DOCUMENT Canalul Bâstroe are, de ani întregi, adâncime navigabilă, de peste 8,5 metri. Datele colectate de OSCE arată o adâncime medie de 14 metri
Canalul Bâstroe are, de ani întregi, adâncime navigabilă, de peste 8,5 metri, arată un studiu OSCE. De alfel, și recentele măsurători ale Apelor Române au confirmat acest fapt.
Financial Times (FT) a scris, la începutul lunii martie, despre scandalul Bâstroe, sugerând că este mâna Rusiei, cu scopul de a diminua susținerea României pentru Ucraina.
Publicația britanică nu menționează originea scandalului, dar el a fost inflamat în România de ministrul PSD al Transporturilor, Sorin Grindeanu, și de Antena 3.
Canalul Bâstroe are, de ani întregi, adâncime navigabilă
„Evident, toate tipurile de activitate industrială sunt negative pentru mediu. Cu toate acestea, în cazul utilizării brațului Bâstroe drept canal navigabil poate avea influențe negative reflectate doar asupra ecosistemului marin, deoarece nici un metru cub de sedimente de fund nu a fost târât din brațul Bâstroe. Nu a fost necesar. Brațul Bâstroe este unul dintre brațele naturale ale Dunării. Adâncimile naturale în acest braț sunt de 12 - 14 m și este mai mult decât suficientă pentru navigație (8,5 m). Realitatea este că lucrările de dragare au avut loc în largul mării în fața gurii Bâstroe.
Dragarea a fost făcută în zona de apă de mică adâncime (…). Acestea au fost lucrările cheie legate de canalul navigabil, datorită unui volum mare de materii în suspensie din râu (așa-numita scurgere dură) care formează o zonă de baraj cu o lungime de 3 km”, arată un studiu făcut pentru OSCE de către Nikolai Berlinski, de la Institutul de biologie a mărilor sudice din Odesa, o filială a Academiei Ucrainei.
Apele române infirmă teoriile anti-Ucraina
Dar și măsurătorile făcute de Apele Române în februarie 2023, după izbucnirea scandalului legat de canalul Bâstroe, arătau adâncimi între 9,2 și 12,4 metri în zona acestui canal, în condițiile în care depunerile de sedimente aveau 1-1,5 metri.
Potrivit unui document consultat de DeFapt.ro, din măsurătorile făcute la 22 februarie de Apele Române reieșea că „repartiția debitelor pe brațul Chilia (aval de Periprava) și brațele secundare Oceakov și Bâstroe poate fi încadrată ca o situație normală”.
Acum două zile, potrivit unor surse care nu au prezentat nici un document, după primele măsurători efectuate de trei ambarcațiuni ale Administrației Fluviale a „Dunării de Jos” pe Brațul Chilia, „adâncimea este cu 2 metri mai mare decât cea stabilită anterior”.
Navele românești (Donaris 1,2 și 3) efectuează măsurători pe brațul Chilia (sectorul ucrainean). Brațul Chilia este braț comun pe frontieră româno-ucraineană.
