sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: apele române

14 articole
Eveniment

Chelnerița Apelor Române, coșmar pentru DNA

Chelnerița Apelor Române, coșmar pentru DNA. Procurorii continuă lupta juridică împotriva fostului șef al Apelor Române Prut-Bârlad, Petru Avram. Chelnerița Apelor Române, coșmar pentru DNA Contestația acestora împotriva sentinței de achitare pronunțate de Tribunal a fost înregistrată marți pe rolul Curții de Apel. Citește și: EXCLUSIV Un inspector ANAF care a închis ochii la evaziunea Nordis, avere uriașă: vilă în București (517 mp), casă de vacanță, terenuri. Doar din salariu și un împrumut de la o „persoană fizică” Miercuri, instanța a stabilit primul termen de judecată al apelului. Procesul se va relua pe 24 martie. Petru Avram a fost trimis în judecată în iulie 2021, alături de alți cinci inculpați, sub acuzația de implicare în "aranjarea" unor angajări în cadrul Administrației Bazinale a Apelor Prut-Bârlad (ABA), cu sprijinul unor colegi de partid. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Chelnerița Apelor Române, coșmar pentru DNA (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Un angajat ABA, traficant de droguri (sursa: Facebook/Apele Române)
Eveniment

Un angajat ABA, traficant de droguri

Un angajat ABA, traficant de droguri. Un angajat al Administrației Bazinale a Apelor a fost trimis în judecată pentru trafic de droguri, activitate fără legătură cu postul său. Un angajat ABA, traficant de droguri Acesta vindea substanțe interzise pe cont propriu și avea un „colaborator” pe care îl aproviziona. Citește și: Bolojan se pregătește să dea afară aproape 200 de angajați ai Senatului și să reducă consumul de carburanți ai instituției Afacerea ilegală, desfășurată în zona Alexandru cel Bun, nu a avut însă o amploare semnificativă. Din acest motiv, inculpatul a primit o pedeapsă relativ ușoară. Continuarea, în Ziarul de Iași

Directorul chelneriței din Apele Române, achitat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Directorul chelneriței din Apele Române, achitat

Directorul chelneriței din Apele Române, achitat. Fostul director al Administrației Bazinale a Apelor Iași a obținut o primă victorie în justiție, în urma unor erori comise de procurori, atent speculate de apărare. Directorul chelneriței din Apele Române, achitat Deși dosarul părea să aibă un deznodământ clar, greșelile au dus la respingerea acuzațiilor. Citește și: Salariul uriaș pe care-l primește cumnatul Olguței Vasilescu, director la aeroportul Craiova, deși e specializat în management sportiv Magistrații Tribunalului au analizat probele prezentate de anchetatori și argumentele apărării, pronunțând soluții de achitare pentru toți cei șase inculpați, motivând că "fapta nu este prevăzută de legea penală". Cu alte cuvinte, deși au existat nereguli, acestea nu au fost încadrate ca infracțiuni conform legii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Încă o înfrângere pentru Băluță Foto: Facebook
Eveniment

Încă o înfrângere pentru Băluță

Încă o înfrângere pentru Băluță: Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) București a rectificat cărțile funciare prin care dădea Apelor Române Piața Unirii. Citește și: Piesa-cheie în puciul lui Băluță de la Unirii: o obscură directoare de la cadastru, cu Mercedes și vilă, susținută de rețeaua PSD Sector 4 Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a scris, pe Facebook, că „au fost rectificate la OCPI cele 4 cărți funciare care atestă Primăriei Muncipiului București calitatea de proprietar și administrator al întregii zone supraterane din Piața Unirii, respectiv parc și planșeu”. DeFapt.ro a scris că piesa-cheie în tentativa lui Daniel Băluță de a ocupa Piața Unirii a fost directoarea OCPI, o apropiată a lui Băluță, care a întabulat această piață ca fiind în proprietatea Apelor Române. Ulteropr, Apele Române au dat-o în administrare la Sectorul 3. Încă o înfrângere pentru Băluță „Au fost rectificate la OCPI cele 4 cărți funciare care atestă Primăriei Muncipiului București calitatea de proprietar și administrator al întregii zone supraterane din Piața Unirii, respectiv parc și planșeu. Instituția Apele Române este proprietar numai pe albia râului Dâmbovița și numai în subteran, ca atare nu avea dreptul legal sa ceară autorizații de lucrări pentru suprateran. 4 instituții ale statului: Apele Române, OCPI, Primăria Sectorului 4 și Primăria Sectorului 3 s-au prefăcut că nu văd această eroare gravă din documente. În consecință, analizăm toate documentele eliberate care s-au sprijinit pe înscrierea în fals la OCPI și vom sesiza organele de cercetare competente”, a scris Nicușor Dan pe Facebook. Nicușor Dan a postat pe Facebook și documente care arată situația actuală.

Salarii uriașe la Apele Române, instituția responsabilă de inundații Foto: Facebook
Eveniment

Salarii uriașe la Apele Române, instituția responsabilă de inundații

Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de dezastrul de la ultimele inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene. La Apele Române, instituție condusă de un penal din Timișoara, client politic al lui Sorin Grindeanu, lucrează puțin sub 8.500 de persoane. Citește și: Alexandra Păcuraru, fiica penalului care controlează Realitatea Plus, care susținea că Zelenski a otrăvit un român, vrea la Cotroceni Salarii uriașe la Apele Române, instituția responsabilă de inundații Un baraj din Vaslui s-a spart pentru că Apele Române l-au lăsat în paragină, acuză un primar PSD din acest județ. Barajul s-a spart după ploile abundente din week-end și a inundat mii de hectare de teren agricol. Din cheltuielile totale de 3,3 miliarde de lei prevăzute la Apele Române pentru 2024, aproape 30%, respectiv 944 de milioane de lei sunt plătiți pentru salarii - arată datele bugetului pe anul 2024. Lista salariilor de la Apele Române, publicată la 31 martie 2024, arată că aproape toți angajații primesc un spor între 20 și 50% din salariu pentru că lucrează cu proiecte europene. Astfel, șoferii primeau spor între 20 și 30%, dar exista cel puțin o poziție de secretară dactilografă cu salariu brut de peste 5.000 de lei care avea spor de 50% pentru absorbția fondurilor UE. De pe lista celor premiați astfel lipseau femeile de serviciu și muncitorii necalificați. Directorul general de la Apele Române avea un salariu brut de peste 17.000 de lei, dar lua spor de 50% pentru absorbția fondurilor europene. Adjuncții săi aveau un salariu brut de peste 10.000 de lei plus sporul de 50%. Specialiștii în relații publice aveau 7.255 lei/lună, brut, fără sporuri. Dar și ei primesc spor de 50% pentru că atrag bani europeni. În plus, unii dintre salariați primesc un spor de 25% pentru că lucrează noaptea. Deși Apele Române au o pierdere planificată de 265 de milioane de lei, fondul de salarii a explodat în 2024, crescând cu 32,72%. Șeful Apelor Române, Sorin Lucaci, este clientul politic al lui Sorin Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat.

Baraj spart pentru că Apele Române l-au lăsat în paragină Foto: Inquam/George Calin
Politică

Baraj spart pentru că Apele Române l-au lăsat în paragină

Un baraj din Vaslui s-a spart pentru că Apele Române l-au lăsat în paragină, acuză un primar PSD din acest județ. Barajul s-a spart după ploile abundente din week-end și a inundat mii de hectare de teren agricol. Citește și: Dezastru la Bruxelles: Roxana Mânzatu a primit ridicolul portofoliu de vicepreședinte pentru „oameni, competențe și pregătire” după ce Ciolacu a negociat pentru România Însă un reprezentant al Apelor Române a avut un răspuns șocant, la Antena 3: „Puterea lui Dumnezeu, numai el știe”. Baraj spart pentru că Apele Române l-au lăsat în paragină „Aici este un baraj al Apelor Române care trebuia să fie în administrarea lor, dar a fost lăsat în paragină și a inundat toată suprafața de teren arabil. S-a întâmplat sâmbătă la a doua viitură, a dat peste dig, l-a rupt în 3 locuri. Barajul s-a rupt sâmbătă pe la ora 14 când a plouat puternic. Tot ce înseamnă culturi în zona Prutului, pășune și arabil, toate sunt inundate în Valea Prutului”, a spus Neculai Moraru, primarul comunei Fălciu. Însă răspunsul celor de la Apele Române a fost uluitor. „Digul n-a fost cu probleme, au fost mici găurele pe care le-am acoperit, dar s-a supraumplut și s-a rupt. De viitură am știut de noapte, am fost personal, dar n-am reușit. Nu s-au anunțat cantități, niște precipitații. Ne-au anunțat că vine, dar a plouat foarte mult, nu a știut nimeni câtă apă vine, nu se putea face nimic, eram peste 10 oameni. Digul s a rupt sâmbătă. Puterea lui Dumnezeu, numai el știe", a declarat, la Antena 3, Silviu Bejenaru, angajat la Apele Române. Șeful Apelor Române, Sorin Lucaci, este clientul politic al lui Sorin Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat.

De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu Foto: jurnalist.ro
Politică

De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații

De ce premierul Marcel Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române, Sorin Lucaci, este clientul politic al lui Sorin Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat. Lucaci este din Timișoara, la fel ca și Grindeanu, și a fost director general la Administraţia Bazinală de Apă Banat. Între 2011 și 2012, a ocupat postul director al Direcției Regionale de Drumuri si Poduri Timișoara, iar anterior a fost adjunct la aceeași instituție. Citește și: Fost director al Colegiului de Apărare arată cum puteau fi prevenite inundațiile: „Cheltuiam cu cap un miliard, salvam alt miliard” Potrivit ultimei declarații de avere, depusă în iunie 2024, Lucaci avea, în anul fiscal 2023, venituri salariale nete de peste 20.000 de lei pe lună. De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații Mai multe publicații au relatat că acesta are deja o condamnare penală și l-au acuzat de mai multe matrapazlâcuri imobiliare. Astfel, în 2019, Luicaci a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare după ce a fost prins conducând beat. După această numire, presa a relatat despre diverse matrapazlâcuri puse la cale de Sorin Lucaci. „La ora actuală, Administrația Națională Apele Române (ANAR) are un management dezastruos și o situație financiară critică, dar cu toate acestea, directorul general Sorin Lucaci a pregătit un tun imobiliar de vreo 15.000.000 de euro, deși acești bani nu sunt prinși în bugetul instituției”, scria Puterea, în aprilie 2024. Publicația relata că era vorba de achiziționarea unui sediu pentru ANAR, achiziție țintită către o clădire care nu îndeplinea criteriile necesare. În martie 2024, Buletin de Timișoara scria: „Fostul șef al Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Timișoara, Sorin Lucaci, acuzat că a acordat 4 contracte de peste 12 milioane de euro patronului de la FC Botoșani”. „Valoarea totală a celor patru contracte atribuite firmei controlate de Valeriu Eftimie de „Apele Române”, conduse încă de timișoreanul Sorin Lucaci, omul lui Grindeanu și Mocioalcă, este de 62.559.870 de lei, adică circa 12.500.000 de euro. Este vorba de achiziționarea de excavatoare pe șenile, utilaje șenilate amfibii, skimmere multifuncționale pentru colectarea plutitorilor și utilaje șenilate amfibii cu benă încorporată (vezi documentul în facsimil). Însă, rămâne un mare semn de întrebare, cum tocmai firma lui Valeriu Eftimie a ajuns să furnizeze utilaje pentru Apele Române?”, arăta publicația. Puterea arăta, în noiembrie 2023: „Polițiștii au descoperit recent o plantație de canabis într-un canton al Administrației Naționale Apele Române (ANAR) de lângă Timișoara, dar, surprinzător, conducerea Apelor Române, în frunte cu directorul general Sorin Lucaci, încearcă să se delimiteze de această afacere, deși ea mergea șnur de mulți ani”.

Apele Române vor defunctul Internet Explorer (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Apele Române vor defunctul Internet Explorer

Apele Române vor defunctul Internet Explorer. Instituția organizează concursuri pentru mai multe funcții de directori, între care și cel al Administrației Bazinale de Apă (ABA) Prut-Bârlad, care are sediul în Iași. Apele Române vor defunctul Internet Explorer În procedură de selecție intră și șefia ABA Siret, care este condusă de la Bacău. Alte două concursuri, pentru conducerea Administrațiilor Mureș și Banat, s-au finalizat deja. Citește și: VIDEO Putea fi evitată tragedia cauzată de inundațiile din Galați? Acum 11 ani, exact în aceeași zonă s-au produs inundații devastatoare, dar digurile nu au fost refăcute Concluzia: a fost admis singurul candidat înscris la fiecare, fără să le fie precizate numele în anunțurile rezultatelor. Potrivit anunțului de concurs, pe lângă cunoașterea unor programe precum cele din pachetul Microsoft Office, candidații trebuie să se priceapă să lucreze în Internet Explorer, program la care compania Microsoft a renunțat în iunie 2022. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Putea fi evitată tragedia cauzată de inundațiile din Galați? (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Putea fi evitată tragedia cauzată de inundațiile din Galați?

Putea fi evitată tragedia cauzată de inundațiile din Galați? Acum 11 ani, exact în aceeași zonă, s-au produs inundații devastatoare. Presa a relatat că în zonă trebuia construit un dig, iar populația evacuată din zona inundabilă. Citește și: Cine trebuia să-i oprească pe Pieleanu și Bulai: un inginer sudor, jurnalist crescut în regimul PSD – Iliescu, care acum conduce comisia de etică a SNSPA În noaptea de 11 septembrie 2013, în zona localității Pechea, nouă oameni au murit, luați de ape, și zeci de case au fost complet distruse. Și în 2016 au avut loc inundații puternice în aceste locuri. Acum, în noaptea de 13 spre 14 septembrie, tot în zona Pechea - Cuza-Vodă, două baraje piscicole au cedat. Până la ora redactării acestei știri, două persoane au fost găsite decedate, în localităţile Pechea şi Drăguşeni. Putea fi evitată tragedia cauzată de inundațiile din Galați? După inundațiile din 2013, Guvernul urma să construiască un dig, dar în 2017 nu se întâmplase nimic. „După inundațiile din septembrie 2013, Guvernul României a acordat prin mai multe hotărâri de guvern 27 de milioane de lei (6 milioane de euro), plus ajutoare în alimente și materiale de construcție. În plus, Consiliul Județului a mai dat alte 570.000 de lei pentru localitățile afectate de viitură. Banii ar fi trebuit să fie folosiți pentru reabilitarea comunelor, sprijinirea polulației și realizarea de lucrări hidrotehnice. Cert este că banii s-au cheltuit, iar digurile nu au fost reparate, diguri care sunt construite pentru a ține apa doar în cazul unoe precipitații de 50 l/mc. În schimb, în 2013, cantitatea de precipitații a fost de 150 l/mc. Peste trei ani, în octombrie, dezastrul s-a repatat. De data asta au căzut 200 l/mc. Un inginer al unei firme de construcții, specializată în lucrări hidrotehnice, ne-a transmis că în opinia sa, maximum trei milioane de euro ar costa un dig serios care să apere Pechea și localitățile din jur”, scria Libertatea, în octombrie 2016. În 2018, Viața Liberă, o publicație locală, relata că o treime din populația comunei Cuza Vodă - aflată chiar lângă Pechea - locuia în zona inundabilă și trebuia evacuată. Primarul localității a explicat la acel moment că trebuiau refăcute digurile. Primarul cere diguri „Cauza nu ţine de Cuza Vodă sau de primarii comunelor din jur, ci de cele trei diguri pe Valea Rea, zona Pechea, unde, când plouă abundent, sunt captate apele din jumătate de judeţ. Cele trei diguri au fost distruse şi acum sunt terenuri agricole împroprietărite. Cauza se poate elimina numai prin refacerea acelor diguri! Că, dacă vine puhoiul de la Corod, Corni şi de unde mai vine, nenoroceşte. Mai avem şi valea Lozovei care trece şi prin comuna noastră şi apa care vine de prin Cuca, Băleni trece tot pe la noi! Iar de-a lungul pârâului Suhu ar trebui eliminate toate podeţele care nu au lărgimea normală. Sunt şi poduri mai largi cum avem în comuna Cuza Vodă, dar unde este podeţul îngust, de cinci-şase metri, când vine apa din amonte, se formează efectul de remu şi apa o ia pe alături şi poate să rupă şi digul”, a explicat primarul din Cuza Vodă. „Trebuie diguri pe Valea Rea, noi avem diguri pe Suhu, pârâul a fost decolmatat", spunea primarul și în 2020. Apele Române estimau o repetare a dramei din 2013 la 100 de ani „Aici, utilajele noastre execută anual, pe râurile Suhu şi Geru, lucrări de lărgire a albei, însă zona este situată pe harta de hazard la inundaţii, fiind aşadar inundabilă (situată în zona de risc pentru inundaţii care au probabilitate de revenire de o dată la 100 de ani). Înainte de producerea viiturii, utilajele acţionau pe sectorul Izvoarele-Pechea pe râul Suhu, însă albia nu poate prelua surplusul de apă de peste 100-150 l/mp. Precipitaţiile record produse în zonă sunt comparabile cu evenimentele din 2013. Cantităţile pot produce inundaţii cu probabilitate de revenire de o dată la 100 de ani”, a susținut, azi, Administrația Apelor Române.

Ucraina a dragat Bâstroe doar în scop de întreținere Foto: Twitter
Eveniment

Ucraina a dragat Bâstroe doar în scop de întreținere

Ucraina a dragat Bâstroe doar în scop de întreținere, arată primele date analizate de Apele Române, care a primit informații de la ministerul Transporturilor, susțin surse din ministerul Mediului. Ministerul Transporturilor a făcut măsurătorile, dar Apele Române le interpretează. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Datele care au ajuns până acum la Apele Române au fost colectate pe partea română a graniței. Ucraina a dragat Bâstroe doar în scop de întreținere Dragările de întreținere au fost punctuale, doar în anumite zone, apreciază Apele Române. Potrivit datelor primite de la ministerului Transporturilor, pe Chilia s-a dragat pentru întreținere doar strict punctual la intrarea din brațul Chilia în canalul Bâstroe, adâncimea în acea zonă fiind de 6,80-7 metri, în timp ce pescajul maxim al navelor este în jur de șase m. Doar nave mici pot să treacă pe Chilia și să intre pe Bâstroe. Sa-r mai fi făcut dragări de întreținere pe canalul Solomonov (care se află pe teritoriul ucrainean) respectiv punctual în fața portului Izmail și la ieșirea din Bâstroe în mare (deci tot pe teritoriul ucrainean). Ministerul Transporturilor a comparat datele de acum cu măsurătorile pe care le avea din 2004 și a reieșit că situația este neschimbată. Potrivit măsurătorilor, la intrarea din Chilia în Bistroe au fost îndepărtate doar aluviunile/depunerile naturale excesive acumulate în ultimii ani, având în vedere că s-a ajuns la adâncimea din 2004/2005. Această adâncime reflectă prima fază a proiectului de navigație, care prevedea navigarea unor vase cu pescaj de aproape 6 metri. Ulterior, lucrările de dragare pentru dezvoltarea proiectului s-au oprit. Abia ân a doua fază a proiectului – care nu a mai fost realizată - s-ar fi ajuns la lucrări de adâncire la intrarea din Chilia în Bistroe. Citește și: După eșecul palmierilor, Robert Negoiță anunță că Hala Laminor va deveni grădină botanică cu plante exotice Măsurătorile pe Canalul Bâstroe, cerute de autoritățile române pentru a fi lămurită problema lucrărilor de dragare făcute de ucraineni, au început la final de aprilie, după ce în 21 martie Ucraina și-a dat acordul scris în acest sens.

Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare, mai mare ca in anii precedenți
Mediu

Coeficientul umplere principalele 40 de lacuri acumulare

Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare este cu 20% mai mare decât în aceeaşi perioadă a ultimilor ani, anunță Apele Române, citate de news.ro. De altfel, INGHA a anunţat, marţi, cod portocaliu de inundaţii pe râuri din şapte judeţe, până miercuri la prânz. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online ”Asigurăm zilnic resursa de apă pentru toţi beneficiarii, cu prioritate pentru alimentarea cu apă. În acelaşi timp, luăm măsuri de stocare a volumelor din acumulări pentru asigurarea necesarului de apă pentru populaţie în sistem centralizat”, a arătat, marţi, Apele Române. Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare Sursa citată a precizat că, în prezent, coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare este de peste 86%, fiind cu 20% mai mult decât în aceeaşi perioadă a ultimilor ani. Apele Române prezintă şi situaţia principalei surse de alimentare a municipiului Sibiu. ”Situată pe cursul superior al râului Cibin, în judeţul Sibiu, la 22 km de izvor şi la 2 km în amonte de localitatea Gura Râului, acumularea reprezintă principala sursă de alimentare cu apă a municipiului Sibiu şi a localităţilor limitrofe (Gura Râului şi Orlat). Coeficientul de umplere în acumularea Gura Râului este de 62%, comparativ cu 54% cât era în aceeaşi perioadă a anului trecut”, a mai transmis sursa citată. Apele Române a explicat că Barajul de la Gura Râului asigură tot necesarul de apă în sistem centralizat al locuitorilor din zonă. Citește și: Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului 2022. Estimarea Finanțelor pentru 2023, doar 1,9 miliarde euro, sugerează că România va abandona numeroase jaloane din PNRR ”În plus, lucrarea are rol de atenuare a viiturilor în caz de inundaţii, dar şi în producerea de energie electrică. Amenajarea hidrotehnică se află în administrarea Apele Române Olt - Sistemul de Gospodărire a Apelor Sibiu”, a mai precizat sursa citată.

Canalul Bâstroe are, de ani întregi, adâncime navigabilă
Eveniment

Canalul Bâstroe are, de ani întregi, adâncime navigabilă

Canalul Bâstroe are, de ani întregi, adâncime navigabilă, de peste 8,5 metri, arată un studiu OSCE. De alfel, și recentele măsurători ale Apelor Române au confirmat acest fapt. Financial Times (FT) a scris, la începutul lunii martie, despre scandalul Bâstroe, sugerând că este mâna Rusiei, cu scopul de a diminua susținerea României pentru Ucraina. Publicația britanică nu menționează originea scandalului, dar el a fost inflamat în România de ministrul PSD al Transporturilor, Sorin Grindeanu, și de Antena 3. Citește și: Financial Times scrie despre scandalul Bâstroe, sugerând că este mâna Rusiei, cu scopul de a diminua susținerea României pentru Ucraina Canalul Bâstroe are, de ani întregi, adâncime navigabilă „Evident, toate tipurile de activitate industrială sunt negative pentru mediu. Cu toate acestea, în cazul utilizării brațului Bâstroe drept canal navigabil poate avea influențe negative reflectate doar asupra ecosistemului marin, deoarece nici un metru cub de sedimente de fund nu a fost târât din brațul Bâstroe. Nu a fost necesar. Brațul Bâstroe este unul dintre brațele naturale ale Dunării. Adâncimile naturale în acest braț sunt de 12 - 14 m și este mai mult decât suficientă pentru navigație (8,5 m). Realitatea este că lucrările de dragare au avut loc în largul mării în fața gurii Bâstroe. Dragarea a fost făcută în zona de apă de mică adâncime (…). Acestea au fost lucrările cheie legate de canalul navigabil, datorită unui volum mare de materii în suspensie din râu (așa-numita scurgere dură) care formează o zonă de baraj cu o lungime de 3 km”, arată un studiu făcut pentru OSCE de către Nikolai Berlinski, de la Institutul de biologie a mărilor sudice din Odesa, o filială a Academiei Ucrainei. Studiu UNESCO efectuat de un institut de studii marine din Odesa Apele române infirmă teoriile anti-Ucraina Dar și măsurătorile făcute de Apele Române în februarie 2023, după izbucnirea scandalului legat de canalul Bâstroe, arătau adâncimi între 9,2 și 12,4 metri în zona acestui canal, în condițiile în care depunerile de sedimente aveau 1-1,5 metri. Potrivit unui document consultat de DeFapt.ro, din măsurătorile făcute la 22 februarie de Apele Române reieșea că „repartiția debitelor pe brațul Chilia (aval de Periprava) și brațele secundare Oceakov și Bâstroe poate fi încadrată ca o situație normală”. Document Apele Române Acum două zile, potrivit unor surse care nu au prezentat nici un document, după primele măsurători efectuate de trei ambarcațiuni ale Administrației Fluviale a „Dunării de Jos” pe Brațul Chilia, „adâncimea este cu 2 metri mai mare decât cea stabilită anterior”. Citește și: EXCLUSIV Ucraina nu ne-a furat apa din Dunăre, prin canalul Bâstroe: măsurătorile făcute de Apele Române, la 22 februarie, indicau debite normale pe Chilia Navele românești (Donaris 1,2 și 3) efectuează măsurători pe brațul Chilia (sectorul ucrainean). Brațul Chilia este braț comun pe frontieră româno-ucraineană.

După ce la OSIM a apărut un șef nou, Marian Șerbănescu, de la PSD, instituția a cumpărat un iPhone nou și foarte scump Foto: Facebook
Politică

Șef nou, PSD, iPhone nou și scump

După ce la OSIM a apărut un șef nou, de la PSD, instituția a cumpărat un iPhone nou și foarte scump, arată o listă de telefoane Apple cumpărate de stat în ultimele trei luni, listă publicată de Banii noștri. Șef nou, de la PSD, iPhone nou și foarte scump În mai, la conducerea OSIM a fost numit Marian-Octavian Șerbănescu, consilier local în Constanța, din partea PSD. El a studiat economia la Universitatea Ovidius din Constanța și a lucrat la regia de apă din acest oraș. Nimic din CV-ul său nu arată că ar avea vreo legătură cu complicatele probleme de protejare a mărcilor și invențiilor. Însă, pe lista publicată de Banii noștri, se poate observa că, la 14 august 2022, OSIM a cumpărat un iPhone 13 Pro Max de 5.420 de lei. Salariul său este, potrivit presei din Constanța, de 16.640 de lei. Și Sectorul 5 a cumpărat un iPhone 13 Pro Max, în iulie. Printr-o coincidență fericită, în iunie, un viceprimar PSD, Constantin Melnic, a preluat funcția de primar interimar. Print screen: Banii noștri În august 2022, la Apele Române a fost instalat un nou director general, Sorin Lucaci. În septembrie, instituția a cumpărat un iPhone nou, de 5.500 de lei. Lucaci nu este membru de partid, dar a fost susținut de PSD pentru promovarea în această funcție. Pe lista celor care au cumpărat telefoane Apple, cea mai scumpă achiziție este a Universității de Medicină din Târgu Mureș: un iPhone 13 Max în valoare de 7.300 de lei. Universitatea este condusă de un senator PSD, Leonard Azamfirei. Citește și: Rușii și-au retras submarinele din Crimeea de teama atacurilor ucrainene, după ce au pierdut mai multe aparate de zbor pe aerodromuri Din 8 iunie în 13 septembrie, diferite entități de stat au cumpărat telefoane Apple în valoare de peste 77.000 de lei.

România exportă apă ieftin în Ungaria (sursa: realitateadeharghita.net)
Investigații

România exportă apă ieftin în Ungaria

România exportă apă ieftin în Ungaria. Apele Române au vândut Ungariei nu mai puțin de 1,5 milioane mc de apă pentru irigații cu doar 14.070 euro, adică mai puțin de un eurocent pe metru cub. În acest timp, culturile agricole ale fermierilor români erau decimate de seceta pedologică. Întreaga cantitate de apă a fost pompată peste graniță de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare prin Canalul Mureșel. Conducerea Apelor Române, la cârma căreia se află Sorin Lucaci, nu a vrut să comunice ce cantități de apă pentru irigații au fost exportate în Ungaria în ultimele două decenii. În schimb, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare a transmis că România exportă apă în Ungaria dinainte de 1989. România exportă apă ieftin în Ungaria Seceta pedologică, adică rezerva scăzută de apă în sol, a afectat zeci de mii de hectare din întreaga țară. Culturile de porumb au fost compromise aproape total, în timp ce cele de grâu a înregistrat pierderi de 30% pe hectar. Dar, în timp ce fermierii se zbăteau să facă rost de apă pentru a salva culturile, Administrația Națională Apele Române (ANAR) exporta apă din abundență în Ungaria. Mai exact, 1,5 milioane metri cubi de apă pentru irigații pentru doar 14.070 euro. De exemplu, una dintre cele mai mari cisterne are o capacitate de 30 metri cubi, echivalentul a 30.000 litri de apă. Întreaga cantitate de apă ar fi putut fi înmagazinată în 50.000 de cisterne mari. Asta în contextul în care ministrul Mediului, Barna Tanczos, le recomanda unor administrații locale să impună restricții la utilizarea apei potabile. „Acolo, restricţiile pot viza domenii de activitate, dar analiza se face de la caz la caz. Nu putem generaliza. În localităţile unde nu există piscine şi nu există cluburi, acolo apa este probabil folosită pentru irigare în grădină. Este la fel de mare risipă şi acolo”, declara ministrul Barna Tanczos, de la UDMR. Isonul ministrului era ținut de șefii Apelor Române care avertizau prin comunicate publice că „este extrem de important ca populaţia să înţeleagă faptul că sistemele de alimentare cu apă potabilă au fost dimensionate fără folosinţă de irigaţii şi nu recomandăm în această perioadă udatul grădinilor şi umplerea unor bazine/piscine”. Sorin Lucaci, șeful Apelor Române, se face că plouă Defapt.ro a solicitat Apelor Române să comunice de când exportă apă în Ungaria, cu ce instituție sau companie a semnat contractul, ce cantități de apă pentru irigații a fost exportată de la data semnării contractului și ce sume de bani s-au încasat. Sorin Lucaci, noul șef al Apelor Române, nu a vrut să răspundă integral solicitării transmise de către Defapt.ro. Totuși, a precizat că s-a semnat un contract Alsó-Tisza-vidéki Vízügyi Igazgatóság, adică cu Direcția Apelor Tisa Inferioară Szeged din Ungaria, în baza Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecția și utilizarea durabilă a apelor de frontieră intrat în vigoare la 17 mai 2004 și a Regulamentului privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apă. România exportă apă în Ungaria de dinainte de 1989 Apele Române exportă în Ungaria apa pentru irigații cu ajutorul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF). La solicitarea Defapt.ro, ANIF a transmis că „doar pompează și tranzitează apă prin Canatul Mureșel în Ungaria”. Canalul Mureșel a fost construit de Ungaria între anii 1880 și 1904 cu scopul de a prelua apă din râul Mureș pentru alimentarea cu apă a fabricii de zahăr de la Mezohegyes. După închiderea fabricii s-a livrat doar apă pentru irigații. Canalul Mureșel, lung de 32 de km, pornește din Municipiul Arad până la frontiera cu Ungaria și se află în administrarea filialei Teritoriale de Înbunătățiri Funciare Timiș. „Precizăm de asemeni, că transferul de apă pentru irigații către Ungaria se efectuează dinainte de 1989”, a transmis ANIF. ANIF, prețuri mai mari de cinci ori decât Apele Române Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare a adăugat că, în ultimii zece ani, a pompat în Ungaria o cantitate de 16,5 milioane metri cubi de apă pentru irigații. De exemplu, în perioada 2012 -2016, apa pompată a ajuns la Societatea Comercială Nonprofit de Răspundere de Gospodărire a Apelor Dombegyhaz și Domeniile Hergheliei Mezohegyeș SA. Cele două societăți au primit 7,5 milioane metri cubi de apă. Pentru pomparea acestei cantități de apă au plătit puțin peste 70.000 de euro. Începând cu anul 2017 până în prezent, ANIF a pompat câte 1,5 milioane metri cubi anual pentru Direcția Apelor Tisa Inferioară Szeged. Pentru apa pompată anul acesta a încasat peste 72.000 de euro, adică de peste cinci ori valoarea încasată pe apă de Apele Române. În timp ce valoarea cumulată a contractelor pe ultimii cinci ani depășește suma de 910.000 euro.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră