sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: procese

20 articole
Internațional

Procesele seismului din Turcia, condamnări dure

Procesele seismului din Turcia, condamnări dure. Un antreprenor responsabil pentru construcţia unui imobil din sudul Turciei, în care 96 de persoane şi-au pierdut viaţa după puternicul seism din 6 februarie 2023, a fost condamnat vineri la 865 de ani de închisoare, a raportat agenţia de presă Anadolu. Procesele seismului din Turcia, condamnări dure Acea clădire de 14 etaje, situată în marele oraş Adana, s-a prăbuşit în urma cutremurului de pământ cu magnitudinea 7,8, care s-a produs la ora locală 04:17 şi care a ucis peste 53.500 de persoane în Turcia şi aproape 6.000 în Siria. Un singur locatar din acea clădire a supravieţuit. Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” Potrivit presei turce, antreprenorul în cauză, Hasan Alpargun, condamnat vineri pentru "uciderea şi rănirea mai multor persoane cu o intenţie posibilă", a fugit în Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN) în ziua cutremurului, înainte de a se preda Poliţiei o săptămână mai târziu. Prăbuşirea acelui bloc de locuinţe, construit în 1975, a generat un val de întrebări în contextul în care oraşul Adana, situat la mai puţin de 200 de kilometri distanţă de epicentrul seismului, a fost în mare parte scutit de zguduiturile puternice ale scoarţei terestre. Autoritățile aprobaseră proiectul Pe parcursul procesului, experţii au evidenţiat deficienţe grave în construcţia stâlpilor care ar fi trebuit să susţină clădirea, precum şi în calitatea betonului utilizat. Antreprenorul s-a apărat afirmând că proiectul construcţiei fusese aprobat de autorităţile turce. Peste 260 de persoane implicate în construcţia clădirilor care s-au prăbuşit în timpul seismului din februarie 2023 au fost arestate în săptămânile de după cutremur, unele în timp ce încercau să fugă din Turcia. Mai multe procese au fost deschise de la începutul acestui an în întreaga ţară, în cadrul cărora sunt judecaţi unii dintre aceşti antreprenori.

Procesele seismului din Turcia, condamnări dure (sursa: cumhuriyet.com.tr)
Statul, stors de bani de familia procurorului general Foto: Vremea Nouă
Eveniment

Statul, stors de bani de familia procurorului general

Statul român este stors de bani de familia procurorului general, care câștigă procese consistente pentru salarii mai mari. Nu doar procurorul general, Alex Florența, a dat statul în judecată, ci și soția sa, Florența Cristina. Din declarațiile de avere reiese că din 2019 se îndeletnicesc cu obținerea unor suplimente importante la salariu prin darea în judecată a statului, deși ambii au salarii uriașe. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează În aprilie 2024, Alex Florența a fost într-o deplasare în Brazilia, alături de ministrul Justiției, Alina Gorghiu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Alina Corbu și și Georgian Pop, șeful Administrației Rezervelor Naționale. Oficialii români nu au anunțat deplasarea, dar s-a aflat de ea într-o postare a unui demnitar brazilian. Echipa braziliană a Justiției române Statul, stors de bani de familia procurorului general În schimb, dosare majore sunt îngropate de ani la Parchetul General. De exemplu, până acum nu a fost trimis nimeni în judecată în dosarele privind incendiile din spitalele de stat, din perioada pandemiei - Spitalul Județean Neamț (controlat de baronul PSD Ionel Arsene), Insitutul Matei Balș (fieful lui Adrian Streinu Cercel, acum senator PSD) sau Spitalul de Boli Infecțioase Constanța. Cât câștigau, în anul fiscal 2023, soții Florența, în afară de sumele recuperate prin procese: Alex Florența: 254.455 lei - salariu procuror general, 43.297 - salariu DIICOT (înainte de numirea la Ministerul Public), 82.641 - indemnizația membru CSM, 10.284 - „spor salarial proiecte europene”. În total: circa 390.000 lei, net, anual, respectiv 32.500 de lei/lună, în medie, în anul fiscal 2023. Cristina Florența: 256.585 de lei - salariu de la CSM, 65821 lei - spor pentru proiecte europene, 73432 lei - diurne și transport. În total, circa 395.000 de lei, aproape 33.000 lei/lună. Ea nu judecă dosare, ci este, de facto, funcționar al CSM. Însă, de mai mulți ani, cei doi dau statul în judecată și primesc așa-numite „drepturi salariale restante”: 2023 (sume care apare în declarația din anul următor, 2024): 86997 lei - Alex Florența, 92714 lei - Cristina Florența 2022: 86493 lei - el, 77820 - ea. 2021: 49.488 lei - el, 34.489 - ea 2018: 809 lei În total, cei doi au câștigat - până acum - din astfel de procese circa 426.000 de lei în trei ani. Doar conturile în bancă și plasamentele financiare ale familiei Florența sar de 340.000 de euro. Ei dețin un apartament în Sibiu și o casă de vacanță în Caraș Severin.

Bugetarii ar putea băga România în faliment Foto: România TV
Eveniment

Bugetarii ar putea băga România în faliment

Bugetarii ar putea băga România în faliment: au învățat de la magistrați, au dat statul în judecată pentru a obține majorarea salariilor și au de încasat miliarde de lei, din 2015 în 2023. Citește și: Băsescu amintește că a propus, în 2012, reforma Sănătății și spargerea monopolului CNAS, dar “baronii sănătății“ l-au învins și nu s-a schimbat nimic: “Doar morţii din spitale ar putea fi mai mulţi“ Bugetarii ar putea băga România în faliment Însă, în 2023, a explodat valoarea titlurilor executorii emise în favoarea bugetarilor, majorarea față de 2022 fiind de 231%. Nu este clar dacă în aceste sume intră și cele care trebuie achitate magistraților. În total, în perioada 2015-2023, suma pe care statul trebuie să o plătească bugetarilor, stabilită prin titluri executorii, este de 22 de miliarde de lei. Foarte probabil ea se va majora substanțial pe măsură ce cresc pretențiile și numărul de procese. Din totalul sumei, s-au achitat 14,5 miliarde de lei, între 2015 și 2023, deci mai sunt de plătit circa 6,5 miliarde de lei. Guvernul a achitat, în 2023, 1,62 miliarde de lei în contul acestor titluri executorii. Suma este mai mică decât în 2022 - când de la buget s-au plătit 1,65 miliarde de lei - dar aceste titluri executorii sunt purtătoare de dobânzi și penalități. Informația apare într-un document al Consiliului Fiscal. Tabel: Consiliul Fiscal „În anul 2023, se observă o diminuare marginală a sumelor plătite în contul hotărârilor judecătorești privind plata unor diferențe salariale pentru unele categorii de bugetari, de la 1.687,2 mil. lei în anul precedent, la 1.661,4 mil. lei. Pe de altă parte, la nivelul titlurilor executorii nou-emise se observă o creștere cu 231,1% în 2023 (8.147 mil. lei) față de 2022 (2.460,6 mil. lei) astfel că suma înregistrată în 2023 va continua să afecteze execuția cash din anii următori”, arată Consiliul Fiscal. Potrivit unui tabel al Consiliului Fiscal, cele mai mari sume au fost câștigate de bugetarii din administrația publică centrală, respectiv 18,58 miliarde de lei, urmați de cei din administrația locală - 3,45 miliarde de lei și doar 31,9 milioane de lei la bugetul asigurărilor sociale de stat. Magistrații au deschis drumul În octombrie 2023, DeFapt.ro a scris că magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Însă această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro. În 2023, cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - au fost de 132 de miliarde de lei.

SAGA Festival, procese pentru datorii uriașe (sursa: Facebook/SAGA Festival)
Investigații

SAGA Festival, procese pentru datorii uriașe

SAGA Festival, procese pentru datorii uriașe. Zeci de firme s-au adresat instanțelor pentru a-și recupera banii de la Saga Festival SRL, organizatorul SAGA Festival (edițiile din 2021, 2022 și 2023). SAGA Festival, procese pentru datorii uriașe Practic, mulți dintre partenerii Saga Festival SRL care au prestat diverse servicii sau au oferit produse pentru eveniment nu au văzut nici un ban. Citește și: EXCLUSIV Nicușor Dan a dat în judecată SAGA Festival: firma organizatoare nu a plătit curentul electric și apa consumate pe Arena Națională la ediția 2022. PMB cere 330.000 de lei De exemplu, nu au fost achitate servicii medicale (peste 30.000 de lei). Nu au fost plătite nici serviciile de amenajare a locului pentru concerte (peste 70.000 de lei) (alt exemplu, aici). Alte servicii logistice au rămas, de asemenea, neacoperite. S-a tras țeapă inclusiv la drepturile conexe pentru folosirea operelor unor artiști (aproape 700.000 de lei). Nu au scăpat nici cei care s-au ocupat de decorarea scenelor (peste 70.000 de lei). Refacerea gazonului distrus pe Arena Națională, neplătită Au mai rămas neplătite servicii de publicitate, media și de transport aerian, de administrare a evenimentului (cu o firmă din Ungaria). Citește și: EXCLUSIV Organizatorii SAGA Festival au „tras țeapă” și companiei municipale Energetica: nu au plătit serviciile pentru amenajarea locurilor VIP de la ediția din 2022 de pe Arena Națională Nu au fost achitate nici unele servicii de catering (alt exemplu, aici) și nici hoteliere. Până și niște miere de albine a fost pusă pe lista de neplată. Cu peste un milion de lei, Saga Festival SRL a rămas datoare firmei care a refăcut gazonul Arenei Naționale după ediția din 2022 a festivalului. Nici serviciile de curățenie nu au fost achitate. Au tras țepe și firmelor olandeze În alte cazuri, creditorii au ajuns la înțelegeri cu Saga Festival SRL după ce au dat în judecată firma (un exemplu, aici, dar mai sunt multe altele). Nici măcar firme olandeze nu au scăpat de țeparii conaționali. Astfel, o companie din Țările de Jos a ajuns până la o curte arbitrală de la Haga pentru a-și recupera banii de la Saga Festival SRL. Lista tuturor proceselor pentru debite neachitate de către firma organizatoare a SAGA Festival (edițiile 2021, 2022 și 2023) poate fi consultată aici.

One United, pe față: cenzurarea DeFapt.ro este ce îi cer instanței să facă (sursa: Facebook/One United Properties)
Eveniment

One United, pe față: cenzurarea DeFapt.ro

One United, pe față: cenzurarea DeFapt.ro. One United Properties continuă campania de intimidare a DeFapt.ro în instanță. Judecătorii au respins cererea dezvoltatorilor imobiliari Dezvoltatorii imobiliari au cerut în instanță ca, prin ordonanță președințială, să se decidă scoaterea de pe site-ul DeFapt.ro a unor articole referitoare la companie. Citește și: One United Properties cere de la DeFapt.ro 100.000 de euro plus cheltuieli de judecată, de două ori mai mult decât suma pentru care voia dizolvarea Asociației Salvați Bucureștiul Tribunalul București, însă, a respins cererea One United Properties. Judecătorii au argumentat că, "verificând conținutul articolelor, tribunalul observă că acestea nu cuprind judecăți de valoare, ci doar imputări de fapt, fiind expuse anumite elemente, aparent obiective, care conturează, în același timp, o conduită prealabilă de minimă documentare a autorilor." One United, pe față: cenzurarea DeFapt.ro One United, însă, a făcut apel la această hotărâre. "Aceste situații de fapt reale (descrise în articole - n.r.) nu pot fi calificate ca și constituind o minimă bază factuală pentru afirmațiile autorilor articolelor în litigiu. Prin urmare, articolele se impuneau (sic!) a fi cenzurate, cel puțin provizoriu, până la lămurirea bazei factuale a acestor afirmații în cadrul litigiului de drept comun ce are ca obiect aceste articole.", se arată în cererea de apel a One United Properties. DeFapt.ro, ca pisica lui Schrödinger Avocații dezvoltatorului imobiliar au încercat să explice, în documentul citat, de ce au așteptat câteva luni de zile de la publicarea articolelor până să ceară eliminarea acestora de pe site. "Având în vedere că site-ul nu este larg cunoscut publicului, dar și că articolele au fost publicate în perioada sărbătorilor de iarnă, apreciem că perioada scursă dintre data publicării și data introducerii prezentei acțiuni (20 martie a.c. - n.r.) este rezonabilă și nu poate conduce la concluzia potrivit căreia urgența nu ar mai fi justificată.", se arată în cererea de apel. Dar, în alt paragraf din cerere, avocații arată că articolele publicate de către DeFapt.ro, un site care "nu este larg cunoscut publicului", "vor fi propagate, după cum s-a întâmplat deja, și de alte publicații sau persoane active în mediul online.". Așadar, DeFapt.ro este și cunoscut, dar și necunoscut, în opinia avocaților One United Properties.

Organizatorii SAGA Festival, "țeapă" și Bucureștiului (sursa: Facebook/SAGA Festival)
Investigații

Organizatorii SAGA Festival, "țeapă" și Bucureștiului

Organizatorii SAGA Festival, "țeapă" și Bucureștiului. Aceștia sunt dați în judecată în zeci de procese de către companii cărora nu le-au plătit facturi care totalizează milioane de lei. Zeci de procese pentru datorii Debitorul în toate aceste cazuri este SAGA Festival SRL, compania care a organizat edițiile SAGA Festival din 2021, 2022 și 2023. Citește și: E-TVA, explicat în detaliu: de ce este imposibil să fie aplicat acest sistem în forma decisă peste noapte prin OUG și cum firmele vor fi victime sigure ale abuzului de amenzi Așa cum DeFapt.ro a dezvăluit, ediția din acest an a evenimentului va fi organizată de o altă firmă, SAGA Music Festival SRL, înființată în luna ianuarie a.c. Motivul înființării noii firme: cea veche are datorii uriașe, de peste 78 de milioane de lei, și pierderi la finalul lui 2023 de 3,5 milioane de lei. Zeci de firme, dar și persoane fizice, au de încasat sume foarte mari de la Saga Festival SRL. Mulți creditori s-au îndreptat împotriva firmei în instanță. Majoritatea au avut câștig de cauză. Organizatorii SAGA Festival, "țeapă" și Bucureștiului Printre companiile care au de recuperat bani de la SAGA Festival SRL se numără și una deținută de bucureșteni: Compania Municipală Energetica Servicii București. Acum două zile, Energetica a câștigat în instanță dreptul a încasa de la SAGA Festival SRL aproape 41.000 de lei. Suma reprezintă plata unor servicii prestare acum doi ani, la ediția din 2022 a SAGA Festival, care a avut loc pe Arena Națională. Nu au plătit locurile VIP Potrivit hotărârii judecătorești prin care SAGA Festival SRL a fost obligată să plătească sumele restante către Energetica, între cele două firme "s-au desfășurat raporturi contractuale, având ca obiect prestarea de servicii constând în lucrări de amenajare a stadionului Arena Națională, pentru evenimentul SAFA Festival 2022". Serviciile au constat în "scaune VIP – 540 bucăți (23.718,75 lei), gard panoul bordurat: demontat panou bordurat, tăiat stâlp la cota zero, transportat în vederea depozitării, montat prin sudură în poziția inițială (2.625 lei), gard panou bordurat: demontat panou bordurat, transportat în vederea depozitării, montat prin sudură în poziția inițială (2.175 lei), stâlp iluminat ornamental: demontat, transportat în vederea depozitării, montat în poziția inițială (600 lei), demontat/montat coș gunoi (75 lei), în total suma de 29.193,75 lei, proces-verbal semnat de ambele părți", mai arată documentul citat. În final, suma de plată a ajuns, a decis instanța, la aproape 41.000 de lei, fiind incluse aici și penalități de neplată și actualizarea cu inflația. SAGA Festival SRL are drept de apel.

Sumele astronomice pe care statul trebuie să le plătească magistraților, inclusiv bogătașei Lia Savonea Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Sumele astronomice statul trebuie să le plătească magistraților

Sumele astronomice pe care statul român trebuie să le plătească în 2024 magistraților care au dat statul în judecată ca să primească salarii mai mari: ele echivalează cu costurile a circa două spitale regionale ultramoderne. Citește și: Creșterile salariale enorme pe care magistrații și le dau între ei prin decizii ale judecătorilor sunt ilegale, ba chiar neconstituționale. Cum poate fi stopat acest jaf național de miliarde de euro Informațiile apar într-o investigație Rise Project, „Justiția, imprimeria personală de bani a magistraților din România”. În octombrie 2023, DeFapt.ro a prezentat un document al ministerului de Finanțe care arăta că magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, dar încă neachitate la acel moment, ajungeau la 3,2 miliarde euro. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro Sumele astronomice pe care statul trebuie să le plătească magistraților „În ultimii douăzeci de ani, magistrații români și-au majorat singuri veniturile, pronunțând sute de hotărâri judecătorești prin care i-au impus statului obligația de a le plăti mai mulți bani decât fuseseră prevăzuți de lege. Oferindu-și, în mod discreționar, sume de bani pe care Parlamentul și Guvernul nu fuseseră de acord să li le acorde, magistrații au încălcat Constituția, violând principiul separației puterilor în stat. Frazele pe care le-ați citit mai sus nu reprezintă o opinie jurnalistică. Sunt părerea — reformulată într-un registru jurnalistic — a Curții Constituționale a României, a unor foști procurori generali, a unui fost procuror-șef al DNA, a unor profesori de drept, a unor judecători de instanțe obișnuite și, parțial, a Înaltei Curți de Casație și Justiție”, se arată în investigația Rise Project. Citește și: Decizie istorică a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție: contribuabilii vor deconta ochelarii viitorilor pensionari speciali din Justiție. Plafon: 3.000 lei plus manoperă Investigația Ries Project arată că: Între ianuarie 2013 și noiembrie 2022, creșterile salariale pe care magistrații și le-au acordat singuri – lor și personalului auxiliar din Justiție – l-au costat pe contribuabilul român 1,13 miliarde de euro. În februarie 2024, potrivit datelor ministerului de Finanțe, datoriile către magistrații care au câștigat în instanță salarii mai mari ajunseseră la 1,4 miliarde de euro. Din această sumă, 200 de milioane de euro sunt dobânzile Spitalul regional de la Iași va costa doar 700 de milioane de euro, adică jumătate din pretențiile pentru 2024 ale magistraților. Investigația Rise Project mai arată că printre cei care au deschis calea acestor procese se află controversata judecătoare Lia Savonea, considerată o apropiată a PSD, și fostul procuror Codruț Olaru. Poți citi aici întreaga investigație „JUSTIȚIA, IMPRIMERIA PERSONALĂ DE BANI A MAGISTRAȚILOR DIN ROMÂNIA”. În anul fiscal 2022, Savonea a primit indemnizații în valoare de circa 530.000 de lei.

Mega Image, etichetă înșelătoare în magazine (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Mega Image, etichetă înșelătoare în magazine

Mega Image, etichetă înșelătoare în magazine. Doi judecători ai aceleiaşi instanţe au dat sentinţe diametral opuse în cazuri absolut identice. Mega Image, etichetă înșelătoare în magazine Mega Image a fost amendată în două rânduri de Protecţia Consumatorului pentru aceeaşi faptă: o etichetă considerată de inspectori drept înşelătoare. Citește și: Cătălin Cherecheș și-a pregătit plecarea din țară de ani de zile: a cărat sute de mii de euro cu sacoșa în Germania, împreună cu mama sa. Sume imense avea și într-un seif din Baia Mare O contestaţie a fost respinsă de Judecătoria Iași, care a dat dreptate Protecţiei Consumatorilor. A doua a fost acceptată de aceeaşi judecătorie. Lanţul de supermarket-uri a renunţat până la urmă să mai folosească acea etichetare, dar procesele continuă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Un judecător respinge prima de pensionare (sursa: TVR)
Justiție

Un judecător respinge "prima de pensionare"

Un judecător respinge "prima de pensionare". Numită oficial "indemnizație de pensionare", aceasta este cerută de magistrați care s-au pensionat după 2010. 2010, anul fatidic al bugetarilor Până în 2010, această "primă de pensionare" se acorda tuturor magistraților cu vechime neîntreruptă de 20 de ani. Citește și: Judecătoarea Pivniceru, primă de pensionare de 30.000 de euro. Pensia anuală, aproape 400.000 de lei. Alți judecători cer aceeași primă în instanță Este vorba de perioada de "după intrarea în vigoare a Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a drepturilor bănești prevăzute de art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004[2] în temeiul cărora judecătorii şi procurorii cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază, la data pensionării sau a eliberării din funcţie pentru alte motive neimputabile, de o indemnizaţie egală cu 7 indemnizaţii de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii.", potrivit judecătorului Gabriel Lefter, de la Curtea de Apel Constanța (care a scris un articol lămuritor pe subiect). După 2010, însă, indemnizația de pensionare nu s-a mai acordat. "În perioada 2010-2022, plata indemnizaţiei art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 nu s-a mai făcut în temeiul unor acte normative privind măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar", notează judecătorul Lefter. În 2022, "prima de pensionare" - abrogată În 2022, a fost abrogată chiar legislația care prevedea acordarea "primei de pensionare". "În anul 2022 a fost adoptată Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor în vigoare de la 16.12.2022, act normativ care prevedea la art. 294 alin. 5 lit. a) că, la data intrării în vigoare a acestei legi, se abrogă Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (...). Citește și: Lăcomie extremă a magistraților pensionari speciali: vor și bonus de pensionare, echivalentul a șapte salarii, au dat instanțele în judecată Se poate concluziona astfel că, după ce, în intervalul 03.07.2010-15.12.2022 art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 (referitor la indemnizația de pensionare - n.r.) nu s-a aplicat, de la 16.12.2022 art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 a fost abrogat.", mai arată magistratul de la Curtea de Apel Constanța. Un judecător respinge "prima de pensionare" Judecătorul Gabriel Lefter explică în articolul citat și de ce magistrații care cer acum prin procese să li se acorde "prima de pensionare" nu o pot primi: "Măsura legislativă a suspendării unui act normativ ori a unei dispoziţii legale cuprinse într-un act normativ nu poate fi nesocotită, deoarece, atâta timp cât o dispoziţie legală este suspendată, aceasta nu face parte din ordinea de drept, altfel spus, pe perioada suspendării este ca şi cum respectiva reglementare nu ar exista[28]. Revenind la indemnizația de pensionare care era prevăzută de art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, trebuie avut în vedere că, în perioada 2010-2022, au existat dispoziții legale care stabileau că nu se acordă indemnizaţii la ieşirea la pensie, respectiv că normele care o prevedeau nu se aplică. Or, având în vedere reglementarea indubitabilă – /-, este evident că, în perioada de referinţă, dreptul la indemnizaţia pentru ieşirea la pensie nu face parte din ordinea de drept, astfel că cererile întemeiate pe o dispoziţie legală suspendată sunt neîntemeiate pentru că dreptul invocat nu este recunoscut de vreun act normativ în fondul legislativ în vigoare[29].". În final, magistratul arată (după un lung excurs printre argumente juridice) că procesele intentate trebuie să ducă "la respingerea cererilor de acordare a indemnizației de pensionare".

Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro Foto: Înalta Curte de Casație și Justiție
Justiție

Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro

Magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Însă această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe Ceea ce este mai greu urmează acum: potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro. În plus, magistrații aflați în pensie au declanșat și ei un val de procese, cerând pensii mai mari, prin recalculare. Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro „Procesul de acționare în judecată (de tragere la răspundere civilă) a ordonatorilor de credite din sistemul judiciar, în paralel cu a Ministerului Finanțelor a căpătat amploare şi a crescut exponențial (spre exemplu, la finalul anului 2022, existau pe rol peste 3.250 de dosare civile, iar ultima majorare a valorii de referinţă sectorială (VRS) prin ordine emise de ministrul justiţiei (în care a fost atras și Ministerul Finanțelor) a fost contestată prin alte circa 1.000 de contestaţii, formulate de cvasitotalitatea celor 4.144 de judecători şi 177 de asistenţi judiciari aflaţi în funcţie la nivelul lunii decembrie 2022, la care se adaugă judecătorii care s-au pensionat în ultimii ani. Astfel, pentru judecători, cheltuielile bugetare pentru achitarea de drepturi salariale restante (diferenţe salariale) efectuate doar în perioada 2010-2022 au totalizat 4.579.420 mii lei, respectiv circa 927.890.9081 euro, fără a lua în considerare sumele executate silit prin conturile Ministerului Finanțelor (care depășesc cu mult suma de 4.579.420 mii lei) şi nici creşterile salariale recunoscute de angajatorii din sistem şi incluse în drepturile salariale curente”, se arată în notă. Însă situația pare a fi mult mai gravă, urmare a creșterii retroactive a salariilor magistraților. Cer și dobânzi penalizatoare „Prin acte emise de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie a avut loc reîncadrarea beneficiarilor, începând cu anul 2018, drepturile salariale fiind stabilite prin utilizarea valorii de referinţă sectorială de 605,225 lei, fără aplicarea plafonării prevăzute de Legea-cadru nr.153/2017. Astfel, începând cu luna mai a.c., Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Public au solicitat majorarea limitelor de cheltuieli lunare aprobate la titlul ”Cheltuieli de personal”, pentru plata drepturilor salariale astfel majorate. Pe baza solicitărilor formulate de ordonatorii principali de credite, impactul suplimentar estimat pentru acordarea drepturilor salariale majorate, pentru perioada 2018-prezent, este estimat la cca. 10.688,0 milioane lei. La această sumă se adaugă dobânda legală penalizatoare (50% cumulat pe perioada 2018-2022) rezultând un total de plată de minim 16.091 milioane lei”, arată nota Finanțelor. Finanțele riscă să intre în incapacitate de plată Documentul subliniază că această ultimă majorare retroactivă a salariilor va duce la creșterea pensiilor speciale ale magistraților și se încheie anunțând un alt val de procese, declanșat de magistrații aflați în pensie, care cer sume tot mai mari, prin recalcularea pensiilor speciale. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii își măresc salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare „Prin urmare, fenomenul litigios continuă şi în prezent, iar dacă nu va fi stopat cât se poate de repede, prin măsuri legislative şi administrative, se va ajunge la acumularea unor sume de plată exorbitante, iar în final la imposibilitatea suportării cheltuielilor bugetare generate de procese”, arată nota, emisă la finalul lunii august 2023.

Salariile impresionante câștigate în instanță de Alina Corbu Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu

Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată: din 2018 până acum ea a obținut circa 550.000 de lei din procesele în care și-a cerut „drepturile salariale” suplimentare plus dobânzile la salariile neîncasate între 2014 și 2018. Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani, arăta, în mai 2023, un deputat PSD, Mirela Adomnicăi. Salariile impresionante câștigate în instanță de Alina Corbu Corbu a obținut de la stat și 725.000 de lei „drepturi salariale pentru perioada 2014-2018”, când a fost scoasă din magistratură fiindcă fusese dată în judecată de DNA. Ea a câștigat procesul cu DNA - dar decizia ICCJ a fost secretizată, așa că nu se poate ști care a fost motivul - și și-a cerut drepturile salariale pe perioada în care nu activase în magistratură. În plus, Curtea de Apel București a stabilit, în august 2022, ca președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Corina Corbu, să primească daune morale de 200.000 de lei pentru prejudiciul suferit într-un dosar în care a fost acuzată de favorizarea infractorului, însă în care a fost achitată. Însă această sumă nu apare în declarația de avere din 2022, este posibil ca statul să nu o fi achitat încă. În ceea ce privește drepturile salariale suplimentare pe care Corbu le-a câștigat, situația lor este următoarea: 40.731 lei - 2018, 116.000 lei - 2019, dobânzi la drepturile salariale neîncasate pe perioada procesului cu DNA, 2014-2018 - 113.497 lei, 219.000 lei - 2020, 24.492 lei - 2021 și 41.386 lei - 2022. În total, procesele cu statul i-au adus circa 1,26 milioane de lei în cinci ani, 2018-2022. Corbu a câștigat, de la ICCJ și CSM, salariu și idemnizații de ședință, puțin sub 400.000 de lei, pe tot parcursul anului 2022. Majorările retroactive duc la creșterea pensiilor speciale „Într-un moment în care întreaga opinie publică se așteaptă la economisiri și la o administrare mai eficientă a cheltuielilor bugetare, magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani. Astfel, am aflat că majorarea de 25% s-ar aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2018 pentru personalul din instanțe și de la 7 decembrie 2018 pentru personalul din parchete. Prin urmare, judecătorii și procurorii ar trebui să primească diferențele salariale pentru ultimii 5 ani, ceea ce înseamnă sume de ordinul zecilor de mii de euro pentru fiecare magistrat. Mai mult de atât, magistrații care au ieșit la pensie în ultimii 5 ani au început deja să solicite adeverințe cu noua salarizare pentru recalcularea pensiei de serviciu. Potrivit actualei legi, magistrații beneficiază de pensie specială de 80% din ultimul salariu brut ceea ce duce, în unele cazuri, la o pensie netă mai mare ca salariul net”, arăta deputatul PSD Mirela Adomnicăi într-o interpelare către ministerul Justiției. Fiică de primar PSD, suspectă de plagiat LINX (un proiect al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație) a analizat doctoratul Alinei Corbu și a descoperit zeci de fragmente preluate fără sursă, citări incorecte, greșeli de gramatică. Alina Corbu, la ziua de naștere a patriarhului Daniel Foto: Basilica Citește și: Mineriada magistraților: Ce facem cu nesimțiții din Justiție, viitori pensionari speciali, care-și bat joc de o țară întreagă? Însă, în perioada 2019-2021, Comisia de Etică a Universității București a clasat ”pe motive de procedură” trei sesizări legate de suspiciuni de plagiat masiv – sute de rânduri – în lucrarea de doctorat a judecătoarei Corina Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, scria G4Media în 2022. „În 2014, Corbu a primit 40.000 de lei de la tatăl ei, fără ca nici o declarație de avere a acestuia – consilier local în Vaslui – să justifice suma. Sunt ceea ce se numesc «bani negri»”, scria Newsweek România, în 2019. Tatăl lui Corbu a fost primar PSD.

Vânzarea unui autoturism, un coșmar birocratic (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Vânzarea unui autoturism, un coșmar birocratic

Vânzarea unui autoturism, un coșmar birocratic. Vânzarea maşinii s-a transformat într-un coşmar pentru o ieşeancă. Pe numele său au început să vină procese-verbale de amendă pentru diverse contravenţii comise de noul proprietar. Vânzarea unui autoturism, un coșmar birocratic Deşi se făcuse transferul fiscal, acesta neglijase obligaţia legală de a şi înmatricula autovehiculul pe numele său, iar în scriptele oficiale proprietar continua să fie femeia. Aceasta s-a trezit luptând cu morile de vânt şi cu un sistem legal anchilozat. A contestat amenzile în instanţă. Citește și: STENOGRAME Șefa azilelor groazei, Cristina Dumitra, fura și din banii angajaților, nu doar din cei ai bătrânilor, după ce le lua cardurile. Rețeaua de interpuși L-a dat în judecată pe noul proprietar pentru a-l obliga să-şi înmatriculeze maşina. Continuarea, în Ziarul de Iași.

22.800 de procese pentru drepturi salariale, au deschis magistrații români Foto: ICCJ
Eveniment

22.800 de procese pentru drepturi salariale

Magistrații vs. statul român: din 2008 în 2022, procurorii și judecătorii au deschis circa 22.800 de procese pentru drepturi salariale, a spus ministrul Justiției, Alina Gorghiu. În România sunt circa 5.000 de judecători și 3.000 de procurori, deci unii au dat statul în judecată de mai multe ori. 22.800 de procese pentru drepturi salariale „Din ianuarie 2008 până la sfârşitul anului 2022, Ministerul Justiţiei a fost în calitate de pârât în dosare cu magistraţi, adică magistraţi care şi-au cerut drepturile salariale în justiţia românească, judecându-se cu Ministerul Justiţiei”, a anunţat, joi seară, la Digi 24, Alina Gorghiu, citată de news.ro. Aceasta a precizat că sunt peste 22.800 de acţiuni în care Ministerul Justiţiei a fost chemat în judecată în calitate de pârât. „Le pierdem pe majoritatea”, a afirmat Gorghiu. Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani, arăta, în mai 2023, un deputat PSD, Mirela Adomnicăi, care a cerut ministerului Justiției un calcul privind impactul bugetar al acestei măsuri. Decizia de majorare salarială vine ca urmare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate în acest sens şi „pentru uniformizarea regulilor de salarizare”,a explicat Înalta Curte de Casație și Justiție. Citește și: Șansa lui Halep în cazul unei suspendări pentru dopaj și de ce un precedent în materie o ajută. O eventuală suspendare poate fi redusă masiv în instanță Cresc salariile magistraților, cresc și pensiile lor speciale „Într-un moment în care întreaga opinie publică se așteaptă la economisiri și la o administrare mai eficientă a cheltuielilor bugetare, magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani. Astfel, am aflat că majorarea de 25% s-ar aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2018 pentru personalul din instanțe și de la 7 decembrie 2018 pentru personalul din parchete. Prin urmare, judecătorii și procurorii ar trebui să primească diferențele salariale pentru ultimii 5 ani, ceea ce înseamnă sume de ordinul zecilor de mii de euro pentru fiecare magistrat. Mai mult de atât, magistrații care au ieșit la pensie în ultimii 5 ani au început deja să solicite adeverințe cu noua salarizare pentru recalcularea pensiei de serviciu. Potrivit actualei legi, magistrații beneficiază de pensie specială de 80% din ultimul salariu brut ceea ce duce, în unele cazuri, la o pensie netă mai mare ca salariul net”, scrie Adomnicăi către ministerul Justiției. Însă, îm răspunsul trimis la interpelarea lui Adomnicăi, Înalta Curte susține că nu poate estima impactul bugetar.

Trădătorul USR Baciu, atuul lui Chirica (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Trădătorul USR Baciu, atuul lui Chirica

Trădătorul USR Baciu, atuul lui Chirica. Viceprimarul Cezar Baciu se joacă de-a justiţia, exasperând judecătorii, pentru a-şi păstra fotoliul din Palatul Roznovanu. Trădătorul USR Baciu, atuul lui Chirica Aprecierea aparţine magistraţilor Tribunalului Iaşi, care au analizat una dintre plângerile înaintate de Baciu împotriva organelor de conducere ale USR. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Viceprimarul a deschis două acţiuni în instanţă, şi în fiecare a cerut suspendarea judecăţii până se ajunge la o concluzie în cealaltă. Practic, un impas logic. Citește și: Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat împotriva PNRR: aproape un sfert dintre ei semnează o scrisoare în care resping orice modificare a privilegiilor lor "Acest tablou conturează indiciile unui abuz de drept, reclamantul părând a fi interesat mai degrabă de întârzierea soluţionării decât de clarificarea situaţiei", au spus chiar judecătorii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

După 33 de ani, fără pământ (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

După 33 de ani, fără pământ

După 33 de ani, fără pământ. După mai bine de 30 de ani de aşteptare, un ieşean mai are un pas până la a obţine despăgubiri pentru gospodăria mamei sale. După 33 de ani, fără pământ Aceasta a avut un hectar de teren în apropiere de Platoul Însorit (unde si-au construit casele mai multe oficialităţi, printre care fostul primar Constantin Simirad şi fostul prefect Florin Vitan), dar nu a primit nicio palmă de pământ înapoi în baza legilor fondului funciar. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În schimb, pe platou au fost puşi în posesie la începutul anilor ’90 numeroşi aşa-zişi „specialişti în agricultură” pe loturi de câte 5.000 mp. Citește și: Trei zile la Moscova în care se decide cum va arăta lumea în următorii ani: Xi Jinping îl ajută pe Putin să pară iar lider global contra oricărui ajutor pentru ocuparea Taiwanului Nu a mai fost loc şi pentru vechii proprietari, iar drumul prin instanţe după despăgubiri pare nesfârşit. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră