luni 11 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ue

466 articole
Internațional

Rușii inundă UE: 66.000, săptămâna trecută

Rușii inundă UE: 66.000, săptămâna trecută. Cetăţenii ruşi care au intrat în ultima săptămână pe teritoriul Uniunii Europene (UE) au fost cu 30% mai numeroşi decât săptămâna precedentă, a anunţat marţi Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă (Frontex), cu sediul la Varşovia, informează AFP. Rușii inundă UE: 66.000, săptămâna trecută "Circa 66.000 de cetăţeni ruşi au intrat în UE în cursul săptămânii trecute (19-25 septembrie), o creştere de 30% în raport cu săptămâna precedentă", anunţă Frontex într-un comunicat. Majoritatea cetăţenilor ruşi au intrat în UE pe la punctele de trecere finlandeze şi estoniene. "În timpul ultimelor patru zile, 30.000 de cetăţeni ruşi au sosit în Finlanda", precizează Frontex, înscriind aceste date în contextul mobilizării decretate de Kremlin. Majoritatea cetăţenilor ruşi care au intrat pe teritoriul UE sunt titularii unui permis de şedere sau ai unei vize valabile în ţările membre ale UE sau în spaţiul Schengen, iar alţii au dublă cetăţenie. Apar și restricțiile Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia au început "de pe 19 septembrie să pună în aplicare restricţii de intrare pentru cetăţenii ruşi care călătoresc doar în scopuri turistice sau de agrement", aminteşte Frontex. Finlanda a anunţat vineri că va "restrânge semnificativ în următoarele zile" accesul ruşilor pe teritoriul său, deja devenit loc de tranzit vara aceasta spre restul Europei. Citește și: Oligarhii ruși, sancționați cu blândețe de România după invadarea Ucrainei: ANAF nu a identificat toate companiile relevante iar unora le-a blocat conturile doar temporar De la începutul invaziei ruse asupra Ucrainei, peste 1.303.000 de cetăţeni ruşi au intrat în UE pe la frontierele sale terestre. În acelaşi timp, peste 1.273.000 de cetăţeni ruşi s-au întors în Rusia pe la frontierele terestre ale acestei ţări cu UE, potrivit Frontex.

Rușii inundă UE: 66.000, săptămâna trecută (sursa: Facebook/Frontex, the European Border and Coast Guard Agency)
Serbia vrea UE, colaborează cu Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Serbia vrea UE, colaborează cu Rusia

Serbia vrea UE, colaborează cu Rusia. Uniunea Europeană a denunţat, luni, o decizie luată de Serbia de a purta cu Rusia consultări privind politica externă, afirmând că acest lucru naşte semne de întrebare într-o perioadă când Bruxellesul le-a transmis ţărilor care doresc să adere la blocul comunitar să nu continue, în circumstanţele actuale, starea de normalitate cu Moscova, notează Reuters. Serbia vrea UE, colaborează cu Rusia Ministrul de Externe rus Serghei Lavrov şi omologul său sârb Nikola Selakovic au semnat vineri un document intitulat "plan de consultări". Selakovic a afirmat că planul respectiv are în vedere consultări privind activităţi bilaterale şi multilaterale, deşi nu conţine nimic privind politica de securitate. Partidele de opoziţie sârbe au criticat documentul. Serbia, care a fost bombardată de NATO în urmă cu două decenii şi doreşte să adere la Uniunea Europeană, încearcă de mult timp să asigure un echilibru între relaţiile strânse tradiţionale cu Rusia şi aspiraţiile sale de integrare politică şi economică cu Occidentul. CE: "Semne de întrebare serioase" Peter Stano, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat presei că noul document privind consultările ruso-sârbe a fost semnat la câteva zile după ce Moscova a anunţat o mobilizare parţială pentru războiul din Ucraina. Acordul ruso-sârb este "un semn foarte clar despre intenţia celor două ţări de a-şi strânge relaţiile. Şi acest lucru ridică semne de întrebare serioase", a spus Stano. Serbia a făcut o prioritate strategică din aderarea sa la UE, ceea ce implică "alinierea cu politicile europene, inclusiv în chestiuni de politică externă", a subliniat purtătorul de cuvânt al CE. Serbia nu recunoaște referendumurile din Ucraina Într-un comunicat, ministrul de Interne sârb Aleksandar Vulin a descris memorandumul semnat de Serbia şi Rusia drept un "document tehnic" şi a spus că oficialităţile UE "nu vor să îi permită preşedintelui Serbiei, Aleksandar Vučić, să aibă politici independente". Citește și: Orbán Viktor amenință să ia bani de la „alți parteneri internaționali” (probabil Rusia și China) dacă UE blochează fondurile PNRR pentru Ungaria Deşi Serbia a condamnat, la Naţiunile Unite, invazia rusă în Ucraina, ea a refuzat să se alăture sancţiunilor împotriva Moscovei. Duminică, ministrul Nikola Selakovic a afirmat că Belgradul nu va recunoaşte rezultatele "referendumurilor" organizate în regiunile ucrainene ocupate de forţele ruse. "Ar fi împotriva intereselor noastre naţionale", a spus Selakovic, citat de postul de televiziune N1.

Orban cere ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Rusiei Foto: Facebook
Internațional

Orban cere ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Rusiei

Viktor Orban, neclintit alături de Putin: șeful guvernului de la Budapesta va cere ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Rusiei până la finalul acestui an, scrie Magyar Nemzet, citat de Bloomberg. Afirmațiile au fost făcute la o întâlnire cu ușile închise între Orban și membrii ai Parlamentului. Magyar Nemzet este considerat a fi extrem de apropiat lui Viktor Orban și partidului său, Fidesz. Orban va cere ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Rusiei Premierul Ungariei ar fi susținut că ridicarea sancțiunilor va calma inflația și reduce riscul recesiunii. Aceste teze au fost susținute, public, și de ministrul de Externe, Péter Szijjártó, când a anunțat că se opune unui nou pachet de sancțiuni. Bloomberg remarcă faptul că aceste comentarii a lui Viktor Orban vin într-un moment în care UE se pregătește să bloceheze fonduri de 7,5 miliarde de euro destintae Ungariei, iar Putin a declarat mobilizarea, în Rusia. Citește și: Putin a devenit paria planetei: SUA și NATO anunță că iau în serios amenințarea nucleară a liderului de la Kremlin, dar îl avertizează că reacțiile vor fi pe măsură „UE ar trebui să nu mai vorbească despre al optulea pachet de sancţiuni, ar trebui să nu mai semnaleze măsuri care nu ar face decât să adâncească criza furnizării de energie”, a transmis, marți, şeful diplomaţiei ungare, Peter Szijjarto, pe marginea Adunării Generale a ONU de la New York, conform unui comunicat al Ministerului de Externe al Ungariei. După o întâlnire informală a Consiliului de Afaceri Externe, Szijjarto a mai spus că sancţiunile introduse până acum „au afectat, fără îndoială, Europa mult mai mult decât Rusia”, deoarece ele au dus la o creştere a inflaţiei şi a costurilor la utilităţi pe continent, potrivit agenţiei ungare de presă MTI. Ministrul de externe al Ungariei a declarat că „marea majoritate” a lumii din afara Europei a înţeles că efectele sancţiunilor sunt mult mai dure decât efectele războiului, deoarece provocările cu care se confruntă lumea în prezent sunt un rezultat al sancţiunilor, şi nu al războiului.

Ungaria cere imperativ ca UE să nu mai sancționeze Rusia Foto: Peter Szijjártó decorat de Lavrov, în decembrie 2021
Eveniment

Ungaria cere UE să nu sancționeze Rusia

Ungaria cere imperativ ca UE să nu mai sancționeze Rusia. „Uniunea Europeană ar trebui în sfârşit să înceteze să mai pomenească de cel de-al 8-lea pachet de sancţiuni, să termine cu propunerea măsurilor care vor adânci şi agrava şi mai mult criza energetică”, a spus ministrul de Externe Péter Szijjártó. El a reluat și tezele Kremlinului, apreciind că vestul suferă mai mult decât Rusia după ce regimul Putin a fost sancționat. Ungaria cere UE să nu mai sancționeze Rusia Potrivit comunicatului ministerului ungar de Externe, remis după reuniunea informală a Uniunii Europene în domeniul afacerilor externe și citat de hirado.hu, Péter Szijjártó a subliniat că măsurile punitive “au dovedit fără nicio îndoială că sunt mult mai dureroase” pentru Europa decât pentru Rusia, deoarece sancţiunile au dus la o inflaţie galopantă şi la creşterea vertiginoasă a costurilor cu utilităţile pe continent. Potrivit ministrului ungar, în cealaltă parte a lumii s-a conturat deja imaginea că efectele sancţiunilor sunt mai grave decât războiul în sine, deoarece toate provocările cu care se confruntă lumea sunt de fapt cauzate de sancţiuni, nu direct de război, mai scrie agenția Hirado, pe pagina în limba română. “Ne place, nu ne place în Europa, aceasta este mentalitatea care a fost deja formată în marea majoritate a lumii din afara Europei”, a explicat politicianul. Citește și: FOTO Maia Sandu, la New York, cu avionul președintelui Poloniei. Împreună cu ei: președintele Estoniei și secretarul general al NATO UE a blocat active în valoare de 14,5 miliarde de euro ale unor personalităţi ruse în cadrul sancţiunilor adoptate ca răspuns la războiul din Ucraina, dar mai multe ţări, printre care Ungaria, nu au contribuit la acest efort, a afirmat duminică comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders. Ungaria a blocat „cu puţin peste 3.000 de euro” active ruseşti, a precizat el. Premierul naţionalist Viktor Orban a întreţinut în ultimii ani legături strânse cu preşedintele rus Vladmir Putin şi această colaborare a fost menţinută în ciuda invaziei ruse a Ucrainei.

Orban ar putea pierde fonduri de 7,5 miliarde de euro Foto: Facebook Aleksandar Vucic
Internațional

Orban pierde fonduri miliarde de euro

Amicul de la Budapesta lui Putin plătește costul populismului: guvernul Viktor Orban ar putea pierde fonduri europene în valoare de 7,5 miliarde de euro, spune un comisar european. Spre deosebire de alte amenințări dinspre Bruxelles, aceasta este cât se poate de concretă: o decizie trebuie luată într-o lună. PNRR-ul Ungariei nu a fost aporobat nici acum, deși a fost depus în mai 2021. Orban ar putea pierde fonduri de 7,5 miliarde de euro „Din cauza corupției și a altor încălcări ale statului de drept în Ungaria, Comisia Europeană a propus reducerea plăților de la bugetul UE către această țară cu aproximativ 7,5 miliarde de euro. Acest lucru a fost anunțat de comisarul UE pentru buget, austriacul Johannes Hahn, duminică, la Bruxelles. Este pentru prima dată când Comisia UE propune acest pas din cauza deficiențelor statului de drept dintr-o țară din UE. Banii de la bugetul UE nu sunt suficient de protejați împotriva utilizării abuzive în Ungaria, a spus austriacul. Totodată, el a recunoscut angajamentele pe care guvernul ungar le-a luat recent pentru a elimina deficiențele existente”, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung. Consiliul European trebuie să ia decizia finală în cel mult o lună. The EU must withhold funds from Viktor Orban’s Hungary https://t.co/OVhs86HlbA— Fernando Oliver, Esq. (@Fernand46357857) September 16, 2022 Pentru a transforma propunerea în realitate, este nevoie de susținerea a 15 țări din UE, care împreună să aibă 65% din totalul populației. Citește și: Insula Șerpilor, unul din locurile unde Putin s-ar putea juca cu o bombă nucleară tactică – analiză The Times. Opțiunile lui Putin după înfrângerile din Ucraina, puține și proaste UE a introdus noua sancțiune financiară în urmă cu doi ani tocmai ca răspuns la ceea ce consideră că reprezintă subminarea democrației în Polonia și Ungaria, unde premierul Viktor Orban a supus instanțele, mass-media, ONG-urile și mediul academic, precum și restricționarea drepturilor migranților, homosexualilor și femeilor în timpul celor peste un deceniu la putere.

Erdogan, șantaj la NATO și UE (sursa: TASS)
Eveniment

Erdogan, șantaj la NATO și UE

Erdogan, șantaj la NATO și UE. Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a recunoscut sâmbătă că ţara sa - membră a NATO - aspiră să se alăture Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OCS), relatează EFE. "Un pas către un nivel mai avansat" "Desigur. Acesta este obiectivul", a spus Erdogan, răspunzând la o întrebare adresată de un jurnalist la Samarkand, în Uzbekistan,unde vineri s-a încheiat un summit al OCS, o entitate cunoscută ca "NATO a estului". "Noi am venit aici în calitate de invitaţi speciali la invitaţia ţării gazdă, Uzbekistan. Acum, următorul proces este un pas către un nivel mai avansat", a adăugat Erdogan, citat de agenţia de presă turcă Anadolu. Citește și: Ce știe Biden? Președintele SUA îl avertizează public pe Putin să nu folosească arme chimice sau nucleare în Ucraina: Vom acționa în funcție de amploarea operațiunii rusești El a precizat că această etapă către o mai mare cooperare va avea loc la următorul summit al organizaţiei, preconizat să se desfăşoare în India. "A fi sau a nu fi membru este diferit, cu acest pas relaţiile noastre cu aceste ţări vor evolua spre o poziţie foarte diferită", a adăugat el. Erdogan, șantaj la NATO și UE Turcia este membră a NATO şi candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Încă în 2013, Erdogan evocase posibilitatea integrării ţării sale în OCS, ca alternativă la aderarea la Uniunea Europeană, având în vedere stagnarea acestui proces. "De aceea (din cauza lipsei de progres în negocierile cu UE) i-am propus recent (preşedintelui rus, Vladimir) Putin recent: ?", a afirmat Erdogan. Iranul, cel mai nou membru Aşa-numitul "Mecanism al celor cinci de la Shanghai", fondat în acest oraş chinez în 1996, a fost organismul predecesor al OCS. La ora actuală, organizaţia reuneşte China, Rusia, India, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Uzbekistan şi Iran, acesta din urmă pe cale să obţină statut deplin. La summit-ul din această săptămână de la Samarkand, în prezenţa lui Putin şi a preşedintelui chinez Xi Jinping, OCS a invitat alte ţări asiatice să construiască o ordine multipolară mai justă. "OCS este astăzi cea mai mare organizaţie regională din lume. Mai mult de jumătate din populaţia planetei trăieşte în ţările sale membre şi asigură un sfert din produsul intern brut al lumii", a spus Putin.

Lukașenko îi trolează pe europenii rămași fără gaze Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Lukașenko trolează europenii rămași fără gaze

Lukașenko, dictator peste Belarus cu ajutorul lui Putin, îi trolează pe europenii rămași fără gaze rusești: el s-a filmat tăind lemne de foc, ca să vină în ajutorul UE. Acum câteva zile, și Gazprom a difuzat un videoclip în care anunța că iarna vine peste Europa. Alături de Lukașenko se află omul de afaceri Serghei Teterin, un apropiat al dictatorului din Belarus, sancționat încă din 2021 de către Uniunea Europeană. Meanwhile in Belarus, Alexander Lukashenko has been chopping up logs for Europeans"You think about everyone, Alexander Grigoryevich," says his crony, businessman Sergei Teterin pic.twitter.com/lIUsxKxmfQ— Francis Scarr (@francis_scarr) September 14, 2022 Lukașenko îi trolează pe europenii rămași fără gaze „Nu o să-i lăsăm să înghețe în Europa, Semionovici. Ne vom ajuta frații. Poate ne vor ajuta și ei într-o zi”, începe Lukașenko dialogul din videoclip. El este în vestă, are mănuși și manevrează un topor mare. Potrivit unui comentator de pe Twitter, toporul este marca Fiskar, produs de Suedia. „Alexander Grigorivici, te gândești la Europa și la lumea întreagă”, vine replica partenerului său. „Ei bine, noi suntem în centrul Europei, până la urmă. Ne lăudăm cu asta”, răspunde Lukașenko, după care începe să taie butucii de lemn. „E lemn bun. Molidul este atât de firav. Ascultă-mă, Europa nu poate face nazuri acum. Molid, mesteacăn...important este să le fie cald”, spune, cu empatie, amicul lui Putin. Însă, pe Twitter, sceneta celor doi a fost primită cu ironie. „Într-o zi, capetele lor vor sta pe acei butuci”, spune un comentator. The ??state-owned energy corporation Gazprom has published a video that shows the ice age coming to Europe after Gazprom cuts off gas supply. The song Winter Will Be Long is chosen as a soundtrack for the video. These assholes really believe ??gas has no alternative.#Russia #gas pic.twitter.com/KPadLh2JVz— BREAKING NEWS: UKRAINE (@MrFukkew) September 5, 2022 La 5 septembrie, Gazprom a publicat un video în care arăta că Europa va îngheța fără gaze rusești: „Iarna va fi lungă”, se afirma în mesajul video. Fundalul sonor era asigurat de piesa Varvarei Vizbor, o cântăreață rusoaică, „Va fi o iarnă lungă”. Veniturile din energie ale Kremlinului se prăbușesc, iar surplusul bugetar se evaporează, arată o analiză Financial Times. Deteriorarea stării finanțelor publice vine pe fondul înfrângerilor catastrofale suferite în Ucraina. În plus, arată Financial Times, situația se va înrăutăți pe fondul opririi livrărilor de gaze prin Nord Stream 1, conductă care aprovizionează Germania, în principal. Citește și: Replica Maiei Sandu către liderii pro-ruși ai Găgăuziei: „În UE nu vreți, dar spital de la UE – vreți” În iulie, economia rusă se contractase cu 4,3%, comparativ cu luna iulie 2021.

"Drumul lui Kim Ir Sen", occidentalizat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

"Drumul lui Kim Ir Sen", occidentalizat

"Drumul lui Kim Ir Sen", occidentalizat. Programul operaţional comun pe care România îl derulează cu Republica Moldova a fost supralicitat. "Drumul lui Kim Ir Sen", occidentalizat "Drumul lui Kim Ir Sen". a cunoscut ultima asfaltare când a fost aici răposatul dictator nord-corean. Acum, Consiliul Judeţean Iaşi vrea să-l reasfalteze cu banii Uniunii Europene. Citește și: Putin începe să se confrunte cu „protestul patriotic” al „uliilor”: este contestat, uneori virulent, chiar în Rusia, de naționaliști și susținători ai invadării Ucrainei În România, drumul se termină pe podul peste Prut de la Ungheni. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Maia Sandu: „În UE nu vreți, dar spital de la UE – vreți” Foto: Facebook
Politică

UE nu vreți, spital UE vreți

Replica Maiei Sandu către liderii pro-ruși ai Găgăuziei: „În UE nu vreți, dar spital de la UE – vreți”. Acuzația ei vine pe fondul presiunilor crescute a liderilor din Găgăuzia ca guvernul de la Chișinău să planifice construirea unui spital regional în această regiune. Pe de altă parte, în ultimele săptămâni, în Găgăuziua s-au organizat mai multe manifestații în care se cerea sprijinul direct al Kremlinului pentru reducerea prețurilor la energie. Președintele Adunării Populare a Găgăuziei Dmitrii Konstantinov i-a adresat trimis Maiei Sandu o scrisoare în care o roagă să intervină pentru deschiderea unui spital regional în Găgăuzia. „În UE nu vreți, dar spital de la UE – vreți” Speakerul legislativului local menționează că donatorii europeni planifică să investească în deschiderea unor spitale regionale moderne, iar autoritățile de la Comrat și-ar dori o astfel de instituție publică și în municipiul lor, scrie Newsmaker.md. „Din păcate, Ministerul Sănătății planifică deschiderea unui spital regional în sudul R. Moldova doar în mun. Cahul. În UTA Găgăuzia, care dispune de 3 spitale regionale și care deservesc nu doar populația din autonomie, ci și din raionalele vecine din sudul țării (Basarabeasca, Cantemir, Cimișlia, Taraclia și chiar Cahul) nu se planifică, cu regret”, menționează Konstantinov în scrisoarea adresată Maiei Sandu. Citește și: Putin începe să se confrunte cu „protestul patriotic” al „uliilor”: este contestat, uneori virulent, chiar în Rusia, de naționaliști și susținători ai invadării Ucrainei Subiectul a fost abordat și în cadrul întrevederii din 2 septembrie a Maiei Sandu cu deputații Adunării Populare. Un parlamentar local a menționat și subiectul deschiderii unui spital la Comrat și a remarcat că „Găgăuzia nu a fost inclusă în acest plan”. „În UE nu vreți, dar spital de la UE – vreți. Trebuie de decis”, i-a dat replica Maia Sandu. În august, în Găgăuzia au avut loc acțiuni de protest prin care li se cere autorităților moldovenești să înceapă negocierile cu Federația Rusă în ceea ce privește livrările de gaze, transmite ziarul rus Nezavisimaia Gazeta, citat de Rador.

Primăriile cheltuie 20% din banii europeni (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Primăriile cheltuie 20% din banii europeni

Primăriile cheltuie 20% din banii europeni. Cel mai popular program de finanţare europeană a adus la Iaşi investiţii aproape de pragul de un miliard de lei. Primăriile cheltuie 20% din banii europeni Programul Operaţional Regional (POR) a permis Primăriei să încheie 20 de contracte pentru diverse proiecte. Dar nu toate acestea s-au derulat conform aşteptărilor. Citește și: Explicații pentru dezastrul rusesc: moralul este la pământ. Echipamente din al doilea război mondial, hrana proastă, salariile întârzie, degerături – iarna, iar vara îi atacă țânțarii Iar o serie de probleme au cauzat întârzieri majore în implementare şi chiar rezilieri de contracte. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ciolacu nu vrea să ceară românilor să stingă becul Foto: Facebook
Politică

Ciolacu nu vrea să stingă becul

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, nu vrea să ceară românilor să stingă becul pentru a face economii la energie, așa cum recomandă UE. Mai multe guverne din UE recomandă cetățenilor să facă economie la energie și impun această măsură în instituțiile de stat. Acum câteva zile, o influenceriță pro-Putin, Yulia Prokhorova, le-a cerut rușilor care locuiesc în UE să consume cât mai multă energie pentru a ajuta Rusia să câștige războiul. The 30-year-old Russian social media influencer Julia Prochorova has told the Russian diaspora living in Europe to waste as much energy as possible this winter to help Russia win the war.She has tens of thousands of followers and lives in Germany. pic.twitter.com/9wHCbqiTH4— Visegrád 24 (@visegrad24) September 5, 2022 Într-o filmare pe Tik Tok, Prokhorova arată cum trebuie consumată cât mai multă energie, exact într-un moment în care autoritățile din spațiul UE fac apele la economisirea ea, pe fondul reducerii masive a livrărilor de gaz din Rusia. Ea spune că lumina, cuptorul și orice alt aparat electric trebuie ținute aprinse cât mai mult timp. Ciolacu nu vrea să ceară românilor să stingă becul "România în acest moment produce energie cât consumă. Am văzut din prognoze, avem un 5%, deja este un consum mai mic în România faţă de anul trecut, asta înseamnă că nu va fi nevoie să importăm direct energie electrică pentru a acoperi consumul", a spus Ciolacu răspunzând întrebării dacă este de acord cu impunerea limitării consumului de electricitate, între anumite ore, în situaţia luării unei astfel de decizii la nivelul Uniunii Europene. El a mai spus că a trăit în comunism şi a văzut ce însemna ca lumea să fie forţată să facă ceva, perioadă la care nu doreşte să se revină. "Eu am trăit în comunism, am avut şi şansa şi neşansa, eu nu pot să cer acum românilor să începem iarăşi să închidem becurile. Că avem un plafon până la care decontează statul şi tu singur vrei să te încadrezi în acel plafon ca să faci o economie la bugetul familiei, mi se pare un lucru corect. Dar acel lucru îl faci tu, solidar, şi nu trebuie forţat. Eu am văzut ce a însemnat, am trăit, în perioade în care lumea a fost forţată. Eu în acea perioadă nu mă întorc", a afirmat liderul PSD. Marcel Ciolacu a participat vineri, la deschiderea şcolii politice a Tineretului Social Democrat, eveniment organizat în staţiunea Costineşti. Citește și: Surpriză: surse ucrainene susțin că un locotenent-colonel rus capturat în regiunea Harkov acum două zile este, de fapt, general. El încercase să scape, schimbând uniforma

Influenceriță pro-Putin le cere rușilor care locuiesc în UE să consume cât mai multă energie pentru a ajuta Rusia să câștige războiul Foto: Twitter Visegrad 24
Internațional

Influenceriță pro-Putin cere rușilor consume energie

O influenceriță pro-Putin, Yulia Prokhorova, le cere rușilor care locuiesc în UE să consume cât mai multă energie pentru a ajuta Rusia să câștige războiul. Ea are 30 de ani și, din aprilie, locuiește în Germania. Influenceriță pro-Putin cere rușilor să consume energie Într-o filmare pe Tik Tok, Prokhorova arată cum trebuie consumată cât mai multă energie, exact într-un moment în care autoritățile din spațiul UE fac apele la economisirea ea, pe fondul reducerii masive a livrărilor de gaz din Rusia. Ea spune că lumina, cuptorul și orice alt aparat electric trebuie ținute aprinse cât mai mult timp. The 30-year-old Russian social media influencer Julia Prochorova has told the Russian diaspora living in Europe to waste as much energy as possible this winter to help Russia win the war.She has tens of thousands of followers and lives in Germany. pic.twitter.com/9wHCbqiTH4— Visegrád 24 (@visegrad24) September 5, 2022 Potrivit unor relatări, nu este primul mesaj al Yuliei Prokhorova - care are zeci de mii de urmăritori pe canalul de Telegram. Ea le-a cerut, printre altele, rușilor care locuiesc în spațiul UE să-i agreseze pe refugiații ucraineni. Prokhorova a postat imagini și filmări în care-i ironizează pe refugiații ucraineni sau protestatarii din Germania care suțin regimul de la Kiev. Foto: Hardwo Luni, Gazprom, compania controlată de Putin, a distribuit pe rețelele sociale un video în care arată că Europa va îngheța fără gaze rusești: „Iarna va fi lungă”, se arată în mesajul video. The ??state-owned energy corporation Gazprom has published a video that shows the ice age coming to Europe after Gazprom cuts off gas supply. The song Winter Will Be Long is chosen as a soundtrack for the video. These assholes really believe ??gas has no alternative.#Russia #gas pic.twitter.com/KPadLh2JVz— BREAKING NEWS: UKRAINE (@MrFukkew) September 5, 2022 Videoclipul are 1.46 minute și pe o muzică rusească tristă prezintă imagini ale unei Europe acoperite de zăpadă. În videoclip apare conducta Nord Stream, deși Rusia este cea care a oprit furnizarea gazelor, încălcând contractul din motive politice. Citește și: Blue Air: guvernarea Orban a împrumutat-o, demnitari PSD și UDMR au torpilat-o, contribuabilii ar putea plăti o gaură uriașă. Plus: ministrul Tanczos îl ignoră pe premier

UE plafonează prețul, Moscova închide gazul (sursa: Facebook/EC)
Internațional

UE plafonează prețul, Moscova închide gazul

UE plafonează prețul, Moscova închide gazul. Rusia a ameninţat vineri că va înceta să vândă petrol şi gaz natural acelor ţări care-i impun plafoane de preţ pentru aceste resurse energetice, plafoane despre care Moscova consideră în plus că vor destabiliza semnificativ piaţa globală, transmite Reuters. UE plafonează prețul, Moscova închide gazul "Companiile care impun plafoane de preţ nu se vor număra printre cele care primesc petrol rusesc", a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, confirmând afirmaţii asemănătoare făcute în ziua anterioară de vicepremierul rus Aleksandr Novak. "Pur şi simplu nu vom coopera cu ei pe principii care nu sunt de piaţă", a insistat purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin. Miniştrii de Finanţe ai statelor din G7 se întâlnesc vineri prin videoconferinţă şi ar putea conveni impunerea unui plafon de preţ pentru petrolul cumpărat din Rusia, considerând că în acest fel ar putea diminua veniturile cu care Moscova îşi finanţează armata în războiul contra Ucrainei. Medvedev vorbește pentru Rusia Uniunea Europeană a convenit în luna mai instituirea progresivă a unui embargou parţial asupra petrolului şi produselor petroliere ruseşti. Declaraţia lui Dmitri Peskov s-a referit numai la exporturile de petrol. Între timp însă, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că a sosit momentul ca Uniunea Europeană să impună plafoane tarifare şi pentru gazul natural rusesc, anunţând totodată că UE a reuşit să-şi umple depozitele de gaz la 80% din capacitate. Citește și: Putin confiscă zece miliarde de dolari din profitul Gazprom ca să-și finanțeze războiul. Expert rus: „Când întreaga lume va trece la noile energii, economia rusă va rămâne într-o groapă” Reacţionând după această declaraţie a preşedintei executivului comunitar, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, a transmis că dacă UE va lua o asemenea măsură, Rusia îi va sista livrările de gaz natural. "Pur şi simplu nu va mai fi gaz rusesc în Europa", a scris Medvedev pe Telegram.

De ce Oprescu nu face pușcărie (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

De ce Oprescu nu face pușcărie

De ce Oprescu nu face pușcărie. Consiliul Europei a criticat într-un raport publicat vineri închisorile supraaglomerate din Grecia şi condiţiile de viaţă din acestea care reprezintă "un afront la adresa demnităţii umane", relatează AFP. De ce Oprescu nu face pușcărie Raportul Comitetului European pentru Prevenirea Torturii şi a Tratamentelor Degradante (CPT) al Consiliului Europei a fost realizat în urma a două săptămâni de vizite, la sfârşitul anului 2021, la cinci închisori: la Korydallos - cea mai mare, lângă Atena -, la Nigrita (nord), şi în insulele Kos, Chios şi Corfu. Raportul, care evaluează condiţiile din închisori la zece ani după recomandările făcute de CPT, constată "o suprapopulare şi condiţii precare de detenţie, violenţe între deţinuţi, lipsa gravă de personal şi servicii de sănătate inadecvate". În timpul vizitei efectuate la sfârşitul anului 2021, "Grecia număra 11.182 de deţinuţi pe 10.175 de locuri, ceea ce reprezintă un grad de ocupare de 110%", notează raportul. Misterele deceselor din arest Din 34 de penitenciare, 24 erau supraaglomerate şi cincisprezece dintre ele aveau un grad de ocupare mai mare de 130%, se precizează în raport. Citește și: EXCLUSIV Vicepreședintele ANDIS, recomandat de Bușoi, a făcut pușcărie. ANDIS este agenția care ar trebui să cheltuie trei miliarde de euro de la UE pentru spitale regionale CPT a subliniat progresul în îngrijirea medicală a deţinuţilor prin creşterea numărului de personal medical din penitenciare, însă şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu "lipsa unor investigaţii amănunţite cu privire la decesele produse în arest" şi cu lipsa "activităţilor constructive" oferite deţinuţilor în vederea reintegrării lor în societate. "Folosirea pedepselor alternative la închisoare" Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi a Tratamentelor Degradante al CoE recomandă Greciei să recurgă mai des la "folosirea pedepselor alternative la închisoare", "să adopte măsuri pentru a facilita reintegrarea socială" şi "o mai bună repartizare a deţinuţilor între penitenciare". Într-un răspuns adresat comitetului, guvernul elen a dat asigurări că va intensifica transferurile către închisorile mai puţin aglomerate şi va elabora un "plan strategic reevaluat" pe baza recomandărilor CPT. Autorităţile elene au explicat, de asemenea, că iniţiativele de reintegrare şi reeducare pentru deţinuţi au fost perturbate de pandemia de coronavirus.

UE - Ucraina: misiune de asistenţă militară (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

UE - Ucraina: misiune de asistenţă militară

UE - Ucraina: misiune de asistenţă militară. Miniştrii Apărării din Uniunea Europeană au ajuns la un acord pentru a începe demersurile necesare pentru crearea unei misiuni de asistenţă militară pentru Ucraina, a afirmat marţi Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Josep Borrell, potrivit Reuters şi AFP. UE - Ucraina: misiune de asistenţă militară "Nu este vorba doar de război, ci şi de modul în care este el purtat, de instruirea militarilor", a declarat Borrell presei după o reuniune informală a miniştrilor europeni ai apărării la Praga, Cehia deţinând preşedinţia semestrială a Consiliului UE. "Există multe iniţiative de instruire, însă nevoile sunt enorme şi trebuie să asigurăm coerenţa acestor eforturi", a afirmat el. "Pot spune că toate statele membre sunt de acord în mod clar asupra acestui lucru şi asupra începerii demersurilor necesare pentru a defini parametrii pentru o misiune de asistenţă militară a UE pentru Ucraina", a mai spus şeful diplomaţiei europene. "Trebuie să fim rapizi şi ambiţioşi" Borrell, care a organizat reuniunea de marţi alături de preşedinţia cehă a Consiliului UE, a propus această iniţiativă săptămâna trecută. Au fost divulgate puţine detalii, însă, potrivit lui Borrell, soldaţi ucraineni, care luptă împotriva invaziei ruse, ar putea fi instruiţi în statele membre ale UE. Citește și: Moscova se grăbește să catalogheze contraofensiva ucraineană în Herson drept „eșec lamentabil”. De fapt, forțele ruse au pierderi grele "Este clar că trebuie să fim rapizi şi ambiţioşi", a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate. Însă, înainte de întâlnire, unii miniştri au fost mai puţin optimişti. Îndoieli din partea Austriei și Luxemburgului "Rămâne de văzut dacă acesta este cel mai bun mod de a ajuta. Nu sunt atât de sigur", a declarat ministrul luxemburghez al apărării, François Bausch. "Poate că acest lucru s-ar putea face mai rapid şi mai uşor la nivel bilateral, sub coordonarea UE", a spus el. Ministrul austriac, Klaudia Tanner, a exprimat îngrijorări similare. "Prima chestiune este să se clarifice dacă o astfel de misiune poate fi cu adevărat creată", a precizat ea, adăugând că misiuni similare au fost desfăşurate în afara UE. "Din punctul nostru de vedere, numeroase chestiuni rămân fără răspuns", a declarat Klaudia Tanner. Olanda și Slovacia, favorabile planului Favorabil proiectului, ministrul slovac, Jaroslav Nad, a precizat că ţara sa este gata să găzduiască astfel de antrenamente. "Cred că vom găsi o soluţie", a declarat el. Ministrul olandez, Kajsa Ollongren, a subliniat că ţara sa "va răspunde favorabil" planului lui Borrell. "Instruim deja soldaţi ucraineni în Olanda", a insistat ea, evidenţiind de asemenea şi o colaborare cu Germania pentru instruirea în deminare. La 24 februarie, Rusia a declanşat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o ''operaţiune militară specială de denazificare'' a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei. Pentru a se putea apăra, Ucraina se bazează în prezent mai ales pe livrările de armament greu dinspre Occident.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră