luni 22 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2420 articole
Internațional

Ministrul rus de Externe dinamitează lăudăroșeniile lui Trump: Rusia nu acceptă trupe europene de menținere a păcii în Ucraina, este o "înșelăciune"

Rusia respinge trupele europene în Ucraina. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat miercuri că Rusia nu va accepta prezența unor trupe europene de menținere a păcii în Ucraina, calificând această idee drept o „înșelăciune” menită să faciliteze reînarmarea Kievului. Rusia respinge trupele europene în Ucraina Potrivit acestuia, o astfel de desfășurare ar echivala cu integrarea Ucrainei în NATO și cu „distrugerea totală a drepturilor comunității rusofone din Ucraina”. Citește și: BREAKING Călin Georgescu, oprit în trafic și dus la Parchet, la audieri Declarațiile lui Lavrov vin în contradicție cu cele făcute luni de fostul președinte american Donald Trump. Trump a afirmat că Vladimir Putin ar fi de acord cu prezența unor forțe europene de menținere a păcii în Ucraina, dacă s-ar ajunge la un acord pentru încheierea războiului. „L-am întrebat specific despre acest lucru. Nu are nicio problemă cu asta”, a spus Trump, referindu-se la o discuție telefonică avută recent cu liderul de la Kremlin. Activele rusești înghețate Lavrov a precizat că problema activelor rusești înghețate în Occident și a utilizării acestora pentru reconstrucția Ucrainei nu va dispărea nici după încheierea unui eventual acord de pace. Moscova consideră că aceste fonduri sunt confiscate ilegal și va continua să conteste orice utilizare a lor de către Kiev. Întâlnire SUA-Rusia la Istanbul Șeful diplomației ruse a anunțat că joi va avea loc la Istanbul o nouă rundă de negocieri între diplomați americani și ruși, în urma primei întâlniri desfășurate pe 18 februarie la Riad. „Experții și diplomații noștri la nivel înalt se vor reuni și vor aborda problemele sistemice care s-au acumulat”, a declarat Lavrov într-o conferință de presă în Qatar. Lavrov, opinii despre Gaza Referindu-se la criza din Fâșia Gaza, Lavrov a calificat ideea strămutării celor aproximativ 2 milioane de palestinieni către alte țări arabe drept „o bombă cu ceas” pentru stabilitatea regiunii. Declarația sa vine ca reacție la propunerea lui Donald Trump din 4 februarie, conform căreia SUA ar trebui să preia controlul asupra Fâșiei Gaza, iar palestinienii să fie relocați în alte state, inclusiv în Egipt și Iordania. Planul lui Trump a fost întâmpinat cu proteste la nivel internațional. Negocierile internaționale și pozițiile divergente ale marilor puteri asupra conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu rămân subiecte fierbinți pe agenda geopolitică globală.

Rusia respinge trupele europene în Ucraina (sursa: X/MFA Russia)
Confiscarea activelor rusești pentru susținerea Ucrainei (sursa: X/David Lammy)
Internațional

Trebuie confiscate activele rusești "înghețate" de Occident, pentru a ajuta Ucraina, susține ministrul britanic de Externe

Confiscarea activelor rusești pentru susținerea Ucrainei. Ministrul de externe britanic, David Lammy, a declarat marți că Europa ar trebui să treacă de la înghețarea activelor rusești la confiscarea acestora. Această poziție marchează o consolidare a strategiei Londrei privind utilizarea obligațiunilor și altor titluri de valoare blocate după invadarea Ucrainei de către Rusia. Confiscarea activelor rusești pentru susținerea Ucrainei Oficialul britanic a subliniat că este necesară o acțiune comună a aliaților europeni pentru a transforma aceste active în fonduri de sprijin pentru Ucraina, potrivit The Independent. Citește și: Adevăratul motiv pentru care Greblă va fi demis: se pregătea să susțină reluarea turului II al prezidențialelor După declanșarea războiului în 2022, SUA și aliații săi au interzis tranzacțiile cu Banca Centrală și Ministerul de Finanțe ale Rusiei, blocând active estimate la 300-350 de miliarde de dolari. Cea mai mare parte a acestor fonduri constă în obligațiuni guvernamentale europene, americane și britanice, păstrate în depozite internaționale de titluri de valoare. Uniunea Europeană estimează că 210 miliarde de euro din aceste active sunt blocate în statele membre, în principal la Euroclear, un depozit cu sediul la Bruxelles. Discuții europene privind utilizarea fondurilor Majoritatea liderilor europeni susțin folosirea activelor rusești pentru reconstrucția Ucrainei, dar deocamdată nu există un acord clar în Uniunea Europeană pe această temă. Întrebat dacă sprijină o legislație de urgență pentru confiscarea acestor fonduri, Lammy a afirmat că acest proces necesită coordonare internațională. Regatul Unit analizează „toate măsurile legale posibile” pentru a se asigura că Ucraina primește sprijinul necesar, conform unei declarații anterioare a ministrului britanic pentru Europa, Stephen Doughty.

Antonescu nu vrea români în Ucraina (sursa: Facebook/Crin Antonescu)
Eveniment

Crin Antonescu: "România nu trebuie să trimită trupe în Ucraina. Nici soldați, nici trupe de menținere a păcii"

Antonescu nu vrea români în Ucraina. Candidatul susținut de PSD, PNL și UDMR la alegerile prezidențiale, Crin Antonescu, a declarat marți că România nu ar trebui să trimită trupe în Ucraina. Antonescu nu vrea români în Ucraina „România nu trebuie să trimită trupe în Ucraina. Nici soldați, nici trupe de menținere a păcii. Citește și: Adevăratul motiv pentru care Greblă va fi demis: se pregătea să susțină reluarea turului II al prezidențialelor Am spus asta acum trei ani și nu mi-am schimbat părerea cu un milimetru”, a scris Antonescu pe pagina sa oficială de Facebook. Sprijin politic și logistic, fără intervenție militară Antonescu a reiterat că, în cazul în care va fi ales președinte al României, nu va permite trimiterea de trupe în Ucraina. „Vom continua să sprijinim logistic și politic Ucraina. Dar nu vom trimite oameni acolo”, a subliniat candidatul. Evitarea deciziilor pripite Crin Antonescu a mai subliniat importanța menținerii păcii și a adoptării unei atitudini echilibrate în fața conflictului: „Să nu ne precipităm, să nu ne aruncăm cu capul înainte, vorbind despre angajamente post-război, când nici măcar un acord de încetare a focului nu este schițat.” Candidatul susține că înțelepciunea și calmul sunt esențiale pentru a găsi o cale de ieșire din criza actuală.

Miliarde de dolari pentru reconstrucția Ucrainei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Reconstrucția Ucrainei va costa peste 500 de miliarde de euro, estimează Banca Mondială

Miliarde de dolari pentru reconstrucția Ucrainei. După trei ani de război devastator declanșat de invazia rusă, Ucraina va avea nevoie de 524 de miliarde de dolari (aproximativ 506 miliarde de euro) pentru redresare și reconstrucție, conform unei noi estimări publicate marți de Banca Mondială. Miliarde de dolari pentru reconstrucția Ucrainei „Această evaluare pune în evidență pagubele extraordinare pe care Rusia le-a provocat Ucrainei”, a declarat Marta Kos, comisarul european pentru extindere, într-un comunicat comun emis alături de Banca Mondială, ONU, Comisia Europeană și guvernul ucrainean. Citește și: Lui George Simion i-a răsărit în declarația de avere un cont bancar uriaș, de care uitase până acum Costul reconstrucției depășește de aproape trei ori PIB-ul Ucrainei Estimată pe o perioadă de 10 ani, suma necesară pentru reconstrucție reprezintă de 2,8 ori PIB-ul Ucrainei prognozat pentru anul 2024, conform raportului publicat. Această sumă acoperă nu doar infrastructura distrusă, ci și necesitățile umanitare și de dezvoltare ale țării, în contextul în care războiul continuă să facă ravagii. Pierderi umane și distrugeri masive Invazia rusă începută pe 24 februarie 2022 a provocat zeci de mii de victime, milioane de refugiați și persoane strămutate, distrugerea completă a mai multor orașe și ruinarea infrastructurii energetice esențiale „Anul trecut, nevoile Ucrainei în materie de reconstrucție nu au încetat să crească din cauza atacurilor neîncetate ale Rusiei”, a afirmat Denis Șmîhal, prim-ministrul ucrainean, citat în același comunicat. Zonele cele mai afectate de război Aproximativ 75% din pagube au fost înregistrate în regiunile din apropierea liniei frontului, cele mai afectate fiind: Donețk, Harkov, Lugansk, Zaporojie și Herson. De asemenea, distrusă este și zona metropolitană a Kievului, capitala atacată aproape zilnic Peste 2,5 milioane de gospodării afectate Conform raportului, aproximativ 13% din parcul imobiliar al Ucrainei a fost avariat sau complet distrus, ceea ce a afectat direct peste 2,5 milioane de gospodării. Precedentele evaluări ale Băncii Mondiale indicau costuri de 392 de miliarde de euro în februarie 2023. În martie, 2024, suma se ridica la 464 de miliarde de euro.  

Discuții decisive între Macron și Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Macron pare să-l fi deblocat pe Trump: președintele american se va întâlni cu Zelenski, Putin ar accepta trupe europene în Ucraina

Discuții decisive între Macron și Trump: președintele francez Emmanuel Macron a declarat că a înregistrat "progrese substanțiale" în urma consultărilor cu omologul său american, Donald Trump, privind conflictul din Ucraina.  Discuții decisive între Macron și Trump După întâlnirea de la Casa Albă, Macron a subliniat (VIDEO) importanța unui plan de acțiune concret, care să asigure o pace durabilă și implicarea activă a Ucrainei în acest proces. Citește și: Lui George Simion i-a răsărit în declarația de avere un cont bancar uriaș, de care uitase până acum Liderul francez a accentuat că „pacea nu poate însemna capitularea Ucrainei”, ci trebuie să fie însoțită de garanții de securitate clare din partea Europei și a Statelor Unite. Garanții de securitate și rolul forțelor europene Franța a discutat deja cu Marea Britanie posibilitatea trimiterii de trupe de menținere a păcii, în cadrul unui sistem de garanții de securitate. Macron a precizat că o încetare a focului fără astfel de garanții nu va rezista în fața presiunilor viitoare. Trump s-a declarat optimist în privința unei încetări a focului rapide și a afirmat că Vladimir Putin ar putea accepta prezența unor forțe europene pentru asigurarea păcii în Ucraina. Acorduri economice între SUA și Ucraina Președintele Trump a anunțat că dorește să discute cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski despre un acord privind accesul SUA la resursele de materii prime strategice din Ucraina. Acest acord ar lega sprijinul american pentru Ucraina de exploatarea pământurilor rare, considerate cruciale din punct de vedere economic și strategic. Deși Zelenski a respins inițial acordul, invocând lipsa unor garanții de securitate, o propunere revizuită ar putea relansa discuțiile. Implicarea Rusiei în exploatarea resurselor ucrainene Președintele rus Vladimir Putin s-a arătat deschis la o colaborare cu SUA pentru explorarea zăcămintelor de pământuri rare, inclusiv în teritoriile ocupate din Ucraina. Rusia deține unele dintre cele mai mari resurse de acest tip, localizate în zone precum Siberia, Caucazul și teritoriile ocupate ilegal în Ucraina. Aceste propuneri vin în contextul unei schimbări semnificative a politicii americane, în timp ce Europa caută modalități de a gestiona responsabilitatea consolidării păcii în regiune.

Alegeri prezidențiale în Ucraina, posibile oricând (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Parlamentul de la Kiev nu este de acord ca alegerile prezidențiale să aibă loc doar după ce va fi pace în Ucraina

Alegeri prezidențiale în Ucraina, posibile oricând. O rezoluție menită să reafirme legitimitatea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski nu a reușit să fie adoptată în plenul Camerei Deputaților. Într-o sesiune specială, organizată pentru a marca trei ani de la începutul invaziei Rusiei pe scară largă, rezoluția a obținut doar 218 voturi favorabile, sub pragul de 226 necesar pentru adoptare. Alegeri prezidențiale în Ucraina, posibile oricând Rezoluția a fost concepută de conducerea forului legislativ ca o declarație simbolică de sprijin pentru președintele Zelenski, ale cărui legitimitate este contestată de Rusia și, mai recent, de Statele Unite. Citește și: Mesaj agresiv al unui medic UPU, din Râmnicu Vâlcea, împotriva pacienților: „Țărani cocliți și analfabeți” În rezoluție se subliniază că: "Rada Supremă aminteşte încă o dată că preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost ales în alegeri libere, transparente, democratice. Mandatul său nu este pus în discuţie de poporul ucrainean sau de Rada Supremă". Aproximativ 54 de parlamentari prezenți în sala de ședințe nu au participat la vot, inclusiv 38 de reprezentanți ai partidului președintelui, Slujitorul Poporului. Absențele au contribuit la eșecul demersului legislativ. Implicații politice Textul rezoluției face referire la articolul 108 din Constituția Ucrainei, potrivit căruia șeful statului aflat în funcție rămâne în funcție până când următorul președinte ales preia atribuțiile. Deși mandatul lui Zelenski s-a încheiat în luna mai, impunerea legii marțiale a blocat organizarea de noi alegeri. Săptămâna trecută, Donald Trump l-a acuzat pe Zelenski că este un "dictator", criticând lipsa organizării de alegeri în ultimii ani, preluând acuzații similare aduse anterior de Rusia. Provocările ratificării acordurilor internaționale Președintele Zelenski s-a bazat până acum pe majorități schimbătoare în Parlament pentru adoptarea legilor, întrucât nu sunt întotdeauna prezenți suficienți parlamentari din partidul său. Această situație afectează capacitatea de ratificare a acordurilor internaționale, cum ar fi un potențial tratat de pace cu Rusia sau acordul cu SUA privind exploatarea resurselor minerale ucrainene, care nu pot intra în vigoare fără un sprijin parlamentar solid.

Ciolacu nu comentează afirmațiile lui Trump (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

A glăsuit Ciolacu despre abodarea lui Trump în chestiunea Ucrainei: "Să nu ne băgăm atât de mult capul în poză"

Ciolacu nu comentează afirmațiile lui Trump. Președintele PSD și premierul Marcel Ciolacu a declarat luni că, atunci când ai relații cu Statele Unite ale Americii, canalele de comunicare sunt întotdeauna insuficiente, având în vedere diversitatea subiectelor de discuție. Într-o conferință de presă, premierul nu a vrut să comenteze abordarea lui Trump privind Ucraina. Comunicarea cu Administrația Trump Întrebat dacă există suficiente canale de comunicare cu Administrația Trump, Ciolacu a oferit detalii despre experiențele sale: Citește și: Mesaj agresiv al unui medic UPU, din Râmnicu Vâlcea, împotriva pacienților: „Țărani cocliți și analfabeți” "Întotdeauna când ai relații cu Statele Unite canalele sunt insuficiente fiindcă e atât de diversă paleta de discuții, de la economic, strategic, politic. Normal că îți dorești comunicări și mai bune. Știți foarte bine, eu am avut două convorbiri telefonice înainte de a depune jurământul cu președintele ales în acel moment, Donald Trump, și una cu prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban. Sunt discuții în continuare, atât la nivelul președintelui României, cât și la nivelul prim-ministrului", a spus Ciolacu, în conferința de presă ținută la sediul de campanie al Alianței electorale "România Înainte". Reacția la afirmațiile privind Ucraina și Zelenski Premierul a fost, de asemenea, întrebat dacă este de acord cu afirmația președintelui SUA potrivit căreia Volodimir Zelenski este un "dictator" și Ucraina este cea care a pornit războiul. În replică, Ciolacu a explicat poziția României și a subliniat importanța concentrării pe aspectele esențiale ale negocierilor: "Eu pot să fiu de acord sau să nu fiu de acord. Esențial este altceva. Nu știu cât de mult îl interesează pe președintele Americii cât sunt eu de acord sau nu sunt de acord, prim-ministrul României. Haideți să lăsăm lucrurile să curgă și să nu ne băgăm atât de mult capul în poză când lucrurile sunt așa de importante și atât de sensibile. România a susținut Ucraina necondiționat și se știe acest lucru, am avut și suportul UE în acest demers, dar România e o țară sigură în primul rând datorită apartenenței la NATO.” Ciolacu nu comentează afirmațiile lui Trump Premierul Ciolacu nu a vrut să comenteze afirmațiile președintelui SUA. „Nu ne ajută cu nimic să comentăm una dintre discuțiile și - repet - s-ar putea să fie negocieri care nu au mai fost duse ca în alte dăți în spatele ușilor închise. Este o nouă abordare de politică externă. Că nu suntem noi adaptați la ea, că suntem luați prin surprindere, că școala politicii românești era altfel gândită, e cu totul altceva, dar nu cred că trebuie să ieșim la fiecare discurs sau la fiecare ieșire a unor lideri mondiali să le comentăm noi. România este la locul ei și va fi la masa negocierilor, fiindcă nu se poate să nu fie. Suntem într-o altă etapă în acest moment", a conchis premierul.

Integritatea teritorială a Ucrainei, rezoluție ONU (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina trebuie să-și refacă integritatea teritorială, potrivit unei rezoluții adoptate de Adunarea Generală ONU. SUA au votat împotrivă

Integritatea teritorială a Ucrainei, rezoluție ONU. Adunarea Generală a ONU a adoptat luni o rezoluţie care condamnă ferm invazia Rusiei în Ucraina și solicită retragerea trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean. Măsura, care subliniază sprijinul internațional pentru Ucraina și pentru menţinerea integrităţii sale teritoriale, a fost adoptată însă cu opoziţia Statelor Unite și cu un sprijin considerabil mai redus decât în anii anteriori. Rezoluția elaborată de SUA, modificată Inițial, proiectul de rezoluţie propus de SUA se axa doar pe solicitarea unei încheieri rapide a conflictului, fără a face referire la integritatea teritorială a Ucrainei. Citește și: Mesaj agresiv al unui medic UPU, din Râmnicu Vâlcea, împotriva pacienților: „Țărani cocliți și analfabeți” Sub presiunea țărilor europene, însă, proiectul a fost modificat. S-au adăugat amendamente care introduc referinţa la integritatea teritorială și cer o "pace justă". Integritatea teritorială a Ucrainei, rezoluție ONU Prezentată de Ucraina și susţinută de aproape toate țările din Uniunea Europeană, rezoluţia a obţinut 93 de voturi "pentru", 18 voturi "împotrivă" (inclusiv votul SUA) și 65 de abţineri. În contrast cu rezoluţiile formulate în 2022 și 2023, care au beneficiat de sprijinul a 141 de țări, noua propunere a întâmpinat mult mai multă rezistență, reflectând schimbări în dinamica sprijinului global față de Ucraina. Schimbări în politica externă a SUA Într-o schimbare radicală a politicii externe, noul preşedinte al SUA, Donald Trump, a afirmat recent că Ucraina ar fi responsabilă pentru izbucnirea conflictului. Declarațiile, care susțin agresorul și-l apropie pe Trump de Moscova, au stârnit îngrijorări serioase în rândul cancelariilor europene.

Acord de pace îndelungată, dorește Rusia (sursa: TASS)
Internațional

Moscova spune că nu vrea doar un acord de încetare a focului în Ucraina, ci o înțelegere pe termen lung

Acord de pace îndelungată, dorește Rusia. Rusia solicită un acord de pace pe termen lung cu Ucraina, menit să remedieze cauzele fundamentale ale conflictului, evitând astfel un simplu armistițiu susținut de SUA care ar putea duce la o reluare rapidă a luptelor. Acord de pace îndelungată, dorește Rusia Într-un interviu difuzat luni, citat de RIA, viceministrul de externe, Serghei Riabkov, a subliniat necesitatea unui acord care să treacă testul timpului. Citește și: Mesaj agresiv al unui medic UPU, din Râmnicu Vâlcea, împotriva pacienților: „Țărani cocliți și analfabeți” ''Putem recunoaşte cu încredere suficientă dorinţa părţii americane de deplasarea către o încetare rapidă a focului. Dar o încetare a focului fără o soluţionare pe termen lung este calea către o reluare rapidă a luptelor şi o reîncepere a conflictului cu consecinţe chiar mai grave, inclusiv consecinţe pentru relaţiile americano-ruse. Nu vrem asta. Avem nevoie de o soluţie pe termen lung care, în schimb, trebuie în mod obligatoriu să includă un element de depăşire a cauzelor primare pentru ceea ce se întâmplă în Ucraina şi în jurul ei'', a declarat demnitarul rus. Critica acordurilor de încetare a focului Riabkov a avertizat că o simplă încetare a focului, fără soluționarea pe termen lung a cauzelor conflictului, va conduce la o reîncepere rapidă a luptelor și la consecințe grave asupra relațiilor americano-ruse. El a precizat că discuțiile de la Riad nu au clarificat planul de pace al președintelui american Donald Trump, reafirmând că Rusia a inițiat operațiunea militară specială ca răspuns la extinderea necontrolată a NATO și la încălcarea drepturilor populației rusofone din Ucraina, acuzație pe care Kiev o respinge.

Minerale ucrainene, pe teritorii temporar ocupate (sursa: Facebook/Юлія Свириденко)
Internațional

Ucraina îi răspunde cu tâlc lui Trump: mineralele prețioase sunt în teritoriile ocupate de ruși

Minerale ucrainene, pe teritorii temporar ocupate. Ucraina susține că deţine, în regiunile ocupate de Rusia, resurse naturale esenţiale, inclusiv titan, în valoare totală de aproximativ 350 de miliarde de dolari. Vicepremiera Iulia Sviridenko a anunţat aceste cifre în cadrul unei conferinţe de presă la Kiev, dând un răspuns subtil administrației Trump. Minerale ucrainene, pe teritorii temporar ocupate În cadrul aceleiaşi conferinţe, reprezentanta ucraineană a precizat că informaţiile disponibile indică faptul că materialele critice se află pe teritorii ocupate temporar. Citește și: ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania Potrivit acesteia această situaţie complică gestionarea resurselor şi amplifică tensiunile din regiune. Tensiuni între Ucraina şi SUA privind mineralele În contextul negocierilor pentru un acord referitor la mineralele ucrainene, tensiunile se intensifică. Preşedintele american Donald Trump revendică compensaţii în valoare de 500 de miliarde de dolari pentru sprijinul acordat Kievului în faţa invaziei ruse, o cerere considerată inacceptabilă de autorităţile ucrainene. Poziția lui Zelenski şi dialogul cu Washingtonul Potrivit unor surse apropiate, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski nu este dispus să semneze un acord care ar oferi Statelor Unite acces preferenţial la resursele minerale ale ţării. Totodată, şeful cancelariei prezidenţiale, Andrii Iermak, a subliniat că dialogul cu SUA privind mineralele critice continuă, menţionând că nu s-a refuzat nicio propunere.

Reuniune Europeană, România nu e invitată (sursa: Facebook/Sébastien Lecornu)
Internațional

România nu este invitată la una din cele mai importante reuniuni la nivel de miniștri ai Apărării pe subiectul Ucraina

Reuniune europeană, România nu e invitată. Miniștrii apărării din 13 țări europene se vor reuni luni, prin videoconferință, pentru a defini un răspuns coordonat la negocierile americano-ruse privind încheierea războiului din Ucraina și pentru consolidarea securității Europei, a anunțat duminică Ministerul francez al Apărării. La această reuniune, la care a făcut referire și Volodimir Zelenski, România nu a fost invitată. Reuniune europeană, România nu e invitată Reuniunea, programată pentru după-amiaza de luni, este organizată la inițiativa Estoniei și a Franței. Citește și: ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania Evenimentul îi va reuni pe miniștrii apărării din Lituania, Letonia, Norvegia, Finlanda, Suedia, Danemarca, Țările de Jos, Germania, Italia, Polonia și Marea Britanie, potrivit surselor. Evenimentele din Tallinn Ministrul francez al apărării, Sebastien Lecornu, va fi prezent la Tallinn, alături de omologul său eston, Hanno Pevkur, după ce va participa la evenimentele dedicate Zilei Naționale a Estoniei. Franța are, de asemenea, circa 350 de militari staționați în Estonia, parte a unui batalion multinațional NATO. Negocieri bilaterale Această reuniune a miniștrilor europeni ai apărării, organizată la trei ani de la lansarea invaziei ruse în Ucraina, face parte din eforturile diplomatice declanșate de anunțul administrației Trump privind negocierile bilaterale între SUA și Rusia pentru a pune capăt conflictului din Ucraina. Săptămâna trecută, mai mulți șefi de guvern europeni au fost invitați la Paris de președintele Emmanuel Macron pentru a defini un răspuns comun la inițiativa administrației Trump. Acord de pace durabil  Participanții au convenit asupra necesității unui "acord de pace durabil bazat pe garanții de securitate" pentru Kiev și asupra "disponibilității" lor de a spori investițiile în apărare, potrivit unui rezumat al reuniunii obținut din surse parlamentare. Totuși, mai multe țări membre și-au exprimat rezerve cu privire la trimiterea de trupe europene în Ucraina, în eventualitatea unui acord ce va pune capăt ostilităților.

Zelenski demisionează pentru Ucraina în NATO (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski nu se consideră dictator și spune că renunță la funcție dacă asta e condiția pentru intrarea Ucrainei în NATO

Zelenski demisionează pentru Ucraina în NATO. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la o conferință de presă de la Kiev că nu s-a supărat din cauza calificării recente de "dictator" din partea omologului său american, Donald Trump. Zelenski a subliniat, de asemenea, că nu intenționează să "rămână la putere timp de decenii", reafirmându-și angajamentul față de un mandat democratic și legitim. Zelenski demisionează pentru Ucraina în NATO În cadrul conferinței, Zelenski a precizat: Citește și: ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania "Fireşte că nu aş descrie cuvintele folosite de Trump drept un compliment. Oricine ar fi ofensat de cuvântul dictator dacă ar fi dictator (...). Eu sunt un preşedinte ales în mod legitim." Zelenski și-a exprimat disponibilitatea de a demisiona în schimbul aderării Ucrainei la NATO, subliniind importanța securității naționale pentru asigurarea păcii în țară. "Dacă aceasta înseamnă pace pentru Ucraina, atunci sunt pregătit", a declarat acesta. Solicitarea unei întâlniri cu Trump Zelenski a anunțat și dorința de a se întâlni cu Donald Trump înaintea unui posibil summit între Trump și președintele rus Vladimir Putin, pentru a asigura o discuție echitabilă privind acordul cu mineralele cu Statele Unite. "Cred că această întâlnire trebuie să fie justă, adică (să aibă loc) înainte ca Trump să se întâlnească cu Putin" Despre acordul cu SUA, privind mineralele, Zelenski a declarart: "Trebuie să ne întâlnim şi să vorbim".

Ucraina lucrează la alternativa pentru Starlink (sursa: Facebook/Рустем Умєров / Rustem Umerov)
Internațional

Ucraina are soluție dacă Starlink-ul lui Elon Musk încetează să mai furnizeze internet prin satelit armatei, spune ministrul Apărării

Ucraina lucrează la alternativa pentru Starlink. Ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, a anunțat că Ucraina dezvoltă o soluție alternativă la sistemul Starlink, esențial pentru telecomunicațiile armatei sale. Ucraina lucrează la alternativa pentru Starlink Această inițiativă vine pe fondul tensiunilor puternice cu președintele american Donald Trump și cu miliardarul Elon Musk, proprietarul rețelei de sateliți. Citește și: ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania În cadrul unei conferințe de presă de la Kiev, Umerov a subliniat: „Lucrăm deja la asta. Alternative există. O soluție există deja”, promițând că va oferi detalii suplimentare în curând. Astfel, Ucraina își pregătește planuri pentru a asigura continuitatea comunicațiilor militare, indiferent de evoluția situației cu Starlink. Blocarea Starlink Șeful serviciului de informații militare ucrainean (GUR), Kirilo Budanov, a menționat că până în prezent nu a existat nicio blocare „sistemică” a Starlink în Ucraina. Acesta a dat asigurări că rețeaua continuă să funcționeze normal. Tensiuni cu administrația Trump și Elon Musk Potrivit o informație Reuters, administrația lui Donald Trump a amenințat că va întrerupe accesul la sateliții Starlink, pentru a-l forța pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să semneze un acord privind accesul la mineralele strategice ucrainene.  Răspunsul lui Elon Musk, transmis pe platforma X, a fost categoric: „E fals”, etichetând raportul ca fiind „mincinoasă”. Susținerea Poloniei pentru accesul la Starlink Vicepreședintele Consiliului de miniștri polonez, Krzysztof Gawkowski, a declarat că Polonia va continua să achite abonamentele Starlink pentru Ucraina. El a adăugat că nu își poate imagina ca cineva să rezilieze contractul, subliniind astfel sprijinul continuu al Poloniei pentru accesul ucrainean la rețeaua de sateliți.

Convocarea unui summit european pentru Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

UE ar putea anunța luni decizii militare importante pentru Ucraina. Pe 6 martie, va avea loc și un summit european

Convocarea unui summit european pentru Ucraina. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a anunțat pe X, duminică, convocarea unui summit european special dedicat Ucrainei, programat pentru 6 martie, Convocarea unui summit european pentru Ucraina Costa a subliniat importanța momentului, declarând: Citește și: ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania "Trăim un moment decisiv pentru Ucraina și securitatea europeană". În urma consultărilor cu liderii europeni, el a constatat o dorință comună de a aborda provocările la nivelul UE. Răspunsul european la negocierile americani-ruși În contextul negocierilor dintre americani și ruși privind Ucraina, europenii își asumă efortul de a elabora un răspuns coordonat. Se remarcă teama ca, fără implicarea directă a UE, un acord ar putea fi încheiat în detrimentul Kievului, fără ca europenii să aibă un cuvânt de spus. Colaborarea la nivelul UE: Costa și Ursula von der Leyen Antonio Costa s-a angajat să colaboreze îndeaproape cu președinta Comisiei Europene. Alături de Ursula von der Leyen, și de toate statele membre, se vor lua decizii esențiale în cadrul summit-ului din 6 martie. Speranțele Ucrainei Într-o conferință de presă de la Kiev, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat speranța că reuniunea de luni, ce va reuni liderii statelor aliate – în special europeni – va reprezenta un "viraj" semnificativ. Zelenski a remarcat importanța întâlnirii, menționând participarea miniștrilor apărării din 13 țări europene, care vor defini un răspuns coordonat la negocierile americano-rușe și vor contribui la consolidarea securității Europei. Inițiativa Estoniei și Franței La trei ani de la începutul războiului, reuniunea miniștrilor apărării, inițiată de Estonia și Franța, îi va reuni pe reprezentanți din Lituania, Letonia, Norvegia, Finlanda, Suedia, Danemarca, Țările de Jos, Germania, Italia, Polonia și Marea Britanie. Scopul principal este elaborarea unui răspuns comun care să influențeze negocierile în desfășurare și să întărească securitatea întregii Europe

Trump vrea înapoi banii acordați Ucrainei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Ce vrea Trump de la Ucraina: să recupereze ajutorul financiar acordat de Washington Kievului în războiul contra Rusiei

Trump vrea înapoi banii acordați Ucrainei. Președintele american a afirmat sâmbătă că intenționează să "recupereze banii" din ajutorul acordat Ucrainei încă de la începutul invaziei ruse. Această poziție survine pe fondul discuțiilor dintre Washington și Kiev privind un acord care să implice resursele minerale ale Ucrainei. Trump vrea înapoi banii acordați Ucrainei În cadrul marii reuniuni a conservatorilor americani (CPAC) din apropierea Washingtonului, Trump a declarat: Citește și: Trump a fost recrutat de KGB în 1987 sub numele de cod "Krasnov", susțin doi foști ofițeri URSS de informații "Cerem pământuri rare și petrol, orice putem obține." Președintele a adăugat că încearcă să recupereze sau să asigure banii investiti, invocând necesitatea de a primi ceva în schimbul sprijinului financiar acordat de-a lungul timpului. Compensații în valoare de 500 de miliarde de dolari De câteva săptămâni, Donald Trump susține că, pentru sprijinul acordat Kievului în fața invaziei ruse, ar trebui să se ofere echivalentul a 500 de miliarde de dolari în resurse minerale. Condiția e considerată inacceptabilă pentru Ucraina în stadiul actual al conflictului. Tensiuni între Washington și Kiev Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, nu este dispus să semneze un acord cu Statele Unite care să-i asigure acces preferențial la resursele minerale ale țării. Această poziție agravează tensiunile dintre Kiev și Washington, complicând eforturile de a găsi un consens privind sprijinul american. Retorica și orientarea spre Moscova Trump a promis că va pune capăt rapid războiului din Ucraina, conflict declanșat de invazia rusă acum trei ani. Totuși, după o conversație telefonică cu președintele rus Vladimir Putin, el a adoptat o retorică asemănătoare celei a Kremlinului, acuzând autoritățile ucrainene și numindu-l pe Zelenski "dictator". În plus, Trump a subliniat că prezența președintelui ucrainean la discuțiile pentru încheierea conflictului "nu este foarte importantă". Apropierea de Moscova a stârnit temeri în capitalele europene, care se îngrijorează de o posibilă consolidare a puterii Rusiei pe continent.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră