luni 11 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ue

466 articole
Eveniment

Prețurile energie s-au prăbușit în zona UE

O zi după ce vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a anunțat că prețul gazului va ajunge la 5.000 euro/ 1.000 metri cubi, toate prețurile de referință la energie s-au prăbușit, în zona UE. Prețurile la energie s-au prăbușit în zona UE „Prețurile la energie, în Europa, au scăzut dând semne că regiunea își intensifică eforturile pentru a reduce criza care amenință să o arunce în recesiune odată cu apropierea iernii. Prețul la energia germană pentru anul viitor a scăzut cu până la 26%, în timp ce gazul natural olandez a scăzut cu până la 11%”, arată Bloomberg. Prețul la energia germană, pentru anul viitor, a scăzut cu 20%, ajungând la 610 de euro pe megawat/oră, la ora 9:50 a.m. la Londra. Aceasta este o scădere extremă față de recordul de 1.050 de euro atins luni. Prețul gazului olandez a scăzut cu 4,3%, la 261 de euro pe megawat/ oră. Săptămâna trecută, contractele stabileau prețuri record, mai arată agenția. European energy prices plunge on signs that the region is stepping up efforts to curb a crisis that threatens to tip the region into recession with winter approaching https://t.co/RBHBd8QhAN— Bloomberg UK (@BloombergUK) August 30, 2022 „Din cauza faptului că preţul gazelor a crescut, ajungând la 3.500 de euro per mia de metri cubi, sunt nevoit să revizuiesc în sus costul așteptat, care va ajunge la 5.000 de euro până la sfârșitul lui 2022”, a scris Medvedev pe canalul său Telegram și, adresându-se şefilor de stat europeni, a încheiat postarea scriind „Salutări călduroase”. Citește și: Moscova se grăbește să catalogheze contraofensiva ucraineană în Herson drept „eșec lamentabil”. De fapt, forțele ruse au pierderi grele Uniunea Europeană se pregătește să intervină pe termen scurt pentru a atenua creșterea costurilor cu energia, care au alimentat inflația și au crescut riscurile de recesiune. Depozitele de gaze din regiune se umplu rapid, crescând șansele ca Europa să treacă peste iarnă. ?How is that green thing working out in Europe??“He warned that a 90 per cent rise in market energy prices in August would all but ensure a significant downturn on the Continent, driving the single currency further below parity with the dollar.”https://t.co/AXNs5BFnuc— Stanley Morrical (@MorricalINS) August 30, 2022

Prețurile la energie s-au prăbușit în zona UE Foto: Twitter
Criza energiei în UE se adâncește (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Criza energiei în UE se adâncește

Criza energiei în UE se adâncește. Cancelarul austriac, Karl Nehammer, a cerut duminică Uniunii Europene "să decupleze preţul energiei electrice de cel al gazelor", pentru a scădea facturile la curent, transmite AFP. Criza energiei în UE se adâncește Şeful guvernului de la Viena a afirmat că subiectul va fi discutat la o reuniune de urgenţă şi că "preţul electricităţii trebuie să scadă", iar preşedintele rus Vladimir Putin nu trebuie lăsat să decidă zilnic în locul europenilor. "Trebuie să oprim această nebunie care loveşte în prezent pieţele de energie", a arătat Nehammer într-un comunicat. El a apreciat că paşii în acest sens pot fi făcuţi doar în cadru european, nu la nivel naţional. Citește și: EXCLUSIV Trupa Phoenix a fost plătită din donațiile pentru construcția unui spital mobil promis de George Simion. Covaci, despre foștii colegi care l-au criticat: „Niște nesimțiți!” Premierul ceh Petr Fiala, a cărui ţară asigură semestrul acesta preşedinţia Uniunii Europene, anunţase vineri că Cehia va convoca o reuniune de urgenţă a miniştrilor energiei. După şase luni de război în Ucraina, preţul energiei în Europa a atins la sfârşitul acestei săptămâni noi recorduri. Una din cauze este reducerea livrărilor de gaze din Rusia către UE, unde 20% din energia electrică se produce în termocentrale pe gaz.

România a donat Ucrainei echipamente militare (sursa: presidency.ro)
Eveniment

România a donat Ucrainei echipamente militare

România a donat Ucrainei echipamente militare începând cu 27 februarie 2022, respectiv din a patra zi a războiului declanșat de Federația Rusă prin invadarea țării vecine, iar costurile donațiilor efectuate de statul român până pe 4 martie sunt rambursate parțial de către Uniunea Europeană, se arată într-un document al Ministerul Apărării Naționale (MapN), analizat de Profit.ro. România a donat Ucrainei echipamente militare Conform acestuia, doar în perioada 27 februarie – 11 martie, statele membre UE au efectuat donații militare către regimul de la Kiev în valoare totală de aproape 600 milioane euro. "La data de 28 februarie 2022, Consiliul UE a adoptat două Decizii privind asistența Forțelor armate din ucraina (UAF) cu echipamente pentru apărare, atât letale, cât și non-letale. (...) Prin aceste acte juridice, s-a convenit ca ministerele Apărării din statele membre UE (inclusiv MapN) sunt actori de implementare pentru măsurile de asistență acordate UAF, stabilind baza legală pentru rambursarea echipamentelor donate UAF de către ministerele apărării. Citește și: Sistemele americane de rachete HIMARS de mare precizie și rază medie de acțiune schimbă jocul în Ucraina: o bază rusească din Herson a fost făcută una cu pământul. Panică în Crimeea Drept urmare, pentru sumele rambursate agreate de Comitetul EPF pentru pilonul de asistență (în care România este reprezentată de MAE), administratorul EPF (de la Comisia Europeană) urmează să semneze contracte (acorduri de contribuție) cu ministerele Apărării care au donat echipamente către UAF", scrie în document.

România, una din cele mai mari creșteri economice din UE
Politică

România mari creșteri economice din UE

România a avut una din cele mai mari creșteri economice din UE, în trimestrul II al anului 2022, arată datele Eurostat. De exemplu, în ceea ce privește creșterea PIB în trimestrul II din 2022, comparativ cu trimestrul I din acest an, doar Olanda a înregistrat date mai bune - însă Eurostat nu publicase, în această dimineață, datele din cinci țări, printre care Estonia, Irlanda sau Grecia. România, una din cele mai mari creșteri economice din UE Astfel, Eurostat arată că România a înregistrat o creștere de 2,1% în trimestrul II comparativ cu trimestrul precedent. Olanda a avut o creștere de 2,6%. Suedia - 1,4%, iar Spania - 1,1%. Mai multe țări, precum Letonia, Litunia, Polonia sau Portugalia au înregistrat o scădere a PIB. Germania, 0,0 - trimestrul II comparat cu trimestrul I din 2022. În ceea ce privește evoluția PIB-ului în trimestrul II, raportat la același trimestru din anul 2021, România a avut o creștere de 5,3%. Slovenia: 8,3%. Și Portugalia, Cipru, Spania și Ungaria au înregistrat evoluții mai bune decât România. Citește și: ANALIZĂ Expert militar apropiat Kremlinului: armata rusă folosește tactici din primul război mondial, ucrainenii sunt războinici talentați. Echipamentele, la nivelul URSS INS arăta, azi, că în semestrul I 2022, comparativ cu semestrul I 2021, PIB-ul a crescut cu 5,8%. #Eurozone GDP Increases by 0.6% in 2nd Quarter - EurostatSeasonally adjusted Gross domestic product in the common currency area rose by 0.6% during the period, down from 0.7% in the prior quarter. Economists had forecast the reading to remain steady at 0.7%.#EUR #Europe #USD pic.twitter.com/eOrZi0nCaT— FxOverseas (@FxOverseas) August 17, 2022 Eurostat arată că în trimestrul II din 2022, comparativ cu trimestrul I; economia din zona euro a crescut cu 0,6% iar numărul persoanelor ocupate cu 0,3%. Euro area #employment +0.3% in Q2 2022, +2.4% compared with Q2 2021: flash estimate from #Eurostat https://t.co/bYt00lP3Fa pic.twitter.com/8tSSu7He2n— EU_Eurostat (@EU_Eurostat) August 17, 2022

Zelenski vrea interzicerea vizelor pentru ruși (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski vrea interzicerea vizelor pentru ruși

Zelenski vrea interzicerea vizelor pentru ruși. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a lansat vineri seara un nou apel către statele Uniunii Europene să interzică vizele pentru cetăţenii ruşi pentru a evita ca blocul să devină un "supermarket" deschis oricui are mijloacele necesare pentru a intra, informează Reuters. Zelenski vrea interzicerea vizelor pentru ruși Zelenski a declarat că propunerea sa nu se aplică ruşilor care au nevoie de ajutor pentru că şi-au riscat libertatea sau viaţa rezistând politicilor liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. "Trebuie să existe garanţii că ucigaşii ruşi sau complicii terorii de stat nu folosesc vizele Schengen", a spus preşedintele ucrainean într-o alocuţiune în timpul nopţii de vineri spre sâmbătă, referindu-se la vizele care acordă titularilor acces în spaţiul Schengen fără frontiere, care se întinde pe teritoriul mai multor state UE. "În al doilea rând, nu trebuie să distrugem însăşi ideea de Europa - valorile noastre europene comune. Prin urmare, Europa nu trebuie să fie transformată într-un supermarket în care nu este important cine intră şi unde principalul lucru este doar ca oamenii să plătească pentru produsele lor", a adăugat președintele ucrainean. Marile țări din UE resping ideea Zelenski a îndemnat pentru prima dată la interzicerea vizelor într-un interviu acordat săptămâna aceasta ziarului The Washington Post, afirmând că ruşii ar trebui să trăiască în propria lor lume până când îşi vor schimba filozofia. Apelul lui Zelenski nu a fost încă susţinut de marii jucători din UE. Dar el a spus că a fost încurajat de sprijinul din partea statelor baltice foste sovietice şi al Republicii Cehe, care deţine preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE. Finlanda a susţinut, de asemenea, această idee. Citește și: Putin, disperat să ocupe cât mai mult din Donbas după ce un aerodrom militar rusesc din Crimeea a fost făcut terci de un atac-surpriză. Forțele Moscovei, atacuri aeriene furibunde Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a denunţat săptămâna aceasta apelul lui Zelenski, afirmând că "orice încercare de a-i izola pe ruşi sau Rusia este un proces care nu are nicio perspectivă".

Uniunea Europeană rămâne fără cărbune rusesc (sursa: emerging-europe.com)
Internațional

Uniunea Europeană rămâne fără cărbune rusesc

Uniunea Europeană rămâne fără cărbune rusesc. Embargoul european asupra cărbunelui rusesc a intrat în vigoare miercuri la miezul nopţii, la patru luni după adoptarea sa în cadrul celui de al cincilea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei, într-un moment în care UE se confruntă cu puternice tensiuni în privinţa aprovizionării sale energetice, relatează AFP. Uniunea Europeană rămâne fără cărbune rusesc Acest embargo, decretat în aprilie de cele 27 de state comunitare, a devenit efectiv la finalul unei perioade de tranziţie de 120 de zile. Numai contractele comerciale încheiate înainte de 9 aprilie au putut fi onorate în această perioadă. Este vorba despre prima sancţiune a UE care loveşte sectorul energetic rusesc. Europenii au decis apoi, la sfârşitul lui mai, un embargo progresiv până la sfârşitul lui 2022 asupra celei mai mari părţi din petrolul rusesc. UE importa până anul trecut 45% din cărbunele său din Rusia pentru o sumă de patru miliarde de euro pe an şi anumite ţări, precum Germania şi Polonia de exemplu, care îl utilizau în producţia de electricitate, erau în mod special dependente de cărbunele rusesc. Multe țări europene au revenit la cărbune În contextul în care consumul european anual de cărbune, combustibil fosil poluant, a scăzut de la 1.200 la 427 milioane de tone între 1990 şi 2020, închiderea a numeroase mine de pe continent a contribuit la creşterea dependenţei europenilor de importuri. În ceea ce priveşte huila, achiziţiile UE din Rusia au crescut de la opt milioane de tone în 1990 (7% din importuri), la 43 de milioane în 2020 (54%). În contextul căderii livrărilor de gaz rusesc şi riscului de penurie, mai multe ţări - precum Germania, Austria, Ţările de Jos, Italia - au anunţat în ultimele luni un recurs sporit la centralele electrice pe cărbune. Citește și: VIDEO Coloniștii și turiștii ruși care se prăjeau la soare în Crimeea fug disperați, de frica rachetelor ucrainene. Imagini virale cu ambuteiaje și mămici rusoaice fugind și plângând În primele cinci luni din 2022, electricitatea produsă din arderea cărbunelui în Germania a crescut cu 20%, potrivit cabinetului Rystad. Embargoul total asupra cărbunelui rusesc îi împinge pe europeni să se aprovizioneze din alte părţi - SUA (circa 17,5% din importurile de huilă ale UE în primul semestru), Australia, Africa de Sud sau chiar Indonezia. Cea mai grea iarnă, în Polonia În contextul tensiunilor de pe pieţe, ecuaţia se anunţă complicată pentru Polonia, ţară în mod tradiţional minieră dar importatoare netă de cărbune. În contextul în care producţia locală s-a ridicat în ultimii ani la circa 55 milioane de tone pe an, Polonia trebuie să mai importe circa 12 milioane de tone, dintre care zece din Rusia. Guvernul populist naţionalist a impus de la jumătatea lui aprilie o interdicţie totală a importurilor de cărbune rusesc, provocând grave penurii şi creşteri vertiginoase ale preţurilor - tona de cărbune costă acum în Polonia de patru ori mai mult decât în urmă cu un an. Varşovia a plafonat preţurile şi a raţionalizat achiziţiile, dar capacităţile limitate ale porturilor, căilor ferate şi căilor fluviale complică creşterea importurilor, alimentând îngrijorarea privind aprovizionarea pentru iarnă, notează AFP.

Criza gazului: Ungaria sabotează iar UE (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Eveniment

Criza gazului: Ungaria sabotează iar UE

Criza gazului: Ungaria sabotează iar UE. Budapesta a calificat drept "inaplicabil" acordul prin care statele Uniunii Europene au convenit marţi asupra unei reduceri cu 15% a consumului lor de gaz natural, cu excepţii pentru unele state membre, înţelegere care survine unei noi diminuări a livrărilor de gaze ruseşti prin conducta Nord Stream 1, relatează AFP. Criza gazului: Ungaria sabotează iar UE "Este o propunere nejustificabilă, inutilă, inaplicabilă şi dăunătoare care ignoră complet interesele naţionale", a declarat presei ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto. "Le va explica ungurilor cineva de la Bruxelles că în Ungaria există gaz pe care gospodăriile şi companiile nu-l pot folosi? Este o inepţie", a adăugat oficialul ungar. El a vorbit şi despre "baza juridică îndoielnică" a acestui acord, motivând că securitatea aprovizionării energetice ţine de "responsabilitatea guvernelor naţionale" ale statelor UE. Dintre cele 27 de state ale UE, doar Ungaria a votat împotriva acordului, pentru adoptarea căruia în Consiliul UE era suficientă majoritatea calificată. Germania, țara cea mai afectată Solicitarea iniţială a Comisiei Europene a fost ca statele UE să-şi reducă uniform cu 15% consumul de gaze, astfel încât volume de gaze să devină disponibile pentru livrări către alte state membre, pentru a fi ajutată în special Germania, ţară foarte dependentă de gazul rusesc. În cazul unei sistări a livrărilor de gaze din Rusia, volume deja diminuate semnificativ de Moscova ca represalii după sancţiunile ce i-au fost impuse pentru agresiunea contra Ucrainei, un astfel de şoc major asupra primei economii a UE s-ar repercuta inevitabil asupra ansamblului blocului comunitar, de unde nevoia de "solidaritate", a motivat Comisia Europeană. Ungaria negociază direct cu Moscova Acest plan al Bruxellesului a fost însă primit cu critici de mai multe state membre, mai ales cele din sudul UE. Dacă în final acestea au votat compromisul convenit marţi, Ungaria condusă de Viktor Orban şi obişnuită cu conflictele cu instituţiile europene şi-a menţinut poziţia, aceasta şi în contextul în care Szijjarto a fost săptămâna trecută la Moscova pentru a obţine o suplimentare cu 700 de milioane de metri cubi a volumului de gaz rusesc livrat de Rusia ţării sale. Citește și: Gazprom, un nou șantaj: a tăiat până la 80% din gazele livrate Europei prin Nord Stream 1. Țara cea mai lovită, Germania, acuză un „joc duplicitar” al lui Putin Acordul convenit în final prevede că statele membre vor face "tot posibilul" să-şi reducă cu 15% consumul de gaze în perioada 1 august 2022 - 31 martie 2023, faţă de media ultimilor cinci ani. Acest angajament este voluntar, dar în cazul unui "risc de gravă penurie" el va deveni obligatoriu, însă mecanismul stabilit ca un compromis pentru a depăşi opoziţia statelor reticente instituie o serie de excepţii, în încercarea de a-l adapta realităţilor fiecărei ţări.

Fără gaz rusesc în iarna viitoare (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Fără gaz rusesc în iarna viitoare

Fără gaz rusesc în iarna viitoare. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat miercuri Uniunea Europeană să se pregătească pentru "întreruperea completă" a gazelor din Rusia, transmite dpa. Fără gaz rusesc în iarna viitoare Şefa executivului european a declarat că Comisia intenţionează să anunţe planuri de urgenţă la nivelul UE, la jumătatea lui iulie, pentru a asigura transportul gazelor "acolo unde este cea mai mare nevoie de ele", în cazul sistării complete a furnizării de gaz rusesc. Ea a informat la zi Parlamentul European, la Strasbourg, despre progresele realizate de UE în eliminarea dependenţei de importurile de energie din Rusia, în contextul războiului din Ucraina. Invazia rusă din această ţară a declanşat sancţiuni europene împotriva Moscovei, care a reacţionat prin blocarea unor livrări. Ca urmare, importul de gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA s-a triplat, pe ansamblul UE, faţă de anul 2021, în timp ce importurile medii lunare prin conductele de gaze din Rusia a scăzut cu o treime, a arătat von der Leyen. Energia regenerabilă, în cărți Preşedinta CE a respins apelurile la temporizarea tranziţiei Uniunii către energia regenerabilă, deşi Europa se confruntă cu o criză energetică tot mai acută. "Noul mediu de securitate este cel mai bun argument pentru accelerarea dezvoltării regenerabilelor", a susţinut ea, adăugând că aceste surse de energie "ne asigură independenţa faţă de combustibilii fosili ruseşti". Citește și: Boris Johnson, mesaj foarte important în favoarea Ucrainei: Teritoriul capturat de Rusia poate fi recuperat. Întreaga comunitate internațională sprijină Kievul Concurenţa continuă pentru resursele limitate de combustibili fosili nu va face altceva decât să crească preţurile şi să îl finanţeze pe preşedintele rus Vladimir Putin, a arătat von der Leyen. "Este evident că Putin continuă să folosească energia ca pe o armă", a declarat ea, precizând că Rusia a sistat deja livrările de gaze către 12 state membre ale Uniunii Europene.

Moldova, exporturi fără taxe în UE (sursa: Facebook/European Parliament)
Eveniment

Moldova, exporturi fără taxe în UE

Moldova, exporturi fără taxe în UE. Parlamentul European a aprobat marţi, în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, liberalizarea exporturilor de produse agricole din R. Moldova în Uniunea Europeană, informează deschide.md. Moldova, exporturi fără taxe în UE Decizia a fost luată cu 572 de voturi pentru, 28 împotrivă şi 32 de abţineri, notează sursa citată. Legislativul comunitar a adoptat astfel propunerea Comisiei Europene de a dubla, timp de un an, cotele de export, adică volumul de marfă pentru care nu se aplică taxe vamale, la cele şapte produse pentru care sunt încă aplicate contingente tarifare: roşii, usturoi, struguri de masă, mere, cireşe, prune şi suc de struguri. UE a luat această decizie pentru a ajuta exportatorii moldoveni, care au de suferit din cauza invaziei ruse în Ucraina, care a dus la închiderea mai multor pieţe din Est. Recolta din 2022 poate fi exportată "Acum, Moldova poate să-şi redirecţioneze o parte din exporturi către UE, iar acordul rapid cu privire la această măsură înseamnă că ţara poate să exporte recolta din acest an. În acest mod noi putem ajuta la stabilizarea şi dezvoltarea economiei moldoveneşti", a declarat raportoarea Marketa Gregorova, europarlamentar ceh. Citește și: EXCLUSIV Bătălie dură între doi grei ai industriei europene pentru banii Armatei: Rheinmetall vrea să preia contractul de 700 de milioane de euro al IVECO pentru camioane "Prin votul de astăzi arătăm solidaritatea Parlamentului European pentru agricultorii şi pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova. (...) Vreau ca măsura votată astăzi să nu rămână una temporară şi să fie un nou pas în direcţia integrării Republicii Moldova în piaţa unică europeană", a pledat eurodeputatul român Siegfried Mureşan, care este preşedintele Delegaţiei PE pentru relaţiile cu Republica Moldova, într-un comunicat de presă. Uniunea Europeană este deja principalul partener comercial al Republicii Moldova, aproape două treimi din exporturile moldoveneşti având ca destinaţie piaţa europeană.

Mașinile pe combustie internă vor fi interzise din 2035 (sursa: Pixabay)
Internațional

Mașinile pe combustie internă vor fi interzise din 2035

Mașinile pe combustie internă vor fi interzise din 2035. Statele membre UE au aprobat în noaptea de marţi spre miercuri planul Comisiei Europene de a reduce la zero emisiile de CO2 la maşinile noi începând din 2035, impunând astfel motoare 100% electrice, informează AFP. Această propunere, anunţată de executivul european în iulie 2021, va însemna încetarea de facto a vânzărilor de vehicule pe benzină şi diesel în UE începând cu 2035. Măsura trebuie să contribuie la atingerea obiectivelor climatice, în special neutralitatea carbonului până în 2050. Mașinile pe combustie internă vor fi interzise din 2035 La solicitarea câtorva ţări, printre care Germania şi Italia, cei 27 au convenit totuşi să ia în considerare o posibilă undă verde în viitor pentru tehnologii alternative, cum ar fi combustibilii sintetici sau motoarele hibride reîncărcabile, dacă acestea fac posibilă atingerea obiectivului de eliminare completă a emisiilor de gaze cu efect de seră la vehicule. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Miniştrii mediului din statele membre UE, reuniţi la Luxemburg, au aprobat, de asemenea, o prelungire cu cinci ani a scutirii de obligaţii în materie de CO2 acordate producătorilor de nişă sau celor care produc mai puţin de 10.000 de vehicule pe an, până la sfârşitul anului 2035. Această clauză, denumită uneori "amendamentul Ferrari", vizează în special mărcile de lux. Aceste măsuri urmează să fie acum negociate cu europarlamentarii care şi-au stabilit, de asemenea, luna aceasta poziţia faţă de propunerea Comisiei Europene, potrivit Agerpres. "Aceasta constitue o mare provocare pentru industria noastră de automobile", a recunoscut ministrul francez pentru tranziţie ecologică, Agnes Pannier-Runacher, care a prezidat întâlnirea de marţi. Ea a spus însă că reprezintă o necesitate în faţa concurenţei din partea Chinei şi a SUA, care au pariat în mare măsură pe vehiculele electrice, văzute ca viitor al industriei de automobile. Aceste decizii vor "permite o tranziţie planificată şi însoţită", a adăugat ministrul.

Rusia principala amenințare la adresa securității UE (sursa: asianmilitaryreview)
Internațional

Rusia, principala amenințare la adresa securității UE

Rusia, principala amenințare la adresa securității UE. Rusia va reprezenta probabil o ameninţare şi mai mare pentru securitatea europeană după războiul în Ucraina decât a fost înainte, iar armata britanică trebuie să fie pregătită pentru această provocare, a declarat marţi şeful Statului Major General al armatei britanice, Patrick Sanders, citat de Reuters. "Deşi capabilităţile convenţionale ale Rusiei vor fi mult reduse cel puţin pentru un timp, intenţia declarată a (lui Vladimir) Putin recent de a recupera pământurile Rusiei istorice face temporar orice răgaz şi ameninţarea mai acută ca oricând", a declarat Patrick Sanders într-un discurs rostit la Royal United Services Institute, un think tank pe probleme de apărare şi securitate. Rusia, principala amenințare la adresa securității UE Sanders, numit în post mai devreme luna aceasta, s-a folosit anterior de primul său discurs pentru a avertiza că armata trebuie să fie pregătită de luptă pentru a "evita un conflict", în ceea ce a părut a fi un apel la modernizare şi eventual la suplimentarea de cheltuieli pentru apărare. "Nu ştim cum se va termina războiul în Ucraina. Dar, în majoritatea scenariilor, Rusia reprezintă o ameninţare mult mai mare pentru securitatea europeană după Ucraina decât a fost înainte", a spus el. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Armata britanică, a afirmat Sanders, trebuie să se concentreze pe perfecţionarea pregătirii trupelor sale, astfel încât acestea să poată fi desfăşurate rapid, pe lupta în zone urbane şi refacerea stocurilor. "Nu suntem în război, dar trebuie să acţionăm rapid, astfel încât să nu fim atraşi într-unul din cauza eşecului de a descuraja o expansiune teritorială", a spus generalul Sanders, potrivit Agerpres. "De acum, armata va avea obiectivul unic de a se mobiliza pentru a face faţă ameninţării de astăzi şi astfel să prevină un război în Europa", a afirmat el.

Zelenski amenință să anihileze militar Transnistria (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Zelenski amenință să anihileze militar Transnistria

Zelenski amenință să anihileze militar Transnistria. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat luni la Kiev că ţara sa este "fragilă şi vulnerabilă" şi are nevoie de ajutor pentru a rămâne "parte a lumii libere", în timp ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut un răspuns coordonat al ţărilor lor în faţa ameninţărilor Rusiei, relatează Reuters şi CNN. Maia Sandu: Moldova și Ucraina, în familia europeană "Republica Moldova este o ţară fragilă şi vulnerabilă (...) Ucraina şi Republica Moldova au nevoie de ajutor. Vrem ca acest război (în Ucraina) să înceteze, această agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei să fie oprită cât mai curând posibil. Vrem să rămânem parte a lumii libere", a subliniat Maia Sandu, în timp ce vizita suburbii ale Kievului unde au avut loc lupte şi care au suferit ocupaţia trupelor ruse. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev "Cetăţenii R. Moldova şi Ucrainei merită să aibă o viaţă paşnică şi prosperă, în familia europeană", iar conducerile celor două state au datoria să le ofere oamenilor un asemenea viitor, a spus ea apoi, la o conferinţă de presă comună cu Volodimir Zelenski, potrivit deschide.md. Maia Sandu a menţionat că în cadrul discuţiilor şi-a exprimat admiraţia pentru curajul cu care ucrainenii îşi apără ţara în faţa agresiunii ruse şi a asigurat că Republica Moldova este alături de Ucraina. Zelenski: Să răspundem coordonat Rusiei "Vom continua să susţinem refugiaţii ucraineni adăpostiţi în Moldova. Vom consolida capacitatea de transport şi de tranzit pe teritoriul moldovenesc pentru a organiza coridoare de transport de mărfuri dinspre şi înspre Ucraina. Este obligaţia noastră morală, de vecini şi de prieteni să-i ajutăm", a adăugat ea. Maia Sandu şi Volodimir Zelenski au convenit ca ţările lor să colaboreze în domeniul economic şi energetic, precum şi în procesul de aderare la Uniunea Europeană, după ce au primit săptămâna trecută statutul de ţări candidate. "Ţările noastre au ameninţări cu o rădăcină comună, create de agresiunea Rusiei şi de politicile Rusiei. Dacă ameninţările au rădăcini comune, atunci noi trebuie să avem un răspuns coordonat faţă de ele", a spus la rândul său Volodimir Zelenski la conferinţa de presă comună cu Maia Sandu. Sprijin de la Kiev în problema Tiraspolului Pe de altă parte, Zelenski a reiterat că "Ucraina rămâne un garant" al soluţionării dosarului cu privire la Transnistria şi "va asista activ (Republica) Moldova să meargă mai departe" în reglementarea situaţiei din această provincie separatistă prorusă unde sunt staţionate trupe ruseşti. Dar un eventual atac al acestor trupe asupra regiunii ucrainene Odesa "va fi ca o palmă, la care Ucraina va răspunde cu o lovitură", a mai spus Zelenski, potrivit presei ucrainene citate de unimedia.info. "Este foarte important pentru ambele ţări. Am abordat astăzi această problemă şi posibilele riscuri cu preşedinta Maia Sandu (...) Dacă se va întâmpla, cred că va fi o greşeală globală. Primim anumite semnale. Sunt neplăcute", a insistat Zelenski. Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a negat luna trecută orice intenţie cu privire la un atac din Transnistria. Zelenski amenință să anihileze militar Transnistria "Transnistria nu reprezintă o ameninţare pentru statele vecine, respectă neutralitatea şi rămâne angajată faţă de principiile rezolvării tuturor problemelor la masa negocierilor", a menţionat în luna mai Krasnoselski, potrivit unimedia.info. Transnistria s-a confruntat în acea perioadă cu o serie de atacuri pentru care separatiştii proruşi din această regiune a Republicii Moldova acuză Ucraina. Anterior, în aprilie, unul dintre consilierii lui Zelenski, Oleksii Arestovici, a sugerat că trupele ruse din Transnistria ar putea ataca Republica Moldova şi a îndemnat Chişinăul ca într-o astfel de eventualitate să ceară ajutor militar din partea României şi Ucrainei, el susţinând că aceasta din urmă ar putea rezolva problema transnistreană "cât ai pocni din degete". Negocierile în formatul 5+2 (Republica Moldova, Rusia, Ucraina, Transnistria, OSCE, plus cei doi observatori - UE şi SUA), cu privire la soluţionarea conflictului transnistrean, sunt în continuare în impas.

Putin joacă nepăsarea față de UE (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin joacă nepăsarea față de UE

Putin joacă nepăsarea față de UE. Diplomaţia rusă a transmis vineri mesaje diferite despre decizia statelor UE de a acorda Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate pentru aderarea la blocul comunitar. "O acaparare geopolitică a spaţiului CSI" Purtătoarea de cuvânt a MAE rus a afirmat că aceasta ilustrează o strategie occidentală de izolare a Rusiei şi ea va avea "consecinţe negative", în timp ce ministrul de externe Serghei Lavrov a apreciat că o aderare a celor două ţări la UE nu prezintă "niciun risc" pentru Rusia, potrivit declaraţiilor redate de agenţiile Reuters şi AFP. Această decizie "confirmă că o acaparare geopolitică a spaţiului CSI (Comunitatea Statelor Independente, ce reuneşte mai multe dintre fostele republici sovietice - n.r.) continuă activ pentru a izola Rusia", a menţionat într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova. "Metode de şantaj politic şi economic" "Ei nu se gândesc la consecinţele negative ale unui asemenea pas", a adăugat Zaharova. Potrivit acesteia, UE are ca obiectiv "să stabilească cu regiunile din vecinătatea sa relaţii bazate pe principiul stăpân-sclav". Mai mult, Bruxelles-ul apelează la "metode de şantaj politic şi economic" şi exercită presiuni asupra statelor candidate să adopte "sancţiuni ilegitime" împotriva Moscovei, mai remarcă purtătoarea de cuvânt a MAE rus. "Această abordare agresivă a UE are potenţialul de a crea noi diviziuni şi noi crize mult mai profunde în Europa", conchide Maria Zaharova. "O afacere internă a Europei" Mai devreme în aceeaşi zi, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, a declarat că acordarea statutul de ţări candidate la UE pentru Ucraina şi Republica Moldova este "o afacere internă a Europei", el acuzând însă în acelaşi timp Occidentul că doreşte război cu Rusia, notează AFP. Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” Pentru Moscova este "important" ca "toate aceste procese să nu creeze şi mai multe probleme Rusiei", a explicat Peskov, la patru luni după declanşarea agresiunii militare ruse asupra Ucrainei, în urma căreia ţările occidentale au impus sancţiuni Rusiei şi au oferit armament Ucrainei. Putin joacă nepăsarea față de UE La rândul său, ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a estimat că o aderare a Ucrainei şi Republicii Moldova la UE nu prezintă "niciun risc" pentru Rusia, întrucât UE nu este o alianţă militară, şi a amintit că nici preşedintele Putin nu se împotriveşte acestei aderări. O astfel de declaraţie a liderului de la Kremlin, cu referire la Ucraina, a fost făcută vinerea trecută. "Nu avem nimic împotrivă, este decizia lor suverană să adere sau nu la uniuni economice (...) Este treaba lor, a poporului ucrainean", a declarat preşedintele rus în timpul Forumului economic de la Sankt Petersburg. "Spre deosebire de NATO, UE nu este o alianţă militară", aşadar "în ce priveşte integrarea lor economică, alegerea le aparţine" ucrainenilor, a clarificat Putin poziţia Rusiei pe acest subiect. Totuşi, preşedintele rus a estimat că "Ucraina se va transforma într-o semi-colonie" a ţărilor occidentale dacă aderă la UE. "Este părerea mea", a adăugat el.

Speranțe europene pentru Moldova Foto: Presedintia Republicii Moldova
Internațional

Speranțe europene pentru Moldova

Speranțe europene pentru Moldova. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat vineri că acordarea statutului de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană (UE) reprezintă "lumina de la capătul tunelului" şi un obiectiv pentru care instituţiile şi societatea ţării lucrează de ani de zile, relatează EFE. "Statutul de ţară candidată ne oferă o direcţie clară de dezvoltare şi, mai important, ne dă speranţă. Suntem o ţară mică care va fi mai sigură în familia UE", a declarat ea într-o conferinţă de presă privind decizia luată joi seara de Cei 27. Speranțe europene pentru Moldova În discursul său, transmis în direct la televiziunea publică, Sandu a avertizat că statutul "nu schimbă lucrurile peste noapte", dar pentru moldoveni "este o speranţă, lumina de la capătul tunelului". "Apartenenţa la UE înseamnă să faci parte din piaţa UE. Pentru cetăţeni, apropierea de UE înseamnă garantarea drepturilor şi libertăţilor lor şi mai multe oportunităţi aici, acasă". Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” Preşedinta a subliniat că bucuria pentru obţinerea de către Republica Moldova a statutului de candidat la UE este umbrită de criza majoră provocată de războiul din Ucraina. Potrivit acesteia, nu există niciun domeniu al vieţii sociale şi economice care să nu fie afectat de război, creşterea preţurilor la combustibil şi nu numai, toate au fost afectate în mod dramatic de război. Aceste crize au cauze externe, iar instrumentele cu care ne putem apăra împotriva lor sunt limitate. Maia Sandu a subliniat că moldovenii "s-au mobilizat în mod exemplar pentru a-i ajuta pe refugiaţii ucraineni" şi a făcut apel la aceeaşi mobilizare pentru a aduce standardele moldoveneşti mai aproape de cele europene, potrivit Agerpres. Pe cetăţenii moldoveni îi aşteaptă "o muncă grea şi îndelungată pentru a construi o Moldovă europeană", iar autorităţile moldovene îşi vor asuma "orice cost politic" pentru a atinge acest obiectiv, a mai spus preşedinta Republicii Moldova.

Rușii nu se simt deranjați de candidatura Ucrainei la UE(sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rușii nu se simt deranjați de candidatura Ucrainei la UE

Kremlinul a calificat vineri drept o ''afacere internă a Europei'' decizia şefilor de stat şi de guvern ai Uniunii Europene (UE) de a acorda Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate la aderarea la UE, relatează AFP. "Este o afacere internă europeană", le-a declarat jurnaliştilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, subliniind că este "important" pentru Moscova ca "toate aceste procese să nu creeze mai multe probleme Rusiei şi (...) în relaţiile acestor ţări cu Rusia". Rușii nu se simt deranjați de candidatura Ucrainei la UE El a afirmat totodată că speră ca această decizie să nu conducă la o deteriorare a relaţiilor dintre Moscova şi Bruxelles, care în prezent sunt la un nivel atât de scăzut "încât este foarte dificil să fie şi mai mult deteriorate". Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a denunţat, de asemenea, dorinţa Republicii Moldova "de a deveni mai europeană decât europenii înşişi". Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” El a reamintit că Turcia, care este ţară candidată la UE de circa douăzeci de ani, "nu a reuşit niciodată să avanseze mai mult. Însă, în acelaşi timp, a devenit o ţară suverană şi independentă", a mai spus Peskov. Şefii de stat şi de guvern ai Uniunii Europene au acordat joi Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de țări candidate la aderarea la clubul comunitar, după ce săptămâna trecută Comisia Europeană (CE) a făcut o recomandare în acest sens. Această decizie marchează începutul unui proces lung şi complex în vederea aderării la forul comunitar, potrivit Agerpres. Consiliul European a decis să recunoască "perspectiva europeană" a Georgiei, dar nu i-a acordat încă statutul de candidat.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră