luni 24 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

1976 articole
Internațional

Ucrainenii, comparați cu armata lui Napoleon

Ucrainenii, comparați cu armata lui Napoleon. Un înalt comandant rus a declarat joi că forţele ucrainene au fost împinse afară dintr-un sat din regiunea de graniţă a Rusiei, dar că forţele de la Kiev încă tatonează frontul la peste nouă zile de la incursiunea fulger pe teritoriul rus. Acesta a amintit de victoria rușilor contra lui Napoleon. Ucrainenii, comparați cu armata lui Napoleon Generalul-maior Apti Alaudinov, care comandă forţele speciale Akhmat din Cecenia, care luptă la Kursk, a declarat că forţele ruse au forţat Ucraina să iasă din Martinovka, la aproximativ 18 km de graniţă. Citește și: Penibila ministră a Muncii a șters un doctorat, un masterat și o facultate din CV, dar e plină de diplome de la Poliție și SRI „Am ars tot ce se mişcă, tot ce am putut găsi", a declarat Alaudinov pentru televiziunea de stat rusă din regiunea Kursk, amintindu-le telespectatorilor despre cum a înfrânt Rusia invazia lui Napoleon în 1812. Alaudinov, un aliat apropiat al preşedintelui cecen Ramzan Kadîrov, a spus că Ucraina trimite mai multe forţe în regiunea rusă, dar că această deplasare de resurse slăbeşte forţele ucrainene în alte părţi ale frontului. Mister la Sudja "Inamicul împinge, el încearcă să treacă de peste tot, să împingă", a spus Alaudinov, recunoscând că iniţiativa este încă de partea Ucrainei."Dar în fiecare zi forţele inamicului se topesc", a mai declarat generalul-maior rus. Oraşul Sudja, un centru de transbordare a gazelor naturale ruseşti care merg spre Europa prin Ucraina, nu se află total sub controlul Ucrainei, a adăugat el, după ce miercuri Kievul a declarat că oraşul se află pe deplin sub controlul său. Alaudinov a vorbit şi despre situaţia haotică de pe câmpul de luptă din regiune, unde forţele sale au sosit la scurt timp după incursiune şi unde pădurile ajută deplasarea forţelor ucrainene, ne-existând claritate cu privire la poziţionarea lor. Presiunea rusă Incursiunea Ucrainei a părut menită să forţeze Moscova să îşi încetinească avansarea de-a lungul restului frontului, în interiorul Ucrainei, deşi ministerul rus al Apărării a raportat lupte intense de-a lungul frontului ucrainean şi a spus că trupele sale au luat poziţii mai bune în mai multe puncte. Ucraina a declarat că nu există niciun semn că presiunea militară rusă se retrage de-a lungul frontului de est în interiorul graniţelor sale joi şi a raportat cele mai grele lupte din ultimele săptămâni lângă Pokrovsk. Rusia a susţinut joi capturarea unui sat din estul Ucrainei, situat la aproximativ 15 kilometri de oraşul Pokrovsk, un important nod logistic în această regiune în care presiunea rusă nu pare să slăbească. "Unităţile grupului de trupe Centru au eliberat satul Ivanivka" din regiunea Doneţk, a informat Ministerul rus al Apărării în raportul său zilnic.

Ucrainenii, comparați cu armata lui Napoleon (sursa: Facebook/Voldimir Zelenski)
Soldații ruși, la cafea în pădure (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Eveniment

Soldații ruși, la cafea în pădure

Soldații ruși, la cafea în pădure. La o săptămână de la începutul incursiunii ucrainene în regiunea rusă Kursk, timp în care atât conducerea politică de la Kiev, cât şi armata ucraineană intraseră într-o "silenzio stampa" pentru a menţine efectul surprizei în faţa inamicului, ucrainenii au decis să dezvăluie unele detalii din primele zile ale ofensivei lor care a conferit o turnură neaşteptată conflictului, relatează publicaţia The Moscow Times, citând media occidentale. Soldații ruși, la cafea în pădure Incursiunea unităţilor ucrainene în regiunea rusă Kursk a constituit o surpriză totală pentru comandamentul şi unităţile ruse de pe teren. Operaţiunea cu participarea diferitelor ramuri ale Forţelor armate ucrainene a fost însoţită de o abordare inovatoare pentru asigurarea unei străpungeri, pe care un corespondent Forbes specializat în drone de luptă a numit-o drept "blitzkrieg electronic". Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne Unitatea lui Vladimir, membru al echipajului unui vehicul blindat american Stryker, a intrat pe teritoriul regiunii ruse Kursk pe 6 august, în plină zi, în jurul orei 13:00: "Am fost printre primii". Spre surprinderea sa, brigada a 82-a de asalt aerian a forţelor ucrainene, nu a întâmpinat nicio rezistenţă. Curând, echipajul a dat peste soldaţi ruşi care "stăteau în pădure şi îşi beau cafeaua la o masă". În prima zi au murit mulţi dintre soldaţii ruşi, care nu erau înarmaţi şi nu se aşteptau la vreun atac. Alți zeci de ruși s-au predat El mai spune, reconstituind evenimentele, că, nedorind să repete soarta colegilor lor, "zeci" de soldaţi ruşi şi-au depus armele şi s-au predat. Unul din militarii ucraineni spune că frontiera rusă nu era deloc apărată în acel sector. "Tot ce aveau erau mine antipersonal împrăştiate în jurul copacilor de pe şosea şi câteva mine pe care au reuşit să le arunce în grabă de-a lungul mai multor drumuri", povesteşte el. "Este un alt exemplu de suficienţă rusă", explică analistul militar ucrainean Mikola Bielieskov pentru agenţia franceză de presă. "Rusia a presupus că, din moment ce are iniţiativa în altă parte, Ucraina nu ar îndrăzni să facă ceea ce a făcut", spune el. Paralizie în primele ore Pe măsura avansării pe teritoriul rus, trupele ucrainene au început să-şi fortifice poziţiile, aşteptând contralovituri de răspuns din partea armatei ruse. Ceea ce, din nou spre surprinderea lor, nu a urmat în primele ore ale incursiunii. În cele din urmă şi-au făcut apariţia avioanele de luptă ruseşti, care au început să lanseze bombe glisante şi dronele de atac "Lanţet". Forţele ucrainene recunosc că au suferit pierderi de oameni şi de tehnică occidentală, dar au continuat să meargă înainte, notează The Moscow Times. La operaţiune participă unităţi a cel puţin şase brigăzi din cadrul Forţelor armate ucrainene, scrie Financial Times, citat de media rusă, cu referire la soldaţi ucraineni şi la o analiză a materialelor foto şi video postate pe reţelele de socializare. Săptămâna trecută, media internaţionale au scris că în incursiunea ucraineană sunt implicate unităţi din cel puţin patru brigăzi. O brigadă poate avea de la 1.000 la 8.000 de militari, este adevărat că unele brigăzi sunt incomplete. Trupele de infanterie sunt însoţite de sisteme de aviaţie, artilerie şi rachete. Surpriza războiului electronic Dar elementul principal, potrivit analiştilor de la Financial Times, au fost mijloacele de război electronic şi dronele, cu care au ucrainenii s-au învăţat să doboare chiar şi elicoptere ruseşti şi să atace dronele inamice pentru a nu interfera cu mişcarea trupelor. "Pare să fie o operaţiune a armatei bine coordonată şi planificată", a declarat pentru The New York Times analistul militar Franz-Stefan Gady de la Institutul Internaţional de Studii Strategice din Londra. Forţele armate ucrainene dispun de sisteme de război electronic, pe care le-au desfăşurat pentru a bruia sistemele de control operaţional ale unităţilor ruse. Ucrainenii au transferat şi unele sisteme de apărare antiaeriană în regiunea Kursk pentru a asigura securitatea trupelor de la sol, precum şi unităţi mecanizate care avansează într-un ritm destul de rapid. Comandamentul ucrainean a folosit o tactică relativ nouă, care a fost testată recent în regiunea Harkov. După ce au identificat principalele frecvenţe ale reţelelor de comunicaţii radio de la frontieră şi de dirijare a dronelor ruseşti, Forţele armate ucrainene le-au blocat cu ajutorul unor dispozitive de bruiaj puternic. Lăsând unităţile ruseşti fără drone de recunoaştere prin care puteau cere foc de artilerie şi întăriri, ucrainenii, sub acoperirea sistemelor de război electronic desfăşurate în prima linie, au lansat un număr imens de drone, care au curăţat drumul trupelor lor, explică la rândul său Forbes. "Ruşii sunt într-o confuzie totală" Când unele trupe îşi consolidează poziţiile pe anumite amplasamente, acestea sunt înlocuite în fiecare noapte cu unităţi noi care sosesc din spatele frontului, relatează The Economist, citând participanţi la operaţiune. Platforma ucraineană Deep State, apropiată armatei, releva luni că trupele ucrainene au ocupat în şase zile peste 40 de aşezări în regiunea Kursk, dar guvernatorul interimar al regiunii ruse, Aleksei Smirnov, îi raportase în urmă cu o zi preşedintelui Vladimir Putin capturarea a 28 de localităţi de către trupele ucrainene. Viteza atacului ucrainean - primul al unei armate străine în Rusia de la cel de-al Doilea Război Mondial - contrastează cu luptele crâncene pe care forţele ruse trebuie să le ducă pentru a cuceri fiecare oraş din Ucraina în al treilea an de invazie. "Ruşii sunt într-o confuzie totală", apreciază Matthew Savill, director pentru afaceri militare de la Institutul Regal pentru Studii de Apărare din Marea Britanie. Dar menţinerea unei forţe de orice dimensiune în Rusia şi apărarea împotriva contraatacurilor va fi dificilă, având în vedere rezervele limitate ale Ucrainei, apreciază acelaşi expert britanic, citat de The Moscow Times.

Ucraina vrea "pace justă" pentru retragere (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina vrea "pace justă" pentru retragere

Ucraina vrea "pace justă" pentru retragere. Potrivit unui reprezentat al diplomației ucrainene, ofensiva ucraineană în provincia rusă frontalieră Kursk este "legitimă" şi se va opri dacă Rusia acceptă o "pace justă" şi pune capăt invaziei în Ucraina. Ucraina vrea "pace justă" pentru retragere Potrivit purtătorului de cuvânt al MAE ucrainean, Gheorghii Tikid, "Cu cât Rusia va accepta mai repede să restabilească o pace justă (...), cu atât mai repede vor înceta incursiunile forţelor de apărare ucrainene pe teritoriul rus". Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne Tikid a calificat aceste operaţiuni ca fiind "absolut legitime". Referindu-se la operaţiunile militare care se desfăşoară de o săptămână în regiunea rusă Kursk, Tikid a afirmat că Ucraina nu încearcă să "anexeze" teritorii ruseşti. "Spre deosebire de Rusia, Ucraina nu are nevoie de proprietatea altora. Ucraina nu doreşte să anexeze teritoriu din regiunea Kursk, ci vrea să protejeze vieţile poporului său", a spus diplomatul la o conferinţă de presă. Rușii, în criză Ofensiva ucrainenilor a fost considerată de Vladimir Putin drept o tentativă de îmbunătăţire a poziţiei de negociere a Kievului înaintea unor posibile tratative de pace. Kremlinul consideră atacul ucrainean o încercare de a determina Rusia să mute trupe pentru a i se opri înaintarea care continuă de-a lungul frontului din estul şi sud-estul Ucrainei. Guvernatorul interimar al provinciei Kursk, Alexei Smirnov, a declarat că trupele ucrainene controlau 28 de aşezări din această provincie după ce au pătruns 12 km în adâncime şi de-a lungul graniţei pe o lăţime 40 km. "Problema este că nu există o linie clară a frontului, nu este evident unde se află unităţile de luptă ucrainene", a explicat Alexei Smirnov, vorbind la o reuniune de criză convocată de Putin. Informații contradictorii Ucraina a susţinut că are controlul asupra a 1.000 km pătraţi de teritoriu rus, mai mult decât dublu faţă de estimarea guvernatorului din Kursk. În prezent, ministerul rus al Apărării a susţinut că trupele sale, sprijinite de aviaţie, artilerie şi drone, "au dejucat tentative ale grupurilor mobile blindate inamice de a penetra profund în teritoriul rus". "Călătoria necontrolată a inamicului a fost deja oprit", a declarat generalul-maior Apti Alaudinov, comandantul unităţii forţelor speciale cecene Ahmat. "Inamicul este deja conştient de faptul că războiul-fulger pe care l-a planificat nu a mers", a adăugat acesta. În urma ofensivei ucrainene, Rusia a anunţat evacuarea a circa 200.000 de persoane, pe lângă cele din provincia Kursk evacuări fiind iniţiate şi din provincia învecinată Belgorod, ameninţată de asemenea de incursiunile ucrainene. Think-tank-ul american Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) evaluează la circa 800 de km pătraţi acest teritoriu, evaluare făcută pe baza locaţiilor unde au fost semnalate trupe ucrainene. Potrivit bloggerilor militari ruşi, armata ucraineană acţionează dispersat cu unităţi mobile de sabotaj dificil de localizat şi care pot provoca haos în rândul unităţilor ruse trimise ca întăriri. Încă nu se știe cine deţine controlul asupra oraşului rusesc Sudja, unde se află un nod de transport al gazelor ruseşti către Europa.

Ucraina ocupă 1.000 kmp în Rusia (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina ocupă 1.000 kmp în Rusia

Ucraina ocupă 1.000 kmp în Rusia. Kievul a revendicat luni controlul asupra a circa o mie de kilometri pătraţi de teritoriu rus în provincia frontalieră Kursk, unde a lansat marţea trecută o ofensivă ce a luat prin surprindere armata rusă, slab desfăşurată în zonă. Ucraina ocupă 1.000 kmp în Rusia "Continuăm să desfăşurăm operaţiuni ofensive în regiunea Kursk. La ora actuală, controlăm aproximativ o mie de kilometri pătraţi din teritoriul Federaţiei Ruse", a spus comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, vorbind la o reuniune cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, din care acesta din urmă a publicat imagini pe platforma Telegram. Citește și: Salariul mediu net în administrația publică – 7.055 lei/lună, cu 1.000 de lei mai mult decât acum un an Zelenski afirmă că a ordonat pregătirea unui "plan umanitar" pentru respectiva zonă, unde armata ucraineană a lansat pe 6 august o ofensivă mecanizată şi a ajuns până la o distanţă de circa 30 de kilometri în interiorul teritoriului rus, însă între timp armata rusă a trimis acolo întăriri şi susţine că a oprit înaintarea ucraineană, dar situaţia se menţine confuză. Nu există o linie clară a frontului "Avem astăzi 28 de localităţi sub controlul inamicului, profunzimea penetrării teritoriului regiunii Kursk este de 12 kilometri, pe o lăţime de 40 de kilometri", a precizat guvernatorul provinciei Kursk, Alexei Smirnov, vorbind la o reuniune de criză convocată de preşedintele rus Vladimir Putin şi de la începutul căreia au fost transmise imagini televizate. În cele 28 de localităţi trăiesc circa 2.000 de persoane, "a căror soartă este necunoscută", de asemenea "avem 12 civili morţi şi 121 de răniţi, printre care zece copii", a adăugat guvernatorul. Potrivit acestuia, au fost evacuate din provincia Kursk circa 121.000 de persoane şi alte aproximativ 60.000 aşteaptă evacuarea. "Problema este că nu există o linie clară a frontului, nu este evident unde se află unităţile de luptă ucrainene", a explicat Alexei Smirnov, care a insistat că în situaţia actuală "este foarte important să se ştie unde se află inamicul". Potrivit bloggerilor militari ruşi, armata ucraineană nu controlează un teritoriu coerent în provincia Kursk şi acţionează acolo cu unităţi mobile de sabotaj dificil de localizat şi care pot provoca haos în rândul unităţilor ruse trimise ca întăriri. Putin e supărat Preşedintele Putin a ordonat la această reuniune Ministerului Apărării să expulzeze trupele ucrainene din Kursk şi a estimat că această ofensivă ucraineană are mai multe obiective, printre care a menţionat încercarea de destabilizare a Rusiei, slăbirea presiunii trupelor ruse pe frontul din estul şi sudul Ucrainei unde armata rusă înaintează. Dar şi câştigarea de Kiev a unei poziţii mai bune la eventuale negocieri de pace cu Rusia, negocieri pe care acum liderul de la Kremlin le exclude. "Despre ce fel de negocieri se poate vorbi acum? Cu oameni care bombardează la întâmplare civili (...), care caută să creeze ameninţări pentru instalaţiile nucleare?", s-a întrebat el la reuniunea de criză, în timp ce trupele ucrainene sunt la câteva zeci de kilometri de centrala nucleară Kursk şi după ce Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc de provocarea unui incendiu la centrala nucleară ucraineană Zaporojie aflată sub control rusesc.

Adolescenți ruși, trimiși să apere Kursk (sursa: X/Azovsouth)
Internațional

Adolescenți ruși, trimiși să apere Kursk

Adolescenți ruși, trimiși să apere Kursk: imagini tulburătoare din regiunea rusă au fost publicate pe conturi de social media. Adolescenți ruși, trimiși să apere Kursk Potrivit canalului X Azovsouth, trupele ucrainene au luat sute de prizonieri din forțele ruse. Citește și: Furie și frustrare la Kremlin după pătrunderea trupelor ucrainene în Rusia. Moscova amenință cu represalii neprecizate Într-una din imaginile publicate de sursa citată, pot fi văzuți soldați ruși în genunchi, cu mâinile legate la spate. Unii dintre ei par a fi foarte tineri, poate chiar minori. În alte imagini, pot fi văzuți soldați prizonieri adulți întinși pe jos sau urcați în vehicule de transport. Cel mai probabil, pentru a fi duși în Ucraina.

România, sub Ucraina la Jocurile Olimpice (sursa: Facebook/Comitetul Olimpic și Sportiv Român)
Eveniment

România, sub Ucraina la Jocurile Olimpice

România, sub Ucraina la Jocurile Olimpice. Delegaţia Statelor Unite a ocupat primul loc în clasamentul final pe medalii al Jocurilor Olimpice de la Paris, în timp ce România s-a clasat pe 23. România, sub Ucraina la Jocurile Olimpice România a încheiat participarea la Jocurile Olimpice de la Paris cu nouă medalii, dintre care trei de aur, patru de argint şi două de bronz. Citește și: Eternul bugetar Rafila deține în conturile bancare, investiții și sub formă de împrumuturi peste șapte milioane de lei S-a situat pe locul 23, după Ucraina (locul 22), care are 12 medalii (trei de aur, cinci de argint și patru de bronz). Este cea mai bună clasare a României în ierarhia pe medalii din 2008, la Beijing când tricolorii încheiau pe locul 18 (4-1-4). Însă la JO 2020 (Tokyo), România termina pe locul 46 în clasamentul pe medalii (1-3-0), după ce la Rio 2016 a fost pe 47 (1-1-2), iar la Londra 2012 s-a clasat pe 31 (2-4-1). Aur au câştigat înotătorul David Popovici la 200 metri liber, canotorii Andrei Cornea şi Marian Enache la dublu vâsle masculin şi echipajul feminin de opt plus unu (Maria Magdalena Rusu, Roxana Anghel, Ancuţa Bodnar, Maria Lehaci, Adriana Adam, Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Simona Radiş, Victoria Ştefania Petreanu). Argintul a fost obţinut de Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş la dublu vâsle feminin, Ioana Vrînceanu şi Roxana Anghel la dublu rame feminin, Gianina van Groningen şi Ionela Cozmiuc la dublu vâsle feminin - categorie uşoară, precum şi de halterofila Mihaela Cambei la cat. 49 kg. Bronzul a fost cucerit de David Popovici la 100 metri liber şi de gimnasta Ana Maria Bărbosu la sol, în urma deciziei TAS. SUA, primul loc Delegaţia Statelor Unite a încheiat Jocurile de la Paris pe primul loc graţie medaliei câştigate în ultima probă a competiţie, baschet feminin (67-66 cu Franţa), cu care a egalat China la medaliile de aur (40-40), depăşind-o pe cele de argint (44-27). Americanii (40-44-42) au ocupat primul loc, urmaţi de China (40-27-24), Japonia a urcat pe locul al treilea (20-12-13), Australia este a patra (18-19-16), iar Franţa s-a clasat pe cinci (16-26-22) etc. România a reuşit să devanseze naţiuni sportive importante, precum Serbia, Cuba, Croaţia, Cehia, Kazahstan, Polonia, Grecia sau Turcia. Topul medaliilor La încheierea Jocurilor Olimpice, acesta este topul ţarilor pe medalii: Aur, Argint, bronz, și totalul de medalii. Medaliile câştigate de sportivii independenţi neutri (AIN) nu au fost contabilizate. 1 SUA 40 44 42 126 2 China 40 27 24 91 3 Japonia 20 12 13 45 4 Australia 18 19 16 53 5 Franţa 16 26 22 64 6 Olanda 15 7 12 34 7 Marea Britanie 14 22 29 65 8 Coreea de Sud 13 9 10 32 9 Italia 12 13 15 40 10 Germania 12 13 8 33 11 Noua Zeelandă 10 7 3 20 12 Canada 9 7 11 27 13 Uzbekistan 8 2 3 13 14 Ungaria 6 7 6 19 15 Spania 5 4 9 18 16 Suedia 4 4 3 11 17 Kenya 4 2 5 11 18 Norvegia 4 1 3 8 19 Irlanda 4 0 3 7 20 Brazilia 3 7 10 20 21 Iran 3 6 3 12 22 Ucraina 3 5 4 12 23 România 3 4 2 9 24 Georgia 3 3 1 7 25 Belgia 3 1 6 10 26 Bulgaria 3 1 3 7 27 Serbia 3 1 1 5 28 Cehia 3 0 2 5 29 Danemarca 2 2 5 9 30 Azerbaidjan 2 2 3 7 30 Croaţia 2 2 3 7 32 Cuba 2 1 6 9 33 Bahrain 2 1 1 4 34 Slovenia 2 1 0 3 35 Taiwan 2 0 5 7 36 Austria 2 0 3 5 37 Hong Kong 2 0 2 4 37 Filipine 2 0 2 4 39 Algeria 2 0 1 3 39 Indonezia 2 0 1 3 41 Israel 1 5 1 7 42 Polonia 1 4 5 10 43 Kazahstan 1 3 3 7 44 Africa de Sud 1 3 2 6 44 Jamaica 1 3 2 6 44 Thailanda 1 3 2 6 47 Etiopia 1 3 0 4 48 Elveţia 1 2 5 8 49 Ecuador 1 2 2 5 50 Portugalia 1 2 1 4 51 Grecia 1 1 6 8 52 Argentina 1 1 1 3 52 Egipt 1 1 1 3 52 Tunisia 1 1 1 3 55 Botswana 1 1 0 2 55 Chile 1 1 0 2 55 Saint Lucia 1 1 0 2 55 Uganda 1 1 0 2 59 Republica Dominicană 1 0 2 3 60 Guatemala 1 0 1 2 60 Maroc 1 0 1 2 62 Dominica 1 0 0 1 62 Pakistan 1 0 0 1 64 Turcia 0 3 5 8 65 Mexic 0 3 2 5 66 Armenia 0 3 1 4 66 Columbia 0 3 1 4 68 Coreea de Nord 0 2 4 6 68 Kârgâzstan 0 2 4 6 70 Lituania 0 2 2 4 71 India 0 1 5 6 72 Moldova 0 1 3 4 73 Kosovo 0 1 1 2 74 Cipru 0 1 0 1 74 Fiji 0 1 0 1 74 Iordania 0 1 0 1 74 Mongolia 0 1 0 1 74 Panama 0 1 0 1 79 Tadjikistan 0 0 3 3 80 Albania 0 0 2 2 80 Grenada 0 0 2 2 80 Malaezia 0 0 2 2 80 Porto Rico 0 0 2 2 84 Capul Verde 0 0 1 1 84 Cote d'Ivoire 0 0 1 1 84 Echipa refugiaţilor 0 0 1 1 84 Peru 0 0 1 1 84 Qatar 0 0 1 1 84 Singapore 0 0 1 1 84 Slovacia 0 0 1 1 84 Zambia 0 0 1 1

Penetrați de ucraineni, rușii frustrați amenință (sursa: kyivindependent.com)
Internațional

Penetrați de ucraineni, rușii frustrați amenință

Penetrați de ucraineni, rușii frustrați amenință. Rusia a ameninţat cu represalii după recentele lovituri ucrainene. Frustrarea rusă s-a accentuat după atacul de sâmbătă spre duminică, în oraşul rusesc Kursk, centrul administrativ al regiunii ruse cu acelaşi nume. În urma atacului, s-ar fi înregistrat 13 răniți. Penetrați de ucraineni, rușii frustrați amenință Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, a declarat pe Telegram, că „autorii acestor crime și comanditarii, inclusiv supervizorii lor din străinătate, vor trebui să dea socoteală. Un răspuns sever din partea forţelor armate ruse nu se va lăsa aşteptat". Citește și: Eternul bugetar Rafila deține în conturile bancare, investiții și sub formă de împrumuturi peste șapte milioane de lei Autorităţile ruse au recunoscut duminică o scurtă incursiune ucraineană în districtul Belovski din regiunea Kursk, la graniţa cu Sudja vecină, pe unde trupele ucrainene au intrat marţi în Rusia, fără a fi respinse până acum. Potrivit guvernatorului interimar al Kurskului, Alexei Smirnov, "Ieri (sâmbătă) a fost înregistrată intrarea unui grup subversiv ucrainean pe teritoriul raionului Belovski, dar apărătorii noştri au reuşit să stabilizeze situaţia". Smirnov a asigurat că în prezent "nu există lupte" în zonă şi că trupele ruse fac "tot ce este necesar pentru a proteja populaţia civilă". "Este important să nu vă panicaţi. Cei care doresc să părăsească districtul în mod voluntar, o pot face", a transmis Smirnov, care a făcut apel la localnici să contacteze autorităţile locale sau să apeleze o linie telefonică specială pentru a afla despre posibilităţile de evacuare. Potrivit datelor oficiale, cel puţin 76.000 de persoane au fost evacuate din satele din apropierea frontierei ucrainene din regiunea Kursk începând de marţi. Totuși, media independentă rusă The Insider susţine că această cifră nu corespunde realităţii. Potrivit The Insider, cifra e mult mai mare decât întreaga populaţie a zonelor în care au loc luptele şi reprezentând mai mult de jumătate din populaţia tuturor zonelor de graniţă. Rușii fug de frica ucrainenilor În acelaşi timp, autorităţile dintr-o altă regiune de frontieră, Belgorod, au raportat că oamenii din apropierea satelor de la graniţa cu Kursk au fugit de teama intensificării atacurilor ucrainene. Ucraina, la rândul ei, a cerut evacuarea a cel puţin 20.000 de civili din regiunea ucraineană Sumî, situată la frontiera cu regiunea rusă Kursk. Rusia trimite întăriri Ca răspuns la acest atac, Rusia a trimis întăriri în zonă şi a instituit regim "antiterorist" în trei regiuni de la frontiera cu Ucraina, inclusiv în Kursk. Potrivit unui responsabil ucrainean din domeniul securităţii incursiunea a avut ca scop iniţial "dislocarea" forţelor ruse din regiunile ucrainene Harkov (nord-est) şi Donbas (est) pentru a reduce presiunea asupra trupelor Kievului, depăşite numeric şi care nu dispun de suficiente muniţii. Totuși, potrivit acestuia, incursiunea nu pare să fi influenţat încă situaţia de pe frontul de est. Cu toate acestea, el a declarat că atacul "i-a luat prin surprindere pe ruşi" şi "a ridicat moralul, cel al armatei ucrainene, al statului şi al societăţii", epuizate de doi ani şi jumătate de invazie. Ucraina susține că respectă dreptul internațional Oficialul ucrainean a declarat că Rusia pregăteşte un atac masiv cu rachete împotriva "centrelor de decizie" din Ucraina ca represalii la ofensiva din regiunea Kursk. Aliaţii occidentali ai Ucrainei au fost preveniţi în legătură cu această incursiune, a mai susținut acesta. Casa Albă a declarat miercuri că a contactat Ucraina pentru a afla mai multe despre "obiectivele" incursiunii. De asemenea, oficialul ucrainean a asigurat că trupele ucrainene respectă dreptul internaţional umanitar în cadrul incursiunii şi că nu au nici o intenţie de a anexa zonele pe care le ocupă în prezent.

Ucrainenii sunt în trei regiuni rusești (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Ucrainenii sunt în trei regiuni rusești

Ucrainenii sunt în trei regiuni rusești. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că forţele ucrainene luptă în regiunea rusă Kursk şi a afirmat că operaţiunea face parte din eforturile Kievului de a restabili justiţia după invazia Rusiei în 2022. Ucrainenii sunt în trei regiuni rusești Rusia a anunţat sâmbătă instituirea "regimului de operaţiune antiteroristă" în trei regiuni la graniţa cu Ucraina, respectiv în provinciile Belgorod, Briansk şi Kursk. Citește și: Psihiatrul Diaconu, consilierul lui Rafila, anunță că demisionează după ce a apărat uciderea pacienților de la „Sf. Pantelimon” În Kursk au loc lupte intense între trupele ruse şi cele ucrainene care au descins marţi într-o ofensivă surpinzătoare pentru armata rusă. Preşedintele ucrainean a declarat că a discutat despre operaţiune cu comandantul şef ucrainean Oleksandr Syrskyi, fără a uita de luptele dificile cu care se confruntă trupele ucrainene pe frontul de est. "Astăzi am primit mai multe rapoarte de la comandantul şef Syrskyi cu privire la liniile frontului şi acţiunile noastre de a împinge războiul pe teritoriul agresorului", a afirmat Zelenski. "Sunt recunoscător fiecărei unităţi a forţelor de apărare pentru că a asigurat acest lucru. Ucraina demonstrează că poate într-adevăr să restabilească justiţia şi să asigure presiunea necesară asupra agresorului", a menţionat, de asemenea, preşedintele ucrainean.

Ruși din Kursk, evacuați, ucrainenii atacă (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ruși din Kursk evacuați, ucrainenii atacă

Ruși din Kursk evacuați, ucrainenii atacă. Rușii au evacuat peste 76.000 de oameni din zonele aflate în regiunea rusă Kursk la frontiera cu Ucraina. Anunțul vine de la Ministerul local pentru situaţii de urgenţă. Ruși din Kursk, evacuați, ucrainenii atacă Rusia duce lupte intense contra a mii de soldaţi ucraineni la circa 20 de kilometri în interiorul regiunii Kursk, după ce marţi forţe ucrainene au efectuat o ofensivă ce a luat prin surprindere armata rusă slab desfăşurată în zonă. Citește și: Consilierul lui Rafila, psihiatrul Gabriel Diaconu, îi atacă dur pe procurorii care au cerut arestarea doctorițelor de la Sf. Pantelimon "Instituţiile statului iau măsuri suplimentare pentru a garanta securitatea cetăţenilor, menţinerea ordinii publice şi consolidarea apărării antiteroriste a instalaţiilor", a menţionat guvernul rus. După ofensiva armatei ucraineane peste graniţă, luptele în numeroase puncte din regiunea Kursk continuă pentru a cincea zi consecutiv. Deși armata rusă continuă să trimită întăriri şi unităţi de armament greu, tancuri, blindate, artilerie şi lansatoare de rachete, pare că ezită să deplaseze în Kursk unităţi experimentate de pe frontul din interiorul Ucrainei. Incursiunea surpriză a ucrainenilor în Kursk ar avea ca scop tocmai dislocarea acestor unităţi, pentru oprirea înaintării trupelor ruse pe frontul din estul Ucrainei, care ameninţă oraşe-cheie. De partea sa, armata ucraineană recurge la bombardamente intense asupra trupelor ruse trimise ca întăriri, folosind artileria şi dronele. Potrivit Moscovei, fragmente dintr-o dronă ucraineană doborâtă au căzut în perimetrul centralei nucleare Kursk, situată la circa 60 de kilometri de graniţă şi în direcţia căreia atacă trupele ucrainene.

Ucraina, invazie în regiunea rusă Kursk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina, invazie în regiunea rusă Kursk

Ucraina, invazie în regiunea rusă Kursk. Rusia a anunţat trimiterea de întăriri în regiunea Kursk, unde armata ucraineană a pătruns zeci de kilometri într-o ofensivă ce a luat prin surprindere armata rusă. Ucraina, invazie în regiunea rusă Kursk Luptele continuă pentru a patra zi consecutiv în regiunea rusă Kursk de la graniţa cu Ucraina. Încă nu este clar cât teritoriu au reuşit să ocupe trupele ucrainene. Citește și: VIDEO Chiar și pesediștii sunt șocați după ce Ciolacu a spus „malsprasi” și se îndoiesc că poate susține un discurs de președinte Relatări, inclusiv din surse ruseşti, vorbesc despre prezenţa trupelor ucrainene până la circa 35 de kilometri în punctul cel mai îndepărtat de graniţă. Mai multe sate şi cel puţin o parte a micului oraş Sudja sunt sub control ucrainean. În paralel cu ofensiva mecanizată, armata ucraineană recurge la atacuri dispersate executate de grupuri de recunoaştere şi sabotaj. Potrivit bloggerului militar rus Rîbar, unităţile ucrainene intră în sat după sat şi organizează ambuscade contra trupelor ruse trimise pentru întăriri. După atacul inițial de marţi, cu aproximativ o mie de soldaţi sprijiniţi de tancuri şi blindate, armata ucraineană a adus între timp noi trupe peste graniţă. „Invazia” ucraineană După aproape doi ani şi jumătate de când Rusia a lansat invazia sa în Ucraina, politicienii şi militarii ruşi vorbesc direct despre o "invazie" ucraineană. Armata rusă nu s-a așteptat la un asemenea atac ucrainean de anvergură în regiunea Kursk și a menţinut în zonă o prezenţă redusă. Unii soldații ruși, între care şi tineri recruţi fără experienţă militară, au fost luați prizonieri de trupele ucrainene. Trupe ruse, spulberate Armata rusă a început să trimită noi trupe către Kursk, dar un convoi de camioane militare ruse a fost nimicit de un atac ucrainean într-un sat din provincia Kursk. Imagini postate pe social-media şi confirmate ca fiind autentice arată un convoi de aproximativ 13-15 camioane militare ruseşti calcinate, unele cu soldaţi ruşi morţi înăuntru. Potrivit bloggerilor militari ruşi, atacul asupra convoiului a fost executat cu rachete HIMARS. Şi canalul ucrainean de Telegram care a postat pe internet imaginile cu convoiul rus distrus consideră că a fost vorba despre un atac cu rachete HIMARS. Potrivit portalului rus de ştiri MASH, care are contacte în serviciile de securitate, un bărbat localnic care a înregistrat şi trimis unei mass-media ucrainene respectivele imagini a fost arestat şi pus sub acuzare pentru spionaj. De partea sa, Ministerul rus al Apărării a difuzat imagini ce arată drone ruseşti distrugând un tanc şi un obuzier ale armatei ucrainene lângă oraşul Sudja şi a anunţat trimiterea de întăriri pentru a respinge ofensiva ucraineană. "Coloanele care se îndreaptă către zonele de executare a misiunilor (de luptă) sunt echipate cu lansatoare multiple de rachete BM-21 Grad, piese de artilerie remorcate, tancuri (...), echipamente grele pe şenile, vehicule Ural şi Kamaz", a enumerat ministerul rus, care susţine că Ucraina ar fi pierdut până la 945 de soldaţi şi 102 blindate în luptele din provincia Kursk, fără a face vreo referire la propriile pierderi. Ofensiva ucraineană pe teritoriul rus survine după ce trupele Kievului au pierdut constant teren în ultimele luni pe frontul din estul Ucrainei. În acest context, armata ucraineană a fost lăudată de preşedintele Volodimir Zelenski pentru capacitatea sa de "a surprinde". Ofensiva din Kursk ar urmări să determine dislocarea unor trupe ruse de pe frontul din estul Ucrainei pentru a slăbi acolo armata rusă, care este mai numeroasă şi mai bine echipată. Totuşi, chiar şi după lansarea incursiunii ucrainene în Kursk, trupele ruse au continuat să înainteze în provincia Doneţk din estul Ucrainei, iar vineri au revendicat ocuparea acolo a unei noi aşezări, satul Vesele, care se află aproape de oraşul Pokrovsk, unde se află un nod de transport important pentru logistica armatei ucrainene.

Putin, furios că ucrainenii atacă Rusia (sursa: Kremlin.ru)
Internațional

Putin, furios că ucrainenii atacă Rusia

Putin, furios că ucrainenii atacă Rusia. Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat miercuri Ucraina de ''provocare pe scară mare'', în urma relatărilor despre o ofensivă ucraineană în regiunea rusă frontalieră Kursk. Putin, furios că ucrainenii atacă Rusia ''Regimul de la Kiev a întreprins o nouă provocare pe scară mare, trăgând orbeşte cu diferite tipuri de arme, inclusiv rachete, asupra unor clădiri civile, clădiri rezidenţiale şi ambulanţe'', a spus Putin în deschiderea unei şedinţe cu reprezentanţi ai Ministerului Apărării, ai armatei şi ai serviciilor de informaţii ruse. Şeful statului rus a adăugat că urmează să primească rapoarte mai detaliate privind situaţia militară din Kursk. Comitetul de anchetă rus a deschis proceduri penale pentru ceea ce a descris drept un atac terorist pe teritoriul Rusiei. Rușii se plâng de atacuri Guvernatorul regiunii Kursk, Aleksei Smirnov, a afirmat că s-au înregistrat victime şi le-a cerut localnicilor să doneze sânge. El a adăugat că un atac ucrainean cu dronă a lovit o ambulanţă în afara oraşului Sudzha, omorând şoferul şi pe un paramedic. Anterior, Ministerul Apărării rus a confirmat că în regiunea Kursk confruntările armate continuau, la o zi după ce anunţase că forţele ruse au respins o ofensivă ucraineană. Secretarul general al Consiliului de Securitate al Rusiei, fostul ministru al apărării Serghei Şoigu, a anunţat că, după eşecul contraofensivei de anul trecut a Ucrainei, Rusia a avansat şi de la 14 iunie a preluat controlul asupra a 420 de kilometri pătraţi de teritoriu de la forţele ucrainene. Atât Kievul, cât şi Moscova susţin că nu vizează ţinte civile în actualul război cauzat de invazia pe scară largă lansată de Rusia asupra ţării vecine în februarie 2022. În acest an, forţe care se autointitulează paramilitare ce luptă de partea Ucrainei au intrat în regiunile ruse Belgorod şi Kursk.

Trupe ucrainene atacă de frontieră Kursk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Trupe ucrainene atacă de frontieră Kursk

Trupe ucrainene atacă de frontieră Kursk. Armata rusă a anunţat marţi trimiterea de întăriri în regiunea Kursk la graniţa cu Ucraina, unde circa 300 de soldaţi ucraineni sprijiniţi de tancuri şi blindate au lansat mai devreme un atac asupra unităţile gărzii de frontieră ruse. Trupe ucrainene atacă de frontieră Kursk Guvernatorul regional din Kursk a susţinut că incursiunea ucraineană a fost respinsă, adăugând totuşi că situaţia este în continuare "dificilă" şi a anunţat că trei civili au murit şi alţi 13 sunt răniţi în urma loviturilor de artilerie şi cu drone ucrainene. Potrivit unui comunicat al Ministerului rus al Apărării, care dă de înţeles că lupte sunt în continuare în desfăşurare în respectiva zonă, marţi dimineaţă în jurul orei locale 08:00 circa 300 de soldaţi ucraineni, sprijiniţi de 11 tancuri şi de aproximativ 20 de vehicule blindate au atacat poziţiile unităţilor gărzii de frontieră ruse. Potrivit aceluiaşi comunicat, "trupele ruse amplasate la graniţă, împreună cu unităţi ale Serviciului Federal de Securitate (FSB), resping atacurile şi execută foc asupra inamicului în zona frontierei de stat şi asupra rezervelor (armatei ucrainene) în regiunea Sumî" din Ucraina. Armata rusă, mobilizată Ministerul rus al Apărării mai menţionează că a introdus în luptă şi aviaţia contra blindatelor ucrainene şi că de asemenea a deplasat rezerve în zona de ostilităţi de la graniţă. Incursiuni similare în regiunile ruse frontaliere cu Ucraina au fost revendicate în ultimele luni de grupuri de combatanţi ruşi pro-ucraineni, cum ar fi de pildă cele auto-intitulate "Legiunea libertăţii Rusiei" sau "Corpul voluntarilor ruşi". Tot marţi, un responsabil al ocupaţiei ruse din provincia ucraineană sudică Herson, Vladimir Saldo, a semnalat o incursiune ucraineană pe istmul Tendra de la Marea Neagră. Potrivit acestuia, trupele ucrainene au încercat să debarce pe acea fâşie îngustă de pământ folosind 12 vedete rapide, dar el susţine că au fost respinse. Responsabilii ucraineni nu au comentat aceste incursiuni, în timp ce Rusia a revendicat în aceeaşi zi ocuparea încă unui sat în estul Ucrainei, unde trupele ruse înaintează treptat către două oraşe importante din punct de vedere strategic pentru logistica armatei ucrainene.

Primele F-16 au ajuns în Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Primele F-16 au ajuns în Ucraina

Primele F-16 au ajuns în Ucraina. Ucraina a primit primele sale avioane de luptă occidentale F-16, după peste doi ani de aşteptare, a anunţat duminică preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care le-a arătat unui grup de jurnalişti, subliniind totodată că numărul lor este "insuficient". Primele F-16 au ajuns în Ucraina De la începutul invaziei ruse în februarie 2022, Kievul a pledat pentru a-i fi livrate F-16 în speranţa de a pune capăt dominaţiei ruse în spaţiul aerian şi o mai bună protejare a localităţilor şi trupelor sale de bombardamentele neîncetate ale ruşilor. Citește și: VIDEO Prezența piloților ucraineni pentru F-16 în România va duce la creșterea acțiunilor de spionaj și sabotaj rusești, potrivit unor surse militare. Însă Bucureștiul își consolidează rolul în NATO De fabricaţie americană, aceste avioane sunt considerate ca fiind "bijuteria coroanei" printre multele echipamente militare pe care Ucraina le-a solicitat susţinătorilor săi în încercarea de a respinge înaintarea forţelor ruse pe teritoriul său. "Am avut sute de reuniuni şi negocieri" cu aliaţii pentru a obţine aceste avioane şi a consolida apărarea aeriană a ţării şi "am auzit adeseori cuvintele 'este imposibil' ca răspuns", a afirmat Volodimir Zelenski în cadrul unei ceremonii desfăşurate într-un loc ţinut în secret în Ucraina. "Acum, aceasta este o realitate, o realitate pe cerul nostru. F-16 sunt în Ucraina", a salutat el. Zelenski vrea 130 de aparate Zelenski nu a dezvăluit numărul aparatelor de zbor primite de Kiev, spunând doar că este "insuficient", la fel ca numărul de piloţi ucraineni instruiţi în Occident pentru a pilota şi întreţine aceste avioane. El nu a dezvăluit nici data livrării, nici ţara care a furnizat acest prim lot de aparate. "Ceea ce este pozitiv este că aşteptăm F-16 suplimentare" şi că "mulţi dintre băieţii noştri fac în prezent pregătirea" pentru a le pilota, a asigurat preşedintele ucrainean. Cel puţin două avioane F-16 au fost văzute survolând situl în timpul ceremoniei. În spatele lui Volodimir Zelenski, alte două aparate de zbor gri, asemănătoare cu F-16, se aflau la sol, fiind acoperite parţial cu plasă de camuflaj, iar pe cozi având imprimată stema naţională, tridentul. La jumătatea lunii mai, preşedintele Zelenski a declarat într-un interviu acordat AFP că forţele aeriene ale ţării sale ar avea nevoie de 120 până la 130 de astfel de avioane pentru a atinge paritatea cu aviaţia rusă.

57% dintre ucraineni, în favoarea negocierilor cu Rusia Foto: Twitter
Eveniment

57% dintre ucraineni, în favoarea negocierilor cu Rusia

Circa 57% dintre ucraineni sunt în favoarea negocierilor cu Rusia, potrivit unui nou sondaj realizat în luna mai de Institutul Internaţional de Sociologie din Kiev şi finanţat prin cooperarea SUA şi a Suediei, relatează EFE. Citește și: Ciutacu, argumentul suprem că Pieleanu și Bulai sunt inocenți: pe nevasta lui n-a invitat-o nici un profesor acasă Un procent de 38% se pronunţă împotriva începerii discuţiilor cu inamicul. 57% dintre ucraineni, în favoarea negocierilor cu Rusia Acesta este primul sondaj publicat de la începutul războiului în care majoritatea ucrainenilor se exprimă în favoarea iniţierii de negocieri pentru a se pune capăt conflictului. În acelaşi timp, 66% dintre cei intervievaţi au declarat că Ucraina trebuie să-şi recupereze toate teritoriile, inclusiv Crimeea, peninsulă în Marea Neagră anexată de Rusia în 2014, precum şi regiunile estice Doneţk şi Lugansk, anexate de Moscova în septembrie 2022 împreună cu regiunile Herson şi Zaporojie din sudul Ucrainei. Mai mult, 74%, respectiv 76% resping renunţarea de către Ucraina la aspiraţiile sale de a adera la NATO şi la Uniunea Europeană în cadrul unui ipotetic acord de pace cu Rusia. Sondajul a fost efectuat telefonic, între 8 şi 25 mai, pe un eşantion de peste 2.500 de adulţi care locuiesc în teritoriile ucrainene aflate sub controlul guvernului de la Kiev, ale căror numere de telefon au fost alese la întâmplare. Posibilitatea negocierilor cu Rusia a devenit tot mai prezentă în discursul oficial al Kievului şi la nivelul opiniei publice ucrainene, în contextul înaintării limitate, dar constante, a Rusiei pe linia frontului şi al lipsei de perspective evidente pentru armata ucraineană de a inversa această situaţie. Zelenski, ușoară schimbare de discurs Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi ministrul său de externe, Dmitro Kuleba, au avut în ultimele săptămâni contacte directe şi publice cu diverşi lideri care pledează pentru negocieri care să pună capăt războiului cât mai curând posibil, precum prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, candidatul republican la preşedinţia SUA, Donald Trump, şi ministrul chinez de externe Wang Yi. Zelenski a anunţat că va prezenta până la sfârşitul lunii noiembrie un plan de pace detaliat, care ar putea fi prezentat Rusiei după ce va fi aprobat de comunitatea internaţională. O pace justă pentru Ucraina, a spus preşedintele ucrainean într-un interviu acordat în această săptămână mai multor media franceze, "implică recuperarea integrităţii noastre teritoriale, dar asta nu înseamnă că acest lucru trebuie făcut doar prin arme", potrivit Reuters. Forţele ruse ocupă în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei şi avansează lent în partea de est a frontului cu o lungime de 1.000 km de la cucerirea oraşului strategic Avdiivka în februarie. Putin nu vrea să cedeze nimic Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat luna trecută că Moscova este dispusă să negocieze încetarea războiului, dar condiţia sa este ca Ucraina să renunţe la cele patru regiuni anexate de Rusia în 2022, pe lângă Crimeea, precum şi la aspiraţia sa de a adera la NATO. Zelenski a declarat că renunţarea la teritoriu nu este o opţiune, subliniind că cedarea teritoriilor ucrainene este o chestiune "foarte, foarte dificilă", şi nu a exclus organizarea unui referendum pe această problemă. "Un referendum? Asta ar trebui să-şi dorească poporul ucrainean, să fiu sincer: aceasta nu este cea mai bună opţiune, pentru că avem de-a face cu Putin şi va fi o victorie pentru el dacă va ocupa o parte din teritoriile noastre", a declarat Zelenski în interviul pentru media franceze, potrivit Ukr.net.

Ciolacu, dur cu Orban în 2022, împăciuitorist în 2024 Foto: Facebook
Politică

Ciolacu, dur cu Orban în 2022, împăciuitorist în 2024

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, era dur cu premierul Ungariei, Viktor Orban, în 2022, și a devenit împăciuitorist în 2024: “Putea să urce şi pe Himalaya să facă astfel de declaraţii, importantă e gravitatea declaraţiilor“, spunea liderul social-democrat în 2022. Discursul său s-a schimbat radical în 2024. Citește și: EXCLUSIV Adrian Curaj, „baronul” fondurilor din cercetare, în conflict grav de interese: câștigă sute de mii de lei din proiecte finanțate de UEFISCDI, instituția pe care o conduce Și în 2022, și în 2024, Orban, aflat în vizită la Băile Tușnad, a făcut același tip de afirmații, în care lăuda Rusia și îi ataca pe susținătorii Ucrainei. Viktor Orban la Tusnad Foto: Facebook Ciolacu, dur cu Orban în 2022, împăciuitorist în 2024 Însă reacțiile lui Ciolacu s-au schimbat, în doi ani. În 2022, el cerea o discuție în coaliție și afirma că așteaptă o reacție a liderului UDMR Kelemen Hunor. “O să avem o discuţie în cadrul coaliţiei. Declaraţia a fost jignitoare la toată lumea. Nu a fost o jignire adusă în special românilor. Mi-aş fi dorit să nu fie făcută pe teritoriul României, dar indiferent, putea să o facă şi pe Himalaya, efectele sunt aceleaşi, ale tale ca şi om politic”, a declarat Ciolacu în iulie 2022. În iulie 2024, a avut o reacție complet diferită. “Treaba dânsului. A spus ceva de România? Aţi vrut să îi interzic să vină pe teritoriul României. Acelaşi lucru mi se pare că l-a spus şi de la Bruxellesşi de la Budapesta. Nu e treaba mea“, a spus duminică premierul PSD. Viktor Orban, primit de Marcel Ciolacu Conducerea Rusiei este "hiper-raţională", în timp ce Occidentul devine tot mai "iraţional", iar centrul de putere al lumii se va muta în Asia, a declarat sâmbătă Viktor Orban, care crede totodată că Ucraina nu va putea niciodată să-şi îndeplinească visul de a deveni membră a Uniunii Europene sau a NATO. Polonia a reacţionat duminică la discursul rostit de premierul maghiar Viktor Orban la Băile Tuşnad sugerându-i să iasă din Uniunea Europeană şi să facă o uniune cu Vladimir Putin şi cu alte state autoritare, dacă nu este mulţumit de deciziile UE şi NATO.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră