Companiile de stat, închise investitorilor străini: proiectul PSD-AUR limitează transparența și crește controlul politic

Comisia Economică a Senatului a adoptat marți un amendament depus de Petrișor Peiu la proiectul PSD privind interzicerea listării la bursă a companiilor de stat.

Amendamentul permite companiilor să atragă capital prin emiterea de obligațiuni convertibile în acțiuni, care pot fi achiziționate însă exclusiv de cetățeni români și companii din România.

În acest fel, inițiativa încearcă să răspundă nevoii de finanțare, menținând în același timp controlul statului asupra structurii acționariatului.

O direcție care ar putea reduce transparența și readuce influența politică în centrul deciziilor economice.

Amendament: acțiuni pentru români, prin mecanisme indirecte

Amendamentul AUR introduce o excepție de la interdicția de vânzare a acțiunilor companiilor de stat, permițând atragerea de capital prin mecanisme indirecte:

Citește și: Afirmație șocantă a aliatului PSD, deputatul AUR Tanasă, despre „planul” „demenților” care conduc UE

- emisiunea de obligațiuni convertibile în acțiuni;

- majorarea capitalului social prin emiterea de acțiuni noi.

Elementul central al amendamentului este restricționarea accesului investitorilor străini: acțiunile pot fi vândute doar cetățenilor români și companiilor din România.

Proiectul riscă să scadă atractivitatea României pentru investitori, să limiteze accesul la finanțare și să încetinească procesul de modernizare economică.

În plus va afecta transparența companiilor de stat și va favoriza, din nou, politizarea acestora.

Cum vor fi distribuite acțiunile

Textul amendamentului stabilește și o structură clară de alocare a acțiunilor, în funcție de tipul investitorilor:

- minimum 50% din acțiuni vor fi destinate investitorilor de retail (persoane fizice);

- cel puțin 30% vor reveni fondurilor de investiții sau vehiculelor financiare care investesc majoritar în România (minimum 90% din active în proiecte sau entități românești).

Aceste prevederi se aplică doar în măsura în care există cerere suficientă din partea acestor categorii de investitori.

Controlul statului asupra acționariatului

Practic, amendamentul creează un mecanism prin care statul poate controla mai strict cine ajunge acționar în companiile sale.

În locul unei listări clasice la bursă, unde acțiunile pot fi cumpărate liber de orice investitor, inclusiv străin, soluția obligațiunilor convertibile introduce o etapă intermediară și condiționată.

Investitorii nu devin acționari imediat, ci doar după conversie, în condiții stabilite dinainte, iar accesul este limitat explicit la cetățeni români și companii locale.

În plus, distribuția acțiunilor este reglementată prin cote minime pentru investitori de retail și fonduri care investesc preponderent în România, ceea ce reduce semnificativ riscul intrării unor actori externi sau a unor achiziții masive necontrolate.

Astfel, statul nu doar că își păstrează poziția majoritară, dar își asigură și un control indirect asupra structurii acționariatului, într-un mod mult mai predictibil decât în cazul unei piețe deschise.

Impact asupra transparenței și pieței de capital

Proiectul PSD și AUR ar putea reduce transparența în companii, afectând atractivitatea pieței de capital din România, care joacă un rol esențial în modernizarea companiilor de stat.

Proiectul pleacă de la ideea de a evita listarea clasică la bursă.

Or, listarea vine la pachet cu reguli stricte:

- raportări trimestriale și anuale detaliate;

- audituri independente;

- obligații de comunicare publică rapidă a oricărui eveniment important.

Dacă finanțarea se face prin mecanisme mai „controlate” (de exemplu, obligațiuni convertibile vândute într-un cerc limitat), există riscul ca unele dintre aceste obligații să fie relaxate.

De asemenea, informația va circula mai puțin public și mai mult în cercuri restrânse.

Riscul politizării și al concentrării capitalului

Limitarea investitorilor la nivel local poate duce la implicarea fondurilor apropiate de stat, la influență politică în decizii economice și dependență de contracte publice.

În plus, va scăde diversitatea de perspective, căci investitorii internaționali aduc standarde diferite și analize critice privind eficiența și guvernanța.

Rolul investițiilor străine în economia României

După aderarea la Uniunea Europeană, România a beneficiat de un aflux semnificativ de investiții străine directe, care au contribuit la modernizarea economiei și la creșterea productivității.

Potrivit OCDE, integrarea în economia globală a fost un factor cheie pentru creșterea economică și pentru convergența veniturilor cu statele dezvoltate.

De asemenea, participarea investitorilor internaționali a facilitat transferul de tehnologie, know-how și standarde de guvernanță corporativă.

În acest context, limitarea accesului capitalului străin la companiile de stat ar putea reduce toate aceste beneficii.

Riscul reducerii competitivității economice

Unul dintre principalele riscuri ale unei astfel de măsuri este scăderea competitivității economiei românești.

OCDE subliniază că, pentru a susține creșterea pe termen lung, România trebuie să îmbunătățească dinamismul mediului de afaceri, să stimuleze inovația și să atragă investiții .

Restricționarea accesului la capital extern poate avea mai multe efecte:

- reducerea competiției pentru achiziția de acțiuni;

- scăderea valorii de piață a companiilor;

- limitarea surselor de finanțare.

În lipsa unei competiții internaționale, există riscul ca prețul acțiunilor să fie mai mic decât ar fi într-o piață deschisă, ceea ce poate afecta veniturile statului și eficiența alocării capitalului.

Capital autohton vs. capital global

Susținătorii măsurii invocă necesitatea consolidării capitalului românesc și a păstrării controlului asupra resurselor strategice.

Această abordare nu este nouă și apare frecvent în economiile emergente.

Argumentele principale sunt:

- evitarea „vânzării” activelor strategice;

- protejarea intereselor naționale;

- dezvoltarea unei clase de investitori locali.

Totuși, în practică, capitalul autohton din România este limitat comparativ cu cel internațional. Acest lucru ridică întrebarea dacă investitorii locali pot susține singuri nevoile de finanțare ale companiilor mari de stat.

Impactul asupra guvernanței corporative

Un alt efect posibil vizează guvernanța corporativă.

Conform datelor OCDE, România a făcut progrese în alinierea la standardele internaționale de guvernanță, inclusiv prin adoptarea unor coduri mai stricte pentru companiile listate .

Investitorii internaționali joacă un rol important în acest proces, deoarece solicită transparență, impun standarde ridicate de management, sancționează derapajele prin retragerea capitalului.

Limitarea accesului acestora poate reduce presiunea pentru reforme și poate favoriza un control mai mare al statului asupra companiilor, inclusiv din perspectivă politică.

Posibilă creștere a influenței politice

În absența unei diversități de investitori, există riscul ca acționariatul să devină mai concentrat și mai dependent de contextul intern.

Acest lucru poate duce la:

- decizii economice influențate politic;

- numiri în management bazate pe criterii non-economice;

- scăderea eficienței operaționale.

În economiile unde companiile de stat nu sunt expuse presiunii pieței, aceste riscuri sunt frecvent semnalate.

Efecte asupra atractivității României pentru investitori

România își propune să devină membră a OCDE, un obiectiv care implică respectarea unor standarde ridicate de deschidere economică și transparență.

Aderarea la OCDE este asociată cu:

- creșterea investițiilor;

- reducerea costurilor de finanțare;

- consolidarea încrederii în economie .

În acest context, o măsură percepută ca protecționistă poate transmite un semnal negativ investitorilor internaționali, sugerând o posibilă schimbare de direcție în politica economică.