luni 22 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2420 articole
Internațional

SUA propun o rezoluție ONU în care nu se face nici o referire la integritatea teritorială a Ucrainei

Rezoluția SUA privind războiul din Ucraina. Statele Unite au propus un proiect de rezoluție la Adunarea Generală a ONU, care solicită „încheierea rapidă” a conflictului din Ucraina, fără a menționa explicit respectarea integrității teritoriale a țării. Surse diplomatice au confirmat aceste detalii înaintea votului programat luni. Rezoluția SUA privind războiul din Ucraina În timp ce președintele american Donald Trump face presiuni asupra omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, proiectul de rezoluție cere o soluționare rapidă a conflictului și lansează un apel pentru o pace durabilă între Ucraina și Rusia. Citește și: Trump a fost recrutat de KGB în 1987 sub numele de cod "Krasnov", susțin doi foști ofițeri URSS de informații Rezoluția nu face referire la integritatea teritorială a Ucrainei. Această formulare simplă se îndepărtează de textele anterioare ale Adunării, care erau clar formulate în sprijinul Ucrainei. Reacții din partea Rusiei Ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, a calificat rezoluția ca fiind „o idee bună”, deși a remarcat că textul nu face referire la „rădăcinile” conflictului. Această lipsă de detalii contrastează cu abordările anterioare și ridică semne de întrebare privind modul în care se va aborda criza. Reuniunea ONU și proiectul de rezoluție al Ucrainei Adunarea Generală a ONU se reunește luni pentru a marca cea de-a treia aniversare a invaziei ruse în Ucraina. În acest context, Ucraina și partenerii europeni au pregătit un proiect de rezoluție care subliniază necesitatea dublării eforturilor diplomatice pentru a pune capăt războiului în acest an. Textul reiterează solicitările pentru retragerea imediată și necondiționată a trupelor ruse și încetarea atacurilor asupra Ucrainei, beneficiind de un sprijin larg de aproximativ 140 de state membre. Critici europene și implicații diplomatice Textul american propus, cu doar 65 de cuvinte, riscă să provoace furia europenilor, surprinși de dialogul american-rus privind Ucraina. Ambasadorul francez la ONU, Nicolas de Riviere, a declarat că nu are comentarii deocamdată, în timp ce Richard Gowan, de la International Crisis Group, a afirmat că un text minimalist care nu condamnă agresiunea rusă sau nu se referă la integritatea teritorială a Ucrainei pare a fi o trădare a Kievului și o lovitură înjositoare pentru Uniunea Europeană, contestând principiile fundamentale ale dreptului internațional.

Rezoluția SUA privind războiul din Ucraina (sursa: Facebook/U.S. Department of State) În imagine, Marco Rubio, secretarul de stat american
Musk șantajează Ucraina pentru mineralele rare (sursa: X/Starlink)
Internațional

Șantaj grav al lui Musk: Ucrainei i se poate opri accesul la rețeaua de sateliți Starlink dacă nu acceptă să cedeze mineralele sale rare Statelor Unite

Musk șantajează Ucraina pentru mineralele rare. Negociatorii americani, care presează autoritățile de la Kiev pentru a obține acces la mineralele rare din Ucraina, au evocat posibilitatea întreruperii accesului la rețeaua de sateliți Starlink, deținută de Elon Musk. Conform mai multor surse apropiate dosarului, citate de Reuters, această amenințare face parte dintr-o strategie de negociere intensă. Starlink, pilonul conectivității Ucrainei Rețeaua Starlink, formată din peste 7.000 de sateliți cu orbită joasă (LEO), oferă conexiune la Internet în peste 100 de țări. Citește și: EXCLUSIV Rusul care a investit banii lui Abramovici în UE, cetățean român cu acte ucrainene considerate false de Chișinău, care a refuzat să-i acorde cetățenia moldovenească Pentru Ucraina și armata sa, această infrastructură este vitală, iar o posibilă întrerupere a accesului ar reprezenta o lovitură majoră în contextul operațiunilor militare și al comunicării critice. Musk șantajează Ucraina pentru mineralele rare În cadrul negocierilor, accesul continuu al Ucrainei la Starlink a fost subiectul discuțiilor după ce președintele Volodimir Zelenski a refuzat o propunere inițială a secretarului american al Trezoreriei, Scott Bessent. Ulterior, în întâlnirile dintre emisarul american Keith Kellogg și Zelenski, s-a reamintit că, fără un acord privind mineralele rare, Ucraina riscă să își piardă accesul la rețeaua Starlink. Negociatorii au subliniat că, în lipsa unui acord favorabil privind accesul la rezervele de minerale rare, evaluate la aproximativ 500 de miliarde de dolari,  Ucraina ar putea fi penalizată sever. Zelenski a respins cererile administrației Trump, menționând că SUA nu au oferit garanții de securitate pentru aceste rezerve, ceea ce a alimentat tensiunile din cadrul negocierilor. Rolul esențial al lui Elon Musk Miliardarul Elon Musk a furnizat Ucrainei câteva mii de terminale Starlink pentru a compensa distrugerile rețelelor de comunicații cauzate de invazia rusă din februarie 2022. Deși a fost salutat inițial ca un erou, Musk a redus ulterior accesul Ucrainei la Starlink, manifestând critici privind modul în care autoritățile de la Kiev gestionează războiul, ceea ce a complicat și mai mult situația negociată. Impactul strategic al Starlink Rețeaua Starlink este crucială pentru operațiunile cu drone ale Ucrainei, un element esențial al strategiei sale militare. Melinda Haring, senior fellow la Atlantic Council, avertizează că pierderea accesului la Starlink ar fi o schimbare radicală, afectând semnificativ capacitățile Ucrainei de supraveghere și atac, întrucât aceasta contribuie la menținerea parității cu Rusia în domeniul tehnologic. Perspective de acord  Președintele ucrainean a anunțat că echipe de negociatori americani și ucraineni lucrează intens pentru a ajunge la un acord, iar președintele Trump a afirmat că semnarea unui acord va avea loc în curând. Rezultatul acestor negocieri va influența direct securitatea și conectivitatea Ucrainei, evidențiind importanța strategică a rețelei Starlink în contextul conflictului actual.

Mircea Marian
Opinii

Doar dacă vrem să-l ajutăm pe Putin, ne certăm acum cu toată America, pornind de la informații „pe surse”

Cea mai mare greșeală pe care o poate face România, acum, este să se certe cu SUA pornind de la câteva relatări „pe surse”. Nu exclud ca, de fapt, să asistăm la o campanie electorală, menită să genereze emoție și să ne facă să uităm de eșecul economic al acestei guvernări.  Oricum, chiar dacă teoria mea conspiraționistă este falsă, doar Rusia câștigă când un aliat ferm al SUA își schimbă, nervos, direcția de politică externă... Pentru că SUA NU și-au schimbat-o, tot ce citim este „pe surse”. Rușii au cerut, Washingtonul a refuzat.  S-a întâmplat ceva, până acum? A plecat vreun soldat american din România? Nu. Și, ca să plece, ar fi un proces lung și costisitor care probabil s-ar extinde dincolo de mandatul lui Donald Trump.  Ok, Trump s-a rățoit la Zelenski. E stilul său, toți știam asta. Toți, inclusiv Zelenski, trebuiau să-l ignore - o spun oameni care au studiat atent comportamentul actualului președinte al SUA, nu eu.  Ce mesaje oficiale ne-a transmis până acum noua administrație de la Casa Albă? 1) Să ne consolidăm democrația și să nu mai înghițim informațiile subțiri ale unui servicu secret. E cineva care nu recunoaște că democrația din România era la pământ, că suntem foarte, foarte, aproape de ceea ce se numește o cleptocrație? 2) Să creștem alocarea pentru Apărare, să nu mai așteptăm ca doar SUA să cheltuie pentru protecția noastră. Mi se pare foarte corect. Ce vrem acum, să stăm la mâna Germaniei și Franței? Va trece isteria aceasta și vom vedea din nou Germania tânjind după gaze ieftine din Rusia și exporturi masive în China comunistă. Am uitat că Franța a fost la un pas să vândă fregate ultramoderne Rusiei, ceea ce ar fi schimbat complet jocul în Marea Neagră?  Eu nu spun să nu facem nimic. Dar acum suntem în etapa cu drobul de sare: ne văicărim steril. Ne trebuie un plan B, discret. Ne trebuie un plan pentru Republica Moldova. Ne trebuie investiții consistente în Apărare. Dar suntem siguri că banii nu ar fi furați, de generalii de tip Zisu?  Însă, mă întorc la ceea ce scriam la început: să așteptăm, cu calm. Este extrem de posibil ca Trump să realizeze nu doar că Putin vrea să îl păcălească, dar încurajează China să atace Taiwanul și cine știe unde se va duce, ulterior... Mă tem că relația cu SUA a devenit subiect de campanie electorală, pentru ca PSD și PNL să arate că fac ceva, în timp ce reformele economice, PNRR-ul, sunt blocate.  Rămân un susținător al parteneriatului strategic cu SUA și cred că este o mare greșeală ca, dintr-un impuls de moment, să îl transformăm noi în literă moartă. Vom vedea ce fac alții...

Trump acuză Ucraina pentru începerea războiului (sursa: BBC)
Internațional

VIDEO Trump, atac brutal la Zelenski: Nu trebuia să înceapă războiul, trebuia să facă o înțelegere

Trump acuză Ucraina pentru începerea războiului. Președintele american Donald Trump a declarat marți că Ucraina poartă responsabilitatea pentru invazia pe scară largă lansată de Rusia în 2022. Afirmațiile sale vin în urma negocierilor dintre miniștrii de externe ai SUA și Rusia la Riad, discuții din care Ucraina a fost exclusă. Trump acuză Ucraina pentru începerea războiului Într-un interviu acordat BBC la Mar-a-Lago, Trump a criticat reacția președintelui Zelenski, care denunțase negocierile ca fiind „discuții despre Ucraina, fără Ucraina”. Citește și: Călin Georgescu a jonglat cu zeci de milioane de dolari de la USAID, fiind sprijinit de PSD Într-un atac direct la adresa liderului ucrainean, Trump a susținut că Zelenski putea ajunge la un acord înainte ca războiul să înceapă. „Nu trebuia niciodată să începeți asta. Puteați ajunge la o înțelegere”, a afirmat Trump, sugerând că Ucraina este vinovată pentru conflict. De asemenea, fostul președinte american a declarat că, dacă ar fi fost la putere în 2022, ar fi negociat un acord care ar fi păstrat teritoriul Ucrainei și ar fi prevenit distrugerea orașelor. „Vreau să văd pace. Nu vreau să mai văd cum sunt uciși toți acești oameni”, a subliniat Trump. Trump susține că Rusia vrea să oprească „barbaria” În ciuda invaziei masive și a atacurilor continue asupra Ucrainei, Trump a afirmat că „Rusia vrea să facă ceva și să pună capăt barbariei sălbatice”. Totodată, a lăsat să se înțeleagă că o întâlnire cu Vladimir Putin ar putea avea loc până la sfârșitul lunii, spunând doar „Probabil”, când a fost întrebat despre acest subiect. Ucraina trebuie să organizeze alegeri Trump a criticat absența alegerilor în Ucraina, reluând un punct de propagandă folosit de Rusia, care susține că mandatul lui Zelenski a expirat și că Ucraina trebuie să organizeze scrutin prezidențial. „Nu Rusia crede asta. Aceasta este ceea ce cred eu și multe alte țări de asemenea”, a spus Trump. Zelenski a respins această solicitare, invocând legea marțială care interzice organizarea alegerilor în timpul războiului. Trump a mai susținut că Zelenski i-a spus recent că nu știe unde sunt jumătate din fondurile primite de la SUA, insinuând posibile nereguli în administrarea ajutorului american. Europa trebuie să contribuie mai mult În cadrul interviului, Trump a solicitat o „reechilibrare” a ajutorului oferit Ucrainei, considerând că SUA au contribuit prea mult în comparație cu Europa. „Noi le-am dat cred 350 de miliarde de dolari (...), este mult și trebuie să reechilibrăm cu Europa, pentru că ei au dat mult mai puțin”, a declarat Trump. De asemenea, a comentat ideea controversată de a trimite trupe europene de menținere a păcii în Ucraina, spunând că este „total favorabil” inițiativei, dar că SUA nu au motive să intervină: „Noi nu avem de ce să trimitem trupe acolo, pentru că, știți, suntem foarte departe”. Ucraina sub Atac, în timp ce Trump susține negocierile În timp ce Trump se declară „încrezător” că negocierile dintre SUA și Rusia vor aduce pacea, atacurile rusești continuă pe teritoriul ucrainean. Miercuri, orașul-port Odesa a fost parțial distrus, locuitorii rămânând fără curent electric și căldură.

Propaganda nord-coreeană, soldații induși în eroare (sursa: chosun.com)
Internațional

Soldații nord-coreeni capturați de ucraineni în Rusia vor să fie trimiși în Coreea de Sud, aveau ordin să se sinucidă dacă riscau să fie prinși

Propaganda nord-coreeană, soldații induși în eroare. Unul dintre cei doi soldați nord-coreeni capturați de forțele ucrainene a dezvăluit, într-un interviu acordat publicației sud-coreene Chosun Ilbo, că a fost indus în eroare de superiorii săi. Acesta a crezut că se află pe câmpul de luptă împotriva trupelor sud-coreene și nu știa că urma să lupte în Ucraina. Propaganda nord-coreeană, soldații induși în eroare Identificat doar după numele de familie, Ri, soldatul nord-coreean a declarat că oficialii Ministerului de Securitate de la Phenian le-au spus militarilor că piloții dronelor ucrainene sunt „toți soldați sud-coreeni”. Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan Această dezinformare pare să fi fost o strategie menită să motiveze trupele nord-coreene să lupte alături de Rusia în războiul împotriva Ucrainei. „Aș fi preferat să mă arunc în aer” Ri, care a suferit răni grave la mandibulă și la un braț, a relatat că majoritatea camarazilor săi din batalion (între 63 și 65 de oameni) au fost uciși de drone și artileria ucraineană. Conștient de faptul că prizonierii de război sunt considerați trădători în Coreea de Nord, acesta a recunoscut că ar fi încercat să se sinucidă dacă ar fi avut o grenadă la dispoziție. Dorința de a deveni refugiat în Coreea de Sud Într-o declarație istorică, Ri a exprimat pentru prima dată intenția de a cere azil în Coreea de Sud. „Sunt 80% sigur de viitorul meu. În primul rând, voi solicita statutul de refugiat în Coreea de Sud. Dacă îl solicit, mă veți accepta?”, a întrebat el jurnalistul sud-coreean. Ucraina și schimburile de prizonieri În ianuarie, Ucraina a publicat o înregistrare video cu interogatoriul celor doi soldați nord-coreeni capturați la Kursk, unul dintre aceștia exprimându-și dorința de a rămâne în Ucraina. Autoritățile de la Kiev au sugerat că sunt dispuse să faciliteze întoarcerea soldaților nord-coreeni în schimbul eliberării prizonierilor de război ucraineni. Soldații capturați ar trebui protejați Organizația Human Rights Watch (HRW) a cerut ca prizonierii de război nord-coreeni capturați în Ucraina să fie tratați conform convențiilor internaționale și să nu fie trimiși înapoi în Coreea de Nord. ONG-ul a avertizat că repatrierea lor ar putea duce la represalii severe, inclusiv execuții, subliniind principiul nereturnării, care interzice expulzarea persoanelor în state unde ar putea fi persecutate sau torturate. Mii de soldați uciși și răniți Potrivit autorităților ucrainene, aproximativ 5.000 de soldați nord-coreeni au fost uciși sau răniți în doar trei luni de lupte la Kursk. Estimările arată că între 11.000 și 12.000 de nord-coreeni au fost dislocați în această regiune pentru a lupta alături de armata rusă. În plus, Serviciul Național de Informații (NIS) din Coreea de Sud a raportat în ianuarie că cel puțin 300 de soldați nord-coreeni au murit și alți 2.700 au fost răniți în luptele de la Kursk.

Analiza spionilor estonieni: Rusia nu trebuie lăsată să dicteze pacea în Ucraina
Internațional

Analiza spionilor estonieni: Pentru securitatea lumii libere, Rusia nu trebuie lăsată să dicteze pacea în Ucraina

Analiza spionilor estonieni, „Securitatea Internațională și Estonia - 2025”, apreciază că „pentru securitatea lumii libere, Rusia nu trebuie lăsată să dicteze pacea în Ucraina”. În analiză, nu există aproape nici o referire la Statele Unite, exceptând avertismentul că China comunistă ar privi o înfrângere a Ucrainei ca pe o victorie a „principalului rival”, SUA.  Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan „Pentru a proteja viitorul Ucrainei și securitatea lumii libere, este esențial ca Rusia să nu dicteze condițiile de încheiere a conflictului. Nu există niciun motiv să credem că Putin și-a abandonat ambițiile maximaliste, inclusiv cererea de retragere a prezenței militare a NATO prezența militară a NATO la granițele sale din 1997, ceea ce face cu atât mai vital ca Rusia să dea Ucrainei o lecție dureroasă”, se afirmă în analiza serviciului estonian de spionaj.  Analiza spionilor estonieni Care sunt principalele concluzii ale acestui serviciu: Anul trecut Moldova a fost ținta unei masive campanii rusești de influență. Rusia și-a atins, din păcate, parțial obiectivele: referendumul pentru aderarea la UE a trecut la limită, iar Alexandr Stoianoglo a obținut un număr consistent de voturi, deși fusese lansat doar cu șase luni înainte. Campania rusă de influențare a alegerilor a fost una din cele mai sofisticate și probabil va continua și în 2025. „Mii de persoane au fost implicate, folosind instrumente precum platformele de social media (Telegram și TikTok), pliante și emisiuni de televiziune tradiționale. Alegătorii au fost bombardați cu donații în numerar” „China ajută Rusia în războiul dronelor, oferind o cale prin care componentele occidentale ajung la agresor. China critică sancțiunile internaționale împotriva Rusiei, aprobând tacit sprijinindu-și cetățenii și companiile care fac afaceri cu Rusia” „În timp ce retorica Kremlinului privind armele nucleare este energică, acțiunile sale nu reflectă aceste amenințări amenințătoare. Este foarte puțin probabil ca Rusia să folosească arme nucleare în războiul împotriva Ucrainei,dar observând modul în care factorul frică a reținut Occidentul până acum,  Rusia îl exploatează la maximum. Războiul din Ucraina ar fi putut fi încheiat cu ceva timp în urmă dacă Occidentul ar fi văzut bluful Rusiei” Emiratele Arabe Unite au devenit un hub pentru afacerile Rusiei „În cazul în care războiul în Ucraina se încheie favorabil Rusiei sau dacă ostilitățile sunt înghețate, este aproape sigur că unități militare rusești vor staționa permanent de-a lungul granițelor Estoniei în în număr mai mare decât înainte de 24 februarie 2022. Rusia s-a angajat să dezvolte tehnologia dronelor și integrarea extensivă în forțele sale armate” Nu există nici o referire la România în raportul de 90 de pagini. 

Trimiterea trupelor în Ucraina dezbină UE (sursa: Facebook/Élysée – Présidence de la République française)
Internațional

Summit-ul de la Paris s-a încheiat. Liderii europeni, împărțiți asupra posibilei trimiteri de trupe în Ucraina

Trimiterea trupelor în Ucraina dezbină UE. O reuniune de urgență a liderilor europeni a avut loc luni la Paris, având ca obiectiv definirea unei strategii comune pentru securitatea Europei și gestionarea „accelerării” sprijinului american pentru Ucraina. Potrivit Le Figaro, mărul discordiei a fost trimiterea de trupe în Ucraina. Reuniunea de criză de la Élysée Întâlnirea, desfășurată la Palatul Élysée, a durat peste trei ore și a reunit aproximativ zece lideri ai țărilor din Uniunea Europeană. Citește și: Mega, preotul Moscovei, reținut pentru că și-ar fi înscenat incendierea propriei mașini. Complicele său i-ar fi dat foc într-o parcare supravegheată video Subiectul principal: coordonarea unui răspuns comun în fața evoluțiilor rapide ale politicii americane privind conflictul din Ucraina. Trimiterea trupelor în Ucraina dezbină UE Premierul britanic, care urmează să efectueze săptămâna viitoare o vizită la Donald Trump în Washington, și-a exprimat dorința de a juca un rol de mediator între SUA și Europa. Duminică, acesta a declarat că este pregătit să trimită trupe în Ucraina „dacă va fi necesar”, pentru a contribui la garanțiile de securitate ale țării. Suedia a afirmat, de asemenea, că nu exclude posibilitatea unui astfel de desfășurare militară, dar doar „în cazul unei păci juste și durabile” în Ucraina. Însă nu toți participanții au fost de acord cu această măsură. Germania și Polonia resping ideea trimiterii de trupe În contrast, cancelarul german a considerat acest subiect „extrem de inadecvat” și „prematur”, exprimându-și iritarea față de momentul apariției acestui dezbatere. La rândul său, Donald Tusk, un susținător puternic al Ucrainei, a declarat că Polonia nu intenționează să trimită soldați în Ucraina.

Ucraina atacă oleoductul CPC din Rusia (sursa: cpc.ru)
Internațional

O dronă ucraineană a distrus o stație de pompare a oleoductului CPC, prin care țițeiul din Kazahstan ajunge în portul rusesc Novorossiisk

Ucraina atacă oleoductul CPC din Rusia. Ucraina a lansat un atac cu drone asupra oleoductului Caspian Pipeline Consortium (CPC), situat în sudul Rusiei, provocând oprirea unei stații de pompare esențiale, a anunțat luni operatorul conductei. CPC este una dintre cele mai mari conducte de transport țiței din lume, iar atacul a avut un impact direct asupra capacității sale operaționale. Ucraina atacă oleoductul CPC din Rusia Potrivit unui comunicat al Caspian Pipeline Consortium, atacul a fost realizat cu șapte drone încărcate cu explozivi și fragmente metalice. Citește și: Șoșoacă a luat cu asalt CCR, dar principalul atac a fost asupra casetelor cu mâncare: „Ciorbică de perișoare…Ce mai avem pe aici? Brânzică, prăjituri” Scopul loviturii a fost atât de a afecta infrastructura strategică, cât și de a provoca victime în rândul personalului stației de pompare. Impact asupra transportului de petrol Stația vizată, Kropotkinskaya, situată lângă orașul Stavropol, este cea mai mare de pe traseul oleoductului CPC și a fost scoasă din funcțiune. În prezent, conducta funcționează la o capacitate redusă, afectând fluxul de petrol din regiune. Oleoduct strategic pentru Rusia și Kazahstan Oleoductul CPC are o lungime de peste 1.500 km și transportă petrol din Kazahstan până în portul rusesc Novorossiisk, la Marea Neagră. Potrivit datelor oficiale, consorțiul este deținut în proporție de 24% de Rusia, 19% de Kazahstan și 15% de gigantul petrolier american Chevron.

Chestionar SUA pentru UE privind Ucraina (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump a întrebat statele europene ce garanții de securitate pot oferi Ucrainei și ce ar vrea să ofere SUA în acest sens

Chestionar SUA pentru UE privind Ucraina. Statele Unite au transmis guvernelor europene un set de întrebări esențiale despre măsurile necesare pentru a furniza Ucrainei garanții de securitate eficiente, relatează Reuters. Washingtonul a subliniat că așteaptă ca Europa să preia conducerea în stabilirea unui cadru de securitate durabil și așteaptă propunerile aliaților săi. Chestionar SUA pentru UE privind Ucraina Potrivit documentului consultat de Reuters, întrebările adresate de SUA guvernelor europene sunt următoarele: Citește și: VIDEO & FOTO Ciolacu, cu hanorac Loro Piana de 4.000 de euro ca să dea pisica jos de pe gardul vilei de protocol în care stă în Dorobanți 1) Ce consideraţi că este o garanţie de securitate sau o asigurare (ce pot fi) susţinute de Europa care ar servi drept un factor de descurajare suficient pentru Rusia, asigurând în acelaşi timp că acest conflict se încheie cu un acord de pace durabil? 2) Ce ţări europene şi/sau terţe credeţi că ar putea sau vor participa la un astfel de acord? Există ţări care credeţi că ar fi indispensabile? Ar fi ţara dumneavoastră dispusă să îşi desfăşoare trupe în Ucraina ca parte a unui acord de pace? 3) Dacă forţe militare ale unor ţări terţe ar fi desfăşurate în Ucraina ca parte a unui acord de pace, care aţi considera că este dimensiunea necesară a unei astfel de forţe conduse de Europa? Cum şi unde vor fi desfăşurate aceste forţe şi pentru cât timp? 4) Ce acţiuni trebuie să fie pregătiţi să întreprindă SUA, aliaţii şi partenerii dacă Rusia atacă aceste forţe? 5) Ce cerinţe de sprijin, dacă este cazul, din partea SUA ar considera guvernul dumneavoastră necesare pentru participarea sa la aceste aranjamente de securitate? Mai precis, ce resurse pe termen scurt şi lung credeţi că vor fi necesare din partea SUA? 6) Ce capabilităţi suplimentare, opţiuni de echipamente, mentenanţă şi întreţinere este pregătit guvernul dumneavoastră să ofere Ucrainei pentru a-i îmbunătăţi poziţia de negociere şi a creşte presiunea asupra Rusiei? Ce mai este pregătit să facă guvernul dumneavoastră pentru a-şi creşte sancţiunile împotriva Rusiei, inclusiv prin o aplicare mai strictă a sancţiunilor şi o mai bună vizare a ţărilor terţe care îi permit Rusiei să activeze la nivel global.

Viitorul Ucrainei, reuniune crucială la Paris (sursa: X/Jean-Noël Barrot)
Internațional

Indiferent de negocierile lui Trump cu Putin, UE va sprijini Ucraina, anunță liderii europeni care se vor întâlni luni la Paris

Viitorul Ucrainei, reuniune crucială la Paris. Luni, la Paris, liderii principalelor țări europene se întâlnesc pentru a discuta despre securitatea europeană și războiul din Ucraina. Reuniunea are loc într-un moment tensionat, în care administrația americană condusă de Donald Trump își reia contactele directe cu Rusia, fără a include Uniunea Europeană în negocieri. Viitorul Ucrainei, reuniune crucială la Paris Șeful diplomației franceze, Jean-Noël Barrot, a confirmat într-un interviu pentru RFI, reuninea liderilor europeni la Paris. Citește și: VIDEO & FOTO Ciolacu, cu hanorac Loro Piana de 4.000 de euro ca să dea pisica jos de pe gardul vilei de protocol în care stă în Dorobanți Președintele francez Emmanuel Macron va găzdui această întâlnire, la care vor participa lideri din Germania, Polonia, Italia, Danemarca și Marea Britanie, alături de președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen și Antonio Costa. De asemenea, secretarul general al NATO, Mark Rutte, va lua parte la discuții. SUA și Rusia, negocieri fără Europa? Îngrijorările europene sunt alimentate de faptul că președintele Donald Trump intenționează să negocieze direct cu Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Trump a anunțat că se va întâlni cu liderul rus în Arabia Saudită pentru a discuta viitorul conflictului. Totodată, la Conferința de Securitate de la Munchen, desfășurată weekendul trecut, vicepreședintele american JD Vance a lansat critici dure la adresa Uniunii Europene, acuzând-o că nu respectă "libertatea de exprimare". Mai mult, emisarul special al lui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, a declarat că „Europa nu va fi inclusă în negocieri”. Zelenski: „Europa trebuie să-și consolideze poziția” În fața riscului ca SUA și Rusia să negocieze „pe la spatele” Europei și al Ucrainei, președintele Volodimir Zelenski și-a îndemnat aliații europeni să își consolideze poziția comună. Acesta a atras atenția că Trump nu a menționat niciodată că SUA are nevoie de Europa la masa negocierilor și că liderul american respectă doar forța. În acest context, ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, a subliniat că europenii trebuie să ofere garanții de securitate Ucrainei și să joace un rol activ în orice soluție diplomatică. Miniștrii europeni, surprinși de contactul Trump-Putin Săptămâna trecută, miniștrii de externe ai Franței, Germaniei, Poloniei, Italiei, Spaniei, Marii Britanii și Ucrainei s-au reunit la Paris pentru a coordona poziția europeană. Totuși, la scurt timp după întâlnire, aceștia au fost surprinși să afle că Donald Trump a avut o conversație de 90 de minute cu Vladimir Putin, un lider izolat pe scena internațională după invazia Ucrainei.

Acordul Ucraina, SUA pentru minerale, blocat (sursa: Facebook/Munich Security Conference)
Internațional

Prima sincopă în relația Zelenski-Trump: președintele ucrainean nu a semnat acordul prin care mineralele rare să intre în posesia SUA

Acordul Ucraina, SUA pentru minerale, blocat. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă că nu va semna acordul cu Statele Unite asupra zăcămintelor minerale din Ucraina, potrivit The Kyiv Independent. Acordul Ucraina, SUA pentru minerale, blocat Liderul de la Kiev a explicat că acest document, în forma sa actuală, „nu ar proteja” țara sa, subliniind necesitatea unor garanții de securitate clare. Citește și: EXCLUSIV Generalul Zisu, suspect de fraude de milioane de euro, ar avea un hotel în construcție pe litoral împreună cu șefa Spitalului Militar (surse DNA) „Nu i-am autorizat pe miniștri să semneze acordul pentru că el nu este gata. În opinia mea, el nu ne protejează”, a declarat Zelenski în marja Conferinței de Securitate de la München. Acesta a precizat că orice înțelegere privind resursele naturale ar trebui să fie strâns legată de protecția Ucrainei. SUA vrea o compensație pentru ajutorul militar Secretarul de stat american Marco Rubio a subliniat joi că Washingtonul speră să ajungă la un acord privind exploatarea mineralelor Ucrainei. Acest aranjament ar urma să servească drept compensație parțială pentru miliardele de dolari oferite Kievului în sprijin militar. „O parte din acești bani va servi la recompensarea contribuabilului american pentru miliardele de dolari care au fost cheltuite în această țară”, a declarat Rubio. În plus, oficialul american a precizat că o altă parte a fondurilor ar fi destinată reconstrucției Ucrainei, grav afectată de războiul cu Rusia. Trump condiționează sprijinul pentru Ucraina Fostul președinte american Donald Trump, cunoscut pentru poziția sa critică față de ajutorul financiar oferit Ucrainei, a sugerat că sprijinul SUA ar putea depinde de acordarea accesului la resursele miniere ucrainene. Ucraina dispune de importante rezerve de litiu și titan, esențiale pentru industrii de vârf precum sectorul aerospațial și producția de vehicule electrice. Aceste resurse strategice fac din Ucraina o țintă de interes major pentru marile puteri economice.

Ucraina refuză pacea, fără implicarea Kievului (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski avertizează Europa și SUA: „Nici o pace fără acordul Ucrainei” și cere înființarea unei armate europene

Ucraina refuză pacea, fără implicarea Kievului. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat ferm că Ucraina nu va accepta un acord de pace negociat pe la spatele său sau fără implicarea Kievului. În discursul său, susținut la Conferința de Securitate de la München, acesta a cerut Europei să-și formeze propria armată. Ucraina refuză pacea, fără implicarea Kievului Liderul ucrainean a subliniat că nici o negociere despre viitorul Ucrainei nu poate avea loc fără implicarea directă a Kievului, extinzând această regulă și la nivel european: Excluderea Ucrainei de la negocieri ar însemna o pierdere pentru întreaga Europă, a avertizat Zelenski. O armată europeană Zelenski a susținut că Europa trebuie să își creeze propriile forțe armate și să își asigure garanții de securitate solide, deoarece Statele Unite nu vor oferi protecție în lipsa unui angajament clar al europenilor. El a făcut apel la unitate politică și strategică în cadrul Uniunii Europene pentru ca sfârșitul războiului să fie „primul succes comun al Europei”. Posibilă întâlnire Trump-Putin, un pericol pentru Ucraina Zelenski a atras atenția asupra unei posibile întâlniri între Donald Trump și Vladimir Putin la ceremonia din 9 mai la Moscova. Președintele Ucrainei considerând că acest lucru ar fi „periculos” dacă ar avea loc înaintea unei discuții directe între Trump și liderii ucraineni. Potrivit acestuia, Kremlinul ar putea încerca să influențeze viitoarele negocieri, punând Ucraina într-o poziție vulnerabilă.

Șeful Pentagonului, mesaj tranșant pentru Ucraina (sursa: defense.gov)
Internațional

E nerealist ca Ucraina să creadă că poate recupera toate teritoriile ocupate de Rusia sau că poate intra în NATO, spune șeful Pentagonului

Șeful Pentagonului, mesaj tranșant pentru Ucraina. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat miercuri, la Bruxelles, că nu este realist ca Ucraina să-și recupereze teritoriile pierdute începând cu 2014 și nici să adere la NATO ca rezultat al unui eventual acord de pace. Declarațiile sale, făcute în cadrul unei întâlniri a 50 de state care susțin Kievul, subliniază o schimbare de abordare privind viitorul securității europene. Șeful Pentagonului, mesaj tranșant pentru Ucraina Hegseth a subliniat că menținerea unei perspective idealiste privind refacerea granițelor Ucrainei nu face decât să prelungească conflictul. Citește și: Un fost secretar de stat de la Externe acuză administrația Iohannis că a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste care cad peste noi” „Trebuie să începem prin a recunoaște că întoarcerea la granițele Ucrainei de dinainte de 2014 este un obiectiv nerealist. Urmărirea acestui obiectiv iluzoriu nu va face decât să prelungească războiul și să provoace mai multă suferință”, a spus el. Această poziție reprezintă o abordare pragmatică, sugerând că negocierile trebuie să țină cont de realitățile de pe teren. Garanții de securitate, dar fără NATO Potrivit secretarului Apărării, o pace durabilă pentru Ucraina trebuie să includă garanții puternice de securitate, însă fără perspectiva integrării în NATO. „SUA nu cred că intrarea Ucrainei în NATO poate fi un rezultat realist al unui acord negociat”, a declarat el, adăugând că orice garanții de securitate trebuie să fie susținute de trupe europene și internaționale, dar nu sub umbrela NATO. „Dacă aceste trupe sunt dislocate ca forțe de menținere a păcii în Ucraina, ele trebuie să facă parte dintr-o misiune care să nu fie a NATO și care să nu fie acoperită de Articolul 5”, a subliniat Hegseth, referindu-se la principiul apărării colective al alianței. Supraveghere internațională și excluderea trupelor americane În plus, oficialul american a insistat asupra necesității unei supravegheri internaționale a liniei de contact, excluzând în mod clar trimiterea de trupe americane în Ucraina. „Pentru a fi clari, ca parte a oricărei garanții de securitate, nu vor fi dislocate trupe americane în Ucraina”, a afirmat el. Energia – o armă strategică împotriva Rusiei Hegseth a evidențiat și importanța reducerii veniturilor energetice ale Rusiei printr-o creștere a producției de energie în SUA și Europa. „Președintele Donald Trump declanșează producția de energie americană și încurajează alte țări să facă același lucru. Prețurile mai mici la energie, împreună cu aplicarea mai eficientă a sancțiunilor, vor forța Rusia să se așeze la masa negocierilor”, a explicat el. Europa trebuie să preia conducerea în sprijinul Ucrainei Hegseth a transmis un mesaj clar aliaților europeni: „Europa trebuie să ofere Ucrainei o parte covârșitoare din viitorul ajutor letal și neletal.” Acesta include furnizarea de muniții, extinderea bazei industriale de apărare și conștientizarea cetățenilor europeni privind pericolul la adresa securității continentului. Oficialul american a criticat și actualul prag de 2% din PIB alocat apărării de către statele europene, susținând că acesta este insuficient. „Președintele Trump a cerut 5% și sunt de acord”, a menționat el. SUA își schimbă prioritățile strategice Un alt aspect important al discursului lui Hegseth a fost legat de schimbarea priorităților strategice ale SUA. „Realitățile strategice dure împiedică SUA să se concentreze în primul rând pe securitatea Europei. SUA se confruntă cu amenințări serioase la adresa propriului teritoriu și acordă prioritate descurajării războiului cu China în Pacific”, a explicat el. În acest context, el a sugerat o „diviziune a muncii” între SUA și Europa, prin care Washingtonul să își concentreze atenția asupra Pacificului, iar aliații europeni să-și asume un rol mai activ în securitatea regională. Europa trebuie să devină mai autonomă În final, secretarul Apărării a subliniat că viitorul NATO depinde de o mai mare implicare a aliaților europeni. „SUA rămân angajate față de NATO și parteneriatul de apărare cu Europa, dar nu vor mai tolera o relație dezechilibrată, ce favorizează dependența”, a concluzionat Hegseth.

Iohannis a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste care cad peste noi”, spune Iulian Fota Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Un fost secretar de stat de la Externe acuză administrația Iohannis că a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste care cad peste noi”

Un fost secretar de stat de la Externe, Iulian Fota, acuză administrația Iohannis că a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste care cad peste noi”. Fota a fost secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul de Externe din februarie 2022 în februarie 2024. Între 2009 și 2014, el a fost consilier prezidențial pentru securitate națională în administrația președintelui Traian Băsescu. Citește și: Grupul infracțional constituit de Laura Vicol și-a început activitatea din 2018, doi ani înainte ca PSD să o facă deputată – judecător Acum, el relatează, pe Facebook, o ciocnire cu administrația Iohannis, unde a cerut să se discute „mersul războiului și implicații pentru România”, dar a fost refuzat. În consecință, Fota a cerut să se consemneze că „România , pe zona de securitate națională, nu este pregătită pentru vremurile proaste care au căzut peste noi”, fapt valabil și azi. Iohannis a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste care cad peste noi” „Pe fondul plecării lui KWI de la Cotroceni vreau să povestesc un moment trist,chiar șocant, pentru ca un activ negativ să nu se descarce asupra lui Ilie Bolojan. Mai ales când, într-o culme a ipocriziei, îi spui președintelui interimar «aveți grijă de România»!!! De la începerea fazei doi a agresiunii ruse împotriva Ucrainei, februarie 2022, până în toamna acelui an , nu avusese loc nici o discuție serioasă despre cum ar trebui România să abordeze cea mai gravă criză de securitate națională cu care era confruntată. Cele două ședințe CSAT nu se pun, pentru că ele sunt de o formalitate descurajantă. Rar când sunt utilizate ca formate de discuțîi serioase. Și asta o spun ca fost membru al CSAT timp de șase ani. Luni de zile speranța mea a fost ca fie Ion Oprișor, consilier prezidențial de securitate națională, fie consilierul premierului pe același domeniu, Nicolae Comănescu, ne vor invita, la nivel de secretar de stat , să ne sfătuim. Cu ce ne confruntăm și cum facem mai bine să apărăm țară. Cine cunoaște administrarea centrală a țării știe cât de importanți sunt secretarii de stat. Ei mișcă administrația , ei țin țara în picioare sau o scufundă. Includ aici și pe cei asimilați acestei poziții, cum sunt unii șefi de agenții importante. Când eu eram consilier prezidențial , dincolo de formate standartizate, precum Consiliul Operativ al Comunitățîi de Informații, am utilizat des formatul adhoc al secretarilor de stat, pentru a rezolva teme importante, precum securitatea cibernetică sau cea energetică. Pur și simplu îi împingeam de la spate, ii presam, ii mai și amenințăm, ca să rezolvăm o problema. În definitiv aveam în spate aureolă de putere a Președintelui Traian Băsescu. Spre disperarea mea nu s-a întâmplat nimic până prin toamna lui 2022. Când primesc o invitație la Cotroceni, la o ședința convocată de Ion Oprișor. Din start, după agenda, mi-am dat seama că nu este o activitate serioasă. Eram invitați să discutăm două chestii foarte tehnice, fără relevanță pentru mersul războiului. Dar măcar era un format mai larg și am bănuit că vor fi și alții acolo. M-am dus, discuția a fost plata și tehnică, fără nici o relevanță strategică. Am stat cuminte până la ultimul punct, diverse. MAE nu avea responsabilități directe pe chestiunile de pe agenda. În schimb, la final, am cerut cuvântul și am propus, dacă tot ne-am strâns, că agenda să fie completată cu un punct suplimentar: mersul războiului și implicații pentru România. Am fost foarte explicit, plecând și de la participarea instituțională relevantă, care ar fi avantajul unei astfel de discuții. În definitiv eram strânși la Cotroceni cei mai reprezentativi secretari de stat ai statului român. Cele mai importante instituții erau acolo, vreo 12 cu totul. Spre șocul meu, Oprișor s-a opus , spunând că nu e momentul. În condițiile alea, într-un gest de frondă, l-am întrerupt brutal și am cerut să se consemneze în mînuță ședinței că eu, SDS Fota, cu toată greutatea funcției afirm responsabil și oficial că România, pe zona de securitate națională, nu este pregătită pentru vremurile proaste care au căzut peste noi. Peste 25 de ani de experiență , competență demonstrată, loialitate fără fisură nu au fost suficiente pentru a determina o mâna de demnitari ai statului român să ne aplecăm serios asupra nevoilor țării. Au băgat toți capul în pământ și ședința s-a terminat fără discuția reclamată. După ședința nu am avut de la nimeni, nici o reacție. Nici de la Oprișor , nici de la cei care participaseră. Absolut nimic. Nu m-a întrebat nimeni ce am vrut să spun, ce am în cap, ce mi-a venit. The sound of silence!Frică pentru menținerea postului domină rațiunea. Și nici vreo altă ședința nu a mai avut loc, cel puțîn până în februarie 2024, când am fost dat afară. Prea stricam confortul unui întreg establishment. Așa am ajuns să ne intrabam dacă «statul român este eșuat» și dacă suntem în pericol «să ne facem de râs». Și atunci, în condițiile astea, nu este o imensă ipocrizie să-i spui lui Bolojan «aveți grijă de România»? În ultimii trei ani, grija pentru România, din incompetența sau comoditate, a fost minimă. Iar ce le-am spus la Cotroceni acum doi ani este valabil în continuare. România nu este pregătită pentru vremurile proaste care cad peste noi”, a scris Fota pe Facebook. El a atașat, la postare, și o agendă de securitate națională pe care România ar trebui să o aibă.

Kremlinul amână negocierile cu Volodimir Zelenski (sursa: X/Piers Morgan)
Internațional

Zelenski admite că este gata să negocieze cu Putin, la cererea Occidentului, liderul de la Kremlin amână un răspuns

Kremlinul amână negocierile cu Volodimir Zelenski. Declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care s-a arătat deschis negocierilor cu Vladimir Putin, au fost catalogate de Kremlin drept „cuvinte goale”. Kremlinul amână negocierile cu Volodimir Zelenski Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că nu există o bază reală pentru aceste afirmații, amintind că Zelenski însuși a interzis prin decret în 2022 orice discuții cu Putin, atâta timp cât acesta rămâne la putere. Citește și: GALERIE FOTO Nordis a cheltuit 864.000 de lei pe „protocol” la cluburile de fițe NUBA, unde Vicol petrecea alături de Grindeanu „Faptul de a fi pregătit trebuie să se bazeze pe ceva. Până în prezent, acestea nu sunt decât niște cuvinte goale”, a spus Peskov. Zelenski: „Negocierea cu Putin este un compromis” Într-un interviu acordat jurnalistului britanic Piers Morgan, Zelenski a declarat că este dispus să negocieze cu Putin dacă aceasta este „singura opțiune” pentru a opri războiul. El a propus un format cu patru participanți, care ar include: Ucraina, Rusia, SUA și Uniunea Europeană Ulterior, Zelenski a clarificat că însăși ideea unei discuții cu Putin reprezintă un compromis dureros pentru Ucraina: „Putin este un asasin și un terorist. A vorbi cu un ucigaș este un compromis pentru Ucraina și pentru întreaga lume civilizată”. Kremlinul despre declarațiile lui Zelenski: „La limita nebuniei” În timpul interviului, Zelenski a sugerat din nou că Ucraina ar trebui să dețină arme nucleare dacă nu va fi primită rapid în NATO. Această afirmație a fost dur criticată de Dmitri Peskov, care a calificat-o drept „la limita nebuniei” și a făcut apel la aliații occidentali ai Kievului să conștientizeze pericolele unei astfel de discuții. Negocieri SUA-Rusia, contacte intensificate În ciuda tensiunilor, Peskov a confirmat că între SUA și Rusia au loc contacte pe teme specifice și că acestea s-au intensificat recent. Nu au fost oferite detalii despre subiectele discutate, însă se speculează că ar putea fi vorba despre negocieri indirecte privind conflictul din Ucraina. Alegeri în Ucraina Un alt subiect de dispută între Rusia, Ucraina și Occident este organizarea alegerilor prezidențiale în Ucraina. „Alegerile vor avea loc atunci când faza fierbinte a războiului se va încheia și legea marțială nu va mai fi în vigoare”, a explicat Zelenski. Conform Constituției Ucrainei, scrutinul nu poate avea loc în timpul legii marțiale, însă Kremlinul folosește acest aspect pentru a pune la îndoială legitimitatea lui Zelenski, al cărui mandat a expirat în mai 2024. Putin a sugerat recent că Zelenski nu mai are autoritatea de a semna un acord de pace, deoarece nu și-a reînnoit mandatul prin alegeri. În acest context, Keith Kellogg, reprezentantul special al Casei Albe pentru Ucraina, a îndemnat Kievul să organizeze alegeri cât mai curând posibil, pentru a reafirma caracterul democratic al țării. Pierderile din război, cifrele raportate de Zelenski În același interviu, Zelenski a dezvăluit un bilanț al pierderilor suferite de armata ucraineană. Potrivit acestuia au fost 45.100 soldați ucraineni uciși și 390.000 răniți În ceea ce privește pierderile rusești, președintele ucrainean a estimat: 350.000 de morți și până la 700.000 de răniți

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră