Fabulosul caz al șefului Poliției Române pensionat la 44 de ani care are un bloc cu șapte etaje în București și va fi cercetat pentru avere nejustificată de doar 1,15 milioane de lei

Ex-șef IGPR, bloc uriaș, avere nejustificată. Generalul Cătălin Ioniță, fostul șef al Direcției Generale Anticorupție și al Poliției Române, nu poate justifica o avere de peste 1,15 milioane de lei, echivalentul a 230.000 de euro. Constatarea a fost făcută de Agenția Națională de Integritate, care a sesizat în acest caz comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel București.
Implicat în jocuri politice la cel mai înalt nivel, cariera controversată a generalului (r) Cătălin Ioniță în Ministerul Afacerilor Interne a fost stopată în vara anului 2020, atunci când i s-a retras avizul ORNISS, document care îi permitea accesul la documente secrete.
Un an mai târziu, generalul Ioniță a rămas și fără titlul de doctor, în urma unei decizii a Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, instituție care a constatat că lucrarea de doctorat a fost plagiată.
"Diferențe nejustificate" de 1.157.736 lei
Agenția Națională de Integritate (ANI) a constatat că generalul (r) Cătălin Ioniță, fostul șef al Direcției Generale Anticorupție din Ministerul Afacerilor Interne, nu poate justifica o avere de peste 1,15 milioane lei, echivalentul a 230.000 de euro.
Potrivit comunicatului de presă al ANI, s-a constatat „existența unei diferențe nejustificate în cuantum de 1.157.736 Lei între averea dobândită și veniturile realizate împreună cu familia de către Ionița Alexandru Cătălin, fost Director General al Direcției Generale Anticorupție – Ministerul Afacerilor Interne, în perioada exercitării funcției publice”.
Totodată, ANI a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel București, comisie care trebuie să verifice întreaga avere a familiei Ioniță. În acest context, generalul (r) Cătălin Ioniță a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere, în exercitarea dreptului la apărare.
Avansări fulgerătoare
Cătălin Ioniță și-a început cariera în anul 1998, imediat după ce a absolvit Academia de Poliție, ca ofițer specialist la Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul Poliției Sector 1. În anul 2000 a fost avansat pe funcția de șef compartiment, iar în 2007 a ajuns șef serviciu.
Începând cu anul 2012, Cătălin Ioniță a fost avansat pe repede înainte în funcții cheie din Poliția Română. De exemplu, în acel an a fost promovat pe funcția de șef serviciu de combatere a corupției și a infracțiunilor comise în sfera instituțiilor bugetare. De acolo a fost luat în același an și pus director adjunct al Direcției de Investigare a Fraudelor.
Pe această funcție a stat până în anul 2014, atunci când a fost numit director al Direcției de Investigare a Criminalității Economice la nivel național.
Spune că a fost șef al Poliției fără să vrea
Începând cu anul 2016, a fost numit la conducerea Direcției Generale Anticorupție din Ministerul Afacerilor Interne, structură care se ocupă cu prevenirea și combaterea corupției la nivelul ministerului.
Dar, la începutul anului 2018, generalul Cătălin Ioniță a aprins fitilul unui scandal în interiorul PSD. Premierul de atunci, pesedistul Mihai Tudose, îl voia la șefia Poliției Române, dar ministrul Carmen Dan nu voia să îl numească pe funcție. Scandalul a culminat cu demisia lui Mihai Tudose din funcția de premier.
Următorul premier, interimarul Mihai Fifor, a decis să îl numească în funcția de șef al Poliției Române pe Cătălin Ioniță pentru o perioadă de șase luni. Ulterior, Ioniță a ieșit public cu o scrisoare deschisă în care susținea că nu și-a dorit funcția de șef al Poliției Române, dar a cedat în urma presiunilor politice.
Dosar clasat la DNA
Cătălin Ioniță a renunțat la funcția de șef al Poliției Române la data de 26 iunie 2018, sub pretextul unor motive personale. O zi mai târziu avea să fie chemat la Direcția Națională Anticorupție, acolo unde i s-a comunicat că este urmărit penal pentru trafic de influență și fals în declarații în formă continuată.
Dosarul a fost clasat în anul 2019, pe motiv că fapta nu există. Dar, în anul 2020, i s-a retras avizul ORNISS, așa că nu mai avea acces la informații secrete.
Președintele Klaus Iohannis a decis în septembrie 2020 să semneze un decret prin care generalul Cătălin Ioniță a fost trimis la pensie la doar 44 de ani. Tânărul pensionar special are o pensie de aproximativ 3.000 de euro.
Ex-șef IGPR, bloc uriaș, avere nejustificată
Cătălin Ioniță a depus o serie de declarații de avere interesante în care jonglează cu terenurile și vilele. Ultima declarație de avere a generalul Cătălin Ioniță datează din 29 septembrie 2020. Acesta menționa atunci că deține 25% dintr-un teren de 18,17 hectare, situat în județul Ilfov.
Restul terenului era deținut de mama sa, Eugenia Ioniță, și de soția sa, Irina Ioniță. Pe numele său se mai aflau un apartament moștenit, de 55 mp, dar și o vilă.
Anterior, în declarația de avere din 2018, menționase că deține o cotă de 25% dintr-un teren de 217 mp în București. Restul cotei era deținută de mama și de soția acestuia. Când a revenit pe funcția de director al DGA, Ioniță a donat cota parte din teren mamei sale. Acum, pe acest teren aflat lângă Pasajul Muncii, familia Ioniță a construit un bloc cu șapte etaje.