joi 20 august
Login Contact
DeFapt.ro

ue

475 articole
Eveniment

Ungaria sabotează din nou UE: este singura țară care a votat împotriva acordului pentru solidaritate energetică

Criza gazului: Ungaria sabotează iar UE. Budapesta a calificat drept "inaplicabil" acordul prin care statele Uniunii Europene au convenit marţi asupra unei reduceri cu 15% a consumului lor de gaz natural, cu excepţii pentru unele state membre, înţelegere care survine unei noi diminuări a livrărilor de gaze ruseşti prin conducta Nord Stream 1, relatează AFP. Criza gazului: Ungaria sabotează iar UE "Este o propunere nejustificabilă, inutilă, inaplicabilă şi dăunătoare care ignoră complet interesele naţionale", a declarat presei ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto. "Le va explica ungurilor cineva de la Bruxelles că în Ungaria există gaz pe care gospodăriile şi companiile nu-l pot folosi? Este o inepţie", a adăugat oficialul ungar. El a vorbit şi despre "baza juridică îndoielnică" a acestui acord, motivând că securitatea aprovizionării energetice ţine de "responsabilitatea guvernelor naţionale" ale statelor UE. Dintre cele 27 de state ale UE, doar Ungaria a votat împotriva acordului, pentru adoptarea căruia în Consiliul UE era suficientă majoritatea calificată. Germania, țara cea mai afectată Solicitarea iniţială a Comisiei Europene a fost ca statele UE să-şi reducă uniform cu 15% consumul de gaze, astfel încât volume de gaze să devină disponibile pentru livrări către alte state membre, pentru a fi ajutată în special Germania, ţară foarte dependentă de gazul rusesc. În cazul unei sistări a livrărilor de gaze din Rusia, volume deja diminuate semnificativ de Moscova ca represalii după sancţiunile ce i-au fost impuse pentru agresiunea contra Ucrainei, un astfel de şoc major asupra primei economii a UE s-ar repercuta inevitabil asupra ansamblului blocului comunitar, de unde nevoia de "solidaritate", a motivat Comisia Europeană. Ungaria negociază direct cu Moscova Acest plan al Bruxellesului a fost însă primit cu critici de mai multe state membre, mai ales cele din sudul UE. Dacă în final acestea au votat compromisul convenit marţi, Ungaria condusă de Viktor Orban şi obişnuită cu conflictele cu instituţiile europene şi-a menţinut poziţia, aceasta şi în contextul în care Szijjarto a fost săptămâna trecută la Moscova pentru a obţine o suplimentare cu 700 de milioane de metri cubi a volumului de gaz rusesc livrat de Rusia ţării sale. Citește și: Gazprom, un nou șantaj: a tăiat până la 80% din gazele livrate Europei prin Nord Stream 1. Țara cea mai lovită, Germania, acuză un „joc duplicitar” al lui Putin Acordul convenit în final prevede că statele membre vor face "tot posibilul" să-şi reducă cu 15% consumul de gaze în perioada 1 august 2022 - 31 martie 2023, faţă de media ultimilor cinci ani. Acest angajament este voluntar, dar în cazul unui "risc de gravă penurie" el va deveni obligatoriu, însă mecanismul stabilit ca un compromis pentru a depăşi opoziţia statelor reticente instituie o serie de excepţii, în încercarea de a-l adapta realităţilor fiecărei ţări.

Ungaria sabotează din nou UE: este singura țară care a votat împotriva acordului pentru solidaritate energetică
Avertisment "rece" al șefei Comisiei Europene: Ne pregătim de o iarnă fără gaz rusesc
Internațional

Avertisment "rece" al șefei Comisiei Europene: Ne pregătim de o iarnă fără gaz rusesc

Fără gaz rusesc în iarna viitoare. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat miercuri Uniunea Europeană să se pregătească pentru "întreruperea completă" a gazelor din Rusia, transmite dpa. Fără gaz rusesc în iarna viitoare Şefa executivului european a declarat că Comisia intenţionează să anunţe planuri de urgenţă la nivelul UE, la jumătatea lui iulie, pentru a asigura transportul gazelor "acolo unde este cea mai mare nevoie de ele", în cazul sistării complete a furnizării de gaz rusesc. Ea a informat la zi Parlamentul European, la Strasbourg, despre progresele realizate de UE în eliminarea dependenţei de importurile de energie din Rusia, în contextul războiului din Ucraina. Invazia rusă din această ţară a declanşat sancţiuni europene împotriva Moscovei, care a reacţionat prin blocarea unor livrări. Ca urmare, importul de gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA s-a triplat, pe ansamblul UE, faţă de anul 2021, în timp ce importurile medii lunare prin conductele de gaze din Rusia a scăzut cu o treime, a arătat von der Leyen. Energia regenerabilă, în cărți Preşedinta CE a respins apelurile la temporizarea tranziţiei Uniunii către energia regenerabilă, deşi Europa se confruntă cu o criză energetică tot mai acută. "Noul mediu de securitate este cel mai bun argument pentru accelerarea dezvoltării regenerabilelor", a susţinut ea, adăugând că aceste surse de energie "ne asigură independenţa faţă de combustibilii fosili ruseşti". Citește și: Boris Johnson, mesaj foarte important în favoarea Ucrainei: Teritoriul capturat de Rusia poate fi recuperat. Întreaga comunitate internațională sprijină Kievul Concurenţa continuă pentru resursele limitate de combustibili fosili nu va face altceva decât să crească preţurile şi să îl finanţeze pe preşedintele rus Vladimir Putin, a arătat von der Leyen. "Este evident că Putin continuă să folosească energia ca pe o armă", a declarat ea, precizând că Rusia a sistat deja livrările de gaze către 12 state membre ale Uniunii Europene.

Republica Moldova, ajutată masiv de UE: țara poate exporta fără taxe în țările blocului comunitar
Eveniment

Republica Moldova, ajutată masiv de UE: țara poate exporta fără taxe în țările blocului comunitar

Moldova, exporturi fără taxe în UE. Parlamentul European a aprobat marţi, în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, liberalizarea exporturilor de produse agricole din R. Moldova în Uniunea Europeană, informează deschide.md. Moldova, exporturi fără taxe în UE Decizia a fost luată cu 572 de voturi pentru, 28 împotrivă şi 32 de abţineri, notează sursa citată. Legislativul comunitar a adoptat astfel propunerea Comisiei Europene de a dubla, timp de un an, cotele de export, adică volumul de marfă pentru care nu se aplică taxe vamale, la cele şapte produse pentru care sunt încă aplicate contingente tarifare: roşii, usturoi, struguri de masă, mere, cireşe, prune şi suc de struguri. UE a luat această decizie pentru a ajuta exportatorii moldoveni, care au de suferit din cauza invaziei ruse în Ucraina, care a dus la închiderea mai multor pieţe din Est. Recolta din 2022 poate fi exportată "Acum, Moldova poate să-şi redirecţioneze o parte din exporturi către UE, iar acordul rapid cu privire la această măsură înseamnă că ţara poate să exporte recolta din acest an. În acest mod noi putem ajuta la stabilizarea şi dezvoltarea economiei moldoveneşti", a declarat raportoarea Marketa Gregorova, europarlamentar ceh. Citește și: EXCLUSIV Bătălie dură între doi grei ai industriei europene pentru banii Armatei: Rheinmetall vrea să preia contractul de 700 de milioane de euro al IVECO pentru camioane "Prin votul de astăzi arătăm solidaritatea Parlamentului European pentru agricultorii şi pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova. (...) Vreau ca măsura votată astăzi să nu rămână una temporară şi să fie un nou pas în direcţia integrării Republicii Moldova în piaţa unică europeană", a pledat eurodeputatul român Siegfried Mureşan, care este preşedintele Delegaţiei PE pentru relaţiile cu Republica Moldova, într-un comunicat de presă. Uniunea Europeană este deja principalul partener comercial al Republicii Moldova, aproape două treimi din exporturile moldoveneşti având ca destinaţie piaţa europeană.

Statele UE au aprobat sfârșitul motoarelor termice în 2035
Internațional

Statele UE au aprobat sfârșitul motoarelor termice în 2035

Mașinile pe combustie internă vor fi interzise din 2035. Statele membre UE au aprobat în noaptea de marţi spre miercuri planul Comisiei Europene de a reduce la zero emisiile de CO2 la maşinile noi începând din 2035, impunând astfel motoare 100% electrice, informează AFP. Această propunere, anunţată de executivul european în iulie 2021, va însemna încetarea de facto a vânzărilor de vehicule pe benzină şi diesel în UE începând cu 2035. Măsura trebuie să contribuie la atingerea obiectivelor climatice, în special neutralitatea carbonului până în 2050. Mașinile pe combustie internă vor fi interzise din 2035 La solicitarea câtorva ţări, printre care Germania şi Italia, cei 27 au convenit totuşi să ia în considerare o posibilă undă verde în viitor pentru tehnologii alternative, cum ar fi combustibilii sintetici sau motoarele hibride reîncărcabile, dacă acestea fac posibilă atingerea obiectivului de eliminare completă a emisiilor de gaze cu efect de seră la vehicule. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Miniştrii mediului din statele membre UE, reuniţi la Luxemburg, au aprobat, de asemenea, o prelungire cu cinci ani a scutirii de obligaţii în materie de CO2 acordate producătorilor de nişă sau celor care produc mai puţin de 10.000 de vehicule pe an, până la sfârşitul anului 2035. Această clauză, denumită uneori "amendamentul Ferrari", vizează în special mărcile de lux. Aceste măsuri urmează să fie acum negociate cu europarlamentarii care şi-au stabilit, de asemenea, luna aceasta poziţia faţă de propunerea Comisiei Europene, potrivit Agerpres. "Aceasta constitue o mare provocare pentru industria noastră de automobile", a recunoscut ministrul francez pentru tranziţie ecologică, Agnes Pannier-Runacher, care a prezidat întâlnirea de marţi. Ea a spus însă că reprezintă o necesitate în faţa concurenţei din partea Chinei şi a SUA, care au pariat în mare măsură pe vehiculele electrice, văzute ca viitor al industriei de automobile. Aceste decizii vor "permite o tranziţie planificată şi însoţită", a adăugat ministrul.

Rusia va reprezenta o amenințare uriașă pentru securitatea europeană după Ucraina, afirmă șeful armatei britanice
Internațional

Rusia va reprezenta o amenințare uriașă pentru securitatea europeană după Ucraina, afirmă șeful armatei britanice

Rusia, principala amenințare la adresa securității UE. Rusia va reprezenta probabil o ameninţare şi mai mare pentru securitatea europeană după războiul în Ucraina decât a fost înainte, iar armata britanică trebuie să fie pregătită pentru această provocare, a declarat marţi şeful Statului Major General al armatei britanice, Patrick Sanders, citat de Reuters. "Deşi capabilităţile convenţionale ale Rusiei vor fi mult reduse cel puţin pentru un timp, intenţia declarată a (lui Vladimir) Putin recent de a recupera pământurile Rusiei istorice face temporar orice răgaz şi ameninţarea mai acută ca oricând", a declarat Patrick Sanders într-un discurs rostit la Royal United Services Institute, un think tank pe probleme de apărare şi securitate. Rusia, principala amenințare la adresa securității UE Sanders, numit în post mai devreme luna aceasta, s-a folosit anterior de primul său discurs pentru a avertiza că armata trebuie să fie pregătită de luptă pentru a "evita un conflict", în ceea ce a părut a fi un apel la modernizare şi eventual la suplimentarea de cheltuieli pentru apărare. "Nu ştim cum se va termina războiul în Ucraina. Dar, în majoritatea scenariilor, Rusia reprezintă o ameninţare mult mai mare pentru securitatea europeană după Ucraina decât a fost înainte", a spus el. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Armata britanică, a afirmat Sanders, trebuie să se concentreze pe perfecţionarea pregătirii trupelor sale, astfel încât acestea să poată fi desfăşurate rapid, pe lupta în zone urbane şi refacerea stocurilor. "Nu suntem în război, dar trebuie să acţionăm rapid, astfel încât să nu fim atraşi într-unul din cauza eşecului de a descuraja o expansiune teritorială", a spus generalul Sanders, potrivit Agerpres. "De acum, armata va avea obiectivul unic de a se mobiliza pentru a face faţă ameninţării de astăzi şi astfel să prevină un război în Europa", a afirmat el.

Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar "cât ai pocni din degete"
Internațional

Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar "cât ai pocni din degete"

Zelenski amenință să anihileze militar Transnistria. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat luni la Kiev că ţara sa este "fragilă şi vulnerabilă" şi are nevoie de ajutor pentru a rămâne "parte a lumii libere", în timp ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut un răspuns coordonat al ţărilor lor în faţa ameninţărilor Rusiei, relatează Reuters şi CNN. Maia Sandu: Moldova și Ucraina, în familia europeană "Republica Moldova este o ţară fragilă şi vulnerabilă (...) Ucraina şi Republica Moldova au nevoie de ajutor. Vrem ca acest război (în Ucraina) să înceteze, această agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei să fie oprită cât mai curând posibil. Vrem să rămânem parte a lumii libere", a subliniat Maia Sandu, în timp ce vizita suburbii ale Kievului unde au avut loc lupte şi care au suferit ocupaţia trupelor ruse. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev "Cetăţenii R. Moldova şi Ucrainei merită să aibă o viaţă paşnică şi prosperă, în familia europeană", iar conducerile celor două state au datoria să le ofere oamenilor un asemenea viitor, a spus ea apoi, la o conferinţă de presă comună cu Volodimir Zelenski, potrivit deschide.md. Maia Sandu a menţionat că în cadrul discuţiilor şi-a exprimat admiraţia pentru curajul cu care ucrainenii îşi apără ţara în faţa agresiunii ruse şi a asigurat că Republica Moldova este alături de Ucraina. Zelenski: Să răspundem coordonat Rusiei "Vom continua să susţinem refugiaţii ucraineni adăpostiţi în Moldova. Vom consolida capacitatea de transport şi de tranzit pe teritoriul moldovenesc pentru a organiza coridoare de transport de mărfuri dinspre şi înspre Ucraina. Este obligaţia noastră morală, de vecini şi de prieteni să-i ajutăm", a adăugat ea. Maia Sandu şi Volodimir Zelenski au convenit ca ţările lor să colaboreze în domeniul economic şi energetic, precum şi în procesul de aderare la Uniunea Europeană, după ce au primit săptămâna trecută statutul de ţări candidate. "Ţările noastre au ameninţări cu o rădăcină comună, create de agresiunea Rusiei şi de politicile Rusiei. Dacă ameninţările au rădăcini comune, atunci noi trebuie să avem un răspuns coordonat faţă de ele", a spus la rândul său Volodimir Zelenski la conferinţa de presă comună cu Maia Sandu. Sprijin de la Kiev în problema Tiraspolului Pe de altă parte, Zelenski a reiterat că "Ucraina rămâne un garant" al soluţionării dosarului cu privire la Transnistria şi "va asista activ (Republica) Moldova să meargă mai departe" în reglementarea situaţiei din această provincie separatistă prorusă unde sunt staţionate trupe ruseşti. Dar un eventual atac al acestor trupe asupra regiunii ucrainene Odesa "va fi ca o palmă, la care Ucraina va răspunde cu o lovitură", a mai spus Zelenski, potrivit presei ucrainene citate de unimedia.info. "Este foarte important pentru ambele ţări. Am abordat astăzi această problemă şi posibilele riscuri cu preşedinta Maia Sandu (...) Dacă se va întâmpla, cred că va fi o greşeală globală. Primim anumite semnale. Sunt neplăcute", a insistat Zelenski. Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a negat luna trecută orice intenţie cu privire la un atac din Transnistria. Zelenski amenință să anihileze militar Transnistria "Transnistria nu reprezintă o ameninţare pentru statele vecine, respectă neutralitatea şi rămâne angajată faţă de principiile rezolvării tuturor problemelor la masa negocierilor", a menţionat în luna mai Krasnoselski, potrivit unimedia.info. Transnistria s-a confruntat în acea perioadă cu o serie de atacuri pentru care separatiştii proruşi din această regiune a Republicii Moldova acuză Ucraina. Anterior, în aprilie, unul dintre consilierii lui Zelenski, Oleksii Arestovici, a sugerat că trupele ruse din Transnistria ar putea ataca Republica Moldova şi a îndemnat Chişinăul ca într-o astfel de eventualitate să ceară ajutor militar din partea României şi Ucrainei, el susţinând că aceasta din urmă ar putea rezolva problema transnistreană "cât ai pocni din degete". Negocierile în formatul 5+2 (Republica Moldova, Rusia, Ucraina, Transnistria, OSCE, plus cei doi observatori - UE şi SUA), cu privire la soluţionarea conflictului transnistrean, sunt în continuare în impas.

Schizofrenie la Moscova în legătură cu deschiderea ușii UE pentru Ucraina și Moldova: Putin spune că nu are nimic împotrivă, MAE rus denunță o "abordare agresivă"
Internațional

Schizofrenie la Moscova în legătură cu deschiderea ușii UE pentru Ucraina și Moldova: Putin spune că nu are nimic împotrivă, MAE rus denunță o "abordare agresivă"

Putin joacă nepăsarea față de UE. Diplomaţia rusă a transmis vineri mesaje diferite despre decizia statelor UE de a acorda Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate pentru aderarea la blocul comunitar. "O acaparare geopolitică a spaţiului CSI" Purtătoarea de cuvânt a MAE rus a afirmat că aceasta ilustrează o strategie occidentală de izolare a Rusiei şi ea va avea "consecinţe negative", în timp ce ministrul de externe Serghei Lavrov a apreciat că o aderare a celor două ţări la UE nu prezintă "niciun risc" pentru Rusia, potrivit declaraţiilor redate de agenţiile Reuters şi AFP. Această decizie "confirmă că o acaparare geopolitică a spaţiului CSI (Comunitatea Statelor Independente, ce reuneşte mai multe dintre fostele republici sovietice - n.r.) continuă activ pentru a izola Rusia", a menţionat într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova. "Metode de şantaj politic şi economic" "Ei nu se gândesc la consecinţele negative ale unui asemenea pas", a adăugat Zaharova. Potrivit acesteia, UE are ca obiectiv "să stabilească cu regiunile din vecinătatea sa relaţii bazate pe principiul stăpân-sclav". Mai mult, Bruxelles-ul apelează la "metode de şantaj politic şi economic" şi exercită presiuni asupra statelor candidate să adopte "sancţiuni ilegitime" împotriva Moscovei, mai remarcă purtătoarea de cuvânt a MAE rus. "Această abordare agresivă a UE are potenţialul de a crea noi diviziuni şi noi crize mult mai profunde în Europa", conchide Maria Zaharova. "O afacere internă a Europei" Mai devreme în aceeaşi zi, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, a declarat că acordarea statutul de ţări candidate la UE pentru Ucraina şi Republica Moldova este "o afacere internă a Europei", el acuzând însă în acelaşi timp Occidentul că doreşte război cu Rusia, notează AFP. Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” Pentru Moscova este "important" ca "toate aceste procese să nu creeze şi mai multe probleme Rusiei", a explicat Peskov, la patru luni după declanşarea agresiunii militare ruse asupra Ucrainei, în urma căreia ţările occidentale au impus sancţiuni Rusiei şi au oferit armament Ucrainei. Putin joacă nepăsarea față de UE La rândul său, ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a estimat că o aderare a Ucrainei şi Republicii Moldova la UE nu prezintă "niciun risc" pentru Rusia, întrucât UE nu este o alianţă militară, şi a amintit că nici preşedintele Putin nu se împotriveşte acestei aderări. O astfel de declaraţie a liderului de la Kremlin, cu referire la Ucraina, a fost făcută vinerea trecută. "Nu avem nimic împotrivă, este decizia lor suverană să adere sau nu la uniuni economice (...) Este treaba lor, a poporului ucrainean", a declarat preşedintele rus în timpul Forumului economic de la Sankt Petersburg. "Spre deosebire de NATO, UE nu este o alianţă militară", aşadar "în ce priveşte integrarea lor economică, alegerea le aparţine" ucrainenilor, a clarificat Putin poziţia Rusiei pe acest subiect. Totuşi, preşedintele rus a estimat că "Ucraina se va transforma într-o semi-colonie" a ţărilor occidentale dacă aderă la UE. "Este părerea mea", a adăugat el.

Statutul de țară candidată la UE este "lumina de la capătul tunelului", spune Maia Sandu
Internațional

Statutul de țară candidată la UE este "lumina de la capătul tunelului", spune Maia Sandu

Speranțe europene pentru Moldova. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat vineri că acordarea statutului de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană (UE) reprezintă "lumina de la capătul tunelului" şi un obiectiv pentru care instituţiile şi societatea ţării lucrează de ani de zile, relatează EFE. "Statutul de ţară candidată ne oferă o direcţie clară de dezvoltare şi, mai important, ne dă speranţă. Suntem o ţară mică care va fi mai sigură în familia UE", a declarat ea într-o conferinţă de presă privind decizia luată joi seara de Cei 27. Speranțe europene pentru Moldova În discursul său, transmis în direct la televiziunea publică, Sandu a avertizat că statutul "nu schimbă lucrurile peste noapte", dar pentru moldoveni "este o speranţă, lumina de la capătul tunelului". "Apartenenţa la UE înseamnă să faci parte din piaţa UE. Pentru cetăţeni, apropierea de UE înseamnă garantarea drepturilor şi libertăţilor lor şi mai multe oportunităţi aici, acasă". Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” Preşedinta a subliniat că bucuria pentru obţinerea de către Republica Moldova a statutului de candidat la UE este umbrită de criza majoră provocată de războiul din Ucraina. Potrivit acesteia, nu există niciun domeniu al vieţii sociale şi economice care să nu fie afectat de război, creşterea preţurilor la combustibil şi nu numai, toate au fost afectate în mod dramatic de război. Aceste crize au cauze externe, iar instrumentele cu care ne putem apăra împotriva lor sunt limitate. Maia Sandu a subliniat că moldovenii "s-au mobilizat în mod exemplar pentru a-i ajuta pe refugiaţii ucraineni" şi a făcut apel la aceeaşi mobilizare pentru a aduce standardele moldoveneşti mai aproape de cele europene, potrivit Agerpres. Pe cetăţenii moldoveni îi aşteaptă "o muncă grea şi îndelungată pentru a construi o Moldovă europeană", iar autorităţile moldovene îşi vor asuma "orice cost politic" pentru a atinge acest obiectiv, a mai spus preşedinta Republicii Moldova.

Candidatura Ucrainei la UE, catalogată drept o "afacere internă a Europei" de Rusia
Internațional

Candidatura Ucrainei la UE, catalogată drept o "afacere internă a Europei" de Rusia

Kremlinul a calificat vineri drept o ''afacere internă a Europei'' decizia şefilor de stat şi de guvern ai Uniunii Europene (UE) de a acorda Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate la aderarea la UE, relatează AFP. "Este o afacere internă europeană", le-a declarat jurnaliştilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, subliniind că este "important" pentru Moscova ca "toate aceste procese să nu creeze mai multe probleme Rusiei şi (...) în relaţiile acestor ţări cu Rusia". Rușii nu se simt deranjați de candidatura Ucrainei la UE El a afirmat totodată că speră ca această decizie să nu conducă la o deteriorare a relaţiilor dintre Moscova şi Bruxelles, care în prezent sunt la un nivel atât de scăzut "încât este foarte dificil să fie şi mai mult deteriorate". Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a denunţat, de asemenea, dorinţa Republicii Moldova "de a deveni mai europeană decât europenii înşişi". Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” El a reamintit că Turcia, care este ţară candidată la UE de circa douăzeci de ani, "nu a reuşit niciodată să avanseze mai mult. Însă, în acelaşi timp, a devenit o ţară suverană şi independentă", a mai spus Peskov. Şefii de stat şi de guvern ai Uniunii Europene au acordat joi Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de țări candidate la aderarea la clubul comunitar, după ce săptămâna trecută Comisia Europeană (CE) a făcut o recomandare în acest sens. Această decizie marchează începutul unui proces lung şi complex în vederea aderării la forul comunitar, potrivit Agerpres. Consiliul European a decis să recunoască "perspectiva europeană" a Georgiei, dar nu i-a acordat încă statutul de candidat.

