sâmbătă 18 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2402 articole
Internațional

Reconstrucția Ucrainei va costa peste 500 de miliarde de euro, estimează Banca Mondială

Miliarde de dolari pentru reconstrucția Ucrainei. După trei ani de război devastator declanșat de invazia rusă, Ucraina va avea nevoie de 524 de miliarde de dolari (aproximativ 506 miliarde de euro) pentru redresare și reconstrucție, conform unei noi estimări publicate marți de Banca Mondială. Miliarde de dolari pentru reconstrucția Ucrainei „Această evaluare pune în evidență pagubele extraordinare pe care Rusia le-a provocat Ucrainei”, a declarat Marta Kos, comisarul european pentru extindere, într-un comunicat comun emis alături de Banca Mondială, ONU, Comisia Europeană și guvernul ucrainean. Citește și: Lui George Simion i-a răsărit în declarația de avere un cont bancar uriaș, de care uitase până acum Costul reconstrucției depășește de aproape trei ori PIB-ul Ucrainei Estimată pe o perioadă de 10 ani, suma necesară pentru reconstrucție reprezintă de 2,8 ori PIB-ul Ucrainei prognozat pentru anul 2024, conform raportului publicat. Această sumă acoperă nu doar infrastructura distrusă, ci și necesitățile umanitare și de dezvoltare ale țării, în contextul în care războiul continuă să facă ravagii. Pierderi umane și distrugeri masive Invazia rusă începută pe 24 februarie 2022 a provocat zeci de mii de victime, milioane de refugiați și persoane strămutate, distrugerea completă a mai multor orașe și ruinarea infrastructurii energetice esențiale „Anul trecut, nevoile Ucrainei în materie de reconstrucție nu au încetat să crească din cauza atacurilor neîncetate ale Rusiei”, a afirmat Denis Șmîhal, prim-ministrul ucrainean, citat în același comunicat. Zonele cele mai afectate de război Aproximativ 75% din pagube au fost înregistrate în regiunile din apropierea liniei frontului, cele mai afectate fiind: Donețk, Harkov, Lugansk, Zaporojie și Herson. De asemenea, distrusă este și zona metropolitană a Kievului, capitala atacată aproape zilnic Peste 2,5 milioane de gospodării afectate Conform raportului, aproximativ 13% din parcul imobiliar al Ucrainei a fost avariat sau complet distrus, ceea ce a afectat direct peste 2,5 milioane de gospodării. Precedentele evaluări ale Băncii Mondiale indicau costuri de 392 de miliarde de euro în februarie 2023. În martie, 2024, suma se ridica la 464 de miliarde de euro.  

Miliarde de dolari pentru reconstrucția Ucrainei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Discuții decisive între Macron și Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Macron pare să-l fi deblocat pe Trump: Putin ar accepta trupe europene în Ucraina

Discuții decisive între Macron și Trump: președintele francez Emmanuel Macron a declarat că a înregistrat "progrese substanțiale" în urma consultărilor cu omologul său american, Donald Trump, privind conflictul din Ucraina.  Discuții decisive între Macron și Trump După întâlnirea de la Casa Albă, Macron a subliniat (VIDEO) importanța unui plan de acțiune concret, care să asigure o pace durabilă și implicarea activă a Ucrainei în acest proces. Citește și: Lui George Simion i-a răsărit în declarația de avere un cont bancar uriaș, de care uitase până acum Liderul francez a accentuat că „pacea nu poate însemna capitularea Ucrainei”, ci trebuie să fie însoțită de garanții de securitate clare din partea Europei și a Statelor Unite. Garanții de securitate și rolul forțelor europene Franța a discutat deja cu Marea Britanie posibilitatea trimiterii de trupe de menținere a păcii, în cadrul unui sistem de garanții de securitate. Macron a precizat că o încetare a focului fără astfel de garanții nu va rezista în fața presiunilor viitoare. Trump s-a declarat optimist în privința unei încetări a focului rapide și a afirmat că Vladimir Putin ar putea accepta prezența unor forțe europene pentru asigurarea păcii în Ucraina. Acorduri economice între SUA și Ucraina Președintele Trump a anunțat că dorește să discute cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski despre un acord privind accesul SUA la resursele de materii prime strategice din Ucraina. Acest acord ar lega sprijinul american pentru Ucraina de exploatarea pământurilor rare, considerate cruciale din punct de vedere economic și strategic. Deși Zelenski a respins inițial acordul, invocând lipsa unor garanții de securitate, o propunere revizuită ar putea relansa discuțiile. Implicarea Rusiei în exploatarea resurselor ucrainene Președintele rus Vladimir Putin s-a arătat deschis la o colaborare cu SUA pentru explorarea zăcămintelor de pământuri rare, inclusiv în teritoriile ocupate din Ucraina. Rusia deține unele dintre cele mai mari resurse de acest tip, localizate în zone precum Siberia, Caucazul și teritoriile ocupate ilegal în Ucraina. Aceste propuneri vin în contextul unei schimbări semnificative a politicii americane, în timp ce Europa caută modalități de a gestiona responsabilitatea consolidării păcii în regiune.

Alegeri prezidențiale în Ucraina, posibile oricând (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Parlamentul de la Kiev nu e de acord ca alegerile prezidențiale să aibă loc doar după ce va fi pace

Alegeri prezidențiale în Ucraina, posibile oricând. O rezoluție menită să reafirme legitimitatea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski nu a reușit să fie adoptată în plenul Camerei Deputaților. Într-o sesiune specială, organizată pentru a marca trei ani de la începutul invaziei Rusiei pe scară largă, rezoluția a obținut doar 218 voturi favorabile, sub pragul de 226 necesar pentru adoptare. Alegeri prezidențiale în Ucraina, posibile oricând Rezoluția a fost concepută de conducerea forului legislativ ca o declarație simbolică de sprijin pentru președintele Zelenski, ale cărui legitimitate este contestată de Rusia și, mai recent, de Statele Unite. Citește și: Mesaj agresiv al unui medic UPU, din Râmnicu Vâlcea, împotriva pacienților: „Țărani cocliți și analfabeți” În rezoluție se subliniază că: "Rada Supremă aminteşte încă o dată că preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost ales în alegeri libere, transparente, democratice. Mandatul său nu este pus în discuţie de poporul ucrainean sau de Rada Supremă". Aproximativ 54 de parlamentari prezenți în sala de ședințe nu au participat la vot, inclusiv 38 de reprezentanți ai partidului președintelui, Slujitorul Poporului. Absențele au contribuit la eșecul demersului legislativ. Implicații politice Textul rezoluției face referire la articolul 108 din Constituția Ucrainei, potrivit căruia șeful statului aflat în funcție rămâne în funcție până când următorul președinte ales preia atribuțiile. Deși mandatul lui Zelenski s-a încheiat în luna mai, impunerea legii marțiale a blocat organizarea de noi alegeri. Săptămâna trecută, Donald Trump l-a acuzat pe Zelenski că este un "dictator", criticând lipsa organizării de alegeri în ultimii ani, preluând acuzații similare aduse anterior de Rusia. Provocările ratificării acordurilor internaționale Președintele Zelenski s-a bazat până acum pe majorități schimbătoare în Parlament pentru adoptarea legilor, întrucât nu sunt întotdeauna prezenți suficienți parlamentari din partidul său. Această situație afectează capacitatea de ratificare a acordurilor internaționale, cum ar fi un potențial tratat de pace cu Rusia sau acordul cu SUA privind exploatarea resurselor minerale ucrainene, care nu pot intra în vigoare fără un sprijin parlamentar solid.

Ciolacu nu comentează afirmațiile lui Trump (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ciolacu despre abodarea lui Trump în privința Ucrainei: "Să nu ne băgăm atât de mult capul în poză"

Ciolacu nu comentează afirmațiile lui Trump. Președintele PSD și premierul Marcel Ciolacu a declarat luni că, atunci când ai relații cu Statele Unite ale Americii, canalele de comunicare sunt întotdeauna insuficiente, având în vedere diversitatea subiectelor de discuție. Într-o conferință de presă, premierul nu a vrut să comenteze abordarea lui Trump privind Ucraina. Comunicarea cu Administrația Trump Întrebat dacă există suficiente canale de comunicare cu Administrația Trump, Ciolacu a oferit detalii despre experiențele sale: Citește și: Mesaj agresiv al unui medic UPU, din Râmnicu Vâlcea, împotriva pacienților: „Țărani cocliți și analfabeți” "Întotdeauna când ai relații cu Statele Unite canalele sunt insuficiente fiindcă e atât de diversă paleta de discuții, de la economic, strategic, politic. Normal că îți dorești comunicări și mai bune. Știți foarte bine, eu am avut două convorbiri telefonice înainte de a depune jurământul cu președintele ales în acel moment, Donald Trump, și una cu prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban. Sunt discuții în continuare, atât la nivelul președintelui României, cât și la nivelul prim-ministrului", a spus Ciolacu, în conferința de presă ținută la sediul de campanie al Alianței electorale "România Înainte". Reacția la afirmațiile privind Ucraina și Zelenski Premierul a fost, de asemenea, întrebat dacă este de acord cu afirmația președintelui SUA potrivit căreia Volodimir Zelenski este un "dictator" și Ucraina este cea care a pornit războiul. În replică, Ciolacu a explicat poziția României și a subliniat importanța concentrării pe aspectele esențiale ale negocierilor: "Eu pot să fiu de acord sau să nu fiu de acord. Esențial este altceva. Nu știu cât de mult îl interesează pe președintele Americii cât sunt eu de acord sau nu sunt de acord, prim-ministrul României. Haideți să lăsăm lucrurile să curgă și să nu ne băgăm atât de mult capul în poză când lucrurile sunt așa de importante și atât de sensibile. România a susținut Ucraina necondiționat și se știe acest lucru, am avut și suportul UE în acest demers, dar România e o țară sigură în primul rând datorită apartenenței la NATO.” Ciolacu nu comentează afirmațiile lui Trump Premierul Ciolacu nu a vrut să comenteze afirmațiile președintelui SUA. „Nu ne ajută cu nimic să comentăm una dintre discuțiile și - repet - s-ar putea să fie negocieri care nu au mai fost duse ca în alte dăți în spatele ușilor închise. Este o nouă abordare de politică externă. Că nu suntem noi adaptați la ea, că suntem luați prin surprindere, că școala politicii românești era altfel gândită, e cu totul altceva, dar nu cred că trebuie să ieșim la fiecare discurs sau la fiecare ieșire a unor lideri mondiali să le comentăm noi. România este la locul ei și va fi la masa negocierilor, fiindcă nu se poate să nu fie. Suntem într-o altă etapă în acest moment", a conchis premierul.

Integritatea teritorială a Ucrainei, rezoluție ONU (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina trebuie să-și refacă integritatea teritorială, potrivit unei rezoluții ONU. SUA s-au opus

Integritatea teritorială a Ucrainei, rezoluție ONU. Adunarea Generală a ONU a adoptat luni o rezoluţie care condamnă ferm invazia Rusiei în Ucraina și solicită retragerea trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean. Măsura, care subliniază sprijinul internațional pentru Ucraina și pentru menţinerea integrităţii sale teritoriale, a fost adoptată însă cu opoziţia Statelor Unite și cu un sprijin considerabil mai redus decât în anii anteriori. Rezoluția elaborată de SUA, modificată Inițial, proiectul de rezoluţie propus de SUA se axa doar pe solicitarea unei încheieri rapide a conflictului, fără a face referire la integritatea teritorială a Ucrainei. Citește și: Mesaj agresiv al unui medic UPU, din Râmnicu Vâlcea, împotriva pacienților: „Țărani cocliți și analfabeți” Sub presiunea țărilor europene, însă, proiectul a fost modificat. S-au adăugat amendamente care introduc referinţa la integritatea teritorială și cer o "pace justă". Integritatea teritorială a Ucrainei, rezoluție ONU Prezentată de Ucraina și susţinută de aproape toate țările din Uniunea Europeană, rezoluţia a obţinut 93 de voturi "pentru", 18 voturi "împotrivă" (inclusiv votul SUA) și 65 de abţineri. În contrast cu rezoluţiile formulate în 2022 și 2023, care au beneficiat de sprijinul a 141 de țări, noua propunere a întâmpinat mult mai multă rezistență, reflectând schimbări în dinamica sprijinului global față de Ucraina. Schimbări în politica externă a SUA Într-o schimbare radicală a politicii externe, noul preşedinte al SUA, Donald Trump, a afirmat recent că Ucraina ar fi responsabilă pentru izbucnirea conflictului. Declarațiile, care susțin agresorul și-l apropie pe Trump de Moscova, au stârnit îngrijorări serioase în rândul cancelariilor europene.

Acord de pace îndelungată, dorește Rusia (sursa: TASS)
Internațional

Moscova spune că nu vrea doar acord de încetare a focului în Ucraina, ci o înțelegere pe termen lung

Acord de pace îndelungată, dorește Rusia. Rusia solicită un acord de pace pe termen lung cu Ucraina, menit să remedieze cauzele fundamentale ale conflictului, evitând astfel un simplu armistițiu susținut de SUA care ar putea duce la o reluare rapidă a luptelor. Acord de pace îndelungată, dorește Rusia Într-un interviu difuzat luni, citat de RIA, viceministrul de externe, Serghei Riabkov, a subliniat necesitatea unui acord care să treacă testul timpului. Citește și: Mesaj agresiv al unui medic UPU, din Râmnicu Vâlcea, împotriva pacienților: „Țărani cocliți și analfabeți” ''Putem recunoaşte cu încredere suficientă dorinţa părţii americane de deplasarea către o încetare rapidă a focului. Dar o încetare a focului fără o soluţionare pe termen lung este calea către o reluare rapidă a luptelor şi o reîncepere a conflictului cu consecinţe chiar mai grave, inclusiv consecinţe pentru relaţiile americano-ruse. Nu vrem asta. Avem nevoie de o soluţie pe termen lung care, în schimb, trebuie în mod obligatoriu să includă un element de depăşire a cauzelor primare pentru ceea ce se întâmplă în Ucraina şi în jurul ei'', a declarat demnitarul rus. Critica acordurilor de încetare a focului Riabkov a avertizat că o simplă încetare a focului, fără soluționarea pe termen lung a cauzelor conflictului, va conduce la o reîncepere rapidă a luptelor și la consecințe grave asupra relațiilor americano-ruse. El a precizat că discuțiile de la Riad nu au clarificat planul de pace al președintelui american Donald Trump, reafirmând că Rusia a inițiat operațiunea militară specială ca răspuns la extinderea necontrolată a NATO și la încălcarea drepturilor populației rusofone din Ucraina, acuzație pe care Kiev o respinge.

Minerale ucrainene, pe teritorii temporar ocupate (sursa: Facebook/Юлія Свириденко)
Internațional

Ucraina îi răspunde cu tâlc lui Trump: mineralele prețioase sunt în teritoriile ocupate de ruși

Minerale ucrainene, pe teritorii temporar ocupate. Ucraina susține că deţine, în regiunile ocupate de Rusia, resurse naturale esenţiale, inclusiv titan, în valoare totală de aproximativ 350 de miliarde de dolari. Vicepremiera Iulia Sviridenko a anunţat aceste cifre în cadrul unei conferinţe de presă la Kiev, dând un răspuns subtil administrației Trump. Minerale ucrainene, pe teritorii temporar ocupate În cadrul aceleiaşi conferinţe, reprezentanta ucraineană a precizat că informaţiile disponibile indică faptul că materialele critice se află pe teritorii ocupate temporar. Citește și: ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania Potrivit acesteia această situaţie complică gestionarea resurselor şi amplifică tensiunile din regiune. Tensiuni între Ucraina şi SUA privind mineralele În contextul negocierilor pentru un acord referitor la mineralele ucrainene, tensiunile se intensifică. Preşedintele american Donald Trump revendică compensaţii în valoare de 500 de miliarde de dolari pentru sprijinul acordat Kievului în faţa invaziei ruse, o cerere considerată inacceptabilă de autorităţile ucrainene. Poziția lui Zelenski şi dialogul cu Washingtonul Potrivit unor surse apropiate, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski nu este dispus să semneze un acord care ar oferi Statelor Unite acces preferenţial la resursele minerale ale ţării. Totodată, şeful cancelariei prezidenţiale, Andrii Iermak, a subliniat că dialogul cu SUA privind mineralele critice continuă, menţionând că nu s-a refuzat nicio propunere.

Reuniune Europeană, România nu e invitată (sursa: Facebook/Sébastien Lecornu)
Internațional

România nu e invitată la o reuniune importantă la nivel de miniștri ai Apărării pe subiectul Ucraina

Reuniune europeană, România nu e invitată. Miniștrii apărării din 13 țări europene se vor reuni luni, prin videoconferință, pentru a defini un răspuns coordonat la negocierile americano-ruse privind încheierea războiului din Ucraina și pentru consolidarea securității Europei, a anunțat duminică Ministerul francez al Apărării. La această reuniune, la care a făcut referire și Volodimir Zelenski, România nu a fost invitată. Reuniune europeană, România nu e invitată Reuniunea, programată pentru după-amiaza de luni, este organizată la inițiativa Estoniei și a Franței. Citește și: ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania Evenimentul îi va reuni pe miniștrii apărării din Lituania, Letonia, Norvegia, Finlanda, Suedia, Danemarca, Țările de Jos, Germania, Italia, Polonia și Marea Britanie, potrivit surselor. Evenimentele din Tallinn Ministrul francez al apărării, Sebastien Lecornu, va fi prezent la Tallinn, alături de omologul său eston, Hanno Pevkur, după ce va participa la evenimentele dedicate Zilei Naționale a Estoniei. Franța are, de asemenea, circa 350 de militari staționați în Estonia, parte a unui batalion multinațional NATO. Negocieri bilaterale Această reuniune a miniștrilor europeni ai apărării, organizată la trei ani de la lansarea invaziei ruse în Ucraina, face parte din eforturile diplomatice declanșate de anunțul administrației Trump privind negocierile bilaterale între SUA și Rusia pentru a pune capăt conflictului din Ucraina. Săptămâna trecută, mai mulți șefi de guvern europeni au fost invitați la Paris de președintele Emmanuel Macron pentru a defini un răspuns comun la inițiativa administrației Trump. Acord de pace durabil  Participanții au convenit asupra necesității unui "acord de pace durabil bazat pe garanții de securitate" pentru Kiev și asupra "disponibilității" lor de a spori investițiile în apărare, potrivit unui rezumat al reuniunii obținut din surse parlamentare. Totuși, mai multe țări membre și-au exprimat rezerve cu privire la trimiterea de trupe europene în Ucraina, în eventualitatea unui acord ce va pune capăt ostilităților.

Zelenski demisionează pentru Ucraina în NATO (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski spune că renunță la funcție dacă asta e condiția pentru intrarea Ucrainei în NATO

Zelenski demisionează pentru Ucraina în NATO. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la o conferință de presă de la Kiev că nu s-a supărat din cauza calificării recente de "dictator" din partea omologului său american, Donald Trump. Zelenski a subliniat, de asemenea, că nu intenționează să "rămână la putere timp de decenii", reafirmându-și angajamentul față de un mandat democratic și legitim. Zelenski demisionează pentru Ucraina în NATO În cadrul conferinței, Zelenski a precizat: Citește și: ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania "Fireşte că nu aş descrie cuvintele folosite de Trump drept un compliment. Oricine ar fi ofensat de cuvântul dictator dacă ar fi dictator (...). Eu sunt un preşedinte ales în mod legitim." Zelenski și-a exprimat disponibilitatea de a demisiona în schimbul aderării Ucrainei la NATO, subliniind importanța securității naționale pentru asigurarea păcii în țară. "Dacă aceasta înseamnă pace pentru Ucraina, atunci sunt pregătit", a declarat acesta. Solicitarea unei întâlniri cu Trump Zelenski a anunțat și dorința de a se întâlni cu Donald Trump înaintea unui posibil summit între Trump și președintele rus Vladimir Putin, pentru a asigura o discuție echitabilă privind acordul cu mineralele cu Statele Unite. "Cred că această întâlnire trebuie să fie justă, adică (să aibă loc) înainte ca Trump să se întâlnească cu Putin" Despre acordul cu SUA, privind mineralele, Zelenski a declarart: "Trebuie să ne întâlnim şi să vorbim".

Ucraina lucrează la alternativa pentru Starlink (sursa: Facebook/Рустем Умєров / Rustem Umerov)
Internațional

Ucraina are soluție dacă Starlink (Musk) încetează să mai furnizeze internet prin satelit armatei

Ucraina lucrează la alternativa pentru Starlink. Ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, a anunțat că Ucraina dezvoltă o soluție alternativă la sistemul Starlink, esențial pentru telecomunicațiile armatei sale. Ucraina lucrează la alternativa pentru Starlink Această inițiativă vine pe fondul tensiunilor puternice cu președintele american Donald Trump și cu miliardarul Elon Musk, proprietarul rețelei de sateliți. Citește și: ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania În cadrul unei conferințe de presă de la Kiev, Umerov a subliniat: „Lucrăm deja la asta. Alternative există. O soluție există deja”, promițând că va oferi detalii suplimentare în curând. Astfel, Ucraina își pregătește planuri pentru a asigura continuitatea comunicațiilor militare, indiferent de evoluția situației cu Starlink. Blocarea Starlink Șeful serviciului de informații militare ucrainean (GUR), Kirilo Budanov, a menționat că până în prezent nu a existat nicio blocare „sistemică” a Starlink în Ucraina. Acesta a dat asigurări că rețeaua continuă să funcționeze normal. Tensiuni cu administrația Trump și Elon Musk Potrivit o informație Reuters, administrația lui Donald Trump a amenințat că va întrerupe accesul la sateliții Starlink, pentru a-l forța pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să semneze un acord privind accesul la mineralele strategice ucrainene.  Răspunsul lui Elon Musk, transmis pe platforma X, a fost categoric: „E fals”, etichetând raportul ca fiind „mincinoasă”. Susținerea Poloniei pentru accesul la Starlink Vicepreședintele Consiliului de miniștri polonez, Krzysztof Gawkowski, a declarat că Polonia va continua să achite abonamentele Starlink pentru Ucraina. El a adăugat că nu își poate imagina ca cineva să rezilieze contractul, subliniind astfel sprijinul continuu al Poloniei pentru accesul ucrainean la rețeaua de sateliți.

Convocarea unui summit european pentru Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

UE ar putea anunța luni decizii militare importante pentru Ucraina. Pe 6 martie, summit european

Convocarea unui summit european pentru Ucraina. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a anunțat pe X, duminică, convocarea unui summit european special dedicat Ucrainei, programat pentru 6 martie, Convocarea unui summit european pentru Ucraina Costa a subliniat importanța momentului, declarând: Citește și: ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania "Trăim un moment decisiv pentru Ucraina și securitatea europeană". În urma consultărilor cu liderii europeni, el a constatat o dorință comună de a aborda provocările la nivelul UE. Răspunsul european la negocierile americani-ruși În contextul negocierilor dintre americani și ruși privind Ucraina, europenii își asumă efortul de a elabora un răspuns coordonat. Se remarcă teama ca, fără implicarea directă a UE, un acord ar putea fi încheiat în detrimentul Kievului, fără ca europenii să aibă un cuvânt de spus. Colaborarea la nivelul UE: Costa și Ursula von der Leyen Antonio Costa s-a angajat să colaboreze îndeaproape cu președinta Comisiei Europene. Alături de Ursula von der Leyen, și de toate statele membre, se vor lua decizii esențiale în cadrul summit-ului din 6 martie. Speranțele Ucrainei Într-o conferință de presă de la Kiev, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat speranța că reuniunea de luni, ce va reuni liderii statelor aliate – în special europeni – va reprezenta un "viraj" semnificativ. Zelenski a remarcat importanța întâlnirii, menționând participarea miniștrilor apărării din 13 țări europene, care vor defini un răspuns coordonat la negocierile americano-rușe și vor contribui la consolidarea securității Europei. Inițiativa Estoniei și Franței La trei ani de la începutul războiului, reuniunea miniștrilor apărării, inițiată de Estonia și Franța, îi va reuni pe reprezentanți din Lituania, Letonia, Norvegia, Finlanda, Suedia, Danemarca, Țările de Jos, Germania, Italia, Polonia și Marea Britanie. Scopul principal este elaborarea unui răspuns comun care să influențeze negocierile în desfășurare și să întărească securitatea întregii Europe

Trump vrea înapoi banii acordați Ucrainei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump vrea să recupereze ajutorul financiar acordat de Washington Kievului în războiul contra Rusiei

Trump vrea înapoi banii acordați Ucrainei. Președintele american a afirmat sâmbătă că intenționează să "recupereze banii" din ajutorul acordat Ucrainei încă de la începutul invaziei ruse. Această poziție survine pe fondul discuțiilor dintre Washington și Kiev privind un acord care să implice resursele minerale ale Ucrainei. Trump vrea înapoi banii acordați Ucrainei În cadrul marii reuniuni a conservatorilor americani (CPAC) din apropierea Washingtonului, Trump a declarat: Citește și: Trump a fost recrutat de KGB în 1987 sub numele de cod "Krasnov", susțin doi foști ofițeri URSS de informații "Cerem pământuri rare și petrol, orice putem obține." Președintele a adăugat că încearcă să recupereze sau să asigure banii investiti, invocând necesitatea de a primi ceva în schimbul sprijinului financiar acordat de-a lungul timpului. Compensații în valoare de 500 de miliarde de dolari De câteva săptămâni, Donald Trump susține că, pentru sprijinul acordat Kievului în fața invaziei ruse, ar trebui să se ofere echivalentul a 500 de miliarde de dolari în resurse minerale. Condiția e considerată inacceptabilă pentru Ucraina în stadiul actual al conflictului. Tensiuni între Washington și Kiev Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, nu este dispus să semneze un acord cu Statele Unite care să-i asigure acces preferențial la resursele minerale ale țării. Această poziție agravează tensiunile dintre Kiev și Washington, complicând eforturile de a găsi un consens privind sprijinul american. Retorica și orientarea spre Moscova Trump a promis că va pune capăt rapid războiului din Ucraina, conflict declanșat de invazia rusă acum trei ani. Totuși, după o conversație telefonică cu președintele rus Vladimir Putin, el a adoptat o retorică asemănătoare celei a Kremlinului, acuzând autoritățile ucrainene și numindu-l pe Zelenski "dictator". În plus, Trump a subliniat că prezența președintelui ucrainean la discuțiile pentru încheierea conflictului "nu este foarte importantă". Apropierea de Moscova a stârnit temeri în capitalele europene, care se îngrijorează de o posibilă consolidare a puterii Rusiei pe continent.

Rezoluția SUA privind războiul din Ucraina (sursa: Facebook/U.S. Department of State) În imagine, Marco Rubio, secretarul de stat american
Internațional

SUA propun o rezoluție ONU în care nu se face nici o referire la integritatea teritorială a Ucrainei

Rezoluția SUA privind războiul din Ucraina. Statele Unite au propus un proiect de rezoluție la Adunarea Generală a ONU, care solicită „încheierea rapidă” a conflictului din Ucraina, fără a menționa explicit respectarea integrității teritoriale a țării. Surse diplomatice au confirmat aceste detalii înaintea votului programat luni. Rezoluția SUA privind războiul din Ucraina În timp ce președintele american Donald Trump face presiuni asupra omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, proiectul de rezoluție cere o soluționare rapidă a conflictului și lansează un apel pentru o pace durabilă între Ucraina și Rusia. Citește și: Trump a fost recrutat de KGB în 1987 sub numele de cod "Krasnov", susțin doi foști ofițeri URSS de informații Rezoluția nu face referire la integritatea teritorială a Ucrainei. Această formulare simplă se îndepărtează de textele anterioare ale Adunării, care erau clar formulate în sprijinul Ucrainei. Reacții din partea Rusiei Ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, a calificat rezoluția ca fiind „o idee bună”, deși a remarcat că textul nu face referire la „rădăcinile” conflictului. Această lipsă de detalii contrastează cu abordările anterioare și ridică semne de întrebare privind modul în care se va aborda criza. Reuniunea ONU și proiectul de rezoluție al Ucrainei Adunarea Generală a ONU se reunește luni pentru a marca cea de-a treia aniversare a invaziei ruse în Ucraina. În acest context, Ucraina și partenerii europeni au pregătit un proiect de rezoluție care subliniază necesitatea dublării eforturilor diplomatice pentru a pune capăt războiului în acest an. Textul reiterează solicitările pentru retragerea imediată și necondiționată a trupelor ruse și încetarea atacurilor asupra Ucrainei, beneficiind de un sprijin larg de aproximativ 140 de state membre. Critici europene și implicații diplomatice Textul american propus, cu doar 65 de cuvinte, riscă să provoace furia europenilor, surprinși de dialogul american-rus privind Ucraina. Ambasadorul francez la ONU, Nicolas de Riviere, a declarat că nu are comentarii deocamdată, în timp ce Richard Gowan, de la International Crisis Group, a afirmat că un text minimalist care nu condamnă agresiunea rusă sau nu se referă la integritatea teritorială a Ucrainei pare a fi o trădare a Kievului și o lovitură înjositoare pentru Uniunea Europeană, contestând principiile fundamentale ale dreptului internațional.

Musk șantajează Ucraina pentru mineralele rare (sursa: X/Starlink)
Internațional

Șantajul lui Musk: Ucrainei i se poate opri accesul la rețeaua de sateliți Starlink

Musk șantajează Ucraina pentru mineralele rare. Negociatorii americani, care presează autoritățile de la Kiev pentru a obține acces la mineralele rare din Ucraina, au evocat posibilitatea întreruperii accesului la rețeaua de sateliți Starlink, deținută de Elon Musk. Conform mai multor surse apropiate dosarului, citate de Reuters, această amenințare face parte dintr-o strategie de negociere intensă. Starlink, pilonul conectivității Ucrainei Rețeaua Starlink, formată din peste 7.000 de sateliți cu orbită joasă (LEO), oferă conexiune la Internet în peste 100 de țări. Citește și: EXCLUSIV Rusul care a investit banii lui Abramovici în UE, cetățean român cu acte ucrainene considerate false de Chișinău, care a refuzat să-i acorde cetățenia moldovenească Pentru Ucraina și armata sa, această infrastructură este vitală, iar o posibilă întrerupere a accesului ar reprezenta o lovitură majoră în contextul operațiunilor militare și al comunicării critice. Musk șantajează Ucraina pentru mineralele rare În cadrul negocierilor, accesul continuu al Ucrainei la Starlink a fost subiectul discuțiilor după ce președintele Volodimir Zelenski a refuzat o propunere inițială a secretarului american al Trezoreriei, Scott Bessent. Ulterior, în întâlnirile dintre emisarul american Keith Kellogg și Zelenski, s-a reamintit că, fără un acord privind mineralele rare, Ucraina riscă să își piardă accesul la rețeaua Starlink. Negociatorii au subliniat că, în lipsa unui acord favorabil privind accesul la rezervele de minerale rare, evaluate la aproximativ 500 de miliarde de dolari,  Ucraina ar putea fi penalizată sever. Zelenski a respins cererile administrației Trump, menționând că SUA nu au oferit garanții de securitate pentru aceste rezerve, ceea ce a alimentat tensiunile din cadrul negocierilor. Rolul esențial al lui Elon Musk Miliardarul Elon Musk a furnizat Ucrainei câteva mii de terminale Starlink pentru a compensa distrugerile rețelelor de comunicații cauzate de invazia rusă din februarie 2022. Deși a fost salutat inițial ca un erou, Musk a redus ulterior accesul Ucrainei la Starlink, manifestând critici privind modul în care autoritățile de la Kiev gestionează războiul, ceea ce a complicat și mai mult situația negociată. Impactul strategic al Starlink Rețeaua Starlink este crucială pentru operațiunile cu drone ale Ucrainei, un element esențial al strategiei sale militare. Melinda Haring, senior fellow la Atlantic Council, avertizează că pierderea accesului la Starlink ar fi o schimbare radicală, afectând semnificativ capacitățile Ucrainei de supraveghere și atac, întrucât aceasta contribuie la menținerea parității cu Rusia în domeniul tehnologic. Perspective de acord  Președintele ucrainean a anunțat că echipe de negociatori americani și ucraineni lucrează intens pentru a ajunge la un acord, iar președintele Trump a afirmat că semnarea unui acord va avea loc în curând. Rezultatul acestor negocieri va influența direct securitatea și conectivitatea Ucrainei, evidențiind importanța strategică a rețelei Starlink în contextul conflictului actual.

Mircea Marian
Opinii

Doar dacă vrem să-l ajutăm pe Putin, ne certăm acum cu toată America

Cea mai mare greșeală pe care o poate face România, acum, este să se certe cu SUA pornind de la câteva relatări „pe surse”. Nu exclud ca, de fapt, să asistăm la o campanie electorală, menită să genereze emoție și să ne facă să uităm de eșecul economic al acestei guvernări.  Oricum, chiar dacă teoria mea conspiraționistă este falsă, doar Rusia câștigă când un aliat ferm al SUA își schimbă, nervos, direcția de politică externă... Pentru că SUA NU și-au schimbat-o, tot ce citim este „pe surse”. Rușii au cerut, Washingtonul a refuzat.  S-a întâmplat ceva, până acum? A plecat vreun soldat american din România? Nu. Și, ca să plece, ar fi un proces lung și costisitor care probabil s-ar extinde dincolo de mandatul lui Donald Trump.  Ok, Trump s-a rățoit la Zelenski. E stilul său, toți știam asta. Toți, inclusiv Zelenski, trebuiau să-l ignore - o spun oameni care au studiat atent comportamentul actualului președinte al SUA, nu eu.  Ce mesaje oficiale ne-a transmis până acum noua administrație de la Casa Albă? 1) Să ne consolidăm democrația și să nu mai înghițim informațiile subțiri ale unui servicu secret. E cineva care nu recunoaște că democrația din România era la pământ, că suntem foarte, foarte, aproape de ceea ce se numește o cleptocrație? 2) Să creștem alocarea pentru Apărare, să nu mai așteptăm ca doar SUA să cheltuie pentru protecția noastră. Mi se pare foarte corect. Ce vrem acum, să stăm la mâna Germaniei și Franței? Va trece isteria aceasta și vom vedea din nou Germania tânjind după gaze ieftine din Rusia și exporturi masive în China comunistă. Am uitat că Franța a fost la un pas să vândă fregate ultramoderne Rusiei, ceea ce ar fi schimbat complet jocul în Marea Neagră?  Eu nu spun să nu facem nimic. Dar acum suntem în etapa cu drobul de sare: ne văicărim steril. Ne trebuie un plan B, discret. Ne trebuie un plan pentru Republica Moldova. Ne trebuie investiții consistente în Apărare. Dar suntem siguri că banii nu ar fi furați, de generalii de tip Zisu?  Însă, mă întorc la ceea ce scriam la început: să așteptăm, cu calm. Este extrem de posibil ca Trump să realizeze nu doar că Putin vrea să îl păcălească, dar încurajează China să atace Taiwanul și cine știe unde se va duce, ulterior... Mă tem că relația cu SUA a devenit subiect de campanie electorală, pentru ca PSD și PNL să arate că fac ceva, în timp ce reformele economice, PNRR-ul, sunt blocate.  Rămân un susținător al parteneriatului strategic cu SUA și cred că este o mare greșeală ca, dintr-un impuls de moment, să îl transformăm noi în literă moartă. Vom vedea ce fac alții...

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră