vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: procese

27 articole
Eveniment

Tudorel Toader a pierdut două procese cu presa, e pe cale să fie învins și în al treilea

Fostul judecător CCR Tudorel Toader a pierdut încă un proces intentat unei instituții de presă, însă nu definitiv, verdictul final va fi dat de Curtea de Apel Iași. A cerut două milioane de lei despăgubiri Toader a considerat drept denigratoare insinuarea că ar deține cinci hectare de teren în orașul Ștefănești și a solicitat despăgubiri de două milioane de lei pentru afectarea imaginii și reputației sale. Citește și: ANALIZĂ Guvernul prioritizează pentru 2026 nenumărate stadioane și săli de sport, inclusiv la Oradea. Costuri de aproape un miliard de euro Instanța a constatat că articolul în cauză includea sugestii privind legalitatea și transparența achiziției terenului, dar nu afirma în mod direct că fostul rector ar fi comis o faptă ilegală. În plus, la cinci zile după publicare, ziarul a revenit cu un nou material în care clarifica faptul că terenul nu îi aparținea lui Tudorel Toader, ci Universității „A.I. Cuza”. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Tudorel Toader mai pierde un proces cu presa (sursa: Facebook/Tudorel Toader)
Contract PNRR blocat, contestații și procese (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Contract PNRR de zeci de milioane de lei, aproape pierdut după doi ani de contestații și procese

Contract PNRR blocat, contestații și procese. O licitație organizată de Primăria Iași pentru dotarea școlilor cu echipamente IT, în valoare de 30 milioane de lei, ridică semne de întrebare legate de corectitudinea procedurii. Contract PNRR blocat, contestații și procese Contractul finanțat prin PNRR vizează achiziția de table interactive, laptopuri, sisteme audio, multifuncționale și alte echipamente pentru peste 70 de unități de învățământ, având ca beneficiari direcți 50.000 de elevi și 3.600 de profesori. Citește și: Simion, mitocănie pe Facebook, supărat că presa a relatat chiolhanul său, cu miei la proțap Procedura a trecut prin multiple contestații și decizii contradictorii, Primăria schimbând de două ori câștigătorul licitației, inclusiv după o hotărâre a instanței. Licitația durează de peste 18 luni, deși contractul ar fi trebuit să fie implementat în doar 9 luni, ceea ce înseamnă că școlile ar fi trebuit deja să beneficieze de noile dotări IT. Continuarea, în Ziarul de Iași

Magistrații au declanșat 23.000 de procese ca să-și crească salariile și au câștigat 4 miliarde euro, arată Ilie Bolojan Foto: Facebook
Eveniment

Magistrații au declanșat 23.000 de procese ca să-și crească salariile și au câștigat 4 miliarde euro

Magistrații au declanșat 23.000 de procese ca să-și crească salariile și au câștigat aproape 4 miliarde euro, declară premierul Ilie Bolojan la Antena 3. El a arătat că două miliarde de euro s-au plătit până acum și mai este de achitat o sumă identică. Citește și: „Pensiile speciale rămân. Se schimbă cu penseta, ușor”, anunță fostul ministru Violeta Alexandru Magistrații au declanșat 23.000 de procese ca să-și crească salariile și au câștigat miliarde euro „Este nevoie de o lege clară de salarizare, care să nu mai permită declanșarea de procese în cascadă pentru creșteri de salarii. În acești ani am avut peste 23.000 de procese generate de magistrați, care, bineînțeles, au fost câștigate în cea mai mare parte și care au făcut ca statul român să plătească până acum cel puțin 2 miliarde de euro doar pentru diferențe salariale. Și mai avem de plătit încă aproximativ aceeași sumă”, a afirmat el, la Antena 3.  Bolojan a explicat și ce modificări se vor face la pensiile magistraților: „Propunerea noastră este ca valoarea pensiei magistraților să nu depășească 70% din ultimul salariu. Acest lucru va face ca, față de pensia medie actuală din magistratură, care este de 4.800–5.000 de euro (ca să discutăm foarte deschis), pensia să coboare la aproximativ 3.500 de euro. Oricum, această pensie nouă va rămâne una foarte bună, raportată la pensia medie din România, care este de 550–600 de euro”.  În plus, premierul a spus că vor fi modificate și pensiile militarilor. „Avem, de pildă, Ministerul de Interne sau serviciile de informații, unde există reglementări care permit pensionări prea rapide și care generează dezechilibre între pensie și salariu. Corecția propusă acum reprezintă, practic, un prim pas, dar ea ar trebui extinsă și în celelalte domenii, nu doar din motive de echitate, ci și dintr-o minimă nevoie de sustenabilitate a sistemului de pensii”, a arătat Bolojan. 

Autostrada A8, blocată de procese interminabile (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Autostrada A8, blocată de procese: contracte de 11 miliarde de lei depind de deciziile instanțelor

Autostrada A8, blocată de procese interminabile. Autostrada A8, tronsonul Iași – Ungheni, este blocată de procese și decizii contradictorii în instanță. Autostrada A8, blocată de procese interminabile Trei licitații majore, cu o valoare totală de peste 11 miliarde de lei, depind de soluțiile date de judecători. Citește și: Un fost membru CSM, amenințare voalată pentru Bolojan: "e bine să treci strada când i se pune pata pe tine" Firma ieșeană Demo Strade Group AG a contestat procedurile pentru segmentele Lețcani – Iași, Iași – Golăiești și Golăiești – Vamă, obținând câștig de cauză la CNSC. Totuși, Curtea de Apel București a pronunțat hotărâri diferite, menținând incertitudinea asupra viitorului autostrăzii. Continuarea, în Ziarul de Iași

Judecătoarea care vrea „Turul II înapoi” se judecă pentru o pensie specială lunară de 30.000 lei Foto: Facebook
Eveniment

Judecătoarea care vrea „Turul II înapoi” se judecă pentru o pensie specială lunară de 30.000 lei

Judecătoarea suveranistă care vrea „Turul II înapoi”, Lăcărmioara Axinte, se judecă pentru o pensie specială lunară de circa 30.000 de lei: ea a dat în judecată Înalta Curte de Casație și Justiție pentru că i-ar fi stabilit o bază de calcul pentru pensie mai mică cu aproximativ 1.000 de lei. Procesul se derulează acum la Tribunalul Botoșani, de unde este Axinte.  Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Ea este cea care a inițiat procesele în masă împotriva deciziei CCR de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024.  Judecătoarea care vrea „Turul II înapoi” se judecă pentru o pensie specială de 30.000 lei În ultima ei declarație de avere, depusă înainte de pensionare, Axinte avea un salariu anual de 317.604 lei - net, în anul fiscal 2022. În plus, primea o indemnizație de handicap de 4.500 de lei. În 2022, când s-a pensionat, ea a prezentat Casei de Pensii o adeverință de venit brut, lunar, de 33.511 lei, scrie Monitorul de Botoșani. Pensia ei ar fi trebuit stabilită la nivelul a 80% din 37.650 de lei susține ea, dar Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că baza de calcul este doar 36.507 lei, lunar, brut. Diferența a apărut din faptul că, între data în care Axinte a depus cererea de pensionare și cea la care a fost aprobată, ICCJ a emis un ordin prin care indemnizaţia brută cu sporurile aferente funcţiei de vicepreşedinte de tribunal a fost redusă.  „Practic, pârâta Înalta Curte de Casație și Justiție a sancționat-o, la aproape doi ani de la ieșirea la pensie, cu reducerea bazei de calcul a pensiei de serviciu pentru că alte instituții […] au întârziat soluționarea cererii sale de eliberare din funcție”, se arată în plângerea lui Axinte.  Site-ul Hotnews a semnalat prima oară acest proces. 

Anularea deciziei CCR, val de procese (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Val de procese în toată țara prin care se cere anularea deciziei CCR de anulare a alegerilor

Anularea deciziei CCR, val de procese. Curtea de Apel Iași a început judecarea dosarelor cunoscute ca „CCR-Ploiești”, respingând în serie toate cele 16 plângeri formulate împotriva deciziei Curții Constituționale de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale. Anularea deciziei CCR, val de procese Magistrații ieșeni au refuzat să analizeze cererile pe fond, invocând lipsa de competență legală a instanțelor de a verifica hotărârile CCR. Citește și: EXCLUSIV Declarația la Securitate a lui Crin Antonescu exista la CNSAS din 2005, dar a fost "omisă" în 2009, când Antonescu a candidat la prezidențiale Toate deciziile adoptate luni și marți s-au bazat pe aceeași excepție de „incompetență generală”, motiv pentru care cererile au fost declarate inadmisibile. Cu o singură excepție la Curtea de Apel Ploiești, instanțele din toată țara au respins plângeri similare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Judecarea cererilor pentru anularea deciziei CCR (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Continuă să se judece cereri de anulare a deciziei CCR de anulare a alegerilor

Judecarea cererilor pentru anularea deciziei CCR. Curtea de Apel Ploieşti respinge cererile privind anularea deciziei CCR care a anulat primul tur al prezidenţialelor Judecarea cererilor pentru anularea deciziei CCR Curtea de Apel Ploieşti a respins marţi, 29 aprilie, două cereri care vizau suspendarea şi anularea deciziei Curţii Constituţionale a României (CCR) din 6 decembrie 2024. Citește și: EXCLUSIV Declarația la Securitate a lui Crin Antonescu exista la CNSAS din 2005, dar a fost "omisă" în 2009, când Antonescu a candidat la prezidențiale Hotărârea CCR a fost cea care a anulat turul întâi al alegerilor prezidenţiale, desfăşurat pe 24 noiembrie. Cererile, respinse ca inadmisibile Potrivit informaţiilor publicate pe portalul instanţelor de judecată, Curtea de Apel Ploieşti a admis excepţia de necompetenţă generală a instanţelor judecătoreşti în aceste cauze. În consecinţă, cererile au fost respinse ca inadmisibile. Deciziile nu sunt definitive. Alte dosare privind anularea deciziei CCR, în curs de judecată Tot marţi, într-un al treilea dosar privind acelaşi subiect, Curtea de Apel Ploieşti a decis amânarea pronunţării pentru ziua de miercuri. Alte două cereri privind anularea hotărârii CCR urmează să fie judecate tot miercuri, 30 aprilie, de aceeaşi instanţă. O decizie anterioară fusese casată de Înalta Curte Săptămâna trecută, un judecător de la Curtea de Apel Ploieşti admisese o cerere similară. Ulterior, însă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a admis recursurile formulate de CCR şi de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti. Astfel, ÎCCJ a casat sentinţa pronunţată iniţial la Ploieşti şi a respins ca inadmisibile cererile de suspendare şi de anulare a hotărârii CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024.

Procesele seismului din Turcia, condamnări dure (sursa: cumhuriyet.com.tr)
Internațional

Procesele seismului din Turcia, condamnări dure

Procesele seismului din Turcia, condamnări dure. Un antreprenor responsabil pentru construcţia unui imobil din sudul Turciei, în care 96 de persoane şi-au pierdut viaţa după puternicul seism din 6 februarie 2023, a fost condamnat vineri la 865 de ani de închisoare, a raportat agenţia de presă Anadolu. Procesele seismului din Turcia, condamnări dure Acea clădire de 14 etaje, situată în marele oraş Adana, s-a prăbuşit în urma cutremurului de pământ cu magnitudinea 7,8, care s-a produs la ora locală 04:17 şi care a ucis peste 53.500 de persoane în Turcia şi aproape 6.000 în Siria. Un singur locatar din acea clădire a supravieţuit. Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” Potrivit presei turce, antreprenorul în cauză, Hasan Alpargun, condamnat vineri pentru "uciderea şi rănirea mai multor persoane cu o intenţie posibilă", a fugit în Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN) în ziua cutremurului, înainte de a se preda Poliţiei o săptămână mai târziu. Prăbuşirea acelui bloc de locuinţe, construit în 1975, a generat un val de întrebări în contextul în care oraşul Adana, situat la mai puţin de 200 de kilometri distanţă de epicentrul seismului, a fost în mare parte scutit de zguduiturile puternice ale scoarţei terestre. Autoritățile aprobaseră proiectul Pe parcursul procesului, experţii au evidenţiat deficienţe grave în construcţia stâlpilor care ar fi trebuit să susţină clădirea, precum şi în calitatea betonului utilizat. Antreprenorul s-a apărat afirmând că proiectul construcţiei fusese aprobat de autorităţile turce. Peste 260 de persoane implicate în construcţia clădirilor care s-au prăbuşit în timpul seismului din februarie 2023 au fost arestate în săptămânile de după cutremur, unele în timp ce încercau să fugă din Turcia. Mai multe procese au fost deschise de la începutul acestui an în întreaga ţară, în cadrul cărora sunt judecaţi unii dintre aceşti antreprenori.

Statul, stors de bani de familia procurorului general Foto: Vremea Nouă
Eveniment

Statul, stors de bani de familia procurorului general

Statul român este stors de bani de familia procurorului general, care câștigă procese consistente pentru salarii mai mari. Nu doar procurorul general, Alex Florența, a dat statul în judecată, ci și soția sa, Florența Cristina. Din declarațiile de avere reiese că din 2019 se îndeletnicesc cu obținerea unor suplimente importante la salariu prin darea în judecată a statului, deși ambii au salarii uriașe. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează În aprilie 2024, Alex Florența a fost într-o deplasare în Brazilia, alături de ministrul Justiției, Alina Gorghiu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Alina Corbu și și Georgian Pop, șeful Administrației Rezervelor Naționale. Oficialii români nu au anunțat deplasarea, dar s-a aflat de ea într-o postare a unui demnitar brazilian. Echipa braziliană a Justiției române Statul, stors de bani de familia procurorului general În schimb, dosare majore sunt îngropate de ani la Parchetul General. De exemplu, până acum nu a fost trimis nimeni în judecată în dosarele privind incendiile din spitalele de stat, din perioada pandemiei - Spitalul Județean Neamț (controlat de baronul PSD Ionel Arsene), Insitutul Matei Balș (fieful lui Adrian Streinu Cercel, acum senator PSD) sau Spitalul de Boli Infecțioase Constanța. Cât câștigau, în anul fiscal 2023, soții Florența, în afară de sumele recuperate prin procese: Alex Florența: 254.455 lei - salariu procuror general, 43.297 - salariu DIICOT (înainte de numirea la Ministerul Public), 82.641 - indemnizația membru CSM, 10.284 - „spor salarial proiecte europene”. În total: circa 390.000 lei, net, anual, respectiv 32.500 de lei/lună, în medie, în anul fiscal 2023. Cristina Florența: 256.585 de lei - salariu de la CSM, 65821 lei - spor pentru proiecte europene, 73432 lei - diurne și transport. În total, circa 395.000 de lei, aproape 33.000 lei/lună. Ea nu judecă dosare, ci este, de facto, funcționar al CSM. Însă, de mai mulți ani, cei doi dau statul în judecată și primesc așa-numite „drepturi salariale restante”: 2023 (sume care apare în declarația din anul următor, 2024): 86997 lei - Alex Florența, 92714 lei - Cristina Florența 2022: 86493 lei - el, 77820 - ea. 2021: 49.488 lei - el, 34.489 - ea 2018: 809 lei În total, cei doi au câștigat - până acum - din astfel de procese circa 426.000 de lei în trei ani. Doar conturile în bancă și plasamentele financiare ale familiei Florența sar de 340.000 de euro. Ei dețin un apartament în Sibiu și o casă de vacanță în Caraș Severin.

Bugetarii ar putea băga România în faliment Foto: România TV
Eveniment

Bugetarii ar putea băga România în faliment

Bugetarii ar putea băga România în faliment: au învățat de la magistrați, au dat statul în judecată pentru a obține majorarea salariilor și au de încasat miliarde de lei, din 2015 în 2023. Citește și: Băsescu amintește că a propus, în 2012, reforma Sănătății și spargerea monopolului CNAS, dar “baronii sănătății“ l-au învins și nu s-a schimbat nimic: “Doar morţii din spitale ar putea fi mai mulţi“ Bugetarii ar putea băga România în faliment Însă, în 2023, a explodat valoarea titlurilor executorii emise în favoarea bugetarilor, majorarea față de 2022 fiind de 231%. Nu este clar dacă în aceste sume intră și cele care trebuie achitate magistraților. În total, în perioada 2015-2023, suma pe care statul trebuie să o plătească bugetarilor, stabilită prin titluri executorii, este de 22 de miliarde de lei. Foarte probabil ea se va majora substanțial pe măsură ce cresc pretențiile și numărul de procese. Din totalul sumei, s-au achitat 14,5 miliarde de lei, între 2015 și 2023, deci mai sunt de plătit circa 6,5 miliarde de lei. Guvernul a achitat, în 2023, 1,62 miliarde de lei în contul acestor titluri executorii. Suma este mai mică decât în 2022 - când de la buget s-au plătit 1,65 miliarde de lei - dar aceste titluri executorii sunt purtătoare de dobânzi și penalități. Informația apare într-un document al Consiliului Fiscal. Tabel: Consiliul Fiscal „În anul 2023, se observă o diminuare marginală a sumelor plătite în contul hotărârilor judecătorești privind plata unor diferențe salariale pentru unele categorii de bugetari, de la 1.687,2 mil. lei în anul precedent, la 1.661,4 mil. lei. Pe de altă parte, la nivelul titlurilor executorii nou-emise se observă o creștere cu 231,1% în 2023 (8.147 mil. lei) față de 2022 (2.460,6 mil. lei) astfel că suma înregistrată în 2023 va continua să afecteze execuția cash din anii următori”, arată Consiliul Fiscal. Potrivit unui tabel al Consiliului Fiscal, cele mai mari sume au fost câștigate de bugetarii din administrația publică centrală, respectiv 18,58 miliarde de lei, urmați de cei din administrația locală - 3,45 miliarde de lei și doar 31,9 milioane de lei la bugetul asigurărilor sociale de stat. Magistrații au deschis drumul În octombrie 2023, DeFapt.ro a scris că magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Însă această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro. În 2023, cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - au fost de 132 de miliarde de lei.

SAGA Festival, procese pentru datorii uriașe (sursa: Facebook/SAGA Festival)
Investigații

SAGA Festival, procese pentru datorii uriașe

SAGA Festival, procese pentru datorii uriașe. Zeci de firme s-au adresat instanțelor pentru a-și recupera banii de la Saga Festival SRL, organizatorul SAGA Festival (edițiile din 2021, 2022 și 2023). SAGA Festival, procese pentru datorii uriașe Practic, mulți dintre partenerii Saga Festival SRL care au prestat diverse servicii sau au oferit produse pentru eveniment nu au văzut nici un ban. Citește și: EXCLUSIV Nicușor Dan a dat în judecată SAGA Festival: firma organizatoare nu a plătit curentul electric și apa consumate pe Arena Națională la ediția 2022. PMB cere 330.000 de lei De exemplu, nu au fost achitate servicii medicale (peste 30.000 de lei). Nu au fost plătite nici serviciile de amenajare a locului pentru concerte (peste 70.000 de lei) (alt exemplu, aici). Alte servicii logistice au rămas, de asemenea, neacoperite. S-a tras țeapă inclusiv la drepturile conexe pentru folosirea operelor unor artiști (aproape 700.000 de lei). Nu au scăpat nici cei care s-au ocupat de decorarea scenelor (peste 70.000 de lei). Refacerea gazonului distrus pe Arena Națională, neplătită Au mai rămas neplătite servicii de publicitate, media și de transport aerian, de administrare a evenimentului (cu o firmă din Ungaria). Citește și: EXCLUSIV Organizatorii SAGA Festival au „tras țeapă” și companiei municipale Energetica: nu au plătit serviciile pentru amenajarea locurilor VIP de la ediția din 2022 de pe Arena Națională Nu au fost achitate nici unele servicii de catering (alt exemplu, aici) și nici hoteliere. Până și niște miere de albine a fost pusă pe lista de neplată. Cu peste un milion de lei, Saga Festival SRL a rămas datoare firmei care a refăcut gazonul Arenei Naționale după ediția din 2022 a festivalului. Nici serviciile de curățenie nu au fost achitate. Au tras țepe și firmelor olandeze În alte cazuri, creditorii au ajuns la înțelegeri cu Saga Festival SRL după ce au dat în judecată firma (un exemplu, aici, dar mai sunt multe altele). Nici măcar firme olandeze nu au scăpat de țeparii conaționali. Astfel, o companie din Țările de Jos a ajuns până la o curte arbitrală de la Haga pentru a-și recupera banii de la Saga Festival SRL. Lista tuturor proceselor pentru debite neachitate de către firma organizatoare a SAGA Festival (edițiile 2021, 2022 și 2023) poate fi consultată aici.

One United, pe față: cenzurarea DeFapt.ro este ce îi cer instanței să facă (sursa: Facebook/One United Properties)
Eveniment

One United, pe față: cenzurarea DeFapt.ro

One United, pe față: cenzurarea DeFapt.ro. One United Properties continuă campania de intimidare a DeFapt.ro în instanță. Judecătorii au respins cererea dezvoltatorilor imobiliari Dezvoltatorii imobiliari au cerut în instanță ca, prin ordonanță președințială, să se decidă scoaterea de pe site-ul DeFapt.ro a unor articole referitoare la companie. Citește și: One United Properties cere de la DeFapt.ro 100.000 de euro plus cheltuieli de judecată, de două ori mai mult decât suma pentru care voia dizolvarea Asociației Salvați Bucureștiul Tribunalul București, însă, a respins cererea One United Properties. Judecătorii au argumentat că, "verificând conținutul articolelor, tribunalul observă că acestea nu cuprind judecăți de valoare, ci doar imputări de fapt, fiind expuse anumite elemente, aparent obiective, care conturează, în același timp, o conduită prealabilă de minimă documentare a autorilor." One United, pe față: cenzurarea DeFapt.ro One United, însă, a făcut apel la această hotărâre. "Aceste situații de fapt reale (descrise în articole - n.r.) nu pot fi calificate ca și constituind o minimă bază factuală pentru afirmațiile autorilor articolelor în litigiu. Prin urmare, articolele se impuneau (sic!) a fi cenzurate, cel puțin provizoriu, până la lămurirea bazei factuale a acestor afirmații în cadrul litigiului de drept comun ce are ca obiect aceste articole.", se arată în cererea de apel a One United Properties. DeFapt.ro, ca pisica lui Schrödinger Avocații dezvoltatorului imobiliar au încercat să explice, în documentul citat, de ce au așteptat câteva luni de zile de la publicarea articolelor până să ceară eliminarea acestora de pe site. "Având în vedere că site-ul nu este larg cunoscut publicului, dar și că articolele au fost publicate în perioada sărbătorilor de iarnă, apreciem că perioada scursă dintre data publicării și data introducerii prezentei acțiuni (20 martie a.c. - n.r.) este rezonabilă și nu poate conduce la concluzia potrivit căreia urgența nu ar mai fi justificată.", se arată în cererea de apel. Dar, în alt paragraf din cerere, avocații arată că articolele publicate de către DeFapt.ro, un site care "nu este larg cunoscut publicului", "vor fi propagate, după cum s-a întâmplat deja, și de alte publicații sau persoane active în mediul online.". Așadar, DeFapt.ro este și cunoscut, dar și necunoscut, în opinia avocaților One United Properties.

Organizatorii SAGA Festival, "țeapă" și Bucureștiului (sursa: Facebook/SAGA Festival)
Investigații

Organizatorii SAGA Festival, "țeapă" și Bucureștiului

Organizatorii SAGA Festival, "țeapă" și Bucureștiului. Aceștia sunt dați în judecată în zeci de procese de către companii cărora nu le-au plătit facturi care totalizează milioane de lei. Zeci de procese pentru datorii Debitorul în toate aceste cazuri este SAGA Festival SRL, compania care a organizat edițiile SAGA Festival din 2021, 2022 și 2023. Citește și: E-TVA, explicat în detaliu: de ce este imposibil să fie aplicat acest sistem în forma decisă peste noapte prin OUG și cum firmele vor fi victime sigure ale abuzului de amenzi Așa cum DeFapt.ro a dezvăluit, ediția din acest an a evenimentului va fi organizată de o altă firmă, SAGA Music Festival SRL, înființată în luna ianuarie a.c. Motivul înființării noii firme: cea veche are datorii uriașe, de peste 78 de milioane de lei, și pierderi la finalul lui 2023 de 3,5 milioane de lei. Zeci de firme, dar și persoane fizice, au de încasat sume foarte mari de la Saga Festival SRL. Mulți creditori s-au îndreptat împotriva firmei în instanță. Majoritatea au avut câștig de cauză. Organizatorii SAGA Festival, "țeapă" și Bucureștiului Printre companiile care au de recuperat bani de la SAGA Festival SRL se numără și una deținută de bucureșteni: Compania Municipală Energetica Servicii București. Acum două zile, Energetica a câștigat în instanță dreptul a încasa de la SAGA Festival SRL aproape 41.000 de lei. Suma reprezintă plata unor servicii prestare acum doi ani, la ediția din 2022 a SAGA Festival, care a avut loc pe Arena Națională. Nu au plătit locurile VIP Potrivit hotărârii judecătorești prin care SAGA Festival SRL a fost obligată să plătească sumele restante către Energetica, între cele două firme "s-au desfășurat raporturi contractuale, având ca obiect prestarea de servicii constând în lucrări de amenajare a stadionului Arena Națională, pentru evenimentul SAFA Festival 2022". Serviciile au constat în "scaune VIP – 540 bucăți (23.718,75 lei), gard panoul bordurat: demontat panou bordurat, tăiat stâlp la cota zero, transportat în vederea depozitării, montat prin sudură în poziția inițială (2.625 lei), gard panou bordurat: demontat panou bordurat, transportat în vederea depozitării, montat prin sudură în poziția inițială (2.175 lei), stâlp iluminat ornamental: demontat, transportat în vederea depozitării, montat în poziția inițială (600 lei), demontat/montat coș gunoi (75 lei), în total suma de 29.193,75 lei, proces-verbal semnat de ambele părți", mai arată documentul citat. În final, suma de plată a ajuns, a decis instanța, la aproape 41.000 de lei, fiind incluse aici și penalități de neplată și actualizarea cu inflația. SAGA Festival SRL are drept de apel.

Sumele astronomice pe care statul trebuie să le plătească magistraților, inclusiv bogătașei Lia Savonea Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Sumele astronomice statul trebuie să le plătească magistraților

Sumele astronomice pe care statul român trebuie să le plătească în 2024 magistraților care au dat statul în judecată ca să primească salarii mai mari: ele echivalează cu costurile a circa două spitale regionale ultramoderne. Citește și: Creșterile salariale enorme pe care magistrații și le dau între ei prin decizii ale judecătorilor sunt ilegale, ba chiar neconstituționale. Cum poate fi stopat acest jaf național de miliarde de euro Informațiile apar într-o investigație Rise Project, „Justiția, imprimeria personală de bani a magistraților din România”. În octombrie 2023, DeFapt.ro a prezentat un document al ministerului de Finanțe care arăta că magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, dar încă neachitate la acel moment, ajungeau la 3,2 miliarde euro. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro Sumele astronomice pe care statul trebuie să le plătească magistraților „În ultimii douăzeci de ani, magistrații români și-au majorat singuri veniturile, pronunțând sute de hotărâri judecătorești prin care i-au impus statului obligația de a le plăti mai mulți bani decât fuseseră prevăzuți de lege. Oferindu-și, în mod discreționar, sume de bani pe care Parlamentul și Guvernul nu fuseseră de acord să li le acorde, magistrații au încălcat Constituția, violând principiul separației puterilor în stat. Frazele pe care le-ați citit mai sus nu reprezintă o opinie jurnalistică. Sunt părerea — reformulată într-un registru jurnalistic — a Curții Constituționale a României, a unor foști procurori generali, a unui fost procuror-șef al DNA, a unor profesori de drept, a unor judecători de instanțe obișnuite și, parțial, a Înaltei Curți de Casație și Justiție”, se arată în investigația Rise Project. Citește și: Decizie istorică a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție: contribuabilii vor deconta ochelarii viitorilor pensionari speciali din Justiție. Plafon: 3.000 lei plus manoperă Investigația Ries Project arată că: Între ianuarie 2013 și noiembrie 2022, creșterile salariale pe care magistrații și le-au acordat singuri – lor și personalului auxiliar din Justiție – l-au costat pe contribuabilul român 1,13 miliarde de euro. În februarie 2024, potrivit datelor ministerului de Finanțe, datoriile către magistrații care au câștigat în instanță salarii mai mari ajunseseră la 1,4 miliarde de euro. Din această sumă, 200 de milioane de euro sunt dobânzile Spitalul regional de la Iași va costa doar 700 de milioane de euro, adică jumătate din pretențiile pentru 2024 ale magistraților. Investigația Rise Project mai arată că printre cei care au deschis calea acestor procese se află controversata judecătoare Lia Savonea, considerată o apropiată a PSD, și fostul procuror Codruț Olaru. Poți citi aici întreaga investigație „JUSTIȚIA, IMPRIMERIA PERSONALĂ DE BANI A MAGISTRAȚILOR DIN ROMÂNIA”. În anul fiscal 2022, Savonea a primit indemnizații în valoare de circa 530.000 de lei.

Mega Image, etichetă înșelătoare în magazine (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Mega Image, etichetă înșelătoare în magazine

Mega Image, etichetă înșelătoare în magazine. Doi judecători ai aceleiaşi instanţe au dat sentinţe diametral opuse în cazuri absolut identice. Mega Image, etichetă înșelătoare în magazine Mega Image a fost amendată în două rânduri de Protecţia Consumatorului pentru aceeaşi faptă: o etichetă considerată de inspectori drept înşelătoare. Citește și: Cătălin Cherecheș și-a pregătit plecarea din țară de ani de zile: a cărat sute de mii de euro cu sacoșa în Germania, împreună cu mama sa. Sume imense avea și într-un seif din Baia Mare O contestaţie a fost respinsă de Judecătoria Iași, care a dat dreptate Protecţiei Consumatorilor. A doua a fost acceptată de aceeaşi judecătorie. Lanţul de supermarket-uri a renunţat până la urmă să mai folosească acea etichetare, dar procesele continuă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră