Circa 400.000 din cei 1,26 milioane bugetari au dat statul în judecată pentru salarii mai mari - date ICCJ. Cadrele MAI, printre cele mai ofensive
Nu mai puțin de 402.296 persoane din sectorul public au dat statul în judecată pentru a cere salarii mai mari, arată datele publicate azi de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Aceste date nu prezintă și suma solicitată.
ÎCCJ incearcă să arate astfel că „toate familiile ocupaționale au solicitat în instanță recunoașterea unor drepturi salariale”, nu doar magistrații. De altfel, din 402.296 de bugetari care s-au adresat instanțelor, doar 6.817 sunt magistrați.
Polițiștii, ofensivi pentru salarii mai mari, angajații MApN, mult mai reținuți
Cei mai numeroși petenți sunt:
- 171.190 - cadre didactice
- 45.367 - „informaticieni, grefieri, alte categorii personal din justiție”
- 30.919 - cadre M.A.I. (politie, jandarmerie ISU)
- 24.982 - finanțe publice, ANAF, vamă
- 24.171 - personal medical și sanitar
Deși în ministerul Apărării lucrează peste 76.000 de persoane, doar 2.653 angajai MApN s-au adresat instanțelor pentru salarii mai mari.
Sunt însă 1.728 de procese intentate de ceea ce ICCJ definește „media publică”.
Statistica ICCJ arată că problematicile litigioase sunt: „Egalizare la nivel/discriminare, majorări și indexări neacordate, încadrare/reîncadrare pe grad, clasă, gradație; alte drepturi salariale; alte sporuri (noapte, ecran, dirigenție) salarii restante, drepturi din hotărâri anterioare, spor pentru condiții de muncă, ore suplimentare, gărzi, indemnizații de concediu etc”.
Care este stadiul proceselor:
- total: 402.296
- câștigate definitiv: 159.119
- câștigate în primă instanță: 179.174
- în curs de soluționare: 63.933
„Executarea hotărârilor judecătorești nu reprezintă o concesie făcută de Guvern și nici un beneficiu acordat discreționar unor categorii profesionale. Ea constituie o obligație juridică inerentă statului de drept și o garanție efectivă a drepturilor recunoscute cetățenilor.
În acest context, Înalta Curte consideră necesară clarificarea dimensiunii reale a litigiilor privind drepturile salariale din sectorul public. Datele statistice relevă că peste 400.000 de persoane din toate familiile ocupaționale au solicitat în instanță recunoașterea unor drepturi salariale.
Aceste cifre demonstrează fără echivoc că litigiile privind drepturile salariale nu constituie o problemă exclusivă a sistemului judiciar, ci reflectă o disfuncționalitate sistemică a cadrului normativ și a conduitei autorităților publice în raport cu propriile obligații legale”, a comentat ICCJ.
În document se mai arată că Guvernul și-a generat singur probleme, reuzând să plătească la timp:
„3. Cuantumul datoriilor este generat de conduita nelegală și irațională economic a Guvernului
• Datoriile salariale către magistrați au fost eșalonate prin așa numitele ordonanțe trenuleț pe 5 ani, cu tranșe de plată crescătoare spre finalul perioadei.
• O proporție considerabilă este generată de majorări și penalități stabilite prin lege, între care dobânzile penalizatoare, făcând ca fiecare an de amânare să adauge peste 21% pe an la datoria inițială, grevând și mai mult bugetul public.
• Conduita irațională economic a Guvernului a condus la majorări anuale ale obligațiilor de plată cu peste 21% față de 7,4 % dobânda medie a datoriei publice.
• Trebuie menționat că din sumele vehiculate, diferențele salariale (fără penalități și accesoriile generate de conduita guvernului) adică din drepturile neplătite la timp, 41,5% se întorc la bugetul de stat sub forma contribuțiilor obligatorii și a impozitului pe salarii”.
Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) a respins, azi, recursul Guvernului în procesul privind plata urgentă a restanțelor la salariile magistraților. Procesul fusese deschis chiar de ICCJ.