UE trebuie să cumpere energie în mod colectiv pentru a preveni criza din timpul iernii, spune premierul belgian
Internațional

UE trebuie să cumpere energie în mod colectiv pentru a preveni criza din timpul iernii, spune premierul belgian

UE caută soluții pentru a preveni criza energetică. Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să cumpere energie în mod colectiv și să implementeze plafoane de preț la gaze pentru a preveni ceea ce ar putea fi o iarnă grea, a declarat vineri premierul belgian Alexander De Croo. Ne îndreptăm spre o iarnă care ar putea fi dificilă. Putem trece peste această perioadă dificilă doar dacă lucrăm împreună", a declarat De Croo înaintea reuniunii Consiliului European de la Bruxelles. UE caută soluții pentru a preveni criza energetică "Trebuie să formăm un bloc energetic, trebuie să cumpărăm energie în mod colectiv, trebuie să ne folosim de plafoanele de preț și trebuie să ne coordonăm mai bine între noi", a adăugat el. De Croo a continuat spunând că Comisia Europeană "ar trebui să preia cu adevărat conducerea în acest moment". Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” Dacă operăm fiecare pe cont propriu, nu vom putea ieși din această situație", a subliniat el.Europa a încercat să își reducă dependența de gazele naturale rusești de la invazia din Ucraina de la sfârșitul lunii februarie. Criza energetică a Europei a escaladat luna aceasta, când Moscova a redus și mai mult livrările către Germania, Italia și alți membri ai Uniunii Europene. Douăsprezece țări UE au fost afectate până în prezent de reducerile de aprovizionare cu gaze rusești, a declarat joi șeful politicii climatice a blocului, Frans Timmermans. Aprovizionarea cu gaze în UE este "garantată în prezent", dar situația "trebuie luată în serios", a declarat joi Comisia Europeană, potrivit CNN. Joi, UE și Norvegia au convenit să își consolideze în continuare cooperarea în domeniul energetic, asigurând UE cu livrări suplimentare de gaze.

UE afirmă că va "lucra rapid la o nouă creștere a sprijinului militar" pentru Ucraina
Internațional

UE afirmă că va "lucra rapid la o nouă creștere a sprijinului militar" pentru Ucraina

UE va continua să sprijine militar Ucraina. Uniunea Europeană spune că va lucra "rapid" la creșterea sprijinului militar pentru Ucraina și va lucra la o asistență financiară suplimentară. Într-un comunicat de presă după prima zi a summitului UE de două zile, Consiliul European a declarat: "Uniunea Europeană rămâne ferm angajată să ofere un sprijin militar suplimentar pentru a ajuta Ucraina să își exercite dreptul inerent de autoapărare împotriva agresiunii rusești și să își apere integritatea teritorială și suveranitatea. În acest scop, Consiliul European solicită Consiliului să lucreze rapid la o nouă creștere a sprijinului militar." UE va continua să sprijine militar Ucraina De asemenea, Consiliul European a îndemnat Rusia "să înceteze imediat să mai atace instalațiile agricole și să scoată cereale și să deblocheze Marea Neagră, în special portul Odesa, pentru a permite exportul de cereale și operațiunile comerciale de transport maritim", acuzând Rusia pentru criza globală a securității alimentare. Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” "Rusia, prin faptul că a transformat alimentele în arme în războiul său împotriva Ucrainei, este singura responsabilă pentru criza globală de securitate alimentară pe care a provocat-o", a declarat acesta. Consiliul European a condamnat, de asemenea, "atacurile nediscriminatorii ale Rusiei împotriva civililor și a infrastructurii civile", adăugând că "dreptul umanitar internațional, inclusiv în ceea ce privește tratamentul prizonierilor de război, trebuie respectat", potrivit CNN. "Rusia, Belarus și toți cei responsabili de crime de război și de celelalte crime cele mai grave vor fi trași la răspundere pentru acțiunile lor, în conformitate cu dreptul internațional", a declarat acesta.

Consiliul European a acordat joi Ucrainei și Republicii Moldova statutul de ţări candidate la aderarea UE
Internațional

Consiliul European a acordat joi Ucrainei și Republicii Moldova statutul de ţări candidate la aderarea UE

Ucraina și Moldova au primit statutul de țări candidate la UE. Şefii de stat şi de guvern ai Uniunii Europene (UE) au acordat joi Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate la aderarea la clubul comunitar, după ce săptămâna trecută Comisia Europeană (CE) a făcut o recomandare în acest sens, transmit agenţiile internaţionale de presă. Liderii celor 27 au făcut, la summitul de la Bruxelles, primul pas spre aderarea celor două ţări, un proces care poate fi reversibil dacă acestea nu se vor conforma reformelor cerute de CE în ceea ce priveşte independenţa justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate sau aplicarea legii care limitează puterea oligarhilor. Ucraina și Moldova au primit statutul de țări candidate la UE Ziua de "astăzi marchează un pas crucial în drumul vostru spre UE", a scris preşedintele Consiliului European, Charles Michel, pe Twitter, felicitându-i pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi pe preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, şi popoarele lor. "Avem un viitor împreună", a adăugat el, scriind pe Twitter şi în limbile celor două ţări ţări, potrivit AFP. https://twitter.com/CharlesMichel/status/1540037281444241409 Consiliul European a decis să recunoască "perspectiva europeană" a Georgiei, dar nu i-a acordat încă statutul de candidat. Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” Acordarea candidaturii Ucrainei şi Republicii Moldova a fost garantată înainte de începerea summitului, dar a durat mai mult decât era prevăzut iniţial pentru ca liderii să o aprobe, deoarece aprobarea a fost precedată de o discuţie mai amplă privind viitorul procesului de extindere a Balcanilor de Vest, potrivit unor surse diplomatice, relatează EFE. Discuţia a fost declanşată de frustrarea exprimată public de liderii Albaniei, Macedoniei de Nord, Serbiei şi Kosovo la finalul summitului UE cu Balcanii de Vest de joi dimineaţă, care s-a încheiat fără un progres în procesul lor de aderare. "Ceea ce se întâmplă acum este o problemă gravă şi o lovitură serioasă pentru credibilitatea UE. Pierdem timp preţios de care nu dispunem", a declarat premierul Macedoniei de Nord, Dimitar Kovacevski, referindu-se la veto-ul Bulgariei privind începerea negocierilor de aderare cu Skopje şi Tirana. Ca urmare a acestor plângeri, Austria şi Slovenia, în special, au făcut presiuni pentru ca disponibilitatea UE de a primi Balcanii să fie mai clară în concluziile summitului european, potrivit EFE. https://twitter.com/ZelenskyyUa/status/1540038995178037249 La sfârşitul anului, Comisia urmează să facă o primă evaluare a reformelor solicitate Ucrainei şi Republicii Moldova, care se referă în special la lupta împotriva corupţiei şi la independenţa sistemului judiciar. Următoarea etapă, deschiderea negocierilor oficiale, va necesita din nou unanimitatea celor 27 de state membre, potrivit Agerpres. https://twitter.com/sandumaiamd/status/1540042435186892801 Aceste negocieri nu sunt încă deschise pentru Macedonia de Nord şi Albania, care sunt candidate din 2005 şi, respectiv, 2014. Ţările din Balcanii de Vest şi-au exprimat joi frustrarea faţă de ritmul lent al procesului de aderare, consemnează şi AFP.

Zelenski spune că aderarea la UE este viitorul ales al Ucrainei: "Ne-am sacrificat mult pentru asta"
Internațional

Zelenski spune că aderarea la UE este viitorul ales al Ucrainei: "Ne-am sacrificat mult pentru asta"

Ucraina va face parte din familia UE. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că aderarea la UE este "alegerea Ucrainei în ceea ce privește viziunea noastră de viitor". "Astăzi sau mâine, și știu că știți acest lucru, avem o mare șansă de a primi statutul de candidat la aderarea la UE", a declarat Zelenski în timpul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri după discursul său virtual la Universitatea Ebraică din Ierusalim. Ucraina va face parte din familia UE "Ucraina și-a făcut propria alegere, … un viitor mai apropiat de Uniunea Europeană și în curând vom face parte din această familie. Ne-am sacrificat mult pentru asta", a spus el. "Dar, cel mai important, aceasta este alegerea noastră - alegerea viziunii noastre de viitor". Citește și: Kaliningrad poate declanșa un conflict direct între Rusia și NATO, dacă Moscova decide să atace Lituania. SUA: Un atac împotriva unui membru e un atac împotriva tuturor Zelenski a declarat că, după ce războiul se va încheia, Ucraina se va concentra pe "construirea unui stat european care va face parte din UE", dar amenințarea din partea Rusiei va rămâne. "Vom înțelege foarte clar că vecinul nostru este Rusia și că Rusia, chiar dacă terminăm războiul și câștigăm, peste 10 sau 20 de ani Rusia ne poate ataca din nou. Nu spun că acest lucru se va întâmpla, dar există o posibilitate." Zelenski a declarat că dezvoltarea instituțiilor de securitate ale Ucrainei va fi o parte importantă a procesului de reconstrucție. "Securitatea în toate spațiile publice - începând de la granițele țării noastre și până în centru", a spus el, potrivit CNN. "Am pregătit o mulțime de proiecte de legi, o mulțime de reforme", a adăugat el.

Putin, "generos" în timp ce ține degetul pe butonul nuclear: Nu avem nimic împotrivă ca Ucraina să adere la UE și nici să exporte cereale. Vom folosi arme nucleare dacă va fi necesar
Internațional

Putin, "generos" în timp ce ține degetul pe butonul nuclear: Nu avem nimic împotrivă ca Ucraina să adere la UE și nici să exporte cereale. Vom folosi arme nucleare dacă va fi necesar

Putin, cu degetul pe butonul nuclear. Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat vineri că Rusia nu are obiecţii faţă de aderarea Ucrainei la UE, întrucât aceasta din urmă nu este o alianţă militară, spre deosebire de NATO, relatează agenţiile AFP şi Reuters. Ucraina în UE, "semi-colonie" a Vestului "Nu avem nimic împotrivă, este decizia lor suverană să adere sau nu la uniuni economice (...) Este treaba lor, a poporului ucrainean", a declarat preşedintele rus în timpul Forumului economic de la Sankt Petersburg. "Spre deosebire de NATO, UE nu este o alianţă militară", aşadar "în ce priveşte integrarea lor economică, alegerea le aparţine" ucrainenilor, a lămurit Putin poziţia Rusiei pe acest subiect. Citește și: Putin, nevoit să-şi amâne discursul la Forumul de la Sankt Petersburg, din cauza unui atac cibernetic Totuşi, preşedintele rus a estimat că "Ucraina se va transforma într-o semi-colonie" a ţărilor occidentale dacă aderă la UE. "Este părerea mea", a adăugat el. Pe de altă parte, Putin a apreciat că după încheierea "operaţiunii militare speciale", adică a războiului declanşat de Rusia prin agresiunea asupra Ucrainei, relaţiile ruso-ucrainene se vor normaliza. "Mai devreme sau mai târziu, situaţia va reveni la normal", crede el. Companiile occidentale, dorite în Rusia Liderul de la Kremlin s-a arătat încrezător şi faţă de revenirea pe piaţa rusească a companiilor occidentale, mai ales europene, care s-au retras în urma sancţiunilor impuse Rusiei după agresiunea asupra Ucrainei. El a insistat pe de altă parte că ofensiva militară rusă în Ucraina nu este cauza dificultăţilor economice mondiale, în special a creşterii preţurilor la energie, acestea fiind provocate de "erorile sistemice" ale Occidentului, care și-ar provoca singur inflaţie prin "tipărirea de bani". "Îi auzim pe toţi vorbind despre o pretinsă (...). Acesta este rezultatul erorilor sistemice ale administraţiei americane şi ale birocraţiei europene (...). Pentru ei, operaţiunea noastră este un colac de salvare care le permite să pună totul pe seama noastră", a opinat Putin. Kremlinul vrea porturi ucrainene fără mine Liderul rus a adăugat că țara sa nu va împiedica exporturile de cereale din Ucraina şi este dispusă să garanteze securitatea navelor care le transportă, dar Ucraina trebuie să-şi demineze porturile de la Marea Neagră, a declarat vineri preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit agenţiilor DPA şi EFE. "Nu noi am minat porturile", a spus el la Forumul economic de la Sankt Petersburg, reafirmând o condiţie a Moscovei deja respinsă de Kiev, care se teme că, dacă-şi deminează zona de coastă, devine şi mai vulnerabilă în faţa unui eventual atac rusesc de pe mare, deşi Rusia a promis că nu va profita de o eliminare a minelor pentru a porni un astfel de atac în agresiunea sa militară intrată vineri în cea de-a 114-a zi. Putin, cu degetul pe butonul nuclear Putin a dat asigurat că ţara sa va recurge la folosirea armelor nucleare doar "dacă este necesar" pentru a-şi apăra suveranitatea, relatează agenţia EFE. "Nu suntem o ameninţare, dar toţi trebuie să ştie ce avem noi şi ce vom folosi dacă este necesar pentru apărarea suveranităţii noastre", a spus Putin în timpul Forumului economic de la Sankt Petersburg. El a catalogat drept "iresponsabile" declaraţiile unor oficiali occidentali conform cărora Rusia ameninţă omenirea cu armele sale nucleare. Cât despre o posibilă confruntare militară directă a Rusiei cu Occidentul ca urmare a războiului pornit de Moscova în Ucraina, Putin a răspuns că ţările occidentale au declarat de fapt în trecut "război pe scară extinsă" unor ţări precum Irak, Libia, Afganistan sau Iugoslavia.

Comisia Europeană recomandă ca Ucraina, Republica Moldova și Georgia să fie desemnate state candidate pentru aderarea la UE
Internațional

Comisia Europeană recomandă ca Ucraina, Republica Moldova și Georgia să fie desemnate state candidate pentru aderarea la UE

Moldova, Ucraina și Georgia, drum deschis către UE. Comisia Europeană (CE) recomandă ca Ucraina, Republica Moldova și Georgia să fie desemnate state candidate la aderarea la Uniunea Europeană (UE). Șefa CE a menționat că în ciuda războiului Ucraina îndeplinește multe condiții de aderare însă a insistat pentru reformarea legilor privind drepturile minorităților. Moldova, Ucraina și Georgia, drum deschis către UE Executivul UE a aprobat vineri acest lucru, dar cele două țări vor trebui să îndeplinească o serie de condiții în viitor în ceea ce privește statul de drept, justiția și lupta împotriva corupției. "Cu condiţia ca liderii ţării să menţină cursul" în ceea ce priveşte reformele economice şi lupta împotriva corupţiei, "credem că ţara are potenţialul de a se ridica la înălţimea cerinţelor" unei candidaturi, a declarat ea într-o conferinţă de presă. Recomandarea este deosebit de semnificativă pentru Ucraina, care a investit atât de mult din viitorul său politic într-o relație mai strânsă cu Europa, deoarece caută sprijin moral pentru a contracara agresiunea rusă. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină "Ucraina este un stat european care a dovedit din plin că aderă la valorile pe care se bazează Uniunea Europeană", se arată în recomandare. "Prin urmare, Comisia recomandă ca Ucrainei să i se acorde statutul de candidat, în condițiile în care aceasta va lua o serie de măsuri specifice. Recomandările Comisiei Europene vor trebui aprobate de Consiliul Uniunii Europene şi de Parlamentul European. Nu este clar cât va dura procesul de integrare sau dacă se va finaliza. Spre exemplu, negocierile pentru integrarea Albaniei, Macedoniei de Nord şi Muntenegrului stagnează de câţiva ani, iar Turcia a primit statutul de candidat din 1999 şi nu se întrevăd perspective de aderare la UE, relatează Agerpres.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră