vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: procese

27 articole
Justiție

Un judecător respinge "prima de pensionare"

Un judecător respinge "prima de pensionare". Numită oficial "indemnizație de pensionare", aceasta este cerută de magistrați care s-au pensionat după 2010. 2010, anul fatidic al bugetarilor Până în 2010, această "primă de pensionare" se acorda tuturor magistraților cu vechime neîntreruptă de 20 de ani. Citește și: Judecătoarea Pivniceru, primă de pensionare de 30.000 de euro. Pensia anuală, aproape 400.000 de lei. Alți judecători cer aceeași primă în instanță Este vorba de perioada de "după intrarea în vigoare a Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a drepturilor bănești prevăzute de art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004[2] în temeiul cărora judecătorii şi procurorii cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază, la data pensionării sau a eliberării din funcţie pentru alte motive neimputabile, de o indemnizaţie egală cu 7 indemnizaţii de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii.", potrivit judecătorului Gabriel Lefter, de la Curtea de Apel Constanța (care a scris un articol lămuritor pe subiect). După 2010, însă, indemnizația de pensionare nu s-a mai acordat. "În perioada 2010-2022, plata indemnizaţiei art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 nu s-a mai făcut în temeiul unor acte normative privind măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar", notează judecătorul Lefter. În 2022, "prima de pensionare" - abrogată În 2022, a fost abrogată chiar legislația care prevedea acordarea "primei de pensionare". "În anul 2022 a fost adoptată Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor în vigoare de la 16.12.2022, act normativ care prevedea la art. 294 alin. 5 lit. a) că, la data intrării în vigoare a acestei legi, se abrogă Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (...). Citește și: Lăcomie extremă a magistraților pensionari speciali: vor și bonus de pensionare, echivalentul a șapte salarii, au dat instanțele în judecată Se poate concluziona astfel că, după ce, în intervalul 03.07.2010-15.12.2022 art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 (referitor la indemnizația de pensionare - n.r.) nu s-a aplicat, de la 16.12.2022 art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 a fost abrogat.", mai arată magistratul de la Curtea de Apel Constanța. Un judecător respinge "prima de pensionare" Judecătorul Gabriel Lefter explică în articolul citat și de ce magistrații care cer acum prin procese să li se acorde "prima de pensionare" nu o pot primi: "Măsura legislativă a suspendării unui act normativ ori a unei dispoziţii legale cuprinse într-un act normativ nu poate fi nesocotită, deoarece, atâta timp cât o dispoziţie legală este suspendată, aceasta nu face parte din ordinea de drept, altfel spus, pe perioada suspendării este ca şi cum respectiva reglementare nu ar exista[28]. Revenind la indemnizația de pensionare care era prevăzută de art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, trebuie avut în vedere că, în perioada 2010-2022, au existat dispoziții legale care stabileau că nu se acordă indemnizaţii la ieşirea la pensie, respectiv că normele care o prevedeau nu se aplică. Or, având în vedere reglementarea indubitabilă – /-, este evident că, în perioada de referinţă, dreptul la indemnizaţia pentru ieşirea la pensie nu face parte din ordinea de drept, astfel că cererile întemeiate pe o dispoziţie legală suspendată sunt neîntemeiate pentru că dreptul invocat nu este recunoscut de vreun act normativ în fondul legislativ în vigoare[29].". În final, magistratul arată (după un lung excurs printre argumente juridice) că procesele intentate trebuie să ducă "la respingerea cererilor de acordare a indemnizației de pensionare".

Un judecător respinge prima de pensionare (sursa: TVR)
Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro Foto: Înalta Curte de Casație și Justiție
Justiție

Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro

Magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Însă această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe Ceea ce este mai greu urmează acum: potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro. În plus, magistrații aflați în pensie au declanșat și ei un val de procese, cerând pensii mai mari, prin recalculare. Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro „Procesul de acționare în judecată (de tragere la răspundere civilă) a ordonatorilor de credite din sistemul judiciar, în paralel cu a Ministerului Finanțelor a căpătat amploare şi a crescut exponențial (spre exemplu, la finalul anului 2022, existau pe rol peste 3.250 de dosare civile, iar ultima majorare a valorii de referinţă sectorială (VRS) prin ordine emise de ministrul justiţiei (în care a fost atras și Ministerul Finanțelor) a fost contestată prin alte circa 1.000 de contestaţii, formulate de cvasitotalitatea celor 4.144 de judecători şi 177 de asistenţi judiciari aflaţi în funcţie la nivelul lunii decembrie 2022, la care se adaugă judecătorii care s-au pensionat în ultimii ani. Astfel, pentru judecători, cheltuielile bugetare pentru achitarea de drepturi salariale restante (diferenţe salariale) efectuate doar în perioada 2010-2022 au totalizat 4.579.420 mii lei, respectiv circa 927.890.9081 euro, fără a lua în considerare sumele executate silit prin conturile Ministerului Finanțelor (care depășesc cu mult suma de 4.579.420 mii lei) şi nici creşterile salariale recunoscute de angajatorii din sistem şi incluse în drepturile salariale curente”, se arată în notă. Însă situația pare a fi mult mai gravă, urmare a creșterii retroactive a salariilor magistraților. Cer și dobânzi penalizatoare „Prin acte emise de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie a avut loc reîncadrarea beneficiarilor, începând cu anul 2018, drepturile salariale fiind stabilite prin utilizarea valorii de referinţă sectorială de 605,225 lei, fără aplicarea plafonării prevăzute de Legea-cadru nr.153/2017. Astfel, începând cu luna mai a.c., Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Public au solicitat majorarea limitelor de cheltuieli lunare aprobate la titlul ”Cheltuieli de personal”, pentru plata drepturilor salariale astfel majorate. Pe baza solicitărilor formulate de ordonatorii principali de credite, impactul suplimentar estimat pentru acordarea drepturilor salariale majorate, pentru perioada 2018-prezent, este estimat la cca. 10.688,0 milioane lei. La această sumă se adaugă dobânda legală penalizatoare (50% cumulat pe perioada 2018-2022) rezultând un total de plată de minim 16.091 milioane lei”, arată nota Finanțelor. Finanțele riscă să intre în incapacitate de plată Documentul subliniază că această ultimă majorare retroactivă a salariilor va duce la creșterea pensiilor speciale ale magistraților și se încheie anunțând un alt val de procese, declanșat de magistrații aflați în pensie, care cer sume tot mai mari, prin recalcularea pensiilor speciale. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii își măresc salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare „Prin urmare, fenomenul litigios continuă şi în prezent, iar dacă nu va fi stopat cât se poate de repede, prin măsuri legislative şi administrative, se va ajunge la acumularea unor sume de plată exorbitante, iar în final la imposibilitatea suportării cheltuielilor bugetare generate de procese”, arată nota, emisă la finalul lunii august 2023.

Salariile impresionante câștigate în instanță de Alina Corbu Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu

Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată: din 2018 până acum ea a obținut circa 550.000 de lei din procesele în care și-a cerut „drepturile salariale” suplimentare plus dobânzile la salariile neîncasate între 2014 și 2018. Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani, arăta, în mai 2023, un deputat PSD, Mirela Adomnicăi. Salariile impresionante câștigate în instanță de Alina Corbu Corbu a obținut de la stat și 725.000 de lei „drepturi salariale pentru perioada 2014-2018”, când a fost scoasă din magistratură fiindcă fusese dată în judecată de DNA. Ea a câștigat procesul cu DNA - dar decizia ICCJ a fost secretizată, așa că nu se poate ști care a fost motivul - și și-a cerut drepturile salariale pe perioada în care nu activase în magistratură. În plus, Curtea de Apel București a stabilit, în august 2022, ca președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Corina Corbu, să primească daune morale de 200.000 de lei pentru prejudiciul suferit într-un dosar în care a fost acuzată de favorizarea infractorului, însă în care a fost achitată. Însă această sumă nu apare în declarația de avere din 2022, este posibil ca statul să nu o fi achitat încă. În ceea ce privește drepturile salariale suplimentare pe care Corbu le-a câștigat, situația lor este următoarea: 40.731 lei - 2018, 116.000 lei - 2019, dobânzi la drepturile salariale neîncasate pe perioada procesului cu DNA, 2014-2018 - 113.497 lei, 219.000 lei - 2020, 24.492 lei - 2021 și 41.386 lei - 2022. În total, procesele cu statul i-au adus circa 1,26 milioane de lei în cinci ani, 2018-2022. Corbu a câștigat, de la ICCJ și CSM, salariu și idemnizații de ședință, puțin sub 400.000 de lei, pe tot parcursul anului 2022. Majorările retroactive duc la creșterea pensiilor speciale „Într-un moment în care întreaga opinie publică se așteaptă la economisiri și la o administrare mai eficientă a cheltuielilor bugetare, magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani. Astfel, am aflat că majorarea de 25% s-ar aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2018 pentru personalul din instanțe și de la 7 decembrie 2018 pentru personalul din parchete. Prin urmare, judecătorii și procurorii ar trebui să primească diferențele salariale pentru ultimii 5 ani, ceea ce înseamnă sume de ordinul zecilor de mii de euro pentru fiecare magistrat. Mai mult de atât, magistrații care au ieșit la pensie în ultimii 5 ani au început deja să solicite adeverințe cu noua salarizare pentru recalcularea pensiei de serviciu. Potrivit actualei legi, magistrații beneficiază de pensie specială de 80% din ultimul salariu brut ceea ce duce, în unele cazuri, la o pensie netă mai mare ca salariul net”, arăta deputatul PSD Mirela Adomnicăi într-o interpelare către ministerul Justiției. Fiică de primar PSD, suspectă de plagiat LINX (un proiect al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație) a analizat doctoratul Alinei Corbu și a descoperit zeci de fragmente preluate fără sursă, citări incorecte, greșeli de gramatică. Alina Corbu, la ziua de naștere a patriarhului Daniel Foto: Basilica Citește și: Mineriada magistraților: Ce facem cu nesimțiții din Justiție, viitori pensionari speciali, care-și bat joc de o țară întreagă? Însă, în perioada 2019-2021, Comisia de Etică a Universității București a clasat ”pe motive de procedură” trei sesizări legate de suspiciuni de plagiat masiv – sute de rânduri – în lucrarea de doctorat a judecătoarei Corina Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, scria G4Media în 2022. „În 2014, Corbu a primit 40.000 de lei de la tatăl ei, fără ca nici o declarație de avere a acestuia – consilier local în Vaslui – să justifice suma. Sunt ceea ce se numesc «bani negri»”, scria Newsweek România, în 2019. Tatăl lui Corbu a fost primar PSD.

Vânzarea unui autoturism, un coșmar birocratic (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Vânzarea unui autoturism, un coșmar birocratic

Vânzarea unui autoturism, un coșmar birocratic. Vânzarea maşinii s-a transformat într-un coşmar pentru o ieşeancă. Pe numele său au început să vină procese-verbale de amendă pentru diverse contravenţii comise de noul proprietar. Vânzarea unui autoturism, un coșmar birocratic Deşi se făcuse transferul fiscal, acesta neglijase obligaţia legală de a şi înmatricula autovehiculul pe numele său, iar în scriptele oficiale proprietar continua să fie femeia. Aceasta s-a trezit luptând cu morile de vânt şi cu un sistem legal anchilozat. A contestat amenzile în instanţă. Citește și: STENOGRAME Șefa azilelor groazei, Cristina Dumitra, fura și din banii angajaților, nu doar din cei ai bătrânilor, după ce le lua cardurile. Rețeaua de interpuși L-a dat în judecată pe noul proprietar pentru a-l obliga să-şi înmatriculeze maşina. Continuarea, în Ziarul de Iași.

22.800 de procese pentru drepturi salariale, au deschis magistrații români Foto: ICCJ
Eveniment

22.800 de procese pentru drepturi salariale

Magistrații vs. statul român: din 2008 în 2022, procurorii și judecătorii au deschis circa 22.800 de procese pentru drepturi salariale, a spus ministrul Justiției, Alina Gorghiu. În România sunt circa 5.000 de judecători și 3.000 de procurori, deci unii au dat statul în judecată de mai multe ori. 22.800 de procese pentru drepturi salariale „Din ianuarie 2008 până la sfârşitul anului 2022, Ministerul Justiţiei a fost în calitate de pârât în dosare cu magistraţi, adică magistraţi care şi-au cerut drepturile salariale în justiţia românească, judecându-se cu Ministerul Justiţiei”, a anunţat, joi seară, la Digi 24, Alina Gorghiu, citată de news.ro. Aceasta a precizat că sunt peste 22.800 de acţiuni în care Ministerul Justiţiei a fost chemat în judecată în calitate de pârât. „Le pierdem pe majoritatea”, a afirmat Gorghiu. Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani, arăta, în mai 2023, un deputat PSD, Mirela Adomnicăi, care a cerut ministerului Justiției un calcul privind impactul bugetar al acestei măsuri. Decizia de majorare salarială vine ca urmare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate în acest sens şi „pentru uniformizarea regulilor de salarizare”,a explicat Înalta Curte de Casație și Justiție. Citește și: Șansa lui Halep în cazul unei suspendări pentru dopaj și de ce un precedent în materie o ajută. O eventuală suspendare poate fi redusă masiv în instanță Cresc salariile magistraților, cresc și pensiile lor speciale „Într-un moment în care întreaga opinie publică se așteaptă la economisiri și la o administrare mai eficientă a cheltuielilor bugetare, magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani. Astfel, am aflat că majorarea de 25% s-ar aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2018 pentru personalul din instanțe și de la 7 decembrie 2018 pentru personalul din parchete. Prin urmare, judecătorii și procurorii ar trebui să primească diferențele salariale pentru ultimii 5 ani, ceea ce înseamnă sume de ordinul zecilor de mii de euro pentru fiecare magistrat. Mai mult de atât, magistrații care au ieșit la pensie în ultimii 5 ani au început deja să solicite adeverințe cu noua salarizare pentru recalcularea pensiei de serviciu. Potrivit actualei legi, magistrații beneficiază de pensie specială de 80% din ultimul salariu brut ceea ce duce, în unele cazuri, la o pensie netă mai mare ca salariul net”, scrie Adomnicăi către ministerul Justiției. Însă, îm răspunsul trimis la interpelarea lui Adomnicăi, Înalta Curte susține că nu poate estima impactul bugetar.

Trădătorul USR Baciu, atuul lui Chirica (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Trădătorul USR Baciu, atuul lui Chirica

Trădătorul USR Baciu, atuul lui Chirica. Viceprimarul Cezar Baciu se joacă de-a justiţia, exasperând judecătorii, pentru a-şi păstra fotoliul din Palatul Roznovanu. Trădătorul USR Baciu, atuul lui Chirica Aprecierea aparţine magistraţilor Tribunalului Iaşi, care au analizat una dintre plângerile înaintate de Baciu împotriva organelor de conducere ale USR. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Viceprimarul a deschis două acţiuni în instanţă, şi în fiecare a cerut suspendarea judecăţii până se ajunge la o concluzie în cealaltă. Practic, un impas logic. Citește și: Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat împotriva PNRR: aproape un sfert dintre ei semnează o scrisoare în care resping orice modificare a privilegiilor lor "Acest tablou conturează indiciile unui abuz de drept, reclamantul părând a fi interesat mai degrabă de întârzierea soluţionării decât de clarificarea situaţiei", au spus chiar judecătorii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

După 33 de ani, fără pământ (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

După 33 de ani, fără pământ

După 33 de ani, fără pământ. După mai bine de 30 de ani de aşteptare, un ieşean mai are un pas până la a obţine despăgubiri pentru gospodăria mamei sale. După 33 de ani, fără pământ Aceasta a avut un hectar de teren în apropiere de Platoul Însorit (unde si-au construit casele mai multe oficialităţi, printre care fostul primar Constantin Simirad şi fostul prefect Florin Vitan), dar nu a primit nicio palmă de pământ înapoi în baza legilor fondului funciar. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În schimb, pe platou au fost puşi în posesie la începutul anilor ’90 numeroşi aşa-zişi „specialişti în agricultură” pe loturi de câte 5.000 mp. Citește și: Trei zile la Moscova în care se decide cum va arăta lumea în următorii ani: Xi Jinping îl ajută pe Putin să pară iar lider global contra oricărui ajutor pentru ocuparea Taiwanului Nu a mai fost loc şi pentru vechii proprietari, iar drumul prin instanţe după despăgubiri pare nesfârşit. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Are sute de procese din pușcărie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Are sute de procese din pușcărie

Are sute de procese din pușcărie. Judecătorii aproape au ajuns să facă ore suplimentare pentru a satisface nazurile unui singur deţinut. Are sute de procese din pușcărie În nici trei ani, acesta a deschis sute de dosare la diverse instanţe din ţară, depunând contestaţii, reclamaţii şi solicitări dintre cele mai diverse. Războiul nervilor cu judecătorii se va sfârşi probabil doar după ce Viorel Uţă va fi eliberat. Citește și: EXCLUSIV Trupa Phoenix a fost plătită din donațiile pentru construcția unui spital mobil promis de George Simion. Covaci, despre foștii colegi care l-au criticat: „Niște nesimțiți!” Spre uşurarea magistraţilor, aceasta se va întâmpla la începutul anului viitor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Amenzile pentru certificatele COVID, date aiurea (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Amenzile pentru certificatele COVID, date aiurea

Amenzile pentru certificatele COVID, date aiurea. Direcţiile de Sănătate Publică îi plimbă inutil pe români prin tribunal, târându-i în procese inutile. Amenzile pentru certificatele COVID, date aiurea Judecătoria a admis pe bandă rulantă toate cererile prin care ieşenii cereau anularea amenzilor primite pentru necompletarea certificatelor digitale de intrare în ţară. Acum a început seria apelurilor, pentru că instituţiile publice sunt obligate să meargă „până în pânzele albe”. Citește și: Ministrul Economiei a încasat 5.500 de euro lunar în 2021 de la șantierul naval condus de Damen, compania care vrea să vândă corvete Armatei Noile procese sunt inutile, întrucât amenzile au fost anulate „ca urmare a abrogării exprese a normei de incriminare”. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Amenzile PLF-Covid au blocat instanţele (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Amenzile PLF-Covid au blocat instanţele

Amenzile PLF-Covid au blocat instanţele. Judecătorii ieşeni se sufocă sub madărul de amenzi aplicate de Direcţia pentru Sănătate Publică atacate în instanţă. Amenzile PLF-Covid au blocat instanţele Contestaţiile depuse de ieşeni împotriva sancţiunilor primite pentru lipsa certificatului digital de intrare în ţară au devenit cea mai numeroasă categorie de cauze analizate de magistraţi. Într-o singură zi, miercurea trecută de exemplu, jumătate din sentinţele pronunţate de magistraţii Judecătoriei ieşene au vizat astfel de amenzi. Citește și: Romgaz a semnat pe un miliard de dolari pentru Exxon România, dar va plăti peste două miliarde de dolari: companie are datorii de aproape cinci miliarde de lei De fiecare dată, sentinţa a fost aceeaşi: anularea proceselor-verbale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Moartea mezzosopranei Maria Macsim Nicoară, misterioasă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Moartea mezzosopranei Maria Macsim Nicoară, misterioasă

Moartea mezzosopranei Maria Macsim Nicoară, misterioasă. În cazul decesului mezzosopranei Maria Macsim Nicoară a fost deschis un nou front de luptă, pe lângă celelalte două existente deja. Moartea mezzosopranei Maria Macsim Nicoară, misterioasă Pe rolul instanţelor se află deja un proces penal în care soţul, Codrin Nicoară, este acuzat de lăsarea fără ajutor a unei persoane aflate în dificultate, dar şi un alt proces, de data aceasta civil, care vizează succesiunea averii cântăreţei. Citește și: Ambasada Rusiei la București face liste negre cu românii care ar discrimina ruși în România. Kuzmin cere informații, pe care le va lua „în considerare în cel mai atent mod” O a treia acţiune a fost deschisă de soţul artistei, Codrin Nicoară cerând acces la actele medicale ale acesteia. A apărut şi o neclaritate: spitalul în care a decedat a oferit surorii decedatei toate actele medicale, dar i le-a refuzat categoric soţului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Jurnaliștii străini din China, hărțuiți juridic (sursa: fccchina.org)
Internațional

Jurnaliștii străini din China, hărțuiți juridic

Jurnaliștii străini din China, hărțuiți juridic. Ameninţările cu urmăriri judiciare şi lipsa de efective legată de COVID-19 fac parte din "obstacolele fără precedent" cu care se confruntă jurnaliştii străini în China, a denunţat luni o asociaţie profesională într-un raport, informează AFP. Un total de "99% dintre jurnaliştii străini care au răspuns'' la ancheta anuală realizată de Clubul corespondenţilor străini în China (FCCC) au declarat că, în această ţară din Asia, condiţiile lor de muncă nu sunt conforme normelor internaţionale. Jurnaliștii străini din China, hărțuiți juridic Autorităţile chineze par în special că "încurajează un val de urmăriri judiciare" sau de ameninţări cu urmăriri la adresa unor jurnalişti străini, ca răspuns la interviuri sau reportaje, cu circa zece asemenea cazuri înregistrate în 2021, notează raportul. Aceste rezultate se fondează pe un sondaj online la care au răspuns 127 dintre cei 192 de membri ai FCCC. "Evantaiul de riscuri evoluează", notează în anchetă David Rennie, directorul de la Beijing al săptămânalului britanic The Economist. "Mass media se confruntă deja cu riscul de a-şi vedea informaţiile sancţionate cu sancţiuni judiciare, în urma unor plângeri în civil sau anchete în numele securităţii naţionale, ceea ce este şi mai îngrijorător", subliniază el. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR În 2020, regimul comunist a plasat în detenţie două angajate din mass-media, în numele securităţii naţionale: o jurnalistă australiană, Cheng Lei, prezentatoare la televiziunea chineză, şi pe Haze Fan, o asistentă a redacţiei chineze a agenţiei americane Bloomberg News. Evoluţia dosarului lor nu este cunoscută. Pe teren, mass-media străine se confruntă tot mai mult cu sentimentul că ar fi nişte duşmani ai Chinei, subliniază raportul. Trolli susținuți de regimul de la Beijing "Atacurile susţinute de regim, în special campaniile trollilor online", complică munca lor, potrivit FCCC. În numele luptei împotriva COVID-19, Beijingul a redus drastic numărul de vize acordate mass-media străine. În 2020, regimul preşedintelui Xi Jinping a expulzat 18 reporteri ai mass-media americane, cel mai adesea pur şi simplu refuzând să le mai reînnoiască permisul de lucru anual la data expirării. Foarte puţini au putut reveni de atunci în China. Mai multe mass-media americane importante se limitează în prezent la relatarea actualităţii chineze din alte părţi ale lumii, în special din insula Taiwan. "Relatările despre China se fac tot mai mult de la distanţă", constată FCCC, citată de Agerpres.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră