vineri 17 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2402 articole
Internațional

Ucraina lovește o rafinărie rusă aflată la 1.400 km de front: explozii și incendiu în Bashkortostan

Dronele Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au lovit în dimineața zilei de 11 octombrie o rafinărie de petrol din Republica Bashkortostan, provocând explozii și un incendiu, potrivit unei surse din cadrul SBU, citată de publicația Kyiv Independent. Atac asupra unei rafinării-cheie care alimentează armata rusă Ținta atacului a fost uzina Bashnafta-UNPZ din orașul Ufa, unul dintre cele mai mari centre ale industriei petroliere din Rusia. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Complexul produce combustibil și lubrifianți pentru Forțele Armate ale Federației Ruse, potrivit sursei din cadrul SBU. Atacul s-a soldat cu mai multe explozii, urmate de un incendiu izbucnit în zona unității de procesare a țițeiului ELOU-AVT-6. Martorii au raportat o coloană densă de fum negru ridicându-se deasupra instalației, în timp ce echipaje de pompieri au fost trimise la fața locului. Deocamdată, amploarea pagubelor nu a fost stabilită. Rusia susține că a doborât cinci drone ucrainene Ministerul rus al Apărării a declarat că forțele sale ar fi doborât cinci drone ucrainene deasupra Bashkortostanului, în aceeași dimineață. Autoritățile regionale nu au oferit comentarii oficiale privind eventualele victime sau daune materiale. Atacul asupra acestei instalații – situată la aproximativ 1.400 de kilometri de linia frontului – este al treilea atac cu drone SBU asupra regiunii Bashkortostan în ultima lună. Seria de atacuri asupra infrastructurii petroliere ruse Anterior, dronele cu rază lungă ale SBU au lovit de două ori, pe 18 și 24 septembrie, complexul petrochimic Gazprom Neftekhim Salavat, aflat în aceeași regiune. Separat, la 12 septembrie, o altă lovitură cu drone efectuată de Direcția Principală de Informații a Armatei Ucrainene (HUR) a vizat rafinăria Bashneft-Novoyl, tot în Ufa. Impactul atacurilor: scădere a capacității de rafinare a Rusiei Comandantul-șef al forțelor ucrainene, Oleksandr Sîrski, a anunțat pe 11 octombrie că, în urma acestor atacuri repetate, capacitatea de rafinare a petrolului din Rusia a scăzut cu 21%. Potrivit oficialilor ucraineni, mai multe regiuni ruse se confruntă deja cu penurii de benzină, în timp ce Moscova este nevoită să crească importurile de combustibil pentru a-și acoperi nevoile interne. Răspunsul Moscovei: atacuri asupra infrastructurii energetice ucrainene Ca reacție, Rusia a intensificat la rândul său loviturile asupra infrastructurii energetice ucrainene. Pe 10 octombrie, un val de atacuri cu drone și rachete a provocat pene masive de curent în Kiev și alte orașe, vizând rețelele de energie ale Ucrainei. Aceste atacuri reciproce confirmă escaladarea războiului energetic dintre Moscova și Kiev, în contextul în care ambele părți încearcă să lovească sursele economice și logistice ale adversarului.

Rafinărie rusă atacată de drone ucrainene (sursa: SBU)
Rusia amenință SUA cu represalii (sursa: Tass)
Internațional

Trump se mai gândește dacă dă Ucrainei rachete Tomahawk, rușii amenință că le vor distruge

Rusia a avertizat miercuri că va intercepta rachetele de croazieră Tomahawk şi va lovi poziţiile de lansare în cazul în care Statele Unite decid să le furnizeze Ucrainei, a declarat Andrei Kartapolov, preşedintele Comisiei pentru Apărare din Duma de Stat. Declaraţia dură a oficialului rus „Răspunsul nostru va fi dur, ambiguu, măsurat şi asimetric. Vom găsi modalităţi de a-i atinge pe cei care ne fac probleme”, a spus Andrei Kartapolov, fost ministru adjunct al Apărării, citat de RIA. Citește și: Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan El a adăugat că Rusia cunoaşte foarte bine aceste rachete „— cum zboară, cum să le doborâm” — după experienţa confruntărilor din Siria. Kartapolov a subliniat că, în opinia sa, Tomahawk-urile, dacă ar fi furnizate, vor veni în număr relativ mic — „zeci, nu sute” — şi nu vor schimba esenţial situaţia de pe câmpul de luptă, dar „probleme” vor exista pentru cei care le furnizează şi pentru cei care le folosesc. Avertisment privind ţintele de lansare Oficialul rus a mai afirmat că Moscova nu a observat până în prezent semne că Ucraina ar pregăti situri de lansare pentru Tomahawk-uri. Totuși, a avertizat că, în cazul în care astfel de facilităţi vor apărea, Rusia le va viza cu drone şi rachete pentru a le distruge. Poziţia SUA şi apelul la prudenţă Preşedintele american Donald Trump a declarat luni că vrea să ştie în ce scop ar folosi Ucraina astfel de rachete înainte de a aproba livrările, pentru a evita o escaladare a conflictului cu Rusia. Totuşi, el a spus că „a luat într-un fel o decizie” în această privinţă, fără a oferi detalii definitive. Partea rusă, prin vocea adjunctului ministrului de externe Serghei Riabkov, a cerut Washingtonului să trateze posibilitatea furnizării de Tomahawk-uri „într-o manieră sănătoasă şi responsabilă”, avertizând că o astfel de decizie ar constitui un pas serios către escaladare şi ar „schimba calitativ” situaţia. Riscuri şi implicaţii regionale Anunţul lui Kartapolov marchează o creştere a retoricii militare ruse în contextul dezbaterilor internaţionale privind ajutorul de lungă rază pentru Ucraina. Dacă SUA ar decide livrările, ele ar putea declanşa o spirală de replici strategice: interceptări, lovituri împotriva infrastructurii de lansare şi presiune diplomatică intensificată între Washington şi Moscova.

Cehia nu va mai trimite arme Ucrainei (sursa: Facebook/Andrej Babiš)
Internațional

Cehia nu va mai acorda ajutor militar direct Ucrainei dacă populistul Babiš va face Guvernul

Cehia nu va mai trimite arme Ucrainei. Oligarhul ceh Andrej Babis, liderul mișcării populiste ANO și câștigător al alegerilor legislative din Cehia, a declarat miercuri că, în cazul în care va reuși să formeze un guvern, va pune capăt oricărei forme de ajutor militar direct acordat Ucrainei. Anunțul său marchează o ruptură clară față de politica pro-Kiev a actualului executiv de centru-dreapta, Babis: „Nu vom da Ucrainei nicio coroană pentru arme” „Nu vom da Ucrainei nicio coroană din bugetul nostru pentru arme”, a declarat Babis, reafirmând o promisiune făcută în timpul campaniei electorale. Citește și: Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan Fostul premier a subliniat că Uniunea Europeană oferă deja ajutor militar, umanitar și economic Ucrainei din fonduri comune, la care Cehia contribuie cu aproximativ 2,4 miliarde de euro. În opinia sa, suplimentarea acestui sprijin cu fonduri naționale ar fi inutilă. Revocarea „inițiativei cehe privind muniția” Andrej Babis a anunțat și intenția de a revoca inițiativa cehă privind achiziția de muniție pentru Ucraina, prin care Praga cumpăra proiectile de calibru mare din afara Uniunii Europene pentru a le livra armatei ucrainene. Măsura ar contrazice apelul președintelui ceh Petr Pavel, care a cerut menținerea programului. Babis consideră însă că inițiativa este „puțin transparentă”, deși a fost lăudată de secretarul general al NATO, Mark Rutte, în timpul recentei sale vizite la Praga, cu ocazia celui de-al doilea summit internațional dedicat apărării, organizat sub egida Institutului Internațional de Studii Strategice (IISS). Critici privind lipsa de transparență „Nu știm ce este, știm doar că entități private câștigă zeci de miliarde de coroane pe seama ucrainenilor”, a declarat Babis. Liderul ANO a recunoscut că inițiativa „a fost bună, cu siguranță”, însă a criticat lipsa de claritate și supraveghere publică asupra fondurilor implicate. Apel la un rol mai activ al NATO Andrej Babis a pledat pentru ca NATO să coordoneze transparent achizițiile comune de armament și activitățile de mentenanță, pentru a reduce costurile și a evita suprapunerile între statele membre. „Alianța ar trebui să coordoneze un program comun, cu transparență totală, pentru a eficientiza cheltuielile și logistica”, a afirmat politicianul populist. O schimbare de direcție în politica externă cehă Dacă Andrej Babis va reuși să formeze un guvern, Cehia s-ar putea confrunta cu o schimbare majoră de orientare în politica sa externă, după ani de sprijin activ pentru Ucraina. Guvernul actual, condus de premierul Petr Fiala, a fost printre cei mai vocali susținători ai Kievului în Uniunea Europeană, furnizând arme, muniție și echipamente încă din primele luni ale invaziei ruse din 2022.

Ungaria acuză Ucraina de ingerință politică (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Conflict Ungaria-Ucraina: Budapesta vorbește de "mafia ucraineană" care nu trebuie să intre în UE

Ungaria acuză Ucraina de ingerință politică. Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a afirmat marți că Ucraina ar încerca să influențeze rezultatul alegerilor parlamentare din Ungaria de anul viitor. Ungaria acuză Ucraina de ingerință politică Declarația vine ca reacție la informații potrivit cărora ucrainenii ar fi contribuit la dezvoltarea aplicației digitale a partidului de opoziție Tisza. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Nazare, asociat cu un pedofil grec condamnat, dar scăpat prin prescripție. Georgiadis, mâna dreaptă a premierului Mitsotakis „Dacă cineva mai avea îndoieli cu privire la faptul că ucrainenii se amestecă în alegerile legislative din Ungaria, acestea au fost risipite”, a transmis Szijjarto într-un comunicat al Ministerului de Externe de la Budapesta. El a susținut că Ucraina este profund interesată de rezultatul scrutinului, încercând să influențeze scena politică prin intermediul formațiunii Tisza. „Guvernul ungar va apăra interesele naționale” Oficialul ungar a declarat că autoritățile de la Kiev sunt conștiente că, dacă actualul guvern condus de Viktor Orbán rămâne în funcție, deciziile de politică internă și externă vor continua să servească exclusiv intereselor naționale ale Ungariei. În viziunea sa, o asemenea poziție ar împiedica aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Critici dure la adresa Bruxelles-ului și Kievului Peter Szijjarto a acuzat Bruxelles-ul că încearcă să impună o agendă favorabilă Ucrainei și a afirmat că guvernul ungar nu va permite Uniunii Europene „să dezlănțuie mafia ucraineană, produsele agricole substandard și războiul în sine asupra Europei”. Declarațiile amplifică tensiunile diplomatice dintre Budapesta și Kiev, aflate deja la cote ridicate în contextul războiului din Ucraina.

Atac masiv cu drone asupra Rusiei (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rusia, ferfenițită de dronele ucrainene: fabrică de explozibili și un terminal petrolier, vizate

Atac masiv cu drone asupra Rusiei. O fabrică de explozibili din Rusia și un terminal petrolier din orașul Feodosia, în Crimeea ocupată, au fost vizate în noaptea de duminică spre luni de un atac masiv cu drone lansat de Ucraina. Atac masiv cu drone asupra Rusiei Potrivit Statului Major ucrainean, una dintre țintele atacului a fost o fabrică de explozibili situată în regiunea rusă Nijni Novgorod, la est de Moscova. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Uzina produce muniție pentru artilerie, bombe aeriene și alte tipuri de armament folosite de armata rusă. Sursele ucrainene afirmă că atacul cu drone a provocat mai multe deflagrații puternice, însă amploarea pagubelor nu este clară deocamdată. Terminal petrolier din Feodosia, incendiat în urma atacului Cea de-a doua țintă principală a fost un terminal petrolier din orașul Feodosia, din peninsula Crimeea, utilizat pentru transportul produselor petroliere din Rusia către regiune. Terminalul este folosit pentru descărcarea combustibilului provenit din vagoane, camioane cisternă și nave. Potrivit Statului Major ucrainean, atacul a declanșat un incendiu masiv, iar în Crimeea ar fi fost lovit și un depozit de muniții. Moscova susține că a doborât peste 250 de drone În replică, autoritățile ruse au anunțat că apărarea antiaeriană a interceptat în noaptea de duminică spre luni nu mai puțin de 251 de drone ucrainene deasupra teritoriului Rusiei, Mării Negre și zonelor ucrainene aflate sub control rusesc. Deocamdată, Kremlinul nu a comentat oficial informațiile privind incendiul din Feodosia sau pagubele de la fabrica de explozibili. Criză de combustibil în Crimeea: raționalizarea benzinei Ca urmare a atacurilor repetate asupra infrastructurii energetice, autoritățile din Crimeea au decis, săptămâna trecută, reducerea rației de benzină de la 30 la 20 de litri per autoturism. Măsura vine în contextul unei crize de combustibil accentuate, cauzată de deteriorarea lanțurilor de aprovizionare și de distrugerea parțială a rafinăriilor rusești. Ucraina lovește constant infrastructura energetică a Rusiei În ultimele luni, Ucraina a intensificat atacurile cu drone asupra rafinăriilor și depozitelor petroliere din Rusia. Aceste lovituri au determinat reducerea producției rafinăriilor ruse și au contribuit la creșterea prețurilor la combustibil pe piața internă rusă. Analizele internaționale arată că aceste acțiuni fac parte dintr-o strategie de slăbire economică a Rusiei prin perturbarea lanțurilor logistice de alimentare ale armatei.

APADOR-CH dă în judecată Guvernul României (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Premierul Bolojan, dat în judecată pentru că refuză să comunice date despre ajutoarele date Ucrainei

APADOR-CH dă în judecată Guvernul României. Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a anunțat că a dat în judecată Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului (SGG), acuzând încălcarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. ONG-ul reclamă faptul că Guvernul a refuzat să comunice date minime despre ajutoarele militare acordate Ucrainei, invocând abuziv secretul de stat. APADOR-CH dă în judecată Guvernul României În septembrie 2025, APADOR-CH a solicitat Guvernului numărul și data hotărârilor prin care au fost aprobate ajutoarele militare destinate Ucrainei, precum și detalii despre clasificarea acestor acte – cine le-a clasificat, prin ce act, la ce dată și cu ce nivel de secretizare. Citește și: O nouă descoperire oferă speranță în lupta cu Alzheimer: indiciul care ar semnala debutul bolii cu ani înainte de apariția simptomelor Solicitarea nu viza conținutul hotărârilor sau date operative de natură militară, ci doar informații administrative minime. Cu toate acestea, Guvernul a refuzat să răspundă, susținând că inclusiv aceste informații sunt „exceptate de la accesul public”, fără să prezinte dovezi în acest sens. APADOR-CH califică refuzul drept „o practică absurdă și abuzivă”, subliniind că numărul și existența unui act normativ nu pot fi considerate secrete de stat. O practică recurentă de secretomanie administrativă Potrivit asociației, acesta nu este un caz izolat. De-a lungul anilor, APADOR-CH a reclamat în repetate rânduri tendința Guvernului de a bloca accesul la informații elementare.  Un caz recent este cel al cheltuielilor de deplasare ale fostului președinte al României, pentru care autoritățile au refuzat să comunice numerele hotărârilor prin care s-a dispus secretizarea, invocând aceleași excepții abuzive. Cazul din 2002: Bolojan amendat pentru refuzul de a desecretiza stenogramele Situația actuală amintește de un caz din 2002, când APADOR-CH a câștigat un proces împotriva SGG privind desecretizarea stenogramelor ședințelor de guvern. La acel moment, Secretariatul era condus de Ilie Bolojan, actualul premier. Instanța a decis atunci amendarea lui Bolojan pentru fiecare zi de întârziere în comunicarea informațiilor, considerând clasificarea nelegală. „Este regretabil că, după peste 20 de ani, Guvernul continuă aceeași practică, iar oamenii de stat, precum Ilie Bolojan, nu au învățat nimic între timp”, arată asociația. Transparența administrativă, o condiție a democrației APADOR-CH atrage atenția că secretizarea excesivă nu are legătură cu protejarea securității naționale, ci cu împiedicarea accesului cetățenilor la informații despre activitatea Guvernului și despre modul în care sunt cheltuiți banii publici. Organizația consideră că astfel de abuzuri contravin principiilor democrației și statului de drept: „Ceea ce ar trebui să fie informații minimale și publice devin, prin abuz, ‘secrete de stat’. În realitate, singurul efect este împiedicarea cetățenilor să afle cum funcționează guvernarea.”

Retailer ucrainean, succes surprinzător în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Poate surprinzător, cea mai nouă rețea de retail din România vine din Ucraina

Retailer ucrainean, succes surprinzător în România. Retailerul ucrainean Aurora Multimarket are planuri ambițioase de extindere în România, vizând atingerea pragului de 1.000 de magazine la nivel național. Retailer ucrainean, succes surprinzător în România În prezent, compania figurează oficial cu aproximativ 60 de unități, dintre care șase în Iași, însă numărul real ar putea fi mai mare. Citește și: O nouă descoperire oferă speranță în lupta cu Alzheimer: indiciul care ar semnala debutul bolii cu ani înainte de apariția simptomelor Strategia sa se bazează pe deschideri discrete și testarea piețelor locale, renunțând la locațiile neprofitabile și revenind ulterior acolo unde potențialul crește. Această expansiune atent controlată oferă retailerului imaginea unei rețele solide, sporindu-i puterea de negociere și influența pe piața românească. Continuarea, în Ziarul de Iași

Rusia primește sprijin informațional din China (sursa: kremlin.ru)
Internațional

China furnizează Rusiei informații pentru a lovi cu precizie ținte din Ucraina, acuză SIE de la Kiev

Rusia primește sprijin informațional din China. China transmite Rusiei date din satelit pentru a facilita lansarea de rachete mai precise asupra teritoriului ucrainean, potrivit unei declarații făcute sâmbătă de un oficial al serviciilor de informații ucrainene. Rusia primește sprijin informațional din China Oleg Alexandrov, reprezentant al Agenției de Informații Externe a Ucrainei, a afirmat într-un interviu pentru Ukrinform că Beijingul furnizează Moscovei informații privind posibile ținte militare și economice. Citește și: Înalta Curte este pe cale să-l scape pe Dragnea de dosarul TelDrum: a exclus probele obținute de SRI „Există dovezi privind un nivel înalt de cooperare între Rusia și China în efectuarea de operațiuni de recunoaștere prin satelit pe teritoriul Ucrainei, pentru a identifica și explora noi obiective strategice pentru țintire”, a declarat Alexandrov. Ținte care includ investiții străine Potrivit aceluiași oficial, unele dintre obiectivele lovite ar aparține investitorilor străini. „După cum am văzut în ultimele luni, aceste situri pot aparține unor investitori străini”, a adăugat Alexandrov. Fabrica cu capital american, lovită în august Un exemplu recent este atacul cu rachetă din august asupra unei fabrici de aparate electrocasnice din regiunea Zakarpattia, în vestul Ucrainei. Conform președintelui Volodimir Zelenski, unitatea, deținută de o companie americană, a fost grav avariată, iar 15 persoane au fost rănite. Acuzațiile anterioare privind sprijinul militar chinez Nu este prima dată când Kievul acuză Beijingul de sprijin indirect acordat Rusiei. În aprilie, președintele Zelenski a declarat că China ar furniza arme și praf de pușcă Moscovei. Tot atunci, liderul ucrainean a precizat că serviciile de informații dețin date conform cărora Beijingul produce armament chiar pe teritoriul Federației Ruse.

Crimeea, criză de combustibil, benzina raționalizată (sursa: TASS)
Internațional

Criză gravă de benzină la pompă în Rusia după loviturile ucrainene asupra rafinăriilor

Crimeea, criză de combustibil, benzina raționalizată. Autoritățile din Crimeea, peninsulă anexată de Rusia în 2014, au decis miercuri reducerea cantității maxime de benzină care poate fi cumpărată de la 30 la 20 de litri pentru fiecare autoturism. Crimeea, criză de combustibil, benzina raționalizată Măsura vine pe fondul crizei de combustibil generate de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești și de problemele de transport din Federația Rusă. Citește și: EXCLUSIV Apartamentul din Dubai al lui Traian Preoteasa, șeful CFR Călători, închiriat de Ministerul Muncii cu 30.000 de euro „A fost luată decizia de a limita vânzarea de combustibil la cel mult 20 de litri de persoană”, a anunțat Serghei Aksionov, liderul susținut de Moscova în Crimeea. Măsura anterioară nu a fost suficientă La începutul săptămânii, autoritățile locale limitaseră alimentarea la 30 de litri, însă restricția nu a reușit să stabilizeze piața. „Măsurile adoptate anterior nu permit, la ora actuală, o normalizare deplină a situației privind volumul necesar de combustibil auto la benzinăriile din Crimeea”, a precizat Aksionov. Atacurile ucrainene lovesc industria energetică rusă În ultimele luni, Ucraina a intensificat atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești, determinând reducerea producției și creșterea prețurilor la combustibili. Aceste acțiuni au contribuit direct la deficitul de carburant din Crimeea. Situația s-a agravat în ultimele zile și din cauza dificultăților logistice prin strâmtoarea Kerci, unde condițiile meteo nefavorabile au îngreunat transportul de combustibil.

Nicușor Dan, reuniune informală la Copenhaga (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan, la reuniunea informală a Consiliului European (Copenhaga). Ucraina, principalul punct

Nicușor Dan, reuniune informală la Copenhaga. Președintele Nicușor Dan se află miercuri și joi la Copenhaga, unde participă la reuniunea informală a Consiliului European și la cea de-a șaptea reuniune a Comunității Politice Europene. Pe agenda discuțiilor se află conflictul din Ucraina și consolidarea securității europene. Nicușor Dan, reuniune informală la Copenhaga În cadrul reuniunii Comunității Politice Europene, șeful statului va lua parte la o masă rotundă dedicată situației de securitate din Europa și aspectelor legate de reziliență. Citește și: O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea În marja reuniunilor, Nicușor Dan are programate întrevederi bilaterale cu lideri europeni, pentru a discuta teme de interes comun și cooperare regională. Dineu oficial la Palatul Amalienborg Miercuri, președintele României va participa la dineul oficial oferit de Majestatea Sa Regele Frederic al X-lea al Danemarcei și Majestatea Sa Regina Maria. Dineul are loc la Palatul Amalienborg din Copenhaga, în onoarea liderilor prezenți la reuniunea Comunității Politice Europene.

Tomahawk împotriva Rusiei, planul lui Trump (sursa: foxnews.com)
Internațional

Trump și-a dat acordul ca Ucraina să lovească Rusia în profunzime cu rachete americane

Tomahawk împotriva Rusiei, planul lui Trump. Lovituri ucrainene asupra teritoriului rus, cu arme furnizate de Statele Unite, „nu pot fi excluse”, a declarat Keith Kellogg, emisarul american pentru Ucraina, la postul Fox News. Tomahawk împotriva Rusiei, planul lui Trump Întrebat dacă Donald Trump a autorizat utilizarea rachetelor cu rază lungă de acțiune împotriva Rusiei, Kellogg a răspuns afirmativ, invocând pozițiile exprimate de președintele SUA, de vicepreședintele JD Vance și de secretarul de stat Marco Rubio. Citește și: Suma uriașă pe care Guvernul o alocă, la rectificare, pentru pensiile de la MApN, Interne și SRI „Utilizați capacitatea de a lovi în adâncime. Nu există sanctuare”, a subliniat Kellogg. La același post TV, vicepreședintele american JD Vance a anunțat că Washingtonul intenționează să vândă aliaților europeni rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune, care urmează să fie transferate Ucrainei. Reacția Kremlinului: „Nu există armă magică” Moscova a minimalizat declarațiile oficialilor americani. „Nu există panaceu capabil să schimbe situația pe front pentru regimul Kievului. Nu există armă magică. Fie că este vorba de Tomahawk sau alte rachete, ele nu pot schimba nimic”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-o conferință de presă la Moscova. O schimbare de atitudine a administrației Trump Declarațiile fac parte dintr-o schimbare semnificativă de ton a administrației Trump față de conflictul din Ucraina. Dacă anterior președintele american sugerase că Kievul ar putea fi nevoit să cedeze teritorii, săptămâna trecută Trump a afirmat că Ucraina „ar putea să își recucerească teritoriul în forma sa originală și chiar să meargă mai departe”. Vicepreședintele JD Vance a adăugat că Trump devine din ce în ce mai „nerăbdător” față de Moscova, în timp ce secretarul de stat Marco Rubio l-a îndemnat pe omologul său rus Serghei Lavrov să oprească „uciderea de oameni” în Ucraina. De la dialog cu Putin la critici dure De-a lungul mandatului său, Donald Trump a oscilat între dialog cu Vladimir Putin și critici dure la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Recent, Trump a comparat Rusia cu un „tigru de hârtie”, o schimbare evidentă de discurs față de începutul anului, când îi spusese sec lui Zelenski, în Biroul Oval, că „nu are cărțile în mână”.

Ungaria blochează site-uri de știri ucrainene (sursa: Facebook/Gulyás Gergely)
Internațional

Război online între Ucraina și Ungaria: blocări reciproce de site-uri și acuzații de cenzură

Ungaria blochează site-uri de știri ucrainene. Guvernul ungar a anunțat luni blocarea accesului la 12 site-uri de știri ucrainene, după ce Kievul a luat măsuri similare în septembrie. Atunci, autoritățile ucrainene, la cererea serviciilor de securitate, blocaseră mai multe portaluri acuzate că difuzează puncte de vedere pro-ruse, inclusiv opt site-uri în limba maghiară. Printre acestea s-a numărat și origo.hu, un portal pro-guvernamental considerat popular. Ungaria blochează site-uri de știri ucrainene Gergely Gulyas, șeful de cabinet al premierului Viktor Orbán, a explicat pe Facebook că „o țară suverană trebuie să reacționeze proporțional la orice atac nejustificat”. Citește și: Cine este Pilă al lui Alexe, președintele CA-ului la spitalul unde au murit șase copii Potrivit acestuia, Ucraina ar fi blocat portalurile ungare deoarece acestea criticau sancțiunile impuse Rusiei, sprijinul militar acordat Kievului și politicile Uniunii Europene și NATO. Printre site-urile blocate de Ungaria se numără publicații foarte citite în Ucraina, precum Pravda Europeană, care monitorizează îndeaproape demersurile de aderare la Uniunea Europeană și opoziția Budapestei față de acestea. Gulyas a adăugat că portalurile ungare au fost interzise deoarece „au îndrăznit să relateze despre activitățile de influență ale Fundației Soros”. Context politic și criticile la adresa lui Soros Reuters reamintește că George Soros, magnat de origine ungară și promotor al unor vederi liberale, se află de peste un deceniu în colimatorul partidului FIDESZ, condus de Viktor Orbán. Premierul ungar este cunoscut pentru poziția sa sceptică față de sprijinul militar occidental pentru Ucraina și pentru relațiile mai cordiale cu Vladimir Putin decât restul liderilor europeni. Până în prezent, Kievul nu a reacționat la decizia Budapestei.

SUA ”examinează mai multe cereri” de livrare a unor rachete Tomahawk în Ucraina Foto: Raytheon
Internațional

SUA ”examinează mai multe cereri” de livrare a unor rachete de croazieră de tip Tomahawk în Ucraina

SUA ”examinează mai multe cereri” de livrare a unor rachete de croazieră de tip Tomahawk în Ucraina, anunță vicepreședintele JD Vance, citat de news.ro.  ”Examinăm mai multe cereri ale europenilor”, a anunţat duminică vicepreşedintele american J. D. Vance, răspunzând unui jurnalist de la Fox News care-l întreba despre trimiterea de rachete de tip Tomahawk în Ucraina. El a spus însă că decizia aparține președintelui Trump, care va face un anunț. Citește și: Victorie uriașă în Moldova: PAS, partidul Maiei Sandu, va avea majoritate parlamentară și nu are nevoie de aliați SUA ”examinează mai multe cereri” de livrare a unor rachete Tomahawk în Ucraina SUA ar urma să vândă aceste rachete unor ţări europene care să le livreze după aceea Ucrainei.  Publicaţia Axios a dezvăluit joi această cerere ucraineană în marja Adunării Generale a ONU. Aceste livrări i-ar permite Kievului, potrivit lui Zelenski, să ”forţeze Rusia să accepte pacea”. Însă liderul de la Kiev nu a pronunţat numele acestei rachete americane - simbolul puterii de atac convenţional al Statelor Unite în ultimii 40 de ani. Două surse în domeniul securităţii, una ucraineană, cealaltă americană, au confirmat Axios, sub protecţia anonimatului, această cerere ucraineană. Ucrainenii lovesc deja în adâncime în Rusia, cu drone, a căror încărcătură explozivă este mult mai slabă decât a rachetelor de croazieră. Ei ţintesc în principal ţinte energetice şi industriale, dar au vizat şi Kremlinul sau baze aeriene, inclusiv strategice. Rachetele occidentale furnizate până în prezent Kievului - britanice de tip Storm Shadow, franceze de tip SCALP sau americane de tip ATACMS - au o rază de acţiune limitată, de maximum 300 de kilometri. Rachetele de tip Tomahawk au o rază de acţiune de 2.500 de kilometri şi o încărcătură de până la 450 de kilograme - de zece ori mai mare decât a majorităţii dronelor folosite de ucraineni. Ele zboară cu o viteză subsonică, de aproximativ 900 de kilometri pe oră, mai mică decât a rachetelor balistice, însă la o altitudine foarte joasă, care le permite să fie greu detectabile. Ele pot atinge, astfel, atât Kremlinul, cât şi principalele centre militare din Rusia, până la baza navală a Flotei Nordului la Severomorsk.  

Atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei (sursa: (Telegram/Administrația militară regională Zaporojie)
Internațional

Atac devastator al Rusiei: Kievul și Zaporojie, principalele ținte ale sutelor de drone și rachete

Atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei. Rusia a declanșat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, un atac aerian masiv asupra Ucrainei, folosind sute de drone și rachete. Atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei Potrivit autorităților de la Kiev, bilanțul preliminar indică cel puțin zece răniți în capitală și în orașul Zaporojie. Citește și: Șefa Colegiului Medicilor, după decesele celor șase copii la un spital din Iași: „Sancțiunile de care am auzit ieri nu rezolvă problema de fond” Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a denunțat pe rețeaua X faptul că „sute de drone și rachete au distrus clădiri rezidențiale și au provocat victime civile” în timp ce oamenii dormeau. Șase răniți la Kiev, patru la Zaporojie Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat că șase persoane au fost rănite, dintre care cinci au necesitat spitalizare. În sud-estul țării, orașul Zaporojie a fost lovit de cel puțin patru ori, a declarat guvernatorul regiunii, Ivan Fedorov, care a raportat alți patru răniți. Riscuri la centrala nucleară Zaporojie Autoritățile de la Kiev acuză Moscova că încearcă să conecteze centrala nucleară Zaporojie din Energodar, cea mai mare din Europa, la rețeaua electrică rusă. Infrastructura a fost ocupată de trupele ruse încă din martie 2022, iar orice tentativă de reconectare implică riscuri majore pentru securitatea regională. Reacția Moscovei: drone ucrainene doborâte Ministerul rus al Apărării a susținut, duminică dimineață, că 41 de drone ucrainene au fost doborâte în timpul nopții. Informațiile nu au putut fi verificate independent. Polonia mobilizează aviația militară Atacurile rusești asupra Ucrainei au avut consecințe și asupra securității regionale. Polonia a anunțat mobilizarea aviației sale în mod „preventiv”, după ce aproximativ 20 de drone rusești au intrat în spațiul său aerian în ultimele zile. În paralel, trei avioane de luptă rusești au fost semnalate și pe cerul Estoniei în mai puțin de două săptămâni.

Ucraina acuză Comitetul Paralimpic de „trădare” (sursa: Facebook/Матвій Бідний)
Internațional

Reprimirea Rusiei și Belarusului la competițiile paralimpice este rușinoasă, consideră Ucraina

Ucraina acuză Comitetul Paralimpic de „trădare”. Ucraina a acuzat Comitetul Internaţional Paralimpic (CIP) că a „trădat conştiinţa şi valorile olimpice” prin restabilirea comitetelor naționale din Rusia și Belarus ca membri cu drepturi depline. Ucraina acuză Comitetul Paralimpic de „trădare” Ministrul Sportului, Matvii Bidnii, a avertizat că participarea Ucrainei la Jocurile Paralimpice de Iarnă de la Milano-Cortina 2026 ar putea fi pusă sub semnul întrebării. Citește și: Șefa Colegiului Medicilor, după decesele celor șase copii la un spital din Iași: „Sancțiunile de care am auzit ieri nu rezolvă problema de fond” „Facem apel la partenerii noştri europeni să nu permită ca steagul statului agresor să fluture în timp ce războiul continuă în Ucraina”, a declarat oficialul ucrainean. Un decret adoptat în iulie 2023 interzicea sportivilor ucraineni să concureze împotriva celor care reprezintă Rusia sau Belarus. Ulterior, textul a fost modificat pentru a permite participarea la competiții cu sportivi din aceste țări doar sub steag neutru, așa cum s-a întâmplat la Jocurile Olimpice și Paralimpice de la Paris 2024. Totuși, Ucraina a boicotat Campionatele Mondiale de Judo din iunie, după ce Belarus a fost autorizat să concureze sub propriul steag. CIP ridică suspendarea parțială a Rusiei și Belarusului La Adunarea Generală desfășurată la Seul, CIP a votat ridicarea suspendării parțiale impuse Rusiei și Belarusului după invazia din 2022. Această decizie permite reintegrarea comitetelor naționale și redeschide calea pentru participarea para-atleților ruși și belaruși la Jocurile Paralimpice de Iarnă din 2026 sub propriile steaguri. Votul a arătat o divizare între membri: 91 de voturi pentru și 77 împotrivă în cazul Rusiei, respectiv 103 pentru și 63 împotrivă în cazul Belarusului. Obstacole pentru sportivii ruși și belaruși Chiar dacă decizia CIP redă statutul deplin celor două comitete, participarea efectivă depinde de federațiile internaționale de sport. În prezent, FIS (schi alpin și schi fond para, snowboarding para), IBU (biatlon para) și WPIH (hochei para) mențin excluderea rușilor și belarușilor din procesul de calificare. Singura excepție este World Curling, unde cotele sunt atribuite țărilor și calificările au fost deja finalizate. De la excludere totală la neutralitate CIP a exclus Rusia și Belarus de la Jocurile Paralimpice de la Beijing 2022, la doar câteva zile după declanșarea invaziei Ucrainei. În 2023, suspendarea totală a fost relaxată, permițând sportivilor celor două țări să participe la Paris 2024 doar sub steag neutru. Decizia actuală a CIP vine la scurt timp după ce Comitetul Internațional Olimpic (CIO) a autorizat, de asemenea, prezența sportivilor ruși și belaruși la Milano-Cortina, tot sub condiții stricte de neutralitate.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră