român, în schimbul garantării finanțării și plății la timp a facturilor. Circuitul fictiv al mitei Pentru a masca mita, a fost creat un circuit financiar fictiv, pornind de la un contract de consultanță fals încheiat cu o firmă de avocatură. Între 2006 și 2011, compania străină a plătit 39,3 milioane de lei fără ca serviciile să fie prestate. Ulterior, banii au fost transferați către societăți controlate de inculpați, prin intermediul unor offshore-uri. Sumele primite, potrivit DNA: Sebastian Vlădescu: 1.000.000 euro Mircea Ionuț Costea: 3.121.328 lei și 2.320.698 euro Mihaela Mititelu: 3.083.498 lei și 1.050.087 euro În 2009, în contextul crizei economice și al schimbării guvernului, s-a convenit un nou comision de 10% din plățile statului către compania austriacă. Banii au fost direcționați prin cinci niveluri de companii offshore, pentru a ascunde proveniența. Vlădescu ar fi primit 2.242.000 euro, Constantin Dascălu – 1.114.000 euro, iar Cristian Boureanu – 2.111.799 euro. Condamnarea omului de afaceri austriac Într-un dosar separat, Josef Hornegger, reprezentantul consorțiului Swietelsky - Wiebe - Takenaka, a recunoscut că a plătit mita. Acesta a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu DNA, fiind condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare și obligat la plata a 1,1 milioane de euro.

Panourile solare, vulnerabile în fața hackerilor (sursa: Pexels/Carolin Wenske)
Eveniment

Panourile solare pot deveni o bombă cu ceas: hackerii pot deturna invertoarele

Numărul dispozitivelor inteligente dintr-o locuință a ajuns, în 2025, la o medie de 22, iar acestea sunt ținta a aproape 30 de atacuri informatice pe zi, de trei ori mai multe decât în 2024. Datele provin dintr-un raport Bitdefender și Netgear, publicat marți, care arată o creștere alarmantă a amenințărilor din ecosistemul Internet of Things (IoT). Atacurile asupra dispozitivelor smart s-au triplat într-un an Raportul arată că infractorii cibernetici își automatizează atacurile și exploatează dispozitivele învechite sau cu firmware nesecurizat pentru a compromite cât mai multe locuințe. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” Cele mai expuse echipamente sunt: Dispozitivele de redare a conținutului online pe televizor – 25,9% dintre vulnerabilități; Televizoarele inteligente – 21,3%; Camerele de supraveghere – 8,6%. Împreună, acestea reprezintă peste jumătate din totalul punctelor vulnerabile detectate în 2025. Actualizările întârziate, principala cauză a breșelor de securitate Potrivit specialiștilor, aproape toate tentativele de atac vizează vulnerabilități deja cunoscute și reparate. Aceasta confirmă că lipsa actualizărilor și gestionarea deficitară a dispozitivelor inteligente rămân cele mai mari riscuri pentru utilizatori. „Deși multe atacuri sunt simple – suprasolicitând dispozitivele sau făcându-le temporar indisponibile –, cele mai periculoase sunt cele prin care infractorii preiau controlul total asupra acestora”, avertizează experții Bitdefender. Recorduri negative și incidente majore în 2025 Analiza, bazată pe date colectate din 6,1 milioane de locuințe inteligente din America de Nord, Europa și Australia (ianuarie – octombrie 2025), a evidențiat o serie de incidente majore de securitate: Cel mai mare atac DDoS din istorie, de 22,2 terabytes pe secundă, declanșat prin routere compromise; Rețeaua malware BadBox, care a infectat peste un milion de dispozitive Android direct din fabrică; Vulnerabilități în invertoarele solare, care pot fi exploatate pentru a destabiliza rețelele electrice naționale. Aceste cazuri arată amploarea riscurilor din ecosistemul IoT și importanța unor măsuri de securitate proactive. Zeci de vulnerabilități ale invertoarelor Invertoarele moderne sunt echipamente IT: au interfețe web sau aplicații cloud, vorbesc protocoale precum Modbus/TCP (inclusiv profilul SunSpec), primesc update-uri de firmware și se integrează cu portaluri ale producătorilor. Suprafața de atac începe de la expunerea directă pe internet a interfețelor de administrare — adesea cu parole implicite sau autentificare slabă — ceea ce permite modificarea setpoint-urilor (tensiune/frecvență), oprirea/dispecerizarea forțată sau schimbarea parametrilor de protecție. Cercetări din 2025 au arătat zeci de vulnerabilități la producători importanți, care pot facilita manipularea producției ori deconectări coordonate cu impact la nivel de rețea, mai ales când mii de dispozitive sunt orchestrate simultan (Forescout). Instabilitate sau chiar pene locale Alt vector este lanțul cloud–API–aplicație mobilă: tokenuri gestionate defectuos, API-uri expuse sau canale necriptate pot permite acces nelimitat la flotă, inclusiv furt de date operaționale (producție, profil de consum) (NIST). Modulele locale (Wi-Fi, Bluetooth) ori gateway-urile de date au avut, de asemenea, probleme critice care pot duce la preluarea controlului dispozitivului dacă nu sunt configurate în mod sigur (blogs.npav.net). La scară de sistem, literatura de specialitate și agențiile de securitate subliniază riscul agregării DER/IBR: atacuri care sincronizează comenzi de oprire/limitare sau modifică reacția la evenimente de frecvență, generând instabilitate sau chiar pene locale (OSTI). Studiile europene și din SUA recomandă tratamentul invertoarelor ca active critice, cu controale minime obligatorii și limitarea accesului remote din afara jurisdicției (solarpowereurope.org). Măsuri de protecție Măsuri esențiale (pentru operatori, integratori, prosumatori): Nu expuneți direct pe internet; folosiți segmentare de rețea și VPN, dezactivați managementul de la distanță neutilizat (topsectorenergie.nl). Schimbați parolele implicite, activați MFA acolo unde există și țineți firmware-ul la zi; retrageți echipamente fără patch-uri (NIST). Criptați comunicațiile și aplicați „zero trust” între portaluri, gateway-uri și invertoare (The Department of Energy's Energy.gov). Aliniați-vă la cadre și standarde dedicate DER/IBR (NREL DERCF, inițiative NIST/NREL) și cerințele NIS2 la nivelul UE (docs.nrel.gov). Bitdefender: 13,6 miliarde de atacuri IoT analizate Cercetătorii Bitdefender au examinat 13,6 miliarde de atacuri IoT și 4,6 miliarde de tentative de exploatare a vulnerabilităților, oferind o imagine detaliată a amenințărilor globale. Studiul subliniază că securitatea cibernetică a devenit o componentă esențială a vieții moderne, în contextul în care dispozitivele conectate sunt tot mai numeroase și mai interdependente. Bitdefender, lider global în securitatea cibernetică Fondată în 2001, Bitdefender are clienți în peste 170 de țări și birouri pe toate continentele. Compania este recunoscută pentru inovațiile sale în: antimalware și analiză comportamentală, securitatea Internetului Lucrurilor (IoT), inteligență artificială aplicată în protecția datelor. Tehnologiile dezvoltate de Bitdefender sunt licențiate de peste 200 de branduri internaționale de securitate, consolidându-și reputația ca unul dintre cei mai importanți actori globali în lupta împotriva criminalității cibernetice.

Tranzacție majoră între Gunvor și Lukoil (sursa: X/Gunvor Group)
Eveniment

Lukoil își vinde activele internaționale, deci și pe cele din România, confirmă Gunvor

Traderul global de materii prime Gunvor a anunțat că este pregătit să răspundă oricăror temeri privind o posibilă influență rusă asupra activelor achiziționate de la compania petrolieră Lukoil, aflată sub sancțiuni internaționale. Declarațiile au fost făcute marți de directorul general al Gunvor, Torbjorn Tornqvist, într-un interviu acordat Bloomberg. Tranzacție majoră între Gunvor și Lukoil Săptămâna trecută, Lukoil a anunțat că a acceptat oferta Gunvor pentru vânzarea activelor sale internaționale, ca urmare a sancțiunilor impuse recent de Statele Unite. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” Gunvor, care are o istorie îndelungată de colaborare cu industria energetică rusă, a început deja discuțiile cu autoritățile de reglementare pentru aprobarea tranzacției. Tornqvist a declarat că achiziția va marca o „despărțire curată” de influența rusă și a exclus posibilitatea ca activele să fie revândute ulterior, în cazul ridicării sancțiunilor impuse Lukoil. Totuși, o parte dintre acestea ar putea fi cedate ulterior altor cumpărători, în funcție de strategia comercială a Gunvor. O tranzacție majoră în contextul sancțiunilor internaționale Vânzarea activelor internaționale ale Lukoil este considerată cea mai amplă acțiune de acest fel realizată de o companie rusă după sancțiunile impuse în urma invaziei din Ucraina, începută în februarie 2022. Pe 22 octombrie 2025, președintele Donald Trump a anunțat sancțiuni extinse împotriva celor mai mari companii petroliere ruse – Lukoil și Rosneft. Măsura a fost urmată, pe 15 octombrie, de decizia Mariii Britanii de a viza aceleași companii, dar și 44 de nave petroliere din „flota din umbră” a Rusiei – formată în mare parte din tancuri petroliere vechi și cu proprietari neclar identificați. Aceste măsuri vizează reducerea veniturilor energetice ale Kremlinului. Lukoil, una dintre cele mai internaționalizate companii petroliere ruse Lukoil este compania petrolieră rusă cu cea mai largă prezență internațională, având operațiuni upstream în Kazahstan, Uzbekistan și Azerbaidjan, dar și în Egipt, Emiratele Arabe Unite și mai multe state vest-africane, precum Ghana, Nigeria, Camerun și Congo. În toate aceste proiecte, Lukoil deține participații minoritare, iar contribuția lor la producția totală de țiței a companiei a fost de aproximativ 5% în 2024, conform raportului anual. Activele internaționale, un sfert din valoarea Lukoil Potrivit analistului Kirill Bakhtin de la BCS, activele internaționale ale Lukoil reprezintă aproape 25% din capitalizarea totală a companiei. Însă activitățile de trading internațional rămân chiar mai importante decât explorarea și producția de petrol. În 2024, Lukoil a tranzacționat 59,6 milioane de tone de țiței, echivalentul a 1,19 milioane de barili pe zi, prin intermediul filialei sale comerciale Litasco, deținută integral și cu sedii în Geneva și Dubai. Rețea globală de benzinării și rafinării Lukoil operează o rețea de peste 5.300 de stații de carburanți în 20 de țări și deține mai multe rafinării europene. În 2024, producția totală a acestora a ajuns la 13,5 milioane de tone, echivalentul a 270.000 de barili pe zi. În România, compania rusă controlează rafinăria Petrotel Ploiești și o rețea de 300 de stații de distribuție sub brandul Lukoil. Gunvor promite transparență Gunvor, una dintre cele mai mari companii globale de trading de energie, a transmis că va colabora strâns cu autoritățile pentru a garanta transparența totală a tranzacției și conformitatea cu regimul internațional de sancțiuni. Directorul Torbjorn Tornqvist a subliniat că achiziția marchează o nouă etapă strategică pentru Gunvor, prin extinderea portofoliului internațional, fără implicare rusească: „Această tranzacție va reprezenta o despărțire curată de controlul rusesc și o consolidare a principiilor de independență și transparență comercială”, a declarat acesta pentru Bloomberg.

Armata Română caută soldați voluntari (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata vrea soldați voluntari plătiți încă din 2026, legea trebuie să treacă de Senat

Ministrul Apărării Naţionale, Ionuţ Moşteanu, a declarat marţi că speră ca proiectul de lege privind pregătirea populaţiei pentru apărare să fie adoptat de Senat săptămâna viitoare. Iniţiativa urmăreşte întinerirea rezervei operaţionale a Armatei Române printr-un program de instruire militară voluntară pentru tinerii între 18 şi 35 de ani. Pregătire militară voluntară pentru tinerii între 18 şi 35 de ani „Am fost astăzi la Comisia de apărare din Senat pentru o dezbatere pe proiectul legii pregătirii populaţiei pentru apărare – un proiect pe care ni-l dorim ca armată, ca Minister al Apărării. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” Este menit să întinerească rezerva operaţională a Armatei Române”, a explicat ministrul Moşteanu, la Palatul Parlamentului. Potrivit acestuia, proiectul oferă posibilitatea tinerilor cu vârste între 18 şi 35 de ani să participe la o pregătire militară voluntară, care va fi remunerată. După finalizarea instruirii, aceştia vor intra în rezerva operaţională a Armatei Române. Limitările actualei legi a rezervei voluntare Ministrul a precizat că legislaţia actuală – Legea nr. 270/2015 – prevede existenţa unei rezerve voluntare formate din persoane care au urmat un program de pregătire militară şi sunt plătite lunar pentru a fi la dispoziţia Armatei. „Proiectul a plecat ca o idee bună, dar execuţia n-a fost strălucită. Din păcate, acest sistem nu este eficient nici din punct de vedere al resursei umane de care Armata are nevoie, nici din punct de vedere financiar”, a explicat Moşteanu. Conform datelor prezentate de ministru, programul actual costă 170 de milioane de lei pe an pentru doar 4.700 de voluntari, o parte dintre aceştia fiind deja persoane cu obligaţii militare – „ceea ce nu este în regulă”, a subliniat el. O nouă lege pentru o rezervă operaţională modernă Moşteanu a anunţat că noul proiect legislativ va păstra anumite elemente din vechea lege, dar le va adapta pentru a forma o rezervă operaţională voluntară mai eficientă. „Vom modifica actuala lege pentru a păstra şi pregăti oameni specializaţi, pe anumite domenii care nu pot fi acoperite de rezerva militară provenită din structurile Armatei sau ale instituţiilor din sistemul naţional de apărare”, a explicat ministrul. Acesta a adăugat că discuţiile din Comisia de apărare au fost constructive, iar echipa ministerului continuă analiza amendamentelor propuse de senatori. Adoptarea legii înainte de bugetul pe anul viitor Ionuţ Moşteanu şi-a exprimat speranţa ca proiectul de lege să fie adoptat de Senat săptămâna viitoare, astfel încât să poată fi inclus în planificarea bugetară pentru anul 2026. „Săptămâna viitoare sper să treacă şi de Senat pentru ca acest proiect să devină lege înainte de legea bugetului, să putem bugeta pentru anul viitor”, a concluzionat ministrul Apărării. Prin această reformă, Ministerul Apărării îşi propune să modernizeze sistemul de rezervă al Armatei Române, adaptându-l la nevoile actuale de securitate şi la standardele NATO.

Hidroelectrica a depășit un milion de clienți (sursa: Facebook/Hidroelectrica)
Eveniment

Hidroelectrica a depășit un milion de clienți, cei mai mulți fiind gospodării

Hidroelectrica a anunțat că a depășit pragul de un milion de clienți casnici și non-casnici pe piața de furnizare către consumatorul final, la cinci ani de la intrarea sa pe acest segment. Compania a devenit astfel unul dintre cei mai importanți furnizori de energie electrică din România. Un milion de clienți, moment simbolic pentru companie „Astăzi, 4 noiembrie 2025, Hidroelectrica a depăşit pragul de un milion de clienţi casnici şi non-casnici pe piaţa de furnizare către consumatorul final. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” Acest moment marchează o etapă simbolică în evoluţia companiei, care a intrat pe segmentul de furnizare directă în anul 2020”, se arată în comunicatul transmis de companie. În doar cinci ani, Hidroelectrica a reușit să se impună ca un actor de top în domeniul energiei, atrăgând clienți prin ofertele sale competitive și prin investițiile constante în modernizare. Hidroelectrica, lider al pieței concurențiale din România Potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) din iulie 2025, Hidroelectrica deținea o cotă de piață de 17,6%, depășind pentru prima dată concurenții tradiționali și ocupând primul loc între furnizorii din România. Dacă în iunie 2025 cota era de 15,16%, compania a crescut spectaculos într-o singură lună, consolidându-și reputația de furnizor de energie cu cele mai avantajoase oferte, inclusiv după liberalizarea pieței. Investiții în digitalizare și servicii moderne Președintele Directoratului Hidroelectrica, Bogdan Badea, a subliniat importanța digitalizării și a serviciilor moderne în strategia companiei: „Vom continua investițiile în digitalizare, servicii moderne și surse regenerabile pentru a răspunde așteptărilor tot mai ridicate ale clienților noștri. Hidroelectrica a dezvoltat cel mai modern portal de contractare online din România, cu o interfață intuitivă și sigură, care simplifică procesul de încheiere a contractelor și reduce timpul necesar formalităților administrative.” Platforma IHidro, instrument digital pentru clienți De la intrarea pe piața de furnizare, Hidroelectrica a lansat o serie de proiecte strategice de modernizare, printre care platforma digitală IHidro. Aceasta permite clienților acces rapid la informații despre consum, facturi și plăți, oferind o experiență simplificată și eficientă. În paralel, compania a implementat sisteme CRM avansate, care asigură un răspuns prompt și personalizat la solicitările utilizatorilor. Prin aceste demersuri, Hidroelectrica își consolidează poziția de furnizor modern, orientat către client și performanță operațională. Angajament pentru transparență, inovație și sustenabilitate Reprezentanții companiei afirmă că Hidroelectrica rămâne angajată în oferirea unor servicii la standarde europene, bazate pe transparență și inovație. „Cu o tradiţie de peste şase decenii în producţia de energie hidro, Hidroelectrica s-a reinventat prin adaptare continuă la cerinţele pieţei. Compania rămâne ferm angajată în obiectivul de a produce energie 100% verde şi de a sprijini România în atingerea ţintelor de decarbonizare”, se arată în comunicat. Cel mai mare producător de energie regenerabilă din România Hidroelectrica este în prezent cel mai mare producător de energie regenerabilă din România, gestionând un portofoliu de 188 de centrale hidroelectrice, cu o putere totală instalată de 6,4 GW, la care se adaugă parcul eolian Crucea, cu o capacitate de 108 MW. Prin extinderea bazei de clienți și modernizarea serviciilor, compania își consolidează statutul de lider al tranziției energetice verzi din România.

Zeci de funcționari, angajați sau promovați de ANAF după studii la „universități-fantomă”  Foto: Facebook ANAF
Eveniment

Zeci de funcționari, angajați sau promovați de ANAF după studii la „universități-fantomă” - presă

Zeci de funcționari au fost angajați sau promovați de ANAF după studii la două așa-numite „universități-fantomă”, scrie site-ul Public Record. Site-ul citează un raport al Curții de Conturi. Citește și: EXCLUSIV „Căpușa” de la Fabrica de Pulberi Făgăraș: cum a apărut SRL-ul de apartament cu un singur angajat la momentul oportun Zeci de funcționari, angajați sau promovați de ANAF după studii la „universități-fantomă”  „Cincizeci de funcționari au fost angajați sau au promovat, pe funcții la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și la Ministerul Finanțelor, pe baza unor studii făcute la două universități fantomă. Situația a fost descrisă pe larg de Curtea de Conturi într-un raport din 2022, obținut de Public Record. Din document și din declarațiile de avere depuse de angajați reiese că nu s-a întâmplat mai nimic, majoritatea au rămas în funcții deși unele acte de studii au fost anulate de judecători.  În perioada controlului la ANAF, instituția era condusă de Mirela Călugăreanu, care, ulterior, a devenit președinte al Curții de Conturi a României”, scrie Public Record.  Universitățile unde au studiat acești funcționari sunt „Europa Ecor US” din București și „Alexandru Ghica” din Alexandria, Teleorman. Ele au avut autorizație provizorie de funcționare, aceasta le-a fost retrasă, dar au funcționat suficient ca să producă efecte. „Mecanismul era simplu: candidații erau racolați, apoi li se fabricau foi matricole și diplome de bacalaureat. Multe documente au fost semnate de o femeie de serviciu, care ca prin minune devenise secretarul universităților.  Cu aceste acte, studenții mergeau să dea licența la alte universități acreditate. În unele cazuri, candidații nici nu se prezentau la examenul de licență, în locul lor prezentându-se oameni cu buletine falsificate”, mai arată Public Record.   

Judecători care au vrut să ajungă la instanța supremă: incoerenți și folosind o gramatică fantezistă Foto: Facebook CSM
Eveniment

Judecători care au vrut să ajungă la instanța supremă: incoerenți și folosind o gramatică fantezistă

Mai mulți judecători care au vrut să ajungă la instanța supremă sunt incoerenți și folosesc o gramatică cu totul fantezistă, arată rapoartele comisiei de evaluare. CSM a organizat un concurs de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și, în prima etapă, 24 din 38 de candidați au reușit să treacă de probă constând în evaluarea hotărârilor judecătorești. Citește și: EXCLUSIV „Căpușa” de la Fabrica de Pulberi Făgăraș: cum a apărut SRL-ul de apartament cu un singur angajat la momentul oportun Numele celor evaluați sunt anonimizate, însă evaluările comisiilor sunt surpinzătoare. Judecători care au vrut să ajungă la instanța supremă: incoerenți și folosind o gramatică fantezistă De exemplu, un candidat la secția civilă - care a fost respins - are propriile reguli gramaticale și folosește, în motivarea unei hotărâri, cuvântul „nevăzându-lesi”.  Alte greșeli, în redactările unui candidat la secția penală: „aceiaşi Lege”, „toţi ordonatorii principali de erori” sau „nu pot constitui infracţiune exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligaţii legale”.  Într-un alt dosar, comisia prezintă o motivare incoerentă: „Tribunalul nu a fost de acord cu această perspectivă, majoritatea absolută a practicii judiciare fiind în sensul că, de vreme ce cererea reclamantei nu a fost fructuoasă, prin orice modalitate - respingere ca neîntemeiată, ca inadmisibilă, ca prematură, anulare ca fiind netimbrată, introdusă împotriva unei persoane fără capacitate de folosință sau perimată etc., atunci reclamanta trebuie să sufere consecințele acțiunii sale prin plata cheltuielilor suportate de pârâtă, ocazionate de litigiul reclamantei ce a fost respins”.  Un candidat la secția de contencios administrativ a înregistrat întârzieri foarte mari (în medie, 166 de zile în 2024, 130 de zile în 2023, 128 de zile în 2022, respectiv 118 zile în 2021), în privința unui număr semnificativ de hotărâri judecătoreşti (între 118 şi 166 anual în intervalul 2021-2024), cu mult superior celui mediu înregistrat în cadrul secției instanței de proveniență (între 45 şi 81 anual în acelaşi interval de referință). De asemenea, numărul mediu de zile cu care a fost depăşit termenul deâ redactare în privința acestor cauze a fost ridicat, fiind cuprins în intervalul 2021-2024 între 136 şi 174 de zile de întârziere. Candidat la secția civilă a ICCJ devine specialist meteo: „Creşterea temperaturilor generează în ultimii ani apariția unor furtuni extrem de puternice, care se manifestă cu o intensitate mult mai mare în comparație cu cunoscutele «furtuni de vară» de până acum”. 

KazMunayGas și Lukoil continuă colaborarea (sursa: Facebook/LUKOIL Romania)
Eveniment

Lukoil își vede de treabă în ciuda sancțiunilor americane, continuă parteneriatul cu KazMunayGas

Compania kazahă KazMunayGas și gigantul rus Lukoil, afectat recent de sancțiunile impuse de Statele Unite, continuă derularea proiectelor comune, respectând obligațiile contractuale existente, potrivit agenției ruse Interfax. Colaborarea dintre cele două companii vizează proiecte majore în domeniul energetic, în pofida presiunilor internaționale asupra firmelor rusești. Evaluarea impactului sancțiunilor asupra proiectelor KazMunayGas a anunțat că desfășoară o evaluare detaliată a efectelor sancțiunilor asupra colaborării cu Lukoil. Citește și: EXCLUSIV „Căpușa” de la Fabrica de Pulberi Făgăraș: cum a apărut SRL-ul de apartament cu un singur angajat la momentul oportun Analiza include aspecte legale, financiare și tehnice, pentru a determina eventualele consecințe asupra parteneriatelor aflate în derulare. Reprezentanții companiei din Kazahstan au subliniat că activitățile vor continua conform contractelor semnate. Lukoil își vinde activele internaționale Săptămâna trecută, Lukoil a anunțat intenția de a vinde o parte din activele sale internaționale, ca urmare a sancțiunilor americane impuse în octombrie. În România, compania deține rafinăria Petrotel și o rețea de aproximativ 300 de stații de carburanți. Măsura este considerată cea mai amplă acțiune de retragere a unei companii petroliere ruse de pe piețele externe de la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022. Lukoil, implicată în marile proiecte petroliere din Kazahstan Grupul rus este acționar în zăcămintele Tengiz și Karachaganak din Kazahstan, precum și în oleoductul Caspian Pipeline Consortium (CPC), una dintre cele mai importante conducte de țiței din lume. Conducta transportă petrolul kazah până în portul rusesc Novorossiisk, de la Marea Neagră, asigurând o rută strategică pentru exporturile energetice din regiune.

Împușcat în timpul unui live pe rețelele sociale (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Și bătrânii se împușcă: în cap, live pe internet. La 74 de ani, a supraviețuit (Neamț)

Un bărbat de 74 de ani din municipiul Roman a fost găsit împușcat în cap, luni, de către polițiști, potrivit Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Neamț. Incidentul a fost semnalat printr-un apel la 112, după ce un bărbat din Galați a anunțat că a văzut, în timpul unui live pe o rețea de socializare, cum victima s-ar fi împușcat cu o armă. Polițiștii și medicii, intervenție de urgență la fața locului Echipaje de poliție și ambulanță au fost trimise imediat la adresa indicată. În curtea imobilului, autoritățile au găsit bărbatul cu o plagă împușcată în zona capului. Citește și: EXCLUSIV „Căpușa” de la Fabrica de Pulberi Făgăraș: cum a apărut SRL-ul de apartament cu un singur angajat la momentul oportun Acesta era în viață și a fost transportat de urgență la spital pentru îngrijiri medicale, a precizat purtătorul de cuvânt al IPJ Neamț, agentul principal Andreea Atomei. Bărbatul deținea legal arme letale Potrivit anchetatorilor, bărbatul figura ca deținător de arme letale, însă permisul său de port-armă fusese anulat. El se afla însă încă în termenul legal pentru a preda armele la un armurier autorizat. Anchetă pentru vătămare corporală din culpă Polițiștii continuă cercetările pentru a stabili circumstanțele exacte ale incidentului. Cazul este investigat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

Prăbușirea turnului din Roma, muncitor român mort (sursa: X/Rukiga F.M)
Eveniment

Românul prins sub dărâmăturile turnului Torre dei Conti (Roma) a murit, deși a fost extras viu

Un muncitor român a murit la spital după ce fusese scos în viață, la peste 10 ore de la prăbușirea parțială a unui turn medieval din centrul Romei. Prăbușirea turnului din Roma, muncitor român mort Bărbatul, prins sub dărâmături, a intrat în stop cardiac și nu a mai putut fi resuscitat. Citește și: EXCLUSIV „Căpușa” de la Fabrica de Pulberi Făgăraș: cum a apărut SRL-ul de apartament cu un singur angajat la momentul oportun Tragedia a avut loc luni, la Torre dei Conti, un monument istoric aflat în renovare, situat între Forumurile Imperiale și Colosseum. Potrivit agenției ANSA, alți trei muncitori au fost blocați la nivelul superior al clădirii, însă au fost salvați și au suferit doar răni ușoare. Printre aceștia se află și un alt muncitor român. Guvernatorul regiunii Lazio, Francesco Rocca, a declarat că „nu poți și nu trebuie să mori la locul de muncă”, subliniind eforturile extraordinare ale echipelor de intervenție. Explozie puternică și panică în centrul Romei Martorii au relatat că au auzit o explozie urmată de un nor dens de praf care a acoperit străzile înguste din zonă. Pompierii și poliția au izolat imediat perimetrul pentru a permite intervenția echipelor de salvare. În timpul operațiunilor, o altă parte a turnului s-a prăbușit, însă pompierii aflați pe o scară rotativă au reușit să se retragă la timp. Turnul Torre dei Conti, monument istoric în renovare Direcția de patrimoniu cultural a precizat că, înainte de începerea lucrărilor, analizele tehnice confirmaseră condițiile de siguranță necesare. Lucrările de reabilitare, începute în iunie 2025 și aproape finalizate, vizau în special îndepărtarea azbestului. Procuratura din Roma a deschis o anchetă pentru neglijență și vătămare corporală involuntară, interogând deja muncitorii și responsabilii proiectului. Bijuterie arhitecturală afectată de cutremure și timp Construit în secolul al IX-lea și extins în secolul al XIII-lea de papa Inocențiu al III-lea, Torre dei Conti avea inițial o înălțime de 50-60 de metri, însă cutremurele din secolele XIV și XVII au dus la demolarea etajelor superioare. Turnul, închis din 2007, este restaurat prin fonduri europene și urma să fie transformat într-un centru cultural.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră