luni 29 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2420 articole
Eveniment

Drama ucrainenilor prinși în războiul Rusiei în Ucraina. Au fugit de războiul din Donbass, la 13 ani. La 21 de ani, au fost obligați din nou să-și lase familia și casele din Kiev

Drama ucrainenilor prinși în războiul Rusiei în Ucraina. Daria și Kirill au fugit de pro-rușii din Donbass la 13 ani. Acum, au fost nevoiți să fugă din Kiev, din cauza războiului din Ucraina, declanșat de Rusia în 24 februarie. „A fost foarte greu pentru noi să ne părăsim casele, țara. A fost înspărimântător”, spune Daria, cu o voce aproape șoptită. Cei doi tineri, de 21 de ani, au plecat din Kiev în 26 februarie, spre Republica Moldova. În România au ajuns în 1 martie. I-am întâlnit la București săptămâna trecută, când s-au cazat într-un centru al Direcției de Asistență Socială din Capitală. Astăzi, tinerii au plecat din România, spre o altă țară europeană. Citește și: Efectele războiului, prinse într-un sondaj INSCOP: AUR scade puternic. Majoritate zdrobitoare pentru sancționarea Rusiei Ukraine today. Evacuating from Russian assault. Kyiv. pic.twitter.com/BghVDzm8ZG— Richard Engel (@RichardEngel) March 8, 2022 Drama ucrainenilor prinși în războiul Rusiei în Ucraina. Tineri ucraineni: „N-am vrut să ne părăsim familiile. A fost foarte greu, au vrut ca noi să fim în siguranță” Daria și Kirill au 21 de ani și vin din Kiev. Daria e firavă, micuță. Până la izbucnirea războiului, lucra într-o companie de audit. Kirill e înalt și slab. Deși are 21 de ani, a putut pleca din Ucraina pentru că este foarte bolnav. Într-o engleză presărată cu dialoguri în ucraineană, cei doi tineri mi-au povestit despre plecarea lor din Kievul bombardat, frica pentru familiile lăsate acolo, telefoanele date cu sufletul strâns pentru a vedea dacă toată lumea e în viață. „A fost foarte greu pentru noi să ne părăsim casele, țara. A fost înspăimântător, a fost periculos. Familiile noastre au rămas acolo. Stau în adăpost”, spune Daria. „Am văzut avioane rusești doborâte de armata ucraineană. Un avion rusesc s-a prăbușit peste câteva case din cartier. A fost foarte înspăimântător”, continuă Kirill. Daria îl completează: „Am fost în adăpost. Coboram de fiecare dată când se auzeau sirenele. Coboram la metrou, unde suntem în siguranță”. „În adăpost e greu să dormi, e frig, răcești cu ușurință. Eu m-am îmbolnăvit”, spune Kirill. „Este greu și trebuie să rămânem curajoși ca să facem asta”, spune Daria, oftând, apoi adaugă: „N-am vrut să ne părăsim familiile. A fost foarte greu, au vrut ca noi să fim în siguranță”. Citește și: FOTO+VIDEO Spital distrus de trupele rusești, în Izium, regiunea Harkov. Pacienții au încercat să iasă printre dărâmături Ukrainians crowd under a destroyed bridge as they try to flee crossing the Irpin river in the outskirts of Kyiv, Ukraine, Saturday, March 5, 2022. pic.twitter.com/4OUFbemLXJ— Emilio Morenatti (@EmilioMorenatti) March 5, 2022 Rețeta cocktailului Molotov, cea mai distribuită informație. „Cel mai curajos lucru: când o persoană ia cocktailul și îi apără pe ceilalți de armata rusească” Tinerii sunt foarte mândri de compatrioții lor. „Sunt oameni foarte curajoși. Mulți prepară acum cocktailuri Molotov, e arma principală pentru cei care n-au puști. Când văd tancuri, aruncă cu sticlele. Este cel mai curajos lucru pe care l-am văzut, când o persoană ia cocktailul Molotov și îi apără pe alții de armata rusească”, spune Kirill. „Rețeta cocktailului Molotov a devenit cea mai distribuită informație acum”, continuă tânărul. Și Daria îi laudă pe ucraineni pentru curajul lor și spune că mulți dintre prietenii lor s-au înscris ca voluntari și ajută armata ucraineană cu haine, medicamente, bani. „Și noi trimitem bani armatei ucrainene”, adaugă tânăra, serioasă. „Unii dintre prietenii noștri au puști. S-au înscris în patrulele de apărare ale orașului, încearcă să-i prindă pe diversioniști, pe cei care distrug case sau clădiri guvernamentale”, spune Kirill. #Kyiv, Central Station. pic.twitter.com/97K45Rkvmp— NEXTA (@nexta_tv) March 5, 2022 Daria și-a văzut școala bombardată când avea 13 ani. Părinții prietenilor au rămas mutilați Vorbim deja de o oră despre război și orașele ucrainene bombardate, când Kirill îmi spune: „Noi avem război de opt ani deja”. Daria completează: „Noi suntem din Donbass și am plecat în Kiev cu familiile”. Kirill a plecat din Donețk imediat după începerea conflictului. „Eu n-am văzut bombele căzând în Donbass, dar le-am văzut în Kiev”, adaugă tânărul. Daria, în schimb, a rămas cu familia în Donețk câteva luni după începerea conflictului. Avea 13 ani. „Am văzut cu ochii mei case distruse și școala mea distrusă de rachete, cartierul meu distrus de rachete... Am văzut această mizerie. Am plecat cu familia în Kiev și nu m-am mai întors niciodată după 2013”, spune Daria. „În acest caz, sperăm să ne putem întoarce acasă, la Kiev”, adaugă Daria, oftând. „Familia mea este în siguranță, dar am cunoștințe care și-au pierdut familiile sau mințile în Donbass, din cauza traumei, din cauza războiului”, adaugă tânăra. Daria spune că poate trăi cu trauma: „Sperăm doar să fie totul bine într-o zi”. Kirill însă spune că îi este frică de oameni în uniforme militare și de arme. Citește și: FOTO Copil de 11 ani, refugiat din Ucraina, a călătorit singur 1.200 kilometri până în Slovacia. A fost trimis de mama sa din Zaporojie, oraș bombardat de ruși Aleksander, 41, says goodbye to his daughter Anna, 5, on a train to Lviv at the Kyiv station, Ukraine, March 4. 2022. Aleksander has to stay behind to fight in the war while his family leaves the country to seek refuge in a neighbouring country. pic.twitter.com/inG01ArGDS— Emilio Morenatti (@EmilioMorenatti) March 4, 2022 „Rușii ar trebui să se gândească și la morții lor” Kirill spune că „numai democrația poate salva planeta” , adăugând că „nu cred că un singur om ar trebui să aibă atâtea arme, atâta putere să fie într-o mână nebună”. „Avem nevoie de ajutor să-l oprim pe Putin. Nu înțelegem motivele lui. De ce ...”, adaugă tânărul. Îi întreb dacă au cunoștințe sau prieteni în Rusia și cum se raportează ei la război. „Mulți oameni din Rusia vor să protesteze, dar se tem că vor fi arestați și doar urmăresc că oamenii mor în Ucraina, unii știu, alții nu cred sau cred că Vladimir Putin face ceea ce este corect”, spune Daria. Kirill completează: „Rușii ar trebui să se gândească și la morții lor … au pierdut atâția oameni și nu fac nimic . Poate că e de înțeles că rușii nu merg să protesteze pentru Ucraina, nu e țara lor, nu e poporul lor. Dar și ei au mulți morți – frații și tații cuiva – dacă nici pentru asta nu faci nimic,... - trebuie să faci ceva dacă nu faci nimic acum, în viitor ar putea fi mai rău. Deja se confruntă și ei cu foarte multe restricții. Ar trebui să facă ceva”. Daria spune: „Trebuiau să facă ceva mai demult”, iar Kirill adaugă: „Poate că acum e ultima lor șansă să facă ceva”. Circa 70.000 de refugiați ucraineni au rămas în România, de la începerea războiului în Ucraina, în 24 februarie, conform datelor Poliției de Frontieră. Până în prezent, peste două milioane de ucraineni și-au părăsit țara, din estimările Organizației Națiunilor Unite.

Drama ucrainenilor prinși în războiul Rusiei în Ucraina. Sursă imagine: Twitter @EmilioMorenatti
România, import-export cu Rusia, Belarus, Ucraina (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Unele județe din România, afectate de război pe import-export cu Rusia, Belarus, Ucraina

România, import-export cu Rusia, Belarus, Ucraina. Legăturile economice ale Iaşiului cu Rusia, Belarus sau Ucraina par sporadice. România, import-export cu Rusia, Belarus, Ucraina Dar cifrele oficiale privind schimburile comerciale ajung la niveluri surprinzătoare. Potrivit datelor statistice, Iaşiul a importat în zece luni bunuri de 56,4 milioane euro din Ucraina, Rusia şi Belarus. Citește și: Conspirația MiG-urilor poloneze care ar trebui să ajungă în Ucraina: nesincronizare între aliați sau joc de imagine În acelaşi timp, în cele trei state au fost trimise de la Iaşi mărfuri de numai 13 milioane de euro, rezultând un deficit de circa 43 milioane euro. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Putin vrea tot sau distruge Ucraina (sursa: Sputnik)
Internațional

Ce a aflat premierul israelian la Kremlin: Putin va obține tot ce și-a propus în Ucraina sau va declanșa atacuri feroce

Putin vrea tot sau distruge Ucraina. Rusia a oferit Ucrainei în negocieri o versiune "finală" a propunerii sale de a pune capăt crizei. Iar preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski trebuie să o accepte sau să o refuze, potrivit unor surse aflate la curent cu detalii de la întâlnirea din urmă cu trei zile, de la Moscova, dintre premierul israelian Naftali Bennett şi preşedintele rus Vladimir Putin, relatează miercuri cotidianul Jerusalem Post din Israel. Putin vrea tot sau distruge Ucraina Propunerea a fost considerată "dificilă", dar nu "imposibilă", au precizat sursele, adăugând că ea este mai proastă decât ce ar fi obţinut preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski înainte de invazia rusă, dar că "decalajele dintre cele două părţi nu sunt mari". Citește și: Conspirația MiG-urilor poloneze care ar trebui să ajungă în Ucraina: nesincronizare între aliați sau joc de imagine Putin le-a cerut forţelor sale militare să se oprească - şi a fost dat ordinul de aplicare a armistiţiului -, în aşteptarea deciziei lui Zelenski, au mai spus sursele. Dacă preşedintele ucrainean respinge propunerea, atunci este posibil să se întâmple ce a avertizat preşedintele francez Emmanuel Macron, şi anume că "răul abia de acum urmează". Într-un astfel de scenariu, Putin va ordona armatei sale să meargă până la capăt şi să schimbe faţa Ucrainei, potrivit publicaţiei israeliene. Zelenski are de luat o decizie grea Zelenski este prins la mijloc, au spus sursele. Pe de o parte, se bucură de o popularitate imensă şi a devenit un fel de Che Guevara. Pe de altă parte, el ştie cum a sfârşit revoluţionarul şi şeful de gherilă argentinian. Zelenski poate întări independenţa Ucrainei, însă va trebui să plătească un preţ ridicat, potrivit surselor. Conform unor presupoziţii, el va fi forţat să renunţe la contestata regiune Donbas, să îi recunoască oficial pe disidenţii pro-ruşi din Ucraina, să promită că Ucraina nu va adera la NATO, să reducă armata şi să declare neutralitatea ţării. Dacă va refuza propunerea, urmarea ar putea fi teribilă: mii sau chiar zeci de mii de ucraineni vor muri şi există un mare risc ca ţara să îşi piardă complet independenţa. Potrivit surselor aflate la curent cu discuţiile, vizita lui Bennett la Moscova nu a avut ca scop să medieze între cele două părţi aflate în conflict şi nu a fost lansată oficial nicio propunere de arbitraj. Bennett a urmărit prin această vizită mai degrabă să vadă care este poziţia lui Putin, ce gândeşte şi care sunt liniile sale roşii, pentru ca apoi toate acestea să fie transmise şi Occidentului. Putin ar merge până la capăt Potrivit surselor, adevăratele negocieri se poartă direct între Rusia şi Ucraina şi sunt mult mai serioase decât ce afirmă Occidentul. Kievul nu a transmis şi Occidentului ce se întâmplă în negocieri, pentru că nu vrea să atenueze impresia de la nivel mondial că este vorba de o situaţie gravă. În realitate, totuşi, ucrainenii ştiu foarte bine care sunt cerinţele lui Putin şi că vor fi nevoiţi să ia o decizie dramatică în următoarele zile, mai scrie Jerusalem Post. Nimeni nu îi presează pe ucraineni, iar decizia îi aparţine lui Zelenski, au spus sursele. Un lucru este totuşi sigur, şi anume că Putin este hotărât, iar complicaţiile tot mai mari apărute de la începutul invaziei nu îl vor descuraja. Dimpotrivă, nu poate da înapoi, aşa că pe măsură ce războiul se va complica şi mai tare şi numărul victimelor va creşte, va fi tot mai presat să arate reuşite reale. Impresia este că, în ciuda faptului că predicţiile unei victorii rapide asupra armatei ucrainene s-au dovedit false, Putin este mai hotărât ca oricând, mai scrie publicaţia israeliană.

Polonia cedeaza toate avioanele Mig Foto: Needpix.com
Internațional

BREAKING Polonia cedează toate avioanele MiG către Ucraina, via Statele Unite UPDATE: Pentagon nu consideră ideea fezabilă

UPDATE 23.50: Subsecretarul de stat Victoria Nuland, nr.3 în Departamentul de Stat al SUA, a spus, la o audiere in Senat, că a fost luată prin surprindere de gestul Poloniei, de a-si dona Mig-urile către Statele Unite. Ea a spus că, după știința ei, SUA nu au fost consultate în avans și va afla detalii când se va întoarce la sediul diplomației americane. ARTICOL INIȚIAL: Polonia cedează toate avioanele Mig către Ucraina, via Statele Unite. Avioanele vor fi duse la baza de la Rammstein și puse la dispoziția SUA. După acest anunț, mai multe publicații au subliniat că nu este clar de ce Polonia a recurs la acest gest: de a ceda avioanele către SUA. Este posibil ca acesta să fie efectul amenințărilor rusești împotriva celor care înarmează Ucraina. Vom reveni asupra acestui aspect. Polonia cedează toate avioanele Mig „Autoritățile Republicii Polone, după consultări între Președinte și Guvern, sunt gata să desfășoare – imediat și gratuit – toate avioanele lor MIG-29 la Baza Aeriană Ramstein și să le pună la dispoziția Guvernului Statele Unite ale Americii. În același timp, Polonia solicită Statelor Unite să-i pună la dispoziție avioane uzate cu capacități operaționale corespunzătoare. Polonia este pregătită să stabilească imediat condițiile de cumpărare a avioanelor. Citește și: Efectele războiului, prinse într-un sondaj INSCOP: AUR scade puternic. Majoritate zdrobitoare pentru sancționarea Rusiei Guvernul polonez solicită și altor Aliați NATO – proprietari de avioane MIG-29 – să acționeze în același sens”, se arată într-un comunicat al Guvernului Poloniei. Polonia și-ar dona flotila de Mig-uri Ucrainei, scria acum câteva zile Politico.com. Avantajul acestei donații ar fi că piloții ucraineni sunt deja instruiți să folosească astfel de avioane. Însă Polonia cere în schimb avioane americane, arată Politico. Polonia are 23 de Mig-uri, 48 de avioane F-16, două avioane Suhoi-22 și a comandat 32 de F-35. Mai multe țări est-europene, cum ar fi Polonia, Bulgaria și Slovacia, mai dețin zeci de avioane rusești și au ezitat să renunțe la acele avioane fără garanții din partea SUA că ele vor fi înlocuite. Parlamentarii americani au presat, luni, administrația Biden să faciliteze transferul de avioane de luptă în Ucraina, din Polonia și alte țări NATO din Europa de Est, după o cerere a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Națiunile Unite au interzis angajaților să folosească termenii de „război” sau „invazie” cu referire la situația din Ucraina Foto: ONU
Internațional

ONU ține cu Rusia: Națiunile Unite au interzis angajaților să folosească termenii de „război” sau „invazie” cu referire la situația din Ucraina

UPDATE 23.30: Irish Times scrie că marți a fost trimis un alt email către angajații ONU, care schimbă politica anterioară și permite folosirea termenilor de “război” și “invazie”. Publicația arată că un mesaj pe Twitter al purtătorului de cuvânt al ONU care califica drept ”fake” articolul din Irish Times ar fi fost șters. ARTICOL INIȚIAL: Națiunile Unite au interzis angajaților să folosească termenii de „război” sau „invazie” cu referire la situația din Ucraina, scrie Irish Times. Națiunile Unite au interzis angajaților să folosească termeni care ar supăra Rusia Personalul ONU a fost instruit să folosească termenii „conflict” sau „ofensivă militară” pentru a descrie invazia Rusiei asupra vecinului ei, invazie în care a ucis sute de civili și a forțat două milioane de oameni să părăsească țara, arată publicația irlandeză. Într-un e-mail adresat, luni, angajaților acestei organizații, departamentul de comunicare al ONU și-a instruit angajații să nu descrie situația din Ucraina drept război și să nu adauge steagul ucrainean pe conturile personale sau oficiale de pe rețele sociale sau site-urile web. În Rusia, cei care folosesc aceste cuvinte sunt aspru pedepsiți. Mailul departamentului de comunicare al ONU este denumit: „Câteva exemple specifice de limbaj care trebuie/ nu trebuie folosit în acest moment”. Politica de comunicare a fost explicată în email ca o modalitate de a evita „riscul reputațional”. „Acesta este un memento important că noi, în calitate de funcționari publici internaționali, avem responsabilitatea de a fi imparțiali (...) „Există o posibilitate serioasă de risc reputațional, care a fost semnalată recent de înalți oficiali”, se arată în mesaj. Citește și: Efectele războiului, prinse într-un sondaj INSCOP: AUR scade puternic. Majoritate zdrobitoare pentru sancționarea Rusiei Rusia este membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU.

Efectele războiului, prinse într-un sondaj INSCOP: AUR scade puternic. Majoritate zdrobitoare pentru sancționarea Rusiei Foto: Facebook George Simion
Eveniment

Efectele războiului, prinse într-un sondaj INSCOP: AUR scade puternic. Majoritate zdrobitoare pentru sancționarea Rusiei

Efectele războiului din Ucraina, prinse într-un sondaj INSCOP: AUR scade puternic, PNL crește, iar PSD și USR înregistrează variații minore. Efectele războiului: AUR scade puternic Sondajul arată că majoritatea zdrobitoare a celor chestionați consideră că Rusia este vinovată de declanșarea conflictului și trebuie sancționată. Sondajul a fost realizat în perioada 2-7 martie 2022, pe un eșantion de 1.077 respondenți și are o eroare de +/3%. Interviurile au fost realizate telefonic. Sondajul arată că, dacă duminica viitoare ar fi alegeri, votul ar fi astfel distribuit: PSD: 32%PNL: 19,9%AUR: 18,9%USR: 10,8% AUR a pierdut 2,5 procente, față de februarie, iar PNL a crescut cu 2,3%. PSD a scăzut foarte ușor, iar USR a crescut cu 0,5%. Datele culese de INSCOP arată că 63,8% din cei chestionați au încredere în NATO și 57.7% în UE. Crește încrederea în România A crescut spectaculos procentul celor care cred că România merge într-o direcție bună, de la 19,9% în februarie la 35,5% în martie. Ușor peste 55% consideră că țara merge într-o direcție greșită, față de 77,1% în februarie. De altfel, sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP, scrie pe pagina sa de Facebook: „Desi in ultimele luni, o direcție bună era indicată de o parte tot mai mică a populației, agresiunea Rusiei ne-a adus aminte multora dintre noi cât de importantă este apartenența noastra la NATO&UE care ne protejează pacea, linișitea, viața și ce înseamna aceasta umbrela de scuritate și dezvoltare pentru direcția corectă a țării. Tocmai de aceea, PONDEREA ROMÂNILOR CARE PERCEP O DIRECȚIE BUNĂ A ȚĂRII DUPĂ DECLANȘAREA RĂZBOIULUI DIN UCRAINA APROAPE CĂ S-A DUBLAT!! Pare paradoxal, însa bănuiala mea e că tocmai comparatia cu situatia disperata a Ucrainei a trezit ceva în noi și a dus la perceperea mai clară de către populația României a avantajelor noastre reale. În plus, cu totii am vazut infinite dovezi de bunatate si mobilizare excepțională ale oamenilor in sprijinul refugiatilor ceea ce este posibil să fi influențat pozitiv modul în care românii își evaluează astăzi propria țară”. Potrivit datelor culese de INSCOP, 75% dintre cei chestionați consideră Rusia vinovată de conflict, doar 4% arată spre Ucraina. Peste 79% dintre repondenți sprijină sancțiunile împotriva Rusiei, doar 14% se opun. Alegătorii AUR sunt cel mai puțin tentați să blameze Rusia și se opun sancțiunilor, dar chiar și în acest eșantion majoritatea sunt împotriva regimului de la Moscova, arată datele INSCOP. Însă 77,8% este foarte îngrijorată sau oarecum îngrijorată de un război cu Rusia. Doar 21,7% spun că nu sunt deloc îngrijorați sau oarecum neîngrijorați. Încrederea în președintele Iohannis a sărit de la peste 18%, în februarie, la 22,5%, în martie. În cazul premierului Ciucă, încrederea a sărit de la 27,9% la 30,1%. Citește și: Lista companiilor importante care au rămas în Rusia, potrivit Universității Yale: McDonald’s, Coca-Cola, Pepsi, Herbalife sau Ferragamo

America interzice importurile de petrol rusesc. ANunțul va fi făcut de președintele Biden. Sursă: Facebook The White House
Internațional

America interzice importurile de petrol rusesc. Biden urmează să facă anunțul marți

America interzice importurile de petrol rusesc. Președintele SUA, Joe Biden, ar urma să facă anunțul marți, relatează The New York Times. Citește și: România, alături de Polonia, rută de aprovizionare a Ucrainei cu armament, scrie New York Times. Ungaria a refuzat să permită tranzitarea echipamentului militar America interzice importurile de petrol rusesc Președintele Joe Biden este așteptat să anunțe marți interzicerea importurilor de petrol rusesc în Statele Unite ale Americii, a declarat un oficial din administrație. Anunțul ar veni ca urmare a presiunii partidelor politice pentru a pedepsi Rusia pentru invadarea Ucrainei, scrie The New York Times. Casa Albă a anunțat, într-un comunicat, că vor fi anunțate „acțiuni care să continue să tragă la răspundere Rusia pentru războiul neprovocat și nejustificat în Ucraina”. Citește și: Marile companii petroliere fug din Rusia, cu riscul de a pierde: după BP, și Shell se retrage din toate operaţiunile sale în Rusia Mișcarea ar opri importul de petrol în SUA, care primesc mai puțin de 10 la sută din resursele energetice din Rusia. Republicanii și democrații din Congres i-au cerut însă președintelui să se asigure că președintele rus Vladimir Putin nu va mai profita de pe achizițiilor SUA.

Copil de 11 ani, refugiat din Ucraina, trimis singur până în Slovacia. Sursă: Ministerul de Interne al Slovaciei via BBC News
Internațional

FOTO Copil de 11 ani, refugiat din Ucraina, a călătorit singur 1.200 kilometri până în Slovacia. A fost trimis de mama sa din Zaporojie, oraș bombardat de ruși

Copil de 11 ani, refugiat din Ucraina, a călătorit singur 1.200 de kilometri până în Slovacia, relatează BBC News. Băiatul a plecat din Zaporojie singur, pentru că mama lui a rămas să o îngrijească pe bunica micuțului. Citește și: Londra susține Polonia să trimită avioane Ucrainei, dar înțelege și că ar fi consecințe: Ar fi în prima linie a focului. Dar Putin e terminat Copil de 11 ani, refugiat din Ucraina, a plecat singur din Zaporojie Băiatul de 11 ani, pe nume Hassan, a mers 1.200 de kilometri singur, din estul Ucrainei, cu două bajae de mână, un pașaport și cu numărul de telefon al rudelor, scris pe un bilet, relatează BBC News. Copilul a fost trimis singur de mama sa, pentru că ea a rămas să o îngrijească pe bunica băiatului, foarte în vârstă. Hassan a ajuns cu bine în Slovacia marți. Hassan, an 11-year-old Ukrainian boy, travelled 750 miles on his own by train to safety in Slovakia. He arrived at the border with only a plastic bag, a small red backpack and his passporthttps://t.co/A0px4aZiTX— Stuart Millar (@stuartmillar159) March 8, 2022 „Lângă orașul meu este o centrală nucleară pe care rușii o bombardează. N-am putut să-mi părăsesc mama, este imobilizată, așa că mi-am trimis copilul în Slovacia” a explicat mama băiatului, Julia Pisecka, într-un clip video făcut publicat de Poliția slovacă. Femeia stă la Zaporojia, orașul în apropierea căruia este centrala nucleară ocupată de ruși în weekend. Copilul a călătorit cu trenul, iar voluntarii l-au ajutat să treacă granița. Marți a fost reunit cu rudele din Bratislava. Citește și: VIDEO Zelenski, dialog cu Moscova despre Donbass și Crimeea: Suntem pregătiți de dialog, nu de capitulare. Peste 1.200 de civili ucraineni, omorâți de trupele rusești

Zelenski, dialog cu Moscova, despre Donbass și Crimeea. Sursă imagine: Twitter NEXTA
Internațional

VIDEO Zelenski, dialog cu Moscova despre Donbass și Crimeea: Suntem pregătiți de dialog, nu de capitulare. Peste 1.200 de civili ucraineni, omorâți de trupele rusești

Zelenski, dialog cu Moscova despre Donbass și Crimeea. Președintele ucrainean și-a exprimat disponibilitatea de a discuta despre statutul regiunilor separatiste și despre Crimeea anexată de Rusia. „Sunt pregătit de dialog, dar nu suntem pregătiți de capitulare”, a declarat Volodimir Zelenski, într-un interviu pentru ABC. Zelenski, dialog cu Moscova despre Donbass și Crimeea. Președintele Ucrainei menționează că nu va recunoaște independența regiunilor separatiste Volodimir Zelenski și-a exprimat disponibilitatea de a discuta despre statutul regiunilor separatiste din estul Ucrainei şi despre peninsula Crimeea anexată de Rusia, relatează Agerpres. Președintele ucrainean a spus clar că nu va ceda solicitărilor Moscovei de a recunoaşte independenţa autoproclamatelor ''republici populare'' sau controlul Rusiei asupra peninsulei Crimeea. „Sunt pregătit de dialog, dar nu suntem pregătiţi de capitulare", a declarat el, citat de DPA. „Putem discuta şi găsi un compromis despre cum ar putea merge mai departe aceste teritorii", a adăugat Zelenski. El a spus că este important să se acorde atenţie felului în care trăiesc oamenii de acolo care vor să facă parte din Ucraina, astfel că această chestiune este mai complicată decât simpla recunoaştere. "Este un alt ultimatum, iar noi nu suntem pregătiţi pentru ultimatumuri", a declarat preşedintele Ucrainei. Citește și: România, alături de Polonia, rută de aprovizionare a Ucrainei cu armament, scrie New York Times. Ungaria a refuzat să permită tranzitarea echipamentului militar Zelenski i-a cerut lui Putin să înceapă dialogul direct Zelenski a făcut din nou apel la preşedintele rus Vladimir Putin să negocieze direct. „Este nevoie ca preşedintele Putin să înceapă să discute, să înceapă dialogul, în loc să trăiască într-o bulă de informaţii fără oxigen", a spus Zelenski. ⚡️Zelensky: "While Russians are to blame for the killings, responsibility is shared by those who for 13 days in their Western offices haven’t been able to approve an obviously necessary decision, who didn’t save our cities from these bombs and missiles – although they can."— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 8, 2022 1.207 civili ucraineni, omorâți de ruși în cele 13 zile de război în Ucraina 1.207 civili ucraineni au fost omorâți în războiul declanșat de Rusia în Ucraina, din 24 februarie, a anunțat Organizația Națiunilor Unite, citată de BBC News. Cei mai mulți au fost omorâți în bombardamente aeriene și în atacuri cu arme explozive, în timp ce sute de clădiri rezidențiale au fost distruse în bombardamentele asupra orașelor ucrainene. Cel puțin un jurnalist a murit în aceste atacuri, arată ONU. Totodată, ONU a semnalat că în zonele controlate de trupele rusești din Ucraina, protestatarii ucraineni sunt reținuți „în mod arbitrar”. Citește și: Gafă majoră a diplomației ruse, spre enervarea Beijingului: a trecut statul Taiwan pe lista țărilor „neprietenoase”. Oficial, Rusia consideră Taiwan drept parte a Chinei comuniste Footage from #Kharkiv pic.twitter.com/uu8u1SevVa— NEXTA (@nexta_tv) March 8, 2022

Londra: Polonia poate trimite avioane Ucrainei (sursa: news.sky.com)
Internațional

Londra susține Polonia să trimită avioane Ucrainei, dar înțelege și că ar fi consecințe: Ar fi în prima linie a focului. Dar Putin e terminat

Londra: Polonia poate trimite avioane Ucrainei. Ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, a declarat marţi că Londra ar susţine Varşovia dacă ar decide să ofere Ucrainei avioane de luptă. Dar a atras atenţia că o astfel de decizie ar putea avea consecinţe directe pentru Polonia. Londra: Polonia poate trimite avioane Ucrainei Wallace a mai spus că preşedintele rus Vladimir Putin este "terminat", indiferent ce se va întâmpla în Ucraina, relatează Reuters. "I-aş susţine pe polonezi în orice decizie ar lua", a spus Wallace la Sky News, adăugând că Marea Britanie nu ar putea să ofere avioane pe care să le poată folosi ucrainenii. "Am susţine Polonia. I-am ajuta cu tot ce ar avea nevoie", a afirmat el. Citește și: Polonia nu va ceda MiG-urile sale Ucrainei și nu va permite folosirea aeroporturilor "Polonia va înţelege că alegerile pe care le face nu doar vor ajuta direct Ucraina, ceea ce este un lucru bun, dar ar plasa-o în prima linie a focului din partea unor ţări precum Rusia sau Belarus", a mai declarat ministrul britanic al Apărării. "Armata lui Putin este terminată" Într-un interviu separat pentru Times Radio, Wallace a spus totodată că preşedintele rus Vladimir Putin nu mai are nicio putere, indiferent ce se va întâmpla în Ucraina. "Indiferent ce se va întâmpla, preşedintele Putin nu mai are nicio putere în lume. Este terminat. Armata sa este terminată. Iar el trebuie să recunoască asta", a declarat el. Citește și: România, alături de Polonia, rută de aprovizionare a Ucrainei cu armament, scrie New York Times. Ungaria a refuzat să permită tranzitarea echipamentului militar "Comunitatea internaţională s-a unit împotriva sa. Din poziţia sa, el va produce dificultăţi economice uriaşe pentru poporul său", a atras atenţia ministrul britanic al Apărării.

Facilităţi fiscale pentru a încuraja acţiunile umanitare în beneficiul refugiaţilor din Ucraina Foto: Guvernul României
Eveniment

Facilităţi fiscale pentru a încuraja acţiunile umanitare în beneficiul refugiaţilor din Ucraina

Guvernul a aprobat facilităţi fiscale pentru a încuraja acţiunile umanitare în beneficiul refugiaţilor din Ucraina, a anunțat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru. Facilităţi fiscale pentru a încuraja acţiunile umanitare "Există o serie de facilităţi gândite pentru societatea civilă, pentru toţi cei care au înţeles în această perioadă să se implice alături de autorităţi pentru a sprijini zecile de mii de refugiaţi ucraineni care au ales să rămână, până acum, pe teritoriul României. Ca atare, printre măsurile aprobate astăzi de Guvern se numără şi cele care vor putea încuraja donaţiile umanitare în beneficiul semenilor noştri care sunt afectaţi de agresiunea militară. Astfel, va fi creată posibilitatea de a oferi donaţii, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice. Aceste donaţii în bani se vor deduce integral din rezultatul fiscal, în cazul plătitorilor de impozit pe profit, iar în cazul plătitorilor de impozit pe venit, microîntreprinderi, se va scădea integral din baza impozabilă", a explicat Dan Cărbunaru. El a adăugat că a fost instituit un regim fiscal special şi pentru bunurile şi serviciile acordate UNICEF şi altor organizaţii internaţionale. "Vor avea un regim special fiscal. Astfel, se prevede o deductibilitate în limitele aplicabile în prezent cheltuielilor de sponsorizare, fără a exista obligaţia înscrierii entităţilor beneficiare în Registrul entităţilor sau unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale", a mai declarat Cărbunaru. Măsurile anunţate se regăsesc într-o ordonanţă de urgenţă aprobată luni de Guvern. Donațiile se scad din baza impozabilă Astfel, la capitolul donaţii, sponsorizări al OUG adoptată, se precizează: "O altă modificare se aduce Legii 273/2006 privind finanţele locale şi prevede posibilitatea realizării de donaţii pentru ajutorarea persoanelor afectate de conflictul armat din Ucraina. Sumele donate vor fi gestionate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, care va deschide un cont distinct, disponibil în lei. Contul nu este purtător de dobândă şi nu este supus executării silite. Aceste sume reprezentând donaţii în bani se deduc integral din rezultatul fiscal în cazul plătitorilor de impozit pe profit, respectiv se scad integral din baza impozabilă pentru plătitorii de impozit pe venitul microîntreprinderilor. Campania de donare se desfăşoară de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, până la data de 31 decembrie 2022. În situaţia în care sumele colectate au fost depuse în valută la instituţiile de credit, acestea se transferă în echivalent lei calculat la cursul de schimb valutar al instituţiei de credit din ziua transferului. Toate cheltuielile necesare pentru colectarea fondurilor şi pentru gestionarea conturilor deschise în lei şi în valută la instituţii de credit vor fi suportate prin sume puse la dispoziţie de Ministerul Afacerilor Interne în bugetul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă". De asemenea, şi în domeniul TVA se reglementează, tot prin OUG aprobată de Guvern, ca bunurile şi serviciile acordate gratuit în scop umanitar, de către persoane impozabile, persoanelor afectate de conflictul armat din Ucraina să fie considerate bunuri şi servicii acordate gratuit în cadrul acţiunilor de sponsorizare sau de mecenat, în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de până la 5% asupra valorii anuale a cheltuielilor efectuate cu salariile personalului. Facilitățile, până la finalul lui 2022 "Bunurile acordate şi/sau serviciile respective sunt acordate sau prestate în baza solicitării Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, fiind distribuite direct sau prin intermediul organizaţiilor neguvernamentale care şi-au exprimat intenţia, pe baza documentelor de predare-primire a bunurilor/prestarea serviciilor. Şi această măsura este valabilă până la 31 decembrie 2022, inclusiv, de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Pentru bunurile/serviciile, inclusiv mijloace financiare, acordate UNICEF, precum şi altor organizaţii internaţionale, potrivit regulilor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte, de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, se prevede instituirea unui regim fiscal special, de exemplu se prevede deductibilitate în limitele aplicabile în prezent cheltuielilor de sponsorizare, fără a exista obligaţia înscrierii entităţilor beneficiare respective în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale", se arată într-un comunicat de presă privind ordonanţa adoptată de Guvern. Citește și: Purtătorul de cuvânt al BOR, atac dur la Patriarhul Kiril: „opulent patriarh demisionar din punct de vedere moral și creștin prin complicitatea sa cinică cu politicul asasin” Alte modificări, de ordin tehnic, se referă la condiţionalităţi privind obligaţia de a depune declaraţia informativă privind beneficiarii acestora şi pentru bunurile şi serviciile acordate UNICEF, precum şi altor organizaţii internaţionale.

Israelul refuză căști și veste Ucrainei (sursa: Agerpres)
Internațional

Israel refuză să trimită Ucrainei căști și veste de protecție. Ambasadorul ucrainean, cu o cască pe cap în fața ziariștilor: Poate ucide?

Israelul refuză căști și veste Ucrainei. Ambasadorul ucrainean în Israel, Evghen Korniciuk, a apărut luni la o conferinţă de presă cu o cască din cele pe care statul israelian refuză să le furnizeze ţării sale. Korniciuk a întrebat retoric cum poate fi considerat letal un astfel de echipament defensiv, transmite Reuters. Canalul de comunicare cu Rusia, deschis Deşi nemulţumit de lipsa contribuţiei Israelului la apărarea Ucrainei, diplomatul şi-a exprimat recunoştinţa faţă de eforturile israelienilor de a media conflictul cu Rusia, afirmând că acestea sunt mai importante decât un eventual ajutor militar. Israelul a condamnat invazia rusă în Ucraina, dar nu le-a trimis ucrainenilor decât ajutoare umanitare şi în acelaşi timp a menţinut deschise canale de comunicare cu Rusia, reaminteşte Reuters. Citește și: Premierul Israelului, la Moscova cu un avion al Mossad. Efectele vizitei, încă necunoscute. În ecuație intră și pericolul nuclear iranian Premierul israelian Naftali Bennett a discutat sâmbătă la Moscova cu preşedintele rus Vladimir Putin. "Prim-ministrul a spus ieri că, chiar dacă există (o şansă) de doar 1% de succes, va încerca să facă (...) tot ce este posibil pentru a obţine pacea", a declarat Korniciuk presei. Israelul refuză căști și veste Ucrainei "Asta este mult mai important decât, de exemplu, vânzările de arme sau muniţii etc., pentru care ne luptăm încă cu guvernul israelian ca o chestiune colaterală, dar ca urmare a limitărilor (Israelului - n. red.) - le înţelegem". Ambasadorul a afirmat că totuşi Ucraina a solicitat veste de protecţie şi căşti, cerere neonorată de Israel. "Spuneţi-mi vă rog, cum poţi ucide cu aşa ceva? Pur şi simplu nu se poate. Deci nu ştiu de ce se tem aceşti oameni. Să furnizeze securitate individuală pentru ucraineni... este cel mai simplu lucru pe care îl pot face", a spus el, punându-şi casca pe cap.

BOR, pro-refugiați, anti-invazie rusească (sursa: Inquam Photos/Casian Mitu)
Eveniment

Biserica Ortodoxă Română, încă o luare de poziție anti-rusă și pro-ucraineană: Este necesară în continuare ajutorarea refugiaţilor

BOR, pro-refugiați, anti-invazie rusească. Biserica Ortodoxă Română continuă să ia poziție față de conflictul din Ucraina. Un comunicat al Patriarhiei insistă că refugiații din țara vecină au nevoie de ajutor și de acum înainte. BOR, pro-refugiați, anti-invazie rusească "Să ajutăm în continuare pe refugiaţi, să ne rugăm pentru pace şi să fim făcători de pace! Încă de la început, Patriarhia Română a luat act cu maximă îngrijorare de începerea războiului din Ucraina, război declanşat de Rusia împotriva unui stat suveran şi independent. Citește și: Purtătorul de cuvânt al BOR, atac dur la Patriarhul Kiril: „opulent patriarh demisionar din punct de vedere moral și creștin prin complicitatea sa cinică cu politicul asasin” De asemenea, Patriarhia Română a făcut apel la rugăciune şi solidaritate pentru sprijinirea şi ajutorarea cetăţenilor ucraineni refugiaţi în România din cauza războiului. Astfel, în toată Biserica Ortodoxă Română au fost organizate colecte sau acţiuni de ajutorare a refugiaţilor din Ucraina. În ultimele zile, sute de mii de ucraineni au intrat în ţara noastră, fugind din calea războiului. Aceştia au fost întâmpinaţi încă de la intrarea lor în România cu multă compasiune, prietenie şi solidaritate de reprezentaţi ai eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române, care le-au oferit ajutorul. Mulțumiri pentru eparhiile care au ajutat Drept urmare, Patriarhia Română mulţumeşte tuturor eparhiilor care au răspuns la apelul ei de cooperare frăţească şi contribuie în continuare la ajutorarea refugiaţilor ucraineni. În mod deosebit, mulţumim eparhiilor aflate la graniţa cu Ucraina: Mitropolia Basarabiei, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, şi Episcopia Tulcii. În contextul actual, marcat de violenţă şi multă suferinţă în Ucraina, este necesară în continuare ajutorarea refugiaţilor ucraineni care tranzitează România sau rămân aici pentru o vreme. Totodată, suntem chemaţi să înmulţim rugăciunea către Dumnezeu ca să înceteze războiul şi să fie pace, pentru ca refugiaţii să poată reveni în patria lor. Rugăciuni în timpul Postului Sfintelor Paşti Mai ales acum, în timpul Postului Sfintelor Paşti, când rugăciunea stăruitoare susţine pocăinţa sinceră pentru păcate şi face postul roditor de smerenie, pace şi bunătate, este necesar să cultivăm pacea inimii noastre şi să ne rugăm pentru pacea între popoare. Violenţa militară din război nu trebuie imitată prin violenţă verbală, prin atac la persoană sau denigrare. Dacă în slujbele ortodoxe ni se oferă adesea binecuvântarea , este necesar ca această pace să o facem prezentă şi roditoare în Biserică, în familie, în societate şi în relaţiile dintre popoare, spre slava Preasfintei Treimi şi binele omenirii! DANIELPatriarhul Bisericii Ortodoxe Române"

Discuții Rusia-Ucraina, în Turcia. Imagine din Ucraina bombardată. Sursă: Twitter Reuters
Internațional

Discuții Rusia-Ucraina, în Turcia. Moscova continuă invadarea orașelor ucrainene. Lista țărilor „neprietenoase”, publicată de ruși

Discuții Rusia-Ucraina, în Turcia. Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, ar urma să se întâlnească joi cu ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, în Antalia, Turcia, relatează BBC News. Luni, Guvernul Rusiei a publicat o listă cu țări și teritorii „neprietenoase”, între care se numără Marea Britanie, țările membre UE, SUA, Canada. Citește și: 12 zile de la invadarea Ucrainei, George Simion rezistă: nici un cuvânt de condamnare fermă a Rusiei. AUR continuă retorica Sputnik Discuții Rusia-Ucraina, în Turcia. Lavrov și Kuleba ar urma să se întâlnească în Antalya Miniștrii de Externe ai Rusiei, Serghei Lavrov, și Ucrainei, Dmitro Kuleba, ar urma să se întâlnească joi în Antalya, Turcia. Discuția a fost anunțată de Mevlut Cavusoglu, ministrul turc de Externe. Acesta a precizat că discuția a fost mijlocită de președintele turc Recep Tayip Erdogan. ⚡️ Ukrainian, Russian foreign ministers to meet in Turkey on March 10.Foreign Minister Dmytro Kuleba and Russian Foreign Minister Sergey Lavrov have agreed to meet in Turkey’s coastal Antalya province, according to their Turkish counterpart Mevlut Cavusoglu.— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 7, 2022 Lista țărilor „neprietenoase” în opinia Rusiei Guvernul rus a aprobat luni o listă cu ţări şi teritorii neprietenoase care au întreprins acţiuni considerate ostile la adresa Rusiei, relatează Agerpres, citând două agenții controlate de Moscova, RIA și TASS, precum și AFP. Rusia a declarat luni că toate acordurile comerciale cu companii şi persoane din aşa-numitele „ţări neprietenoase" ar trebui de acum aprobate de o comisie guvernamentală, potrivit unei rezoluţii guvernamentale, conform Reuters. Pe această listă figurează SUA, Canada, ţările membre ale Uniunii Europene, Marea Britanie (inclusiv teritoriile britanice Jersey, Anguilla, Insulele Virgine Britanice, Gibraltar), Ucraina, Muntenegru, Elveţia, Albania, Andorra, Islanda, Liechtenstein, Monaco, Norvegia, San Marino, Macedonia de Nord, precum şi Japonia, Coreea de Sud, Australia, Micronezia, Noua Zeelandă, Singapore şi Taiwan (considerat teritoriu chinez, dar care din 1949 are administraţie proprie). Ţările şi teritoriile menţionate au impus ori s-au alăturat sancţiunilor instituite împotriva Rusiei după începerea „operaţiunii militare speciale" a forţelor armate ruse în Ucraina. Lista a fost aprobată ca parte a decretului preşedintelui Vladimir Putin din 5 martie cu privire la procedura temporară de îndeplinire a obligaţiilor faţă de anumiţi creditori străini. Cetăţenii şi companiile ruse, statul rus, regiunile şi municipalităţile sale care au obligaţii valutare faţă de creditori străini din lista ţărilor neprietenoase le vor putea achita în ruble. Un dolar american era cotat luni la 131,5000 ruble. Rubla a înregistrat o depreciere puternică după declanşarea conflictului în Ucraina. According to the #Ukrainian media, only one city, #Irpen, near #Kyiv, is currently being evacuated, where fighting has been going on for six days. About 2,000 people left the city in two hours. pic.twitter.com/amezTYXXJL— NEXTA (@nexta_tv) March 7, 2022

Rusia: ucrainenii, evacuați în orașe rusești. În imagine, Mariupol bombardat. Sursă: Twitter Reuters
Internațional

Rusia: ucrainenii, evacuați în orașe rusești. Soldații ruși au minat coridorul umanitar pentru Mariupol, arată Crucea Roșie

Rusia: ucrainenii, evacuați în orașe rusești, este propunerea Moscovei. Autoritățile ucrainene au catalogat drept „imorală” propunerea Rusiei. Rușii au propus ca locuitorii din Kiev să fie evacuați în Belarus, iar celor din Harkov, în Rusia. Coridoarele umanitare din Mariupol și Sumî ar duce spre alte orașe ucrainene și apoi către orașe rusești, relatează BBC News. Alte două promisiuni ale Rusiei de încetare a focului pentru evacuarea civililor la Mariupol au eșuat în weekend, trupele rusești neoprind bombardamentele. Citește și: România, alături de Polonia, rută de aprovizionare a Ucrainei cu armament, scrie New York Times. Ungaria a refuzat să permită tranzitarea echipamentului militar Rusia: ucrainenii, evacuați în orașe rusești. Coridorul umanitar de la Mariupol, minat Directorul de operațiuni al Crucii Roșii, Dominik Stillhart, a declarat, la BBC Radio 4, că armistițiile de până acum au fost doar „în principiu”, pentru că nu s-au stabilit cu precizie rutele de evacuare și cine le poate folosi. El a declarat că „una din rutele de evacuare din Mariupol era minată”. Citește și: Cutremurător. Copiii ucraineni omorâți de ruși: Alice din Ohtîrka ar fi împlinit opt ani. A murit în brațele bunicului Rutele propuse de ruși pentru evacuare Mai jos, prezentăm rutele de evacuare a civililor ucraineni, propuse de ruși, publicate de RIA și citate de BBC News. Mariupol: ruta 1- Novoazovsk, Taganrog, Rostov-on Don (Rusia), ruta 2 - Portivske, Mangush, Respublika, Rosivka, Bilmak, Polohi, Orekhiv, Zaporizhzhya (Ucraina). Harhov: Nekhoteyevka, Belgorod (Rusia). Sumî: ruta 1 - Sudzha, Belgorod; ruta 2 - Golubivka, Romny, Lokhvitsya, Lubny, Poltava (Ucraina). Kiev: Hostomel, Rakivka, Sosnovka, Ivankiv, Orane, Chernobyl, Gden', Gomel (Belarus), apoi pe cale aeriană în Rusia. Atenție, imagini cu puternic impact emoțional! At least 8 people were killed after the night shelling of #Kharkiv. pic.twitter.com/csU9ir2syH— NEXTA (@nexta_tv) March 7, 2022 #Mykolaiv: People are looking at what's left of their houses. pic.twitter.com/kfeoP6fcIj— NEXTA (@nexta_tv) March 7, 2022 Ucraina: Soluția Moscovei, imorală Un purtător de cuvânt al președintelui Volodimir Zelenki a precizat că soluția propusă de Moscova este „complet imorală”. „Sunt cetățeni ucraineni. Au dreptul să părăsească teritoriul Ucrainei”, a declarat acesta, citat de BBC News. #Ukrainians continue to rally in their cities against the #Russian occupation pic.twitter.com/sYdq0wbsaL— NEXTA (@nexta_tv) March 7, 2022 Rusia nu a participat la audierile de la Curtea Internațională de Justiție Moscova a boicotat, luni, audierile în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) de la Haga în cadrul unei proceduri iniţiate de Ucraina. Audierile au început la 09:00 GMT la Curtea Internaţională de Justiţie fără o reprezentare juridică din partea Rusiei. Un purtător de cuvânt al Ambasadei Rusiei în Ţările de Jos nu a răspuns la o solicitare Reuters pentru un comentariu, relatează Agerpres. Citește și: Putin, vizat de Tribunalul Penal Internațional, pentru crime de război în Ucraina A treia rundă de negocieri. Ucrainenii încearcă din nou să discute despre evacuarea civililor din Mariupol Luni, vor avea loc noi negocieri între Ucraina și Rusia, după două runde eșuate. Discuțiile vor viza, cel mai probabil, evacuarea a 200.000 de civili din orașul-port Mariupol, asediat și rămas fără apă potabilă, electricitate și căldură, amintește The New York Times. Două încercări de evacuare au eșuat, după ce rușii au încălcat acordul de încetare temporară a focului. Today, there is a ceremony in #Enerhodar to say goodbye to the servicemen of #Ukraine who died defending the #Zaporizhzhya nuclear power plant. pic.twitter.com/EvWXdGCDZj— NEXTA (@nexta_tv) March 7, 2022

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră