luni 24 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

6404 articole
Eveniment

Necesitatea unei reforme fundamentale a ANRE

Necesitatea unei reforme fundamentale a ANRE. Asociaţia Prosumatorilor şi Comunităţilor de Energie din România (APCE) subliniază necesitatea unei reforme profunde în funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Într-un comunicat recent, APCE a evidenţiat problemele structurale şi lipsa de transparenţă ale instituţiei, care afectează piaţa energetică şi consumatorii români. Costuri ascunse în facturile consumatorilor Potrivit APCE, fiecare consumator plăteşte indirect, prin facturile de energie electrică, între 40 şi 50 de lei anual pentru susţinerea ANRE. Citește și: Hidroelectrica a plătit 16 milioane de lei pentru sponsorizări, arată Burduja. Pe ce a cheltuit banii compania de stat: „Proiectul Sfântul Paisie” Aceste costuri provin din taxele de autorizare achitate de furnizorii şi distribuitorii de energie. Asociaţia solicită o regândire a bugetului ANRE, astfel încât să se asigure imparţialitatea instituţiei în raport cu actorii economici. Necesitatea unei reforme fundamentale a ANRE APCE critică organizarea ANRE, care cuprinde 61 de departamente şi servicii, o structură comparabilă cu cea a Parlamentului European. În plus, salariile medii ale angajaţilor ANRE depăşesc 9.000 de euro lunar, iar peste 60% din bugetul instituţiei este alocat pentru salarizare. Bugetul total al ANRE, estimat la 52,5 milioane de euro, provine în mare parte din tarifele plătite de furnizori şi distribuitori – aceiaşi actori pe care instituţia ar trebui să îi reglementeze. O instituţie "opacă şi rigidă" Conform APCE, ANRE a devenit o instituţie greoaie, cu o interacţiune dificilă şi adesea inutilă. Reprezentanţii societăţii civile acuză lipsa transparenţei şi aroganţa în tratarea problemelor. De asemenea, lipsa unui control parlamentar real şi gestionarea deficitară a crizelor energetice sunt percepute ca semne ale unei instituţii îndepărtate de scopul său iniţial. Decizii, fără consultare publică Un exemplu al lipsei de dialog cu actorii relevanţi este Ordinul nr. 96/2024, prin care ANRE a majorat tarifele de distribuţie a energiei electrice cu până la 28%. APCE a solicitat acces la documentele care au stat la baza acestei decizii, însă ANRE a refuzat, invocând clasificarea informaţiilor conform unui ordin intern.

Necesitatea unei reforme fundamentale a ANRE (sursa: Facebook/ANRE - Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei)
Dizolvările de companii au crescut cu 17% Foto: Bursa
Eveniment

Dizolvările de companii au crescut cu 17

Dizolvările sau radierile de companii au crescut cu 17%, în România, în 2024, arată datele centralizate de KeysFin, care citează Registrul Comerţului. Numărul de insolvenţe a crescut în România cu 9,4%, iar suspendările cu 15%. Citește și: Cel mai cunoscut expert olandez în furturi de artă explică de ce nu sunt paznici de noapte la muzeele din nordul Europei Înmatriculările de companii nou-înfiinţate au scăzut cu 15%, respectiv cu 22.000, la aproape 125.000, cu 18% sub nivelul-record atins în 2022. Dizolvările de companii au crescut cu 17% "În scenariul de bază estimarea noastră este că economia va creşte cu aproximativ 2% în 2025, după o cvasi-stagnare în 2024, principalele riscuri din acest an fiind: o eventuală deraiere de la direcţia pro-europeană, pro-NATO ca urmare a rezultatului alegerilor prezidenţiale, fapt care ar duce imediat la creşterea costurilor de împrumut ale României pe pieţele internaţionale, o posibilă nerespectare a jaloanelor din PNRR de care depinde evitarea recesiunii, dar şi corecţia deficitelor gemene şi modul în care vor fi gestionate presiunile inflaţioniste", a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, într-un comunicat de presă. Analiza de specialitate relevă faptul că numărul de companii noi în Agricultură a scăzut cel mai mult, atât procentual, cât şi nominal, cu 76% respectiv de la 8.600, la doar 2.800, în 2024. De asemenea, în Comerţ, s-a consemnat o scădere cu 3.200 de companii nou-înfiinţate, în Construcţii cu 2.000, iar în IT&C cu 1.500. La polul opus, doar Transportul & depozitarea şi Altele au avut creşteri ale numărului de companii înfiinţate în 2024. Din punct de vedere geografic, cele mai mari scăderi nominale anuale de înmatriculări, cuprinse între 1.000 şi 1.900 de entităţi au fost înregistrate în Bihor, Cluj şi Bucureşti. În toate judeţele au fost înmatriculate mai multe puţine companii în 2024 faţă de 2023. În acelaşi timp, numărul companiilor care au intrat în insolvenţă a crescut cu 9,4% la 7.274 companii, anul trecut, cu 28% peste minimul istoric atins în 2020, de 5.694 companii. Totodată, numărul companiilor suspendate a crescut cu 14,6%, de la un an la altul, până la 18.716, în timp ce radierile şi dizolvările s-au majorat cu 17,2%, la 129.217 companii, cu 68% peste nivelul din 2020. În ceea ce priveşte numărul entităţilor active (PFA şi persoane juridice), tendinţa de creştere începută în 2011 a continuat şi a ajuns la cel mai ridicat nivel din istorie, de 1.695.943, la 31 decembrie 2024. Ultimele raportări ale companiilor nefinanciare arată un număr-record, de aproape 922.000 de organizaţii (+4%) care şi-au raportat rezultatele la 2023 şi au angajat pentru prima dată peste 4,2 milioane de persoane, cu aproape 1% mai multe decât în 2022. În context, cifra de afaceri a acestor companii, prezente în România, s-a majorat cu 3%, până la 2,604 de miliarde de lei în 2023, cu 69% mai mare decât cea din 2018 şi cu 144% peste nivelul din 2013. Rezultatul net al companiilor nefinanciare din România a scăzut cu aproape 11% faţă de anul 2022, la 187 miliarde de lei, în 2023, iar comparativ cu anul 2018 avansul este de 127%, respectiv cu 1.200% faţă de 2013. Conform KeysFin, în topul celor mai mari trei sectoare în funcţie de cifra de afaceri a rămas se află: Comerţ (39% din total), Industria prelucrătoare (22%) şi Construcţii (8,3%). Ca dinamică anuală, cel mai mult au crescut: Construcţiile - cu 25%, Educaţia (+20%) şi Serviciile administrative & suport (+19%). Pe de altă parte, scăderi procentuale anuale au fost înregistrate, în 2023 faţă de anil precedent, în: Agricultură - cu 5,6%, Energie & gaze (-17%) şi Industria extractivă (-38%).

Hidroelectrica,16 milioane de lei pentru sonsorizări Foto: Facebook Hidroelectrica
Eveniment

Hidroelectrica,16 milioane de lei pentru sonsorizări

Hidroelectrica a plătit, în 2024, 16 milioane de lei pentru sponsorizări, arată ministrul Energiei, Sebastian Burduja, care a spus că va cere reducerea acestor cheltuieli. Pe site-ul Hidroelectrica există un raport care arată pe ce a cheltuit banii compania de stat: de exemplu, s-au donat 750.000 de lei pentru „Proiectul Sfântul Paisie - din Fărașa spre cer”. banii au ajuns la Fundația Șantik, din Buzău - fieful premierului Ciolacu. Citește și: Cel mai cunoscut expert olandez în furturi de artă explică de ce nu sunt paznici de noapte la muzeele din nordul Europei Numirea conducerii Hidroelectrica este unul din motivele pentru care PNRR-ul este blocat. Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău: Karoly Borbely, fost ministru și secretar de stat în mai multe guverne. Hidroelectrica,16 milioane de lei pentru sponsorizări În raportul Hidroelectrica se poate observa că această companie a fost implicată în multe acțiuni de susținere a unor copii bolnavi, care aveau nevoie de un tratament scump, dar sunt și multe sponsorizări greu de înțeles. Hidroelectrica a sponsorizat cu 124.000 de lei un obscur ONG - The Mentoring Project, care are un site ce nu menționează conducerea sau sursele de finanțare - pentru „proiectul național România în OCDE”. Asociația „Crede în bine” a primit 174.000 de lei pentru „Organizarea unui eveniment intitulat Insula Suporterilor Euro 2024 în Parcul IOR București”. Suma de 750.000 de lei s-a dus la Handbal Club Brăila - echipă controlată de PSD prin Consiliul Județean Brăila - pentru „realizarea de investiții pentru copii și juniori”. Nu este clar ce investiții s-au realizat și de ce a fost aleasă această echipă. Asociația Fresh Community - care pe pagina de Facebook promovează o serie de lideri liberali, printre care Alina Gorghiu - a primit 100.000 de lei pentru a oferi cadouri copiilor din medii defavorizate. Burduja cere tăieri ale cheltuielilor „De două săptămâni am transmis o adresă tuturor companiilor din portofoliu, fie că suntem acţionari majoritari sau 100%, şi regiilor, şi le-am cerut câteva lucruri. Să reducă numărul de posturi de conducere; le-am indicat şi o ţintă, până la 30%. Să reducă cheltuielile cu salariile, indicându-le un procent de 20%, în special la personalul TESA. În energie sunt companii mari, cum este Complexul Energetic Oltenia, unde nu vrem să dăm afară minerii care lucrează în cariere sau inginerii care lucrează in termocentrale. Dar există loc de redus aparatul în personalul administrativ: resurse umane, juridic, comunicare şamd", a declarat ministrul Energiei duminică, la Digi24. El a arătat, de asemenea, că a solicitat companiilor reducerea cheltuielilor cu sponsorizările arătând că există o societate care a cheltuit 16 milioane de lei, anul trecut, pentru sponsorizări. Ministrul a susţinut că societatea în cauză este Hidroelectrica şi a precizat, însă, că "nu a dorit să îi scoată la tablă" pentru că oamenii acolo îşi fac treaba "destul de bine".

De ce nu sunt paznici de noapte la muzeele din nordul Europei Foto: Twitter
Eveniment

De ce nu sunt paznici de noapte la muzeele din nordul Europei

Cel mai cunoscut expert olandez în furturi de artă, Arthur Brand, explică de ce nu sunt paznici de noapte la muzeele din nordul Europei: aceștia nu au voie să poarte arme, deci nu sunt eficienți. Citește și: Ciolacu a uitat că a vizitat, la Roma, expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, unde era expus coiful de aur, furat acum din Olanda De ce nu sunt paznici de noapte la muzeele din nordul Europei „Trebuie să înţelegem că muzeele din lumea întreagă îşi împrumută frecvent exponatele altor muzee (...) Pe de altă parte, este foarte dificil să îţi protejezi muzeul de astfel de explozibili puternici. Astfel de situaţii se pot întâmpla oricărui muzeu. Aveau sistemele de alarmă în funcţiune. Paznicii nu sunt foarte folositori, pentru că în nordul Europei, paznicii nu au voie să poarte armă. Dacă există vreun schimb de focuri de armă ziua, vreun vizitator ar putea fi rănit. Iar dacă îl pui să păzească noaptea, nu prea văd ce ar putea face mare lucru. Pentru că dacă infractorii vin înarmaţi pănă în dinți, nu ştiu cum te poți proteja în astfel de jafuri”, a spus Brand la Antena 3. Ce știe poliția olandeză până acum, potrivit presei din Olanda: Inițial, jefuitorii au furat o mașină, un VW Golf gri, apoi au schimbat plăcile de înmatriculare cu altele, tot furate Sâmbătă dimineața, după jaf, au avut o primă oprire ca să schimbe hainele și apoi ca să incendieze mașina cu care fugiseră de la muzeul din Drents. Poliţia olandeză a primit până acum peste cincizeci de ponturi despre furtul obiectelor de artă Onderzoek inbraak #DrentsMuseum: Politie zoekt info over grijze VW Golf die rond 23 januari is gestolen in Alkmaar die later die nacht nog in Groningen is gezien. We willen weten waar de auto was tot het moment van de inbraak in het Museum. Info: https://t.co/Tm6X15P5oy pic.twitter.com/B5cUYj2osN— Politie Drenthe (@POL_Drenthe) January 26, 2025 Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României a declarat, duminică într-o conferinţă de presă, că asigurarea generală pentru toată expoziţia de la Muzeul din Drents se ridică la peste 30 de milioane de euro.

Mercenari români, blocați în RD Congo (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Mercenari români, blocați în RD Congo

Mercenari români, blocați în RD Congo. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat că are în atenție situația cetățenilor români blocați în provincia Nord-Kivu, în urma unei ofensive armate intense lansate de o grupare rebelă împotriva armatei RDC. Conflictul din regiune este descris ca fiind extrem de periculos și imprevizibil. Mercenari români, blocați în RD Congo Potrivit TVR, aproape 290 de de foști militari români sprijină Guvernul Republicii Democratice Congo în lupta împotriva rebelilor din estul țării, sunt blocați în orașul Goma, Republica Democratică Congo. Citește și: Ciolacu a uitat că a vizitat, la Roma, expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, unde era expus coiful de aur, furat acum din Olanda Aceștia au fost aduși în regiune de controversatul Horațiu Potra, și își au taberele amplasate în orașul Goma. Blocarea lor este urmare a unei ofensive lansate de o grupare rebelă sprijinită de Rwanda. Potrivit MAE, situația din Nord-Kivu se schimbă rapid, iar contextul actual reprezintă un risc semnificativ pentru cetățenii aflați în zonă. Ministerul a emis avertismente de călătorie pentru regiunea afectată, subliniind pericolul escaladării conflictului. Asistență consulară pentru familiile românilor Familiile cetățenilor români blocați în RDC au solicitat sprijin consular. MAE a confirmat că menține legătura cu rudele acestora și colaborează cu autoritățile locale, ONU, precum și cu structurile din statele vecine Uganda și Rwanda. MAE reiterează importanța consultării alertei de călătorie disponibile pe site-ul oficial. Cetățenii români sunt sfătuiți să evite deplasările în zonele de conflict și să țină cont de riscurile ridicate din RDC.

„Școala Altfel” și „Săptămâna Verde”, controverse (sursa: Facebook/Ministerul Educației)
Eveniment

„Școala Altfel” și „Săptămâna Verde”, controverse

„Școala Altfel” și „Săptămâna Verde”, controverse. Programele „Școala Altfel” și „Săptămâna Verde” stârnesc opinii împărțite în rândul directorilor și părinților din județul Iași. „Școala Altfel” și „Săptămâna Verde”, controverse Unii directori le văd ca pe o oportunitate de a îmbogăți educația cu activități recreative, în timp ce alții le consideră o perturbare a procesului de învățare. Citește și: Ciolacu a uitat că a vizitat, la Roma, expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, unde era expus coiful de aur, furat acum din Olanda Părinții sunt fie încântați de diversitatea activităților, fie nemulțumiți de organizarea deficitară și de costurile suplimentare. Dezbaterea evidențiază provocările și beneficiile acestor inițiative educaționale.” Continuarea, în Ziarul de Iași

Scumpirea gigacaloriei, dezbătută în CL Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Scumpirea gigacaloriei, dezbătută în CL Iași

Scumpirea gigacaloriei, dezbătută în CL Iași. Creșterea prețului la gigacalorie va fi din nou dezbătută în Consiliul Local (CL) Iași. Scumpirea gigacaloriei, dezbătută în CL Iași Față de anul trecut, primarul Mihai Chirica are în jurul său o majoritate (PNL-PSD-PMP): în 2024, propunerea a picat de mai multe ori la vot. Citește și: Ciolacu a uitat că a vizitat, la Roma, expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, unde era expus coiful de aur, furat acum din Olanda Proiectul va intra în dezbaterea CL în ședința ordinară de vineri, 31 ianuarie, în forma în care a fost propus și anul trecut: prețul pentru populația racordată la sistemul centralizat va crește cu 45% (până la circa 300 lei/Gccal). Creșterea este, în realitate, mai mare (753 lei/Gcal), dar Primăria va subvenționa circa 60% din costul unei gigacalorii, respectiv o sumă de 450 lei. Continuarea, în Ziarul de Iași

Crimă brutală, eroare fatală la 112 (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Crimă brutală, eroare fatală la 112

Crimă brutală, eroare fatală la 112. Un tânăr ieșean a fost ucis cu brutalitate de fiul iubitei sale, care voia să „spele onoarea familiei”. Crimă brutală, eroare fatală la 112 Apelul la 112 al victimei, inițial considerată beată, a întârziat intervenția salvatorilor. Citește și: Ciolacu a uitat că a vizitat, la Roma, expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, unde era expus coiful de aur, furat acum din Olanda Ambulanța nu a reușit să localizeze bărbatul, care a fost găsit întâmplător de un șofer, prăbușit la distanță de locul agresiunii. Rechizitoriul procurorilor detaliază cruzimea atacului și ridică întrebări despre posibilele erori care i-ar fi putut salva viața. Continuarea, în Ziarul de Iași

Arheolog român, șocată de muzeul Drents (sursa: @ArcheoHeritageRomania2025)
Eveniment

Arheolog român, șocată de muzeul Drents

Arheolog român, șocată de muzeul Drents. Cu aproximativ o săptămână înainte ca piese grele din tezaurul dacic expus la muzeul olandez Drents să fie furate, un arheolog român a vizitat expoziția. Arheolog român, șocată de muzeul Drents Într-un scurt interviu pentru DeFapt.ro, arheologul, rezidentă acum în Germania, a arătat că cea mai puternică impresie pe care i-a creat-o expoziția a fost cea de stupefacție în legătură cu securitatea. Citește și: Ciolacu a uitat că a vizitat, la Roma, expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, unde era expus coiful de aur, furat acum din Olanda "Expoziția era foarte bine amenajată, atractivă, existau și zone interactive, pentru copii, exponatele erau foarte bine puse în valoare. Dar am fost șocată să constat că nu exista nici un fel de pază. Am văzut un singur angajat al muzeului într-o încăpere a expoziției, dar nici măcar tot timpul. ȘI, oricum, acel angajat nu putea supraveghea toată încăperea în care se afla și coiful de la Coțofenești, încăpere de o artificială pe care se aflau piese din tezaur", a explicat arheologul care a preferat ca DeFapt.ro să nu-i menționeze identitatea. Fără filtre la intrare Arheologul a mai arătat că la intrarea în muzeu nu exista nici un fel de filtru de securitate. "Oricine putea intra cu orice în muzeu, cu orice fel de obiect. E adevărat că exponatele erau în casete de sticlă, dar nu e o măsură de protecție suficientă. O persoană cu intenții negative ar fi putut încerca să spargă sticla cu un ciocan, să zicem, fără să fie deranjată de nimeni", a mai spus vizitatoarea muzeului pentru DeFapt.ro. "Am vizitat zeci de muzee cu exponate arheologice din toată lumea dar nici un mare muzeu care expune piese atât de importante precum coiful de la Coțofenești sau brățările dacice nu lasă securitatea la voia întâmplării: peste tot sunt filtre cel puțin pentru bagaje, în fiecare încăpere este personal de supraveghere", a mai spus arheologul. În sala muzeului Drents în care era expus tezaurul dacic nu exista nici un fel de personal de supraveghere în timpul programului de vizitare (sursa: @ArcheoHeritageRomania2025)

Burduja, teorii riscante despre furtul tezaurului (sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Eveniment

Burduja, teorii riscante despre furtul tezaurului

Burduja, teorii riscante despre furtul tezaurului. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a calificat furtul unor artefacte din tezaurul dacic expus în Olanda drept o rușine internațională. Într-un mesaj pe Facebook, acesta a subliniat necesitatea unei anchete urgente pentru a descoperi vinovații și a evalua posibilele motive din spatele acestui incident grav. Burduja, teorii riscante despre furtul tezaurului Sebastian Burduja a criticat lipsa de securitate a muzeului olandez, subliniind că paza umană și intervenția rapidă a poliției ar fi trebuit să prevină furtul. Citește și: Ciolacu a uitat că a vizitat, la Roma, expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, unde era expus coiful de aur, furat acum din Olanda Ministrul a comparat situația cu standardele din România, unde, în opinia sa, un astfel de incident ar fi fost gestionat prompt. Investigarea furtului: între online și filonul naționalist Ministrul a sugerat că furtul ar putea avea legături cu manipulări politice în prag de alegeri și a propus ca investigațiile să înceapă în mediul online, unde artefactele furate sunt adesea tranzacționate pe dark web. Burduja a făcut apel la experții români în securitate cibernetică pentru a sprijini ancheta. Apel la solidaritate și patriotism Burduja a subliniat importanța unei reacții unite și a implicării experților pentru a recupera artefactele. „România este puternică și solidară. Aceste lucruri trebuie să ne unească, nu să ne dezbine”, a declarat ministrul, solicitând măsuri rapide și tragerea la răspundere a celor vinovați.

Investigator olandez critică securitatea muzeului Drents (sursa: Facebook/Arthur Brand)
Eveniment

Investigator olandez critică securitatea muzeului Drents

Investigator olandez critică securitatea muzeului Drents. În România, lumea artei, media și politica sunt agitate după furtul spectaculos al comorilor dacice din aur. Mulți își exprimă neîncrederea în decizia de a împrumuta aceste artefacte de valoare inestimabilă unui muzeu relativ mic și se întreabă de ce măsurile de securitate au fost atât de minimale. Arthur Brand, supranumit „Indiana Jones al lumii artei”, care și-a dedicat viața recuperării capodoperelor furate ale lumii, de la lucrările lui Picasso la cele ale lui Van Gogh, a comentat furtul din Olanda. Investigator olandez critică securitatea muzeului Drents Potrivit De Telegraaf, care-l citează pe investigatorul de artă Arthur Brand, situația securității de la muzeul Drents nu era ideală: Citește și: Fostul premier și șef al SIE Mihai Răzvan Ungureanu despre Călin Georgescu: „Este un caz clinic. Are suferințe care se accentuează pe măsura trecerii timpului” „Nu vrei să transformi un muzeu într-o fortăreață, dar ar fi o idee bună să depozitezi astfel de comori valoroase într-un seif pe timpul nopții. Muzeele mai mici, în special, ar putea lua în considerare această soluție.” „Indiana Jones” al artei furate din întreaga lume Potrivit BBC, Arthur Brand este supranumit „Indiana Jones al lumii artei”. Brand și-a dedicat viața recuperării capodoperelor furate ale lumii, de la lucrările lui Picasso la cele ale lui Van Gogh. În prezent, Arthur Brand lucrează la mai multe cazuri, inclusiv furtul tabloului La Nappe Blanche al lui Georges Braque dintr-un muzeu suedez în 1993 și cazul Isabella Stewart Gardner Museum din 1990 – cel mai mare jaf de artă din istorie, în care două persoane deghizate în polițiști au furat opere de artă în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari din instituția din Boston. Soluții pentru protejarea tezaurelor naționale Reacțiile aprinse din România subliniază nevoia de măsuri mai stricte pentru protejarea patrimoniului național. Experții sugerează implementarea unor protocoale de securitate mai riguroase, mai ales în cazul muzeelor de dimensiuni mici, pentru a preveni astfel de pierderi.

Poliția olandeză, detalii asupra jafului artefactelor (sursa: Facebook/Drents Museum)
Eveniment

Poliția olandeză, detalii asupra jafului artefactelor

Poliția olandeză, detalii asupra jafului artefactelor. Potrivit De Telegraaf, analiza imaginilor de supraveghere din muzeu, alături de investigarea mișcărilor suspecte ale unor vizitatori, a oferit polițiștilor olandezi informații cruciale despre jaful care a vizat artefactele dacice. Poliția olandeză, detalii asupra jafului artefactelor Poliția a reconstituit traseul celor trei suspecți, care au incendiat vehiculul inițial și au schimbat mașina, dar și hainele, sub un viaduct al autostrăzii N33, lângă localitatea Rolde. Citește și: Fostul premier și șef al SIE Mihai Răzvan Ungureanu despre Călin Georgescu: „Este un caz clinic. Are suferințe care se accentuează pe măsura trecerii timpului” Anchetatorii din Ţările de Jos suspectează că făptașii au fugit în Germania. Mai mult, nu exclud implicarea unor infractori români în acest caz. Astfel de obiecte de mare valoare, precum coiful de aur de la Coțofenești și brățările dacice din Sarmizegetusa Regia, pot fi utilizate fie pentru răscumpărare, fie ca monedă de schimb în lumea infractorilor. Peste 50 de ponturi, niciun rezultat Poliția olandeză a anunțat că a primit peste 50 de ponturi despre acest jaf, însă până acum niciun indiciu nu a condus la prinderea suspecților. Toate informațiile sunt analizate cu atenție, în speranța de a recupera artefactele valoroase, simboluri ale patrimoniului național românesc.

Gabriela Firea luptă pentru aurul dacic (sursa: Facebook/Gabriela Firea)
Eveniment

Gabriela Firea luptă pentru aurul dacic

Gabriela Firea luptă pentru aurul dacic. Europarlamentara Gabriela Firea a anunțat pe Facebook inițierea unor acțiuni concrete pentru recuperarea aurului dacic furat din muzeul olandez Drents, subliniind importanța protejării patrimoniului cultural național și european. Gabriela Firea luptă pentru aurul dacic Gabriela Firea a redactat o scrisoare adresată comisarului european pentru cultură, Glen Micallef, în care solicită măsuri urgente pentru găsirea coifului de la Coțofănești și a brățărilor dacice. Citește și: Fostul premier și șef al SIE Mihai Răzvan Ungureanu despre Călin Georgescu: „Este un caz clinic. Are suferințe care se accentuează pe măsura trecerii timpului” De asemenea, Firea cere susținerea membrilor Comisiei pentru Cultură și a delegației române din Parlamentul European. Scrisoarea va fi trimisă luni pentru a obține semnăturile necesare susținerii acestui apel. „Este inadmisibil să pierdem piese unice” Gabriela Firea a criticat situația, considerând pierderea tezaurului drept o problemă majoră: „Ne-a mai fost furat o dată tezaurul când l-am trimis spre Est. Acum, l-am trimis spre Vest să fie admirat și, din nou, ne-a fost furat. România și Europa trebuie să acționeze.” Europarlamentara a subliniat că este nevoie de măsuri ferme pentru găsirea pieselor furate, pedepsirea vinovaților și îmbunătățirea protecției moștenirii culturale. Solicitări europene pentru protejarea Patrimoniului Gabriela Firea a cerut aplicarea imediată a Planului de acțiune al UE împotriva traficului ilicit de bunuri culturale pentru investigarea și recuperarea obiectelor furate. De asemenea creșterea finanțării prin programul Europa Creativă pentru protecția și mobilitatea patrimoniului cultural și măsuri europene mai stricte pentru combaterea traficului ilicit de bunuri culturale și prevenirea incidentelor similare. Lupta pentru "identitate" Gabriela Firea și-a exprimat hotărârea de a lupta pentru recuperarea aurului dacic, descriind situația drept o luptă pentru identitate și moștenire. „Este o bătălie pentru identitatea noastră, pentru trecutul și viitorul nostru comun.”

Celulă de criză pentru recuperarea tezaurului (sursa: drentsmuseum.nl)
Eveniment

Celulă de criză pentru recuperarea tezaurului

Celulă de criză pentru recuperarea tezaurului. Premierul Marcel Ciolacu a făcut publică, duminică, decizia de a organiza o celulă de criză la nivel guvernamental pentru a coordona eficient activitățile de recuperare a celor patru piese de tezaur românesc furate dintr-o expoziție internațională. Celulă de criză pentru recuperarea tezaurului Potrivit premierului celula de criză va fi formată din reprezentanți ai mai multor instituții cheie: Ministerul de Interne, Poliția Română, Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Culturii. Citește și: Fostul premier și șef al SIE Mihai Răzvan Ungureanu despre Călin Georgescu: „Este un caz clinic. Are suferințe care se accentuează pe măsura trecerii timpului” Echipă va avea ca scop gestionarea rapidă și eficientă a tuturor acțiunilor necesare pentru recuperarea pieselor furate. Măsuri imediate dispuse de premier Marcel Ciolacu a declarat că va trimite Corpul de Control al Prim-ministrului la Ministerul Culturii pentru verificarea documentației privind organizarea expoziției din Olanda. Totodată, ministrul Culturii, Natalia Intotero, va purta discuții cu autoritățile olandeze la cel mai înalt nivel, inclusiv cu familia regală și premierul Olandei, pentru a sublinia importanța recuperării rapide a tezaurului. Mobilizarea polițiștilor în Olanda Premierul a anunțat că, în urma unei discuții cu ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, o echipă de polițiști criminaliști români va fi trimisă de urgență în Olanda. Aceștia vor colabora cu autoritățile olandeze pentru investigarea furtului și pentru asigurarea repatrierii pieselor de patrimoniu. Mesajul lui Ciolacu Premierul Marcel Ciolacu este convins că tezaurul se va întoarce în România. "Tezaurul se va întoarce în România, iar toate autoritățile statului lucrează pentru asta", a declarat acesta. El a avertizat împotriva folosirii acestui incident în scopuri politice și a subliniat necesitatea concentrării pe recuperarea artefactelor fără a alimenta teorii ale conspirației.

Momentul exploziei dinaintea furtului tezaurului dacic (sursa: YouTube/Politie Eenheid Noord-Nederland)
Eveniment

Momentul exploziei dinaintea furtului tezaurului dacic

Momentul exploziei dinaintea furtului tezaurului dacic. Poliția olandeză a făcut publice primele imagini video cu jaful de la Muzeul Drents, de unde s-au furat coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice de la Sarmizegetusa Regia. Din imagini rezultă că la jaf au participat cel puțin trei persoane. Cei trei hoți au deschis inițial o ușă exterioară, au montat explozibilul, apoi au aruncat un perete în aer. Datele oficiale arată că polițiștii olandezi au fost sesizați în cursul dimineții de sâmbătă, în jurul orei 3:45. Anchetatorii olandezi au anunțat că au apelat la INTERPOL pentru a da de urma hoților, dar și a celor patru obiecte de patrimoniu inestimabile pentru cultura românească. Momentul exploziei dinaintea furtului tezaurului dacic Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice de la Sarmizegetusa Regia au fost furate din Muzeul Drents, aflat în orașul olandez Assen. Jaful ca-n filme a avut loc în dimineața zilei de sâmbătă, 25 ianuarie 2025, în jurul orelor 3:45. Citește și: Fostul premier și șef al SIE Mihai Răzvan Ungureanu despre Călin Georgescu: „Este un caz clinic. Are suferințe care se accentuează pe măsura trecerii timpului” Poliția olandeză a făcut publice primele imagini video cu trei hoți care au intrat în muzeu și au furat tezaurul dacic. În imagini se pot observa trei persoane care au deschis o ușă exterioară. Apoi au montat explozibilul pe un zid interior pe care l-au aruncat în aer. „Clădirea muzeului a fost avariată în urma exploziei. Nimeni nu a fost rănit și nimeni nu a fost încă arestat. Luăm în calcul că sunt mai mulți suspecți”, potrivit unui comunicat de presă al poliției olandeze. Autoritățile olandeze au găsit până acum o mașină incendiată, care probabil a fost folosită de hoți pentru a fugi de la muzeu. Mașina a fost incendiată în jurul orei 4:15 la intersecția dintre Grolloërstraat și Marwijksoord cu N33, lângă Rolle. „Luăm în calcul că această mașină ar putea avea legătură cu explozia și spargerea de la muzeu”, a mai transmis poliția.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră