vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

8741 articole
Eveniment

Oana Gheorghiu, reacție la criticile lui Grindeanu: A profitat de ocazie ca să câștige niște puncte

Vicepremierul Oana Gheorghiu a reacționat sâmbătă, în cadrul unei emisiuni la Digi24, la declarațiile făcute de președintele PSD, Sorin Grindeanu, cu privire la numirea sa în funcția de vicepremier. Oana Gheorghiu, replică dură pentru Grindeanu „Mă întorc la domnul Grindeanu, îmi imaginez că nu are nimic cu mine, că nu vrea să îmi facă ceva rău, personal, dar că a profitat de această ocazie ca să tragă niște săgeți și să câștige niște puncte”, a spus Oana Gheorghiu. Citește și: Oana Gheorghiu le spune magistraților că iau banii de la gura copiilor flămânzi Vicepremierul a subliniat că România are nevoie de o nouă generație de oameni politici, sinceri și dedicați binelui public: „Probabil că vor trebui să intre tot mai mulți oameni în politică, oameni care sunt hotărâți să nu spună altceva decât ceea ce gândesc și să nu facă altceva decât ceea ce este bine pentru țară, ca să schimbăm felul în care se face politică în România.” Grindeanu, critic la adresa numirii Oanei Gheorghiu Luna trecută, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că, deși Oana Gheorghiu „a făcut lucruri admirabile în zona de ONG-uri”, nu ar fi cea mai potrivită persoană pentru funcția de vicepremier. Argumentul său a fost acela că, în trecut, aceasta ar fi avut poziționări critice față de actuala administrație americană. Grindeanu i-a cerut premierului Ilie Bolojan să retragă propunerea de numire a Oanei Gheorghiu, pentru a evita o eventuală „compromitere” a relațiilor diplomatice cu Statele Unite ale Americii. „Nu mă interesează politica” În replică, Oana Gheorghiu a declarat că nu are intenția de a se implica activ în politică: „Nu mă interesează sub nicio formă, în acest moment, zona politică.” Totuși, vicepremierul a exprimat dorința ca Partidul Social Democrat să se reformeze și să devină un actor politic autentic în sprijinul României: „Am spus adesea – când Partidul Social Democrat va fi un partid bun și puternic, în adevăratul sens al cuvântului, nu doar cu vorbe goale, România o să meargă mai bine. Este și a fost cel mai mare partid al României. În momentul acesta a pierdut o parte din electorat. Îi doresc cu toată ființa mea să recupereze acel electorat, dar să se uite acolo unde l-a pierdut și să devină un partid bun, reformat, cu oameni cu viziune și dorința sinceră de a face România bine.” Reforma politică, esențială pentru România Oana Gheorghiu a încheiat printr-un apel la responsabilitate și reformă politică, subliniind că transformarea clasei politice este esențială pentru viitorul României: „Țara aceasta va merge mai bine când partidul acesta va fi mai bun, mai reformat, cu niște oameni cu viziune și cu dorința sinceră de a face România bine.”

Oana Gheorghiu, replică dură pentru Grindeanu (sursa: Facebook/Guvernul României)
Zelenski discuție productivă cu Nicușor Dan (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Zelenski anunță că a avut o discuție cu Nicușor Dan inclusiv despre cooperare militară

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că a avut o discuție „productivă” cu președintele României, Nicușor Dan, axată pe cooperarea în domeniul apărării și pe consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei. Zelenski, discuție productivă cu Nicușor Dan Zelenski l-a invitat pe președintele României să efectueze o vizită la Kiev, subliniind că aceasta ar trebui să aducă rezultate concrete în cooperarea bilaterală. Citește și: Ponta se oferă să aducă parlamentari AUR, SOS și POT care să susțină un guvern fără USR Cei doi lideri au abordat și posibile proiecte comune în cadrul instrumentului european SAFE, precum și oportunități de export de echipamente militare către România. Într-o postare pe Facebook, liderul de la Kiev a afirmat: „Am avut o convorbire productivă cu președintele României, Nicușor Dan. L-am informat cu privire la situația diplomatică actuală și la atacurile continue ale Rusiei. Rusia continuă să disprețuiască diplomația, iar noi am discutat despre ce pași comuni ar putea contribui la readucerea rușilor cu picioarele pe pământ." Cooperare în domeniul apărării „Desigur, am vorbit despre sprijinul suplimentar în materie de apărare pentru Ucraina și despre necesitatea de a ne consolida apărarea antiaeriană, precum și despre importanța inițiativei PURL. Am abordat, de asemenea, cooperarea în domeniul apărării – capacitățile noastre și sistemele pe care suntem pregătiți să le exportăm în România, precum și proiectele pe care le putem implementa împreună în cadrul instrumentului SAFE. Avem un potențial puternic pentru un parteneriat și suntem la fel de interesați de concretizarea lui. L-am invitat pe președinte să viziteze Ucraina, iar echipele noastre vor lucra la pregătirea vizitei pentru a se asigura că aceasta va aduce rezultate practice”, a mai afirmat Volodimir Zelenski.

Spaima șoferilor: au fost activate sute de radare fixe - fake news distribuit masiv pe WhatsApp (sursa: Pexels/Andreas Ebner)
Eveniment

Spaima șoferilor: au fost activate sute de radare fixe - fake news distribuit masiv pe WhatsApp

Instalarea camerelor fixe pentru înregistrarea vitezei autoturismelor este un subiect de interes major pentru șoferi. O informație referitoare la activarea a sute de astfel de camere circulă intens, de vineri, pe WhatsApp. Postarea alarmantă de pe WhatsApp Postarea este următoarea: "Grijă la trafic. S-a dat drumul la camerele de pe DN 1, toate autostrăzile, b-dul Iuliu Maniu, b-dul Regina Elisabeta, b-dul Ghe. Magheru, b-dul Unirii, b-dul Aviatorilor, b-dul I.C. Brătianu. De vineri, ora 14, se dau drumul la DEx12,DEx16,DEx4, DEx5A, DEx6, DN 2, 3, 4, 5, 6, 7 și cele adiacente." Guvernul nu a dat bani pentru camere În realitate, însă, nici o instituție implicată în acest proces (Poliția Rutieră, Poliția Română, Ministerul Afacerilor Interne, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) nu a comunicat ceva pe acest subiect în ultima vreme. Mai mult, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a confirmat că nu va primi finanțare (aproximativ 100 de milioane de lei) pentru instalarea camerelor pe șosele. Așadar, deocamdată, pe șoselele din România vor funcționa doar radarele mobile ale Poliției Rutiere. Atât cele manipulate de polițiști, cât și cele montate pe trepied. Citește și: FOTO Cum pot șoferii repera în trafic noile radare "invizibile" ale Poliției Rutiere. Detaliul legal relevant

Mihail și Gavril, cea mai mare petrecere onomastică (sursa: basilica.ro)
Eveniment

Cea mai mare petrecere onomastică: 1,5 milioane de români sunt serbați de Mihail și Gavril

Sâmbătă, 8 noiembrie, aproape 1,5 milioane de români își sărbătoresc ziua numelui de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, potrivit datelor furnizate de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor. În total, este vorba despre 833.749 de bărbați și 636.687 de femei care poartă nume inspirate de cei doi sfinți protectori. Cei mai mulți bărbați poartă numele Mihai sau Gabriel Printre bărbații sărbătoriți, cele mai răspândite nume sunt Mihai (366.626 de persoane) și Gabriel (335.611 de persoane). Citește și: Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale Urmează Mihail (61.110), Mihăiță (29.133), Gavril (16.123) și Mihnea (11.854). Alte forme derivate includ Gabi, Gavrilă, Mihu, Mișu și Mihalache. Cele mai multe femei se numesc Mihaela sau Gabriela În rândul femeilor, numele Mihaela este cel mai frecvent, purtat de 367.561 de persoane, urmat de Gabriela (257.782). Alte variante întâlnite sunt Gabi, Mihaiela, Mihăița și Mihaila, potrivit evidențelor oficiale. Semnificația religioasă a zilei de 8 noiembrie Pe 8 noiembrie, Biserica Ortodoxă prăznuiește Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil și al tuturor puterilor cerești, o sărbătoare dedicată îngerilor păzitori și mesagerilor divini. Tradițional, această zi este marcată de rugăciuni, mese în familie și urări adresate celor care poartă numele sfinților.

Black Friday poate dăuna imaginii brandului (sursa: Pexels/Max Fischer)
Eveniment

Reducerile de Black Friday pot chiar îngropa un brand, în loc să-i crească valoarea

Reducerile de Black Friday pot transforma un brand dintr-un simbol al valorii într-o marcă lipsită de credibilitate. Black Friday poate dăuna imaginii brandului Cristian Nistor, profesor la FEAA Iași, atrage atenția că promoțiile extinse și excesive obosesc consumatorii și subminează imaginea companiilor. Citește și: Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale Designerul de brand Adrian Mironescu avertizează, la rândul său, că atât magazinele, cât și clienții pierd atunci când nu acționează rațional în fața ofertelor. Black Friday a devenit de ani buni mai mult decât o zi de cumpărături, fiind adesea o capcană comercială pentru impulsul de moment. Continuarea, în Ziarul de Iași

Laura Hanț, implicată în scandalul Georgescu (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Soția afaceristului care voia să-l scoată pe Călin Georgescu din țară, fostă șefă a PSD Austria

Soția omului de afaceri acuzat că încerca să-l scoată pe Călin Georgescu din țară este Laura Hanț, fostă șefă a PSD Austria și o figură cunoscută în mediul cultural. Laura Hanț, implicată în scandalul Georgescu Aceasta are legături strânse cu Iașul și susține un concert al „Celor trei tenori” ieșeni, programat la Viena. Citește și: Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale Scandalul care îl implică pe Georgescu și pe Constantin Dănuț Hanț, soțul ei, zdruncină scena politică românească. Într-un context tensionat, cultura și politica se intersectează într-un mod surprinzător chiar în capitala Austriei. Continuarea, în Ziarul de Iași

Dacă Odesa cade, Iașiul este condamnat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Dacă Odesa cade, Iașiul este condamnat, spune istoricul Armand Goșu

Istoricul Armand Goșu avertizează că, dacă Odesa ar cădea, Moldova și implicit Iașul ar rămâne fără scut de apărare. Dacă Odesa cade, Iașiul este condamnat Într-un interviu pentru „Ziarul de Iași”, acesta explică absența bazelor militare majore din estul țării prin faptul că armata comunistă a României nu a fost niciodată pregătită să lupte împotriva URSS, fiind subordonată Moscovei. Citește și: Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale După 1990, din armată „s-a furat”, iar infrastructura militară a fost lăsată în paragină. Chiar și după evenimentele din Georgia (2008) și Crimeea (2014), nu s-au purtat dezbateri serioase despre apărarea Moldovei, primele măsuri concrete apărând abia după 2022. Continuarea, în Ziarul de Iași

Trump: relația cu România este foarte bună, românii „sunt un popor grozav” Foto: The White House
Eveniment

Trump: Relația cu România este foarte bună, românii „sunt un popor grozav”

Relația cu România este foarte bună, iar românii „sunt un popor grozav”, a spus, azi, președintele Donald Trump, la Casa Albă. În plus, secretarul Apărării, Pete Hegseth a precizat că a făcut schimbările de trupe în România cu acordul Casei Albe și că mișcarea reprezintă  doar „o rotație a trupelor în Europa”. Citește și: Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale Afirmațiile au fost făcute la o discuție cu presa în cadrul întâlnirii cu premierul Ungariei, Viktor Orban. Trump: relația cu România este foarte bună, românii „sunt un popor grozav” Iată cum a decurs dialogul președintelui SUA cu presa: Reporter: Ați spus că nu veți retrage trupe din Europa, dar acum Pentagonul a anunțat că va retrage un număr semnificativ de trupe din România – ce s-a întâmplat, v-a ignorat Pentagonul sau v-ați răzgândit? Donald Trump: Nu, Pentagonul nu ignoră nimic din ce spun. Mai facem schimbări, în total e același număr, doar că mai mutăm oameni, mie îmi plac mult românii, cred că sunt un popor grozav. Pete, dacă ai putea tu să spui ceva? Pete Hegseth: Nimic din ce am făcut nu a fost necoordonat cu Casa Albă, totul face parte din perspectiva pe care o avem față de Europa și vor rămâne trupe în România, va fi doar o schimbare în felul în care facem rotația. Donald Trump: Relația cu România e foarte bună, așa-i? Pete Hegseth: Foarte bună și noi am coordonat asta cu secretarul general Rutte, cu aliații noștri, toată lumea a fost anunțată și totul a fost bine. Donald Trump: Relația cu România e foarte bună, relația cu Europa e foarte bună. Nu sunt de acord cu ce face Europa în ce privește imigrația dar sunt de acord cu ei pe multe alte subiecte, tocmai am semnat cel mai bun acord comercial semnat vreodată – 950 miliarde de dolari și am reușit să-l obținem datorită tarifelor și e un acord foarte bun. Înainte eram tratați rău. Trump a întărit spusele lui Hegseth, spunând despre români că sunt „un popor grozav”. „Ceea ce fac este să facă ajustări. Mutăm trupele. Numărul total rămâne același, doar redistribuim trupe. Îmi plac românii, cred că sunt un popor grozav”, a comentat Trump.

Viceprimarul Timișoarei, Ruben Lațcău: Este un fenomen de judecătoare care ajung să se întâlnească cu interlopi Foto: Facebook
Eveniment

Viceprimarul Timișoarei: Este un fenomen de judecătoare care ajung să se întâlnească cu interlopi

Viceprimarul USR al Timișoarei, Ruben Lațcău, a afirmat, la un podcast cu Cristian Ghinea, că „este un fenomen de judecătoare care ajung să se întâlnească cu interlopi” și apoi sunt șantajate. Lațcău a spus că s-a ciocnit de acest fenomen cân primăria Timișoarei s-a judecat în dosarul Colterm. Citește și: Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale Adriana Stoicescu, judecătoarea de la Curtea de Apel Timișoara căreia Călin Georgescu i-a oferit postul de ministru al Justiției, a sesizat CSM în legătură cu afirmațiile lui Lațcău. Viceprimarul Timișoarei: Este un fenomen de judecătoare care ajung să se întâlnească cu interlopi „Se practică șantajul, mai ales în justiție. Este o cultură adevărată de loverboys care dateuiesc judecătoare în România și pe care le șantajează cu filme. Eu am avut această epifanie și acuma după mai multe discuții și întâmplări îmi dau seama că este un fenomen generalizat în România de judecătoare care ajung să se dătuiască cu interlopi sau tot felul de băieți de genul ăsta, metoda loverboy de a corupe...Vorbesc foarte serios...Și aceste judecătoare ajung să fie șantajate și un interlop sau un băiat deștept dintr-o zonă sau alta ajung să controleze deciziile unui judecător”, a afirmat viceprimarul. Întrebat de unde a auzit „asta”, a răspuns: „Am pățit pe pielea noastră în cazul Colterm”. În octombrie 2023, presa a relatat cazul unei judecătoare din Suceava care era iubita unui interlop și pe care îl ajuta cu informații confidențiale. „Procurorii DIICOT au rămas stupefiați când au aflat că operațiunile lor antidrog ar fi fost subminate chiar de judecătoarea care le autorizase perchezițiile și măsurile de supraveghere tehnică. Magistratul i-ar fi dezvăluit date vitale din anchetă iubitului ei, traficant, iar acesta le-ar fi răspândit mai departe celor vizați”, relata Pro TV.  Judecătoarea Adriana Stoicescu, dela Curtea de Apel Timișoara, a scris pe Facebook: „Aceste afirmații dovedesc nivelul de imbecilizare a societății «noi». Personal voi sesiza Consiliul Superior al Magistraturii. Nu se mai poate!”

Lui Moșteanu i s-a propus o mită de un milion de euro (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Eveniment

Ministrului Moșteanu i s-ar fi oferit o șpagă de un milion de euro prin intermediar

Tribunalul București a aprobat cererea DNA de arestare preventivă pentru 30 de zile a fostului senator Marius Ovidiu Isăilă, acuzat de cumpărare de influență. Mită de un milion de euro Potrivit anchetatorilor, acesta ar fi promis intervenții pe lângă ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, pentru încheierea unor contracte între o firmă privată și compania de stat Romtehnica. Citește și: Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale Procurorii susțin că Isăilă ar fi promis indirect, prin intermediul unui martor, suma de un milion de euro, având convingerea că ministrul Apărării ar putea influența conducerea Romtehnica în favoarea firmei interesate. Fostul senator a fost reținut pentru 24 de ore și prezentat în fața instanței, care a dispus arestarea sa preventivă. DNA a anunțat că infracțiunea de cumpărare de influență a fost comisă în stare de recidivă, Isăilă executând anterior o pedeapsă cu închisoarea pentru trafic de influență și instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, fiind condamnat definitiv în 2019 la cinci ani și patru luni de închisoare. Moșteanu, martor în dosar "Lupta împotriva corupției nu e un slogan pentru mine, e o linie roșie. Recent, o persoană a încercat să îmi cumpere influența cu un milion de euro pentru a facilita un contract cu Romtehnica. Am refuzat categoric orice întâlnire cu acea persoană. Sunt martor în dosar și sprijin pe deplin autoritățile pentru clarificarea faptelor. Știu că deranjez multe socoteli ca ministru al Apărării și probabil de aceea s-au înmulțit atacurile și fake news-urile împotriva mea. Nu mă voi da la o parte niciun milimetru.", a scris ministrul Apărării pe Facebook.

Meseriași care escrochează prin metoda "avansul" (sursa: Pexels/Andrea Piacquadio)
Eveniment

Meseriași care se promovează online, escroci prin metoda "avansul"

Un mic antreprenor și-a înșelat clienții pentru a obține bani cu care să își întrețină amanta. Cum funcționează escrocheria "avansul" Soția l-a descoperit, dar l-a iertat și chiar s-a împrumutat pentru a acoperi prejudiciul și a-l ajuta să evite consecințele. Citește și: Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale Bărbatul a reluat însă aceeași schemă, iar de această dată a ajuns în fața instanței. Dintr-o eroare procedurală, a rămas în libertate. A fost trimis în judecată în noiembrie 2022 pentru șase fapte de înșelăciune. Metoda era aceeași: se prezenta drept producător de mobilă la comandă, prin intermediul paginii sale de Facebook, promițând realizarea unei bucătării în termen de 30 de zile. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Judecător, urmărit de polițist în trafic (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Judecător, urmărit în trafic de un polițist aflat într-o mașină fără însemne. Un proces ciudat

Un judecător a cerut colegilor să-i anuleze amenda primită pentru viteză și conducere periculoasă, susținând că a crezut că este urmărit de un fost inculpat pe care îl judecase și că se temea pentru viața sa. În realitate, mașina care îl urmărea era condusă de un polițist. A crezut că-l urmărește un inculpat În plângerea depusă la Judecătoria Iași, Bogdan Mihail Zamfir a explicat că, în după-amiaza zilei de 27 mai, conducea un Volkswagen Golf în comuna Costuleni, când un autoturism din spate s-a apropiat și a început să îi semnalizeze agresiv cu farurile. Citește și: Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale Fiind magistrat la Judecătoria Huși, a presupus că la volan se afla un fost inculpat nemulțumit, așa că a accelerat pentru a se îndepărta. Potrivit documentelor întocmite de polițiști, judecătorul a mărit viteza și a făcut depășiri pentru a scăpa de urmăritor, însă mașina a continuat să-l urmeze.  Continuarea, în Ziarul de Iași.

Precizări de la Tarom: compania a avut un profit de 292 milioane lei în 2024 Foto: Facebook Tarom
Eveniment

Precizări de la Tarom: compania a avut un profit de 292 milioane lei în 2024

Precizări de la Tarom: compania a avut un profit de 292 milioane lei în 2024, o premieră în ultimii 20 de ani. Acestea sunt rezultate preliminare, neauditate încă. Tarom estimează că va obține un profit și în 2025, de 2,38 milioane de lei, „brut”. Citește și: Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale Precizările Tarom vin după ce DeFapt.ro a publicat articolul: „Ministrul PSD al Transporturilor îi cere lui Bolojan bani din fondul de rezervă pentru falitul Tarom”. Potrivit notei de fundamentare la un proiect de hotărâre de guvern, „TAROM a solicitat alocarea unei noi tranșe din ajutorul de restructurare autorizat, în vederea acoperirii deficitului de lichiditate cu care se confruntă și care nu-i permite plata unor datorii cu termen de plată scadent depășit și care, prin acumularea penalităților de întârziere  sau ca urmare a unor decizii ale creditorilor, pot destabiliza echilibrul financiar al societății, putând conduce, în final, la eșecul procesului de restructurare”.  În articol se arăta, printre altele, că în iulie, în plină criză economică, acţionarii companiei aeriene de stat, printre care și Ministerul Transporturilor, au dat vot favorabil pentru dublarea indemnizației primite de membrii Consiliului de Administrație TAROM. Indemnizațiile au crescut de la 12.000 de lei la 24.000 de lei. Precizări de la Tarom: compania a avut un profit de 292 milioane lei în 2024 Ce precizări face Tarom: „În lumina recentelor apariții în mass media fie ele false, partial false sau deloc contextualizate echilibrat, în conformitate cu realitatea, printre care se număra și materialul dvs., dorim să vă comunicăm faptul că TAROM NU solicita fonduri noi, NU este falimentar și DA, trece printr-o situație delicată, în contextul în care a reusit să livreze rezultate premieră pentru ultimele două decenii, timp în care este continuu prezentat într-o lumină negativă. O situție corectă a subiectului legat de ultimă a ajutorului de stat aprobat în 2024 arată astfel: Prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2024) 2968 din 29 aprilie 2024, publicată ulterior ca Decizia (UE) 2025/775, Comisia a aprobat acordarea unui ajutor de stat pentru restructurare în valoare totală de 95,3 milioane euro, notificat de statul român în vederea implementării Planului de restructurare TAROM 2021–2026. În aplicarea acestei decizii, Hotărârea Guvernului nr. 541/2024 a autorizat acordarea unui ajutor de stat individual de restructurare în cuantum de până la 471.047 mii lei (aproximativ 94,67 milioane euro). Defalcarea acestei sume este următoarea: - 244.222 mii lei – ajutor de salvare acordat în anul 2020; ajutorul de salvare a fost oferit pentru  echilibrarea bugetului  în perioada pandemiei Covid, când traficul aerian a fost redus semnificativ sau chiar închis (acordat în 2020, scăzut din ajutorul aprobat de Comisia Europeană). - 112.757 mii lei – sumă alocată sub formă de majorare de capital în perioada 2023–2024; - 114.068 mii lei – sumă neacordată până la data de 07.11.2025, reprezentând aproximativ 25% din valoarea totală a ajutorului aprobat (...)  Acordarea acestui ajutor este condiționată de respectarea obligațiilor asumate de TAROM în cadrul Planului de restructurare aprobat de Comisie, care includ: -             reducerea dimensiunii flotei la maximum 14 aeronave; -             diminuarea numărului de rute operate; -             reducerea personalului și a costurilor fixe; -             limitarea dezvoltării activităților comerciale până la finalul anului 2026. -             realizare de profit anual, aferent 2024/2025/2026 Cu toate aceste constrângeri și întârzieri la plata ajutorului de stat, rezultatele obținute de companie în ultimii ani reprezintă o premieră pentru ultimele două decenii: pierderile au scăzut de la 430 milioane lei în 2020, la 87 milioane lei în 2023, 2024 –profit de aproximativ 292 milioane lei, 2025- profit brut estimat 2.38 milioane de lei. Evoluția financiară (2022–2024):•    2022 – Pierdere de aproximativ 250 milioane lei.•    2023 – Pierderea s-a redus la ~110 milioane lei, marcând o îmbunătățire de peste 50%.•    2024 – TAROM a obținut un rezultat financiar pozitiv, pentru prima dată după mai bine de un deceniu. Pentru context, la nivel european, alte companii aeriene au beneficiat în aceeași perioadă de pachete de sprijin substanțial mai mari, precum: -             Air France – circa 7 miliarde euro (4 miliarde împrumut și 3 miliarde ajutor nerambursabil); -             Lufthansa – circa 9 miliarde euro (3 miliarde împrumut și 6 miliarde injecție de capital public). -             LOT- circa 1 miliard de euro în ajutoare de stat, care au jucat un rol crucial în stabilizarea operațiunilor sale în perioadele critice (100 milioane € în 2013 sub formă de împrumut de urgență, 200 milioane € în 2014 pentru restructurare și 650 milioane € în 2020 pentru a contracara efectele pandemiei)”.   

Judecătoare anchetată în dosarul Călin Georgescu, ode deșănțate Liei Savonea Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Judecătoare anchetată în dosarul Călin Georgescu, ode deșănțate Liei Savonea

O judecătoare anchetată în dosarul Călin Georgescu, Adriana Stoicescu, îi înalță ode deșănțate Liei Savonea: „Avem un Lider de Instanţă Supremă care are curaj”, a scris Stoicescu pe Facebook. Aceasta nu este însă singura laudă cu iz ceaușist a judecătoarei Stoicescu pentru Savonea. Citește și: Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale Judecătoarea Adriana Stoicescu de la Curtea de Apel Timiş a fost anchetată în dosarul lui Călin Georgescu pentru favorizarea făptuitorului, dar a primit clasare, scria G4Media.ro în septembrie 2025. Audiată la parchet, judecătoarea a declarat că fostul candidat independent la preşedinţie, Călin Georgescu, i-a propus să fie ministra Justiţiei, dar a refuzat. Acum, ea o laudă pe Savonea și îi atacă în termeni vulgari pe criticii șefei Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ). Judecătoare anchetată în dosarul Călin Georgescu, ode deșănțate Liei Savonea „Şi pentru numele Lui Dumnezeu, găsiţi-vă altă ţintă…. Nu sunteţi capabili nici măcar să înţelegeţi ce vorbeşte Lia Savonea, darămite să îi criticaţi spusele.   Puteţi să faceţi mitinguri şi congrese, să vă daţi cu fundul de pământ, să minţiţi şi să manipulaţi, dar înainte citiţi naibii legea ca să nu umblaţi creanga prin oraş degeaba: preşedintele ICCJ nu e alegerea nimănui, nu e pe “persoană fizică”, aşa cum v-ar plăcea, e doar a secţiei pentru judecători din Consiliul Superior al Magistraturii.   Ştiu, doare să afli că avem un Lider de Instanţă Supremă care are curaj, dar obişnuiţi-vă cu ideea: Justiţia nu mai e câmpul vostru/lor tactic”, a scris Stoicescu.    Ea susține că ceea ce face Justiția nu este „treaba” altora.    „Oare în ce limbă ar trebui să le vorbim creaturilor care răspândesc duhoarea pestilenţială a minciunii şi prostiei pentru a-i face să înţeleagă că justiţia nu e treaba lor?   Am înţeles de mult că se nasc, trăiesc şi mor cu dorinţa de a auzi cătuşele zornăind, că orice arestare în direct le produce fibrilaţii de plăcere.   Se nasc, trăiesc şi mor cu dorul de circ ieftin şi atât.   Pentru că ei înşişi sunt doar nişte bieţi clovni.   Pe ce limbă ar trebui să le vorbim ca să înţeleagă că prescripţia răspunderii penale este o instituție juridică prin care răspunderea penală a unei persoane se stinge după un anumit interval de timp de la comiterea unei infracțiuni, prevăzut de lege?   Că “proştii, hoţii, corupţii, îmbuibaţii” de judecători sunt OBLIGAŢI de lege să constate intervenirea prescripţiei şi să înceteze procesul?   Că nu “eliberăm gurele albe” că “aşa avem chef”, pentru că suntem “pe-o mână cu ei” ci pentru că arhanghelii corectitudinii, heruvimii societăţii, politicenii, au scuipat pe decizia CCR?   Că hotărârile sunt, pur şi simplu, consecinţa aplicării legii, ceea ce, da, ştiu, nu e pe placul noii orânduiri comuniste.   Am înţeles că sunteţi de o rea credinţă infinită, că vă place să vă băgaţi nasul unde nu vă fierbe oala, că de atâta corectitudine politică chiar aţi ajuns să credeţi că sunteţi deasupra tuturor dar, fiţi buni, luaţi o pauză şi respiraţi! Certaţi-vă cu plapuma, că vine frigul, băgaţi o beţie şi rugaţi-vă de poliţist să nu vă tragă pe dreapta, faceţi ce ştiţi voi mai bine, ieşiţi şi urlaţi pentru viaţa bursucilor, militaţi pentru dreptul femeilor de a purta barbă, dar lăsaţi Justiţia liberă şi în pace!   Aţi mai aprins luminiţe în piaţă acum câţiva ani şi ne-aţi umplut de "glorie".   Lăsaţi-ne!   Vedeţi-vă de vieţile voastre corecte şi sublime, roase de probleme existenţiale grave, nu ca ale noastre, bieţi slujbaşi mărunţi şi neancoraţi în realitate”, a scris judecătoarea. 

Patru judecători CCR, printre care Asztalos Csaba, demontează argumentele prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Patru judecători CCR demontează argumentele prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale

Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD din această curte, prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale ale magistraților: Asztalos Csaba, Simina Tănăsescu, Dacian Dragoș și Laura Scântei acuză CSM, într-o așa-numită opinie separată, de „colaborare loială”.  Citește și: Anca Alexandrescu îl atacă pe Băluță și apoi face o ciorbă de lobodă Dar ei amintesc și faptul că CCR a încălcat acum propriile decizii, mai vechi: „Curtea Constituţională a statuat - în mod constant până la prezenta decizie adoptată cu majoritate de voturi - și că lipsa avizului din partea autorităţilor publice solicitate să îl emită nu conduce în mod automat la neconstituţionalitatea legii asupra căreia acesta nu a fost dat, întrucât ceea ce prevalează este obligaţia Guvernului de a-l solicita. Împrejurarea că autoritatea care trebuie să emită un astfel de aviz, deşi i s-a solicitat, nu şi-a îndeplinit această atribuţie constituie o înţelegere greşită a rolului său legal şi constituţional, fără a fi însă afectată constituţionalitatea legii asupra căreia nu a fost dat avizul”.  Patru judecători CCR demontează argumentele prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale „În lumina condițiilor constituționale ale angajării răspunderii și calendarului menționat, perioada de așteptare a inițiatorului (22-29 august) poate fi apreciată ca fiind rezonabilă. Guvernul avea competența legală de a-și asuma răspunderea în fața Parlamentului asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu chiar în lipsa comunicării avizului consultativ al CSM, întrucât acesta fusese solicitat de inițiator potrivit legii. Absența unui aviz în acest termen (30 august-1/3 septembrie) se înscrie în coordonatele nerespectării atribuției legale a CSM de avizare ceea ce reflectă și o lipsă de colaborare loială a autorității avizatoare, CSM, în cadrul procesului de legiferare. Prin urmare, legea criticată nu încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin. (4) din Constituție, sub aspectul solicitării avizului Consiliului Superior al Magistraturii și a adoptării legii în lipsa acestui aviz”, scriu cei patru judecători CCR.  Ei contrazic argumentul majorității PSD, care a respins noile modificări cerute de Guvern la pensiile speciale ale magistraților pe motiv că Executivul nu a așteptat timp de 30 de zile după avizul CSM. „Termenul de 30 de zile nu are o relevanță constituțională, ci una pur legală ce nu impune obligații în sarcina Guvernului, ci doar a CSM în sensul că are competența de a emite un astfel de aviz în cel mult 30 de zile (și nu după împlinirea termenului). Faptul că nu a emis un aviz într-un termen rezonabil raportat la data sesizării sale și la complexitatea actului normativ ce trebuia avizat, în condițiile în care în discuție era o procedură de angajare a răspunderii Guvernului reglementată de Constituție cu termene imperative și scurte, nu face altceva decât să demonstreze că acest termen a fost folosit de CSM cu scop dilatoriu, ceea ce nu este permis în procesul de avizare a actelor normative”, se arată în opinia separată la decizia CCR.  „Guvernul și-a îndeplinit obligația legală de solicitare a avizului Consiliului Superior al Magistraturii, iar Consiliul Superior al Magistraturii nu și-a îndeplinit obligația legală de avizare a proiectului Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se mai afirmă.  Cei patru judecători punctează că CSM a fost preocupat de greva ilegală a magistraților, nu să avizeze proiectul Guvernului: „Consiliul Superior al Magistraturii s-a întrunit și a hotărât convocarea adunărilor generale al judecătorilor și procurorilor, fapt ce a rezultat în adoptarea de către acestea a unor declarații comunicate public, dar nu și în redactarea și transmiterea unui aviz către Guvern. Avizul nu a fost adoptat/comunicat Guvernului nici înainte de depunerea proiectului de lege la Parlament, nici ulterior acestui moment”. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră