duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: adancime

2 articole
Mediu

Pești, la peste 8.000 metri adâncime

Pești, la peste 8.000 metri adâncime. Oamenii de ştiinţă din cadrul unei expediţii ştiinţifice japonezo-australiene au capturat şi au filmat pentru prima dată peşti la o adâncime de peste opt kilometri sub suprafaţa oceanului. Pești, la peste 8.000 metri adâncime Coordonatorul ştiinţific al expediţiei, profesorul Alan Jamieson, a precizat luni că doi peşti-melc au fost prinşi în capcane montate la o adâncime de 8.022 de metri în fosa oceanică a Japoniei, aflată în sudul ţării, în cadrul unei expediţii cu durata de două luni, realizată de o echipă de la Universitatea Australiei de Vest (UWA) şi Universitatea pentru Ştiinţă Marină din Tokyo. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Peştii, aparţinând speciei Pseudoliparis belyaevi, sunt primii capturaţi la o adâncime mai mare de 8.000 de metri, au precizat coordonatorii expediţiei. Ei nu au precizat mărimea peştilor capturaţi, dar se cunoaşte că exemplarele acestei specii pot să atingă o lungime de aproape 11 centimetri. Camerele de luat vederi (VIDEO) operate de la distanţă şi coborâte de pe nava DSSV Pressure Drop, pe care se aflau membrii expediţiei, parte dintr-un studiu cu durata de zece ani despre populaţia de peşti de mare adâncime, au înregistrat totodată o specie necunoscută de peşte-melc, care înota la o adâncime de 8.336 de metri în fosa oceanică Izu-Ogasawara, din largul coastelor sudice ale Japoniei. Apele adânci, cea mai mare parte a planetei "Fosele oceanice japoneze sunt locuri incredibile pentru explorări; sunt atât de bogate în vieţuitoare, chiar până la adâncimea lor maximă", a spus Alan Jamieson, fondatorul Minderoo-UWA Deep Sea Research Centre. "Le spunem copiilor chiar de la vârste fragede, de la doi sau trei ani, că fundul oceanului este un loc teribil şi înspăimântător, unde nu ar trebui să mergi, dar pe care ajungi să-l îndrăgeşti cu timpul", a mai spus Alan Jamieson. Citește și: Trump, sfidător la adresa procurorului care-l cercetează în cazul plății către o fostă divă porno, anunță că va face o declarație de acasă după primul termen "Nu apreciem suficient faptul că (apele adânci) reprezintă cea mai mare parte a planetei noastre, iar resursele ar trebui canalizate spre înţelegerea efectelor pe care acţiunile noastre le au asupra acestor zone, precum şi spre înţelegerea modului în care ele funcţionează", încheiat Jamieson.

Pești, la peste 8.000 metri adâncime (sursa: uwa.edu.au)
Canalul Bâstroe are, de ani întregi, adâncime navigabilă
Eveniment

Canalul Bâstroe are, de ani întregi, adâncime navigabilă

Canalul Bâstroe are, de ani întregi, adâncime navigabilă, de peste 8,5 metri, arată un studiu OSCE. De alfel, și recentele măsurători ale Apelor Române au confirmat acest fapt. Financial Times (FT) a scris, la începutul lunii martie, despre scandalul Bâstroe, sugerând că este mâna Rusiei, cu scopul de a diminua susținerea României pentru Ucraina. Publicația britanică nu menționează originea scandalului, dar el a fost inflamat în România de ministrul PSD al Transporturilor, Sorin Grindeanu, și de Antena 3. Citește și: Financial Times scrie despre scandalul Bâstroe, sugerând că este mâna Rusiei, cu scopul de a diminua susținerea României pentru Ucraina Canalul Bâstroe are, de ani întregi, adâncime navigabilă „Evident, toate tipurile de activitate industrială sunt negative pentru mediu. Cu toate acestea, în cazul utilizării brațului Bâstroe drept canal navigabil poate avea influențe negative reflectate doar asupra ecosistemului marin, deoarece nici un metru cub de sedimente de fund nu a fost târât din brațul Bâstroe. Nu a fost necesar. Brațul Bâstroe este unul dintre brațele naturale ale Dunării. Adâncimile naturale în acest braț sunt de 12 - 14 m și este mai mult decât suficientă pentru navigație (8,5 m). Realitatea este că lucrările de dragare au avut loc în largul mării în fața gurii Bâstroe. Dragarea a fost făcută în zona de apă de mică adâncime (…). Acestea au fost lucrările cheie legate de canalul navigabil, datorită unui volum mare de materii în suspensie din râu (așa-numita scurgere dură) care formează o zonă de baraj cu o lungime de 3 km”, arată un studiu făcut pentru OSCE de către Nikolai Berlinski, de la Institutul de biologie a mărilor sudice din Odesa, o filială a Academiei Ucrainei. Studiu UNESCO efectuat de un institut de studii marine din Odesa Apele române infirmă teoriile anti-Ucraina Dar și măsurătorile făcute de Apele Române în februarie 2023, după izbucnirea scandalului legat de canalul Bâstroe, arătau adâncimi între 9,2 și 12,4 metri în zona acestui canal, în condițiile în care depunerile de sedimente aveau 1-1,5 metri. Potrivit unui document consultat de DeFapt.ro, din măsurătorile făcute la 22 februarie de Apele Române reieșea că „repartiția debitelor pe brațul Chilia (aval de Periprava) și brațele secundare Oceakov și Bâstroe poate fi încadrată ca o situație normală”. Document Apele Române Acum două zile, potrivit unor surse care nu au prezentat nici un document, după primele măsurători efectuate de trei ambarcațiuni ale Administrației Fluviale a „Dunării de Jos” pe Brațul Chilia, „adâncimea este cu 2 metri mai mare decât cea stabilită anterior”. Citește și: EXCLUSIV Ucraina nu ne-a furat apa din Dunăre, prin canalul Bâstroe: măsurătorile făcute de Apele Române, la 22 februarie, indicau debite normale pe Chilia Navele românești (Donaris 1,2 și 3) efectuează măsurători pe brațul Chilia (sectorul ucrainean). Brațul Chilia este braț comun pe frontieră româno-ucraineană.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră