luni 24 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

1977 articole
Politică

Ciolacu, dur cu Orban în 2022, împăciuitorist în 2024

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, era dur cu premierul Ungariei, Viktor Orban, în 2022, și a devenit împăciuitorist în 2024: “Putea să urce şi pe Himalaya să facă astfel de declaraţii, importantă e gravitatea declaraţiilor“, spunea liderul social-democrat în 2022. Discursul său s-a schimbat radical în 2024. Citește și: EXCLUSIV Adrian Curaj, „baronul” fondurilor din cercetare, în conflict grav de interese: câștigă sute de mii de lei din proiecte finanțate de UEFISCDI, instituția pe care o conduce Și în 2022, și în 2024, Orban, aflat în vizită la Băile Tușnad, a făcut același tip de afirmații, în care lăuda Rusia și îi ataca pe susținătorii Ucrainei. Viktor Orban la Tusnad Foto: Facebook Ciolacu, dur cu Orban în 2022, împăciuitorist în 2024 Însă reacțiile lui Ciolacu s-au schimbat, în doi ani. În 2022, el cerea o discuție în coaliție și afirma că așteaptă o reacție a liderului UDMR Kelemen Hunor. “O să avem o discuţie în cadrul coaliţiei. Declaraţia a fost jignitoare la toată lumea. Nu a fost o jignire adusă în special românilor. Mi-aş fi dorit să nu fie făcută pe teritoriul României, dar indiferent, putea să o facă şi pe Himalaya, efectele sunt aceleaşi, ale tale ca şi om politic”, a declarat Ciolacu în iulie 2022. În iulie 2024, a avut o reacție complet diferită. “Treaba dânsului. A spus ceva de România? Aţi vrut să îi interzic să vină pe teritoriul României. Acelaşi lucru mi se pare că l-a spus şi de la Bruxellesşi de la Budapesta. Nu e treaba mea“, a spus duminică premierul PSD. Viktor Orban, primit de Marcel Ciolacu Conducerea Rusiei este "hiper-raţională", în timp ce Occidentul devine tot mai "iraţional", iar centrul de putere al lumii se va muta în Asia, a declarat sâmbătă Viktor Orban, care crede totodată că Ucraina nu va putea niciodată să-şi îndeplinească visul de a deveni membră a Uniunii Europene sau a NATO. Polonia a reacţionat duminică la discursul rostit de premierul maghiar Viktor Orban la Băile Tuşnad sugerându-i să iasă din Uniunea Europeană şi să facă o uniune cu Vladimir Putin şi cu alte state autoritare, dacă nu este mulţumit de deciziile UE şi NATO.

Ciolacu, dur cu Orban în 2022, împăciuitorist în 2024 Foto: Facebook
Sistem Patriot în Ucraina - Geoană, tăcere (sursa: Facebook/Mircea Geoana)
Politică

Sistem Patriot în Ucraina - Geoană, tăcere

Sistem Patriot în Ucraina - Geoană, tăcere. Mircea Geoană, implicat într-o precampanie prezidențială neoficială în România, nu a comentat pe subiectul transferului unei baterii Patriot românești în Ucraina. Sistem Patriot în Ucraina - Geoană, tăcere DeFapt.ro i-a solicitat lui Mircea Geoană o declarație pe acest subiect, atât direct, cât și prin intermediul staff-ului. Citește și: Geoană, declarație riscantă despre Ucraina: insinuează că România ar fi trebuit să blocheze exportul grânelor ucrainene. O astfel de decizie ar fi produs satisfacție la Moscova Joi, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis ca România să transfere un sistem de rachete Patriot Ucrainei. Mircea Geoană nu a comentat, însă, subiectul. La jumătatea lunii mai, actualul secretar general adjunct al NATO a făcut declarații pe acest subiect la Digi24. "Decizia de a susţine sau a nu susţine Ucraina cu sisteme Patriot acuma este legată de faptul dacă un stat aliat (...) consideră că dislocarea unui astfel de echipament creează o vulnerabilitate pentru protecţia spaţiului propriu naţional. Este o conversaţie absolut raţională şi legitimă, dar în niciun caz faptul că România ar trimite (...) mai mult suport pentru Ucraina, am deveni o ţintă suplimentară pentru Rusia. Nu. Rusia foloseşte comunicarea agresivă ca o pârghie de influenţare a opiniei publice din ţările NATO", a spus Geoană.

Victorie a României cu Ucraina, probabil (sursa: Inquam Photos/Cornel Putan)
Eveniment

Victorie a României cu Ucraina, probabil

Victorie a României cu Ucraina, probabil. Naţionala de fotbal a României conduce Ucraina cu scorul de e-0 din minutul 55. Victorie a României cu Ucraina, probabil Era 1-0 la pauza meciului care are loc luni, pe Football Arena din Munchen, în Grupa E a Campionatului European de fotbal - EURO 2024, găzduit de Germania. Citește și: VIDEO Coldplay a postat un video despre București: Babasha apare în două rânduri, cu imagini din al doilea concert România a deschis scorul prin Nicolae Stanciu, cu un şut la vinclu de la 18 metri (în minutul 29), după o degajare greşită a portarului Andri Lunin şi o recuperare a lui Dennis Man. Stanciu a fost aproape de gol şi în min. 39, când a executat un corner cu efect la colţul lung, dar mingea a lovit bara. Golul al doilea a fost marcat de Răzvan Marin în minutul 53. În minutul 57, România a marcat și al treilea gol, prin Denis Drăguș.

Activele rusești înghețate aduc bani Ucrainei (sursa: X/G7 Italy)
Internațional

Activele rusești înghețate aduc bani Ucrainei

Activele rusești înghețate aduc bani Ucrainei. Liderii statelor din G7, reuniţi joi în Italia, au ajuns la un "acord politic" asupra folosirii veniturilor rezultate din activele ruseşti îngheţate ca garanţii pentru deblocarea unui împrumut de 50 de miliarde de dolari destinat Ucrainei, a anunţat un responsabil al preşedinţiei SUA. Activele rusești înghețate aduc bani Ucrainei "Avem un acord politic la cel mai înalt nivel (...) şi 50 de miliarde de dolari vor fi destinaţi Ucrainei", a spus responsabilul american, care a cerut AFP să rămână anonim. Citește și: ANALIZĂ Mircea Geoană, pe cale de a fi recuperat de PSD: ce îl apropie și ce îl desparte pe secretarul general adjunct al NATO de fostul său partid Acest credit de 50 de miliarde de dolari pentru Kiev va fi garantat astfel cu veniturile din dobânzile generate de cele circa 300 de miliarde de euro active ruseşti îngheţate în statele G7 (Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit şi SUA), venituri estimate la aproximativ trei miliarde de euro pe an. "Este vorba despre un împrumut solidar", dar principalul finanţator al acestuia va fi SUA, a mai spus acelaşi responsabil american. 300 de miliarde de euro ale Rusiei, blocate Statele UE au ajuns luna trecută la un acord ca veniturile rezultate din activele ruseşti îngheţate în urma sancţiunilor impuse Rusiei după invazia în Ucraina să fie folosite pentru finanţarea ajutorului militar oferit armatei ucrainene, decizie catalogată de Moscova drept "furt" şi "banditism", Rusia considerând că aceasta va conduce la zeci de ani de procese şi la subminarea reputaţiei UE de apărător de încredere al proprietăţii şi de loc sigur pentru investiţii. Statele blocului comunitar împreună cu cele din G7 au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de euro din rezervele sale valutare sau în aur. Din această sumă, UE a îngheţat active ale Băncii Centrale ruse în valoare de circa 200 de miliarde de euro. Cea mai mare parte a acestei sume, aproximativ 185 de miliarde de euro, este depozitată în Belgia sub forma de titluri de valoare şi sume cash, iar casa de compensare Euroclear se ocupă de gestionarea acestor active. Restul activelor ruseşti îngheţate în afara UE se află în special în SUA, Japonia, Regatul Unit şi Elveţia. Confiscarea activelor rusești, aproape imposibilă Statele occidentale ar dori confiscarea directă a activelor ruseşti îngheţate şi folosirea acestora atât pentru reconstrucţia Ucrainei, cât şi pentru achiziţia de arme şi muniţii destinate acesteia. Însă o asemenea măsură, cerută şi de Kiev, pare cel puţin deocamdată dificilă, existând numeroase obstacole de natură juridică, geopolitică şi financiară, cum ar fi de pildă riscul de a tulbura pieţele financiare internaţionale şi de slăbire a monedelor ţărilor occidentale, plus că Moscova a ameninţat cu represalii dacă va fi pusă în practică. De altfel, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a declarat joi, înaintea anunţului oficialului american citat mai sus, că încercările Occidentului de a-şi însuşi veniturile rezultate din activele ruseşti îngheţate sunt ilegale şi vor conduce la un răspuns dureros din partea Moscovei.

Arme nucleare rusești, aproape de România (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Arme nucleare rusești, aproape de România

Arme nucleare rusești, aproape de România. Armata rusă a anunţat marţi că a început în apropiere de Ucraina exerciţii militare privind utilizarea armelor nucleare tactice, exerciţii ordonate la începutul lunii mai de preşedintele Vladimir Putin, dând asigurări că este vorba despre un răspuns la "ameninţările" occidentale. Arme nucleare rusești, aproape de România "Prima etapă a exerciţiilor (...) privind pregătirea şi utilizarea armelor nucleare nestrategice a început", a anunţat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat, precizând că aceste manevre se desfăşoară în Districtul Militar de Sud, la graniţa cu Ucraina, şi care include şi părţi ale teritoriului ucrainean pe care Rusia le controlează în prezent. Citește și: Împrumuturile statului au explodat: guvernul Ciolacu s-a îndatorat în patru luni din 2024 cât în șapte luni din 2022. Suma-record: 89,5 miliarde de lei Ministerul rus de Externe a menţionat declaraţii ale preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a prezentat posibilitatea trimiterii de trupe europene pentru a lupta împotriva Rusiei în Ucraina, şi afirmaţii ale ministrului britanic de Externe David Cameron, care a spus că Ucraina are dreptul de a folosi armele furnizate de Londra pentru a lovi ţinte de pe teritoriul Rusiei. Analiştii pe probleme de securitate afirmă că exerciţiul este conceput ca un semnal de avertizare lansat de Putin pentru a descuraja Occidentul să se implice mai mult în războiul din Ucraina, unde a furnizat arme şi informaţii Kievului, dar s-a abţinut de la a trimite trupe. Belarus participă la exercițiu Ministerul rus al Apărării a declarat că în prima etapă a exerciţiului vor fi folosite rachete Iskander şi Kinzhal. Exerciţiile militare au loc pentru a testa dacă unităţile şi echipamentele sunt pregătite pentru "utilizarea în luptă a armelor nucleare nestrategice pentru a răspunde şi a asigura necondiţionat integritatea teritorială şi suveranitatea statului rus ca răspuns la declaraţiile provocatoare şi ameninţările unor oficiali occidentali împotriva Federaţiei Ruse", a mai spus ministerul. Belarus, unde Rusia a anunţat anul trecut că desfăşoară arme nucleare tactice, va participa de asemenea la exerciţii, au anunţat cele două ţări.

Guo Jinnan (dreapta) și rezervistul "Doi și-un sfert" Mihail Vornicov, arme chinezești sancționate, în Ucraina (sursa: defapt.ro)
Investigații

Vornicov, arme chinezești sancționate, în Ucraina

Doi afaceriști români au încercat să vândă echipamente militare de protecție și muniție chinezească mai multor state aflate în prag de război: Vornicov, arme chinezești sancționate, în Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Spionul care a livrat chinezării antiglonț Jandarmeriei și Poliției a exportat ilegal în R. Moldova echipamente identice pentru forțe de ordine. Dosar penal la Chișinău Inclusiv Iranului, prin intermediul Ambasadei Teheranului la București. Și mai grav, o parte din muniție era produsă de fabrica de armament Norinco, aflată pe lista neagră de sancțiuni a Statelor Unite ale Americii. Primul afacerist este Mihail Vornicov, un colonel pensionat de la serviciul secret de informații al Ministerului de Interne. Celălalt este Adrian Narcis Mitroi, partenerul de afaceri și fost angajat al colonelului. DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că Mihail Vornicov a vândut prin intermediul firmei sale echipamente militare chinezești Jandarmeriei și Poliției Române de aproape 20 de milioane de lei, dar și Carabinierilor din Moldova. Piesa de bază: chinezoaica Guo Jinnan Colonelul Mihail Vornicov, la scurt timp după ce s-a pensionat de la Direcția Generală de Protecție Internă ("Doi și-un sfert"), serviciul secret de informații al Ministerului Afacerilor Interne, a intrat în afaceri cu echipamente militare. Citește și: EXCLUSIV Veste și căști antiglonț din China pentru jandarmi și polițiști, importate de firma unui fost ofițer de la „Doi și-un sfert” cu sprijinul financiar al lui Nicolae Dumitru „Niro” Vornicov s-a asociat cu chinezoaica Guo Jinnan, președinta Asociației Femeilor de Afaceri Chineze din România, în firma românească International Consultants Business Company (ICBC). Adrian Narcis Mitroi a fost angajat de către firma Mil – Tex Industry, o altă societate controlată de colonelul Vornicov, dar presta și pentru ICBC. Mitroi se laudă că a făcut la vârsta de 18 ani un stagiul militar la „Navy Seal”, celebrii pușcași marini din SUA. Aventura colonelului Vornicov și a subalternului său Adrian Narcis Mitroi pe piața dealer-ilor de arme a început la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina. Atunci, au încercat să vândă echipamente de protecție și muniție chinezească Forțelor Armate ale Ucrainei. Vornicov, arme chinezești sancționate, în Ucraina Muniția pe care voiau să o vândă cei doi era produsă de fabrica de armament și muniție Norinco, una dintre cele mai mari companii de profil din China. Numele acestei companii se află pe lista de sancțiuni a Statelor Unite ale Americii. Citește și: EXCLUSIV Jandarmeria cumpără veste, căști și scuturi antiglonț de la o firmă deținută de un fost polițist și de o chinezoaică cu conexiuni în Dragonul Roșu Mihail Vornicov a declarat pentru DeFapt.ro că "armata ucraineană voia să cumpere muniția pentru ei". Dar, în urma unor discuții pe care Vornicov le-ar fi avut cu Departamentul pentru Controlul Exporturilor – ANCEX, din subordinea Ministerului Afacerilor Externe, a renunțat la afacere. "ANCEX a spus că firma Norinco este pe lista interzisă. Cu Ucraina s-a terminat atunci", a spus colonelul Vornicov. Asociatul său, Adrian Narcis Mitroi, a spus că vânzarea de arme către armata Ucrainei nu s-a realizat pentru că "ucrainenii voiau să livrăm marfa și după aia să plătească. Chinezul nu a vrut să livreze marfa până nu încasa banii. Atunci nu s-a mai livrat". Oferta pentru Iran, pasată între Vornicov și Mitroi Un catalog al firmei ICBC care conținea mai multe produse militare disponibile spre vânzare a ajuns și la Ambasada Iranului din București. Mihail Vornicov susține că oferta a fost prezentată de asociatul său, dar fără ca acesta să se fi consultat cu el în legătură cu posibila vânzare a produselor militare către Iran. Întrebat de către DeFapt.ro ce conținea oferta prezentată Ambasadei Iranului, Adrian Narcis Mitroi a declarat că era un catalog cu toate echipamentele militare, plus muniția produsă de fabrica de armament XinXing Jihua. Mai mult, a adăugat că demersul a fost făcut la cererea lui Vornicov. "Am fost să le dau un catalog de la ICBC care cuprindea toate produsele din China. Erau echipamente militare. Muniția era separat. De la Xinxing. Doamna Guo are legătură cu Xinxing în China. Este a doua sau a treia fabrică ca mărime din China. Produce echipament militar, muniție, tot ce ține de industria asta. Le-am prezentat catalogul domnului Vornicov. Sunt ferm convins că cei de la SRI m-au înregistrat, dar dacă domnul Vornicov mi-a cerut, m-am dus", a declarat Adrian Mitroi. Proiectul armelor pentru Zambia Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că pensionarul "Doi și-un sfert" Mihai Vornicov a înercat să vândă muniție chinezească și în Zambia, o țară de pe continentul african penetrată de corupția chinezească. La finalul anului trecut, un videoclip postat pe rețele sociale arăta cum primește ministrul zambian de Externe grămezi de bani de la un afacerist chinez. Ulterior, ministrul Stanley Kakubo a demisionat. Colonelul (r) Vornicov voia să vândă în Zambia nu mai puțin de șase milioane de cartușe de diferite tipuri, cu termen de livrare între trei și șase luni. Dar și 30.000 de obuziere calibru 105 mm, 15.000 de grenade pentru lansatoare, 15.000 de proiectile, plus 45.000 de rachete de semnalizare. "Zornăie banii în pungă" Valoarea contractului era de aproape 30 de milioane de dolari, în cazul în care afacerea ar fi fost dusă la bun sfârșit. Într-o schimb de mesaje (la care DeFapt.ro a avut acces) cu Adrian Mitroi despre contractul cu Zambia, , Mihail Vornicov se arăta foarte optimist. "Zornăie banii în pungă, ne apucăm de treabă. Și vreau să îi joc și pe chinezi. Le iau și lor banii. Ei au dat prețul de 23 de milioane, eu le-am dat negrilor 30 de milioane, așa că le iau banii chinezilor, iar negrilor 5% consultanță", scria Vornicov. Optimismul a fost de scurtă durată întrucât contractorii din Zambia nu au mai semnat contractul, în cele din urmă.

Patriot românești în Ucraina, strategie bună (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Patriot românești în Ucraina, strategie bună

Sistemele antiaeriene ucrainene sunt parțial distruse iar sisteme Patriot românești în Ucraina, strategie bună. Patriot românești în Ucraina, strategie bună Armata rusă atacă masiv, folosind rachete balistice tactice și din ce în ce mai mult bombe ghidate. Citește și: Un judecător din CSM își compară salariul cu cel al unui taximetrist sau frizer. El avea circa 15.000 lei/lună și dăduse statul în judecată pentru salarii mai mari Aceastea pot fi combătute doar prin sisteme de rachete de apărare aeriană, precum sistemele Patriot sau S-300 de producție rusă. Însă pentru S-300 ucrainenii și-au epuizat aproape toate stocurile de rachete, iar posibilitățile de livrare a unora noi sunt foarte limitate. Kievul a cerut ajutor aliaților occidentali: are nevoie de încă șapte sisteme Patriot. În UE, există șapte state care au aceste sisteme. Dintre acestea, două țări sunt considerate vulnerabile, două sunt reticente la transfer, și două au refuzat categoric. O singură țară a promis că va trimite sistemul. România încă negociază această posibilitate. Ce sunt și cât costă sistemele Patriot Patriot (Phased Array Tracking Radar for Intercept on Target) este un sistem de apărare aeriană cu rază lungă, care funcționează la orice altitudine, indiferent de condițiile meteorologice, pentru a contracara rachete balistice tactice, rachete de croazieră și aeronave avansate. Patriot este un sistem mobil de rachete ghidate, care include un radar puternic, cu o rază de acțiune de peste 150 km, o stație de control, un generator de energie, stații de lansare și vehicule de suport. Sistemul poate ochi ținte până la o înălțime de aproximativ 20 de kilometri și o distanță de maximum 160 de kilometri. Fiecare baterie constă dintr-un sistem de lansare montat pe camion cu opt lansatoare care pot ține până la patru interceptoare de rachete fiecare. În funcție de tipul de interceptor utilizat, sistemul are diferite capacități. De exemplu, interceptorul PAC-2 folosește un focos cu fragmentare în explozie, în timp ce noua rachetă PAC-3 folosește o tehnologie mai avansată de hit-to-kill. O rachetă PAC-2 costă aproximativ două milioane de euro, iar una PAC-3, aproximativ patru milioane de euro. Un sistem Patriot costă peste un miliard de euro: 400 de milioane de euro pentru sistem și 690 de milioane de euro pentru rachetele dintr-o baterie. Construirea unui asemenea sistem durează aproximativ doi ani. Care sunt statele UE cu sisteme Patriot operaționale În prezent, există șapte state membre UE care dețin sisteme Patriot operaționale: Germania, Grecia, Olanda, Polonia, România, Spania și Suedia. După ce SUA au aprobat pachetul de ajutor militar de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina, a avut loc o întrevedere între miniștrii de eExterne și de Apărare ai UE cu omologii lor ucraineni. În prezent, Kievul are trei sisteme Patriot operaționale (furnizate de SUA și Germania). Sunt insuficiente: Zelenski a cerut cel puțin încă șapte asemenea sisteme. Potrivit lui Jens Stoltenberg, NATO "a evidențiat capacitățile existente în întreaga alianță, există sisteme care pot fi puse la dispoziție Ucrainei". Germania a livrat deja două Patriot, urmează încă unul Germania are în prezent zece sisteme Patriot, multe dintre ele fiind rezervate misiunilor NATO. Până acum, Germania a livrat Ucrainei două sisteme Patriot, iar în aprilie a anunțat că va mai trimite încă unul. De altfel, ministrul Apărării, Boris Pistorius, vrea să procure încă patru noi sisteme Patriot. Pistorius a argumentat că astfel va putea promova transferul mai multor sisteme de apărare aeriană pentru Ucraina. Olanda și Suedia preferă să dea bani, nu Patriot Olanda are patru sisteme Patriot, dintre care trei, operaționalizate. În ceea ce privește transferul către Ucraina, ministrul olandez de Externe, Hanke Bruins Slot, a declarat că Țările de Jos "caută posibilități în acest moment". Dar că, deocamdată, poate oferi doar sprijin financiar Ucrainei, pentru consolidarea apărării antiaeriene și pentru achiziția dronelor. Slot a sugerat că ar putea sprijini financiar Ucraina pentru cumpărarea unui sistem Patriot. Suedia are patru sisteme Patriot. Ministrul suedez al Apărării, Pal Jonson, a declarat că, deși țara sa nu exclude posibilitatea de a transfera elemente ale sistemului Patriot în Ucraina, Suedia se concentrează în prezent pe asistența financiară pentru Ucraina și pe furnizarea altor tipuri de arme, inclusiv sistemele antiaeriene portabile RBS 70. Polonia are doar două sisteme, nu transferă nici unul în Ucraina Polonia și România se confruntă cu cele mai puține presiuni diplomatice pentru a furniza Ucrainei sisteme Patriot. Atât România, cât și Polonia sunt considerate țări aflate "într-o situație mai vulnerabilă, având granița cu Ucraina". Polonia deține două sisteme Patriot. A refuzat să transfere elementele sistemului Patriot în Ucraina, din mai multe motive. În primul rând, cele două sisteme pe care le are din 2023 nu au atins încă pregătirea operațională deplină. Transferul lor ar încetini procesul de pregătire a echipajelor și de implementare a sistemelor în armata poloneză. Polonia este țara cea mai expusă unei potențiale agresiuni, după Ucraina. Sistemele pe care le are sunt prea puține pentru a asigura un nivel minim de securitate națională. Minimul este de opt sisteme Patriot. Însă Polonia oferă Ucrainei un sprijin militar și non-militar imens. Printre acestea, și sisteme mai vechi de apărare aeriană la sol. România, deschisă la negocieri România are patru sisteme, dintre care unul - operaționalizat, încă unul - aproape operaționalizat și încă două - în curs de operaționalizare. În timpul vizitei în SUA, președintele României, Klaus Iohannis, a declarat că e deschis la continuarea discuţiilor cu privire la transferul bateriilor Patriot din România. Însă a precizat că decizie poate fi luată doar de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). De asemenea, Iohannis a sugerat că Armata Română ar trebui să negocieze: "Să vedem ce putem da și ce putem primi în schimb". Bucureștiul ar putea primi alte sisteme de rachete și misiuni de poliție aeriană Potrivit unui interviu cu generalul de brigadă Mircea Mîndrescu, România ar putea primi un fel de "pachet compensatoriu", realizat de SUA în cooperare cu celelalte state aliate. În măsura în care vor fi disponibile, în România ar putea fi transferate sistemele norvegiano-americane antiaeriene cu rază medie NASAMS sau sisteme similare cu Patriot, precum sistemul german IRIS-T sau sistemele franco-germane SAMP/T. De asemenea, SUA ar putea transfera temporar în România și un sistem THAAD, care ar echivala sistemul Patriot la altitudini mai mari. Aliații ar mai putea aduce mai multe avioane de luptă F-16, Rafale sau Eurofighter pe teritoriul României, care să fie integrate în sistemul antiaerian și să consolideze capacitățile pentru misiunile de Poliție Aeriană Întărită. "O combinație între THAAD, capabil să intercepteze armament balistic, și aeronavele care pot intercepta drone și rachete de croazieră ar putea compensa capabilitatea integrată care este Patriot", a afirmat generalul Mîndrescu. Spania trimite doar rachete, nu un sistem complet Singurele țări UE care au sisteme Patriot și care le-ar putea oferi Ucrainei, dar au refuzat, sunt Spania și Grecia. La ultimul summit de la Bruxelles, lideri ai UE le-au cerut personal premierilor spaniol și grec, Pedro Sanchez și Kyriakos Mitsotakis, să transfere o parte din echipamentul lor de apărare aeriană în Ucraina. Oficialii europeni au susținut că nevoile Atenei și Madridului nu sunt la fel de mari ca cele ale Kyivului și că nu se confruntă cu nici o amenințare imediată la adresa securității lor. Spania are trei sisteme Patriot. Însă guvernul spaniol a declarat că nu va transfera nici unul dintre sisteme în Ucraina. În schimb, Spania va trimite un set de rachete interceptoare antiaeriene Patriot cu rază lungă de acțiune. Ministrul Apărării din Spania, Margarita Robles, a declarat că ajutorul va mai include și muniție de diferite tipuri, mitraliere ușoare și grele, vehicule logistice protejate, vehicule blindate de infanterie, arme antitanc, obuziere de artilerie de câmp, medicamente spitalicești și truse individuale de prim ajutor de luptă. Grecia păstrează Patriot pentru un eventual conflict cu Turcia În ceea ce privește Grecia, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat că Atena refuză să trimită orice fel de sistem de apărare aeriană în Ucraina, fie Patriot, fie S-300. Astfel, Grecia a respins categoric presiunile din partea aliaților europeni pentru a ajuta Ucraina, argumentând că Atena are nevoie de aceste sisteme pentru nevoile interne Mitsotakis a invocat preocupările de securitate ale Greciei cu Turcia. "Grecia nu va trimite nici S-300, nici Patriot în Ucraina", a declarat acesta. În comparație cu PIB-ul fiecărei țări membre ale UE, Grecia se află pe locul 20, iar Spania pe locul 26 în clasamentul țărilor care susțin Ucraina.

"Lupte crâncene" în Harkov, anunță Zelenski (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

"Lupte crâncene" în Harkov, anunță Zelenski

"Lupte crâncene" în Harkov, anunță Zelenski: preşedintele ucrainean a afimat duminică seară că "lupte crâncene" sunt în desfăşurare pe anumite porţiuni de frontieră în provincia nord-estică Harkov, de unde mii de persoane au fost evacuate în urma unor acţiuni ofensive pe care armata rusă le-a lansat începând de vineri în această provincie ucraineană. "Lupte crâncene" în Harkov, anunță Zelenski "Bătălii defensive şi lupte crâncene continuă pe o mare parte din frontiera noastră", a spus Zelenski în mesajul său, pe care-l difuzează în fiecare seară. Citește și: Geoană, declarație riscantă despre Ucraina: insinuează că România ar fi trebuit să blocheze exportul grânelor ucrainene. O astfel de decizie ar fi produs satisfacție la Moscova "Ideea din spatele atacurilor în regiunea Harkov este de a dispersa forţele noastre şi de a diminua moralul armatei ucrainene", a completat preşedintele ucrainean. El a vorbit de asemenea despre lupte grele pe mai multe sectoare ale frontului în provincia estică Doneţk. Ministerul rus al Apărării a revendicat duminică mai devreme ocuparea a încă patru sate în provincia Harkov, după alte cinci sate ocupate cu o zi în urmă în aceeaşi provincie. O unitate a forţelor speciale din Garda Naţională ucraineană a anunţat sâmbătă seară că trupele ucrainene au fost nevoite să abandoneze unele poziţii în regiunea Harkov, de unde aproximativ 4.000 de civili au fost evacuaţi. ISW: Rusia, "operaţiuni ofensive limitate" Comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a recunoscut că situaţia trupelor sale în Harkov este "dificilă" şi că trupele ruse au obţinut "succese parţiale" în anumite zone, adăugând însă că inamicul nu a reuşit să străpungă frontul în ceea ce Kievul a descris drept o mare ofensivă rusească. Institutul pentru Studiul Războiului din SUA (ISW) estimează în acest timp că trupele ruse desfăşoară doar "operaţiuni ofensive limitate" de-a lungul graniţei Rusiei cu provincia Harkov, dar "continuă să obţină câştiguri tactice semnificative în zone probabil mai puţin apărate" de armata ucraineană, confruntată cu un deficit de efective şi muniţii. Nici Rusia nu a confirmat lansarea unei mari ofensive pe frontul din Harkov, menţionând doar desfăşurarea unor "acţiuni ofensive" în acea direcţie, în timp ce bloggerii militari ruşi analizează pe reţelele de socializare intensificarea atacurilor armatei ruse şi posibilele obiective ale operaţiunilor acesteia.

Generalul Zalujnîi, ambasador în Regatul Unit (sursa: Zuma)
Internațional

Generalul Zalujnîi, ambasador în Regatul Unit

Generalul Zalujnîi, ambasador în Regatul Unit. Fostul comandant-şef al armatei ucrainene Valeri Zalujnîi, fostul foarte popular comandant-şef al armatei ucrainene care a fost înlocuit în februarie, a fost numit oficial joi ambasador al Ucrainei în Regatul Unit, aliat cheie al Kievului în războiul său împotriva Rusiei, a anunţat preşedinţia ucraineană. Generalul Zalujnîi, ambasador în Regatul Unit Preşedintele Volodimir Zelenski a semnat joi un decret prin care îl numeşte pe Zalujnîi în funcţia de ambasador, potrivit acestui document. Citește și: Românul cu cele mai mari șanse la Nobel în viitor – Albert-László Barabási, născut în Harghita. Barabási, care e și cetățean maghiar, a fost ales membru al Academiei de Științe a SUA Printr-un alt decret, Zelenski l-a revocat pe generalul Zalujnîi din serviciul militar din cauza "stării sale de sănătate". Valeri Zalujnîi, în vârstă de 50 de ani, a fost numit comandant-şef al armatei ucrainene în iulie 2021 şi a condus rezistenţa în faţa invaziei ruse. Dar, după eşecul contraofensivei ucrainene din vara anului trecut, relaţiile sale cu preşedintele Zelenski s-au degradat, cei doi având viziuni diferite asupra strategiei de urmat în continuare pe front în timp ce trupele ruse au revenit în ofensivă şi câştigă teren, iar armata ucraineană confruntată cu o criză de trupe şi muniţii face greu faţă atacurilor. Articolul care a declanșat ruptura Declanşatorul divergenţelor dintre Zelenski şi Zalujnîi a fost un articol pe care generalul ucrainean l-a publicat în noiembrie anul trecut şi în care a avertizat că războiul cu Rusia a ajuns într-un impas, în stadiul unui conflict de uzură, prin urmare Ucraina are nevoie de noi arme superioare tehnologic celor ruseşti şi de noi efective de soldaţi pentru a putea să avanseze. Pe 8 februarie a.c., Zelenski l-a demis pe Zalujnîi din funcţia de comandant-şef al armatei ucrainene, afirmând însă că ar dori ca generalul să rămână în echipa sa. Generalul Oleksandr Sîrski, până atunci comandantul forţelor terestre, a fost numit de Zelenski să preia postul lui Zalujnîi.

Putin ucide ucraineni și de Înviere (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin ucide ucraineni și de Înviere

Putin ucide ucraineni și de Înviere. Preşedintele rus Vladimir Putin şi zeci de credincioşi din Moscova au participat sâmbătă seara la slujba de Înviere, oficiată de capul Bisericii Ortodoxe din Rusia, patriarhul Kirill, un susţinător fervent al liderului rus şi al războiului său în Ucraina. Președintele rus, mulțumiri pentru Kirill Putin, într-un costum de culoare închisă, cămaşă albă şi cravată roşu închis, a fost filmat în principala biserică din capitala rusă - Catedrala Hristos Mântuitorul - alături de primarul Moscovei, Serghei Sobianin, fiecare ţinând în mână o candelă roşie aprinsă, după cum se vede într-o înregistrare video de la slujbă. Citește și: VIDEO Părintele Calistrat de la Mănăstirea Vlădiceni, după ce Ciolacu a cerut să nu mai fie jignit că ar fi moldovean: „Mârlan fără educație” Liderul rus şi-a făcut cruce de mai multe ori în timpul slujbei, care a început sâmbătă seara târziu şi a durat până la primele ore ale zilei de duminică. Când patriarhul Kirill a anunţat "Hristos a înviat!", Putin s-a alăturat celorlalţi credincioşi care au răspuns: "Adevărat a înviat!". Putin nu a menţionat explicit războiul, pe care Kremlinul îl numeşte "operaţiune militară specială", în mesajul său de Paşti. Într-un discurs public adresat patriahului Kirill, capul Bisericii ortodoxe ruse, Putin i-a mulţumit pentru "cooperarea fructuoasă în perioada dificilă actuală, în timp ce este important pentru noi să ne unim eforturile în vederea dezvoltării constante şi a întăririi patriei". Patriarhul rus, suporter înfocat al războiului Capul bisericii ruse a sprijinit cu tărie războiul din Ucraina, intrat deja în al treilea an. Zeci de mii de oameni au fost ucişi şi milioane de oameni au trebuit să-şi abandoneze casele de când Putin a ordonat invadarea ţării vecine în februarie 2022. În cadrul slujbei de Înviere, patriarhul rus s-a rugat pentru protejarea "graniţelor sfinte" ale Rusiei, exprimându-şi speranţa că Dumnezeu va opri "luptele interne" între Rusia şi Ucraina, a relatat agenţia de presă de stat TASS. Creştinii ortodocşi, inclusiv Biserica Ortodoxă Rusă, respectă calendarul iulian şi sărbătoresc Paştele în acest weekend, în timp ce majoritatea bisericilor occidentale a celebrat marea sărbătoare pe 31 martie, după calendarul gregorian. Unde merge Putin la slujbe Putin participă întotdeauna la slujbe în timpul marilor sărbători bisericeşti. De Crăciun, el participă de obicei la slujbe în biserici mai mici din afara Moscovei. De Paşte, el merge în mod tradiţional la Catedrala Hristos Mântuitorul, care a fost reconstruită în perioada post-sovietică şi care a devenit un simbol al relaţiei simbiotice a statului cu Biserica Ortodoxă. Biserica rusă, condusă de patriarhul Kirill, a luat măsuri drastice împotriva disidenţei interne, un preot a fost exclus pentru că a refuzat să se roage ca Dumnezeu să ghideze Rusia spre victoria asupra Ucrainei, iar un alt preot a fost suspendat pentru că a oficiat slujba de pomenire la mormântul lui Aleksei Navalnîi, liderul opoziţiei care a murit într-o colonie penitenciară din regiunea arctică în februarie. Putin ucide ucraineni și de Înviere Un tir cu rachete ruseşti asupra regiunii Doneţk, în estul Ucrainei, a ucis două persoane, în timp ce un atac cu drone asupra oraşului Harkov, în nord-estul ţării, a făcut cel puţin şase răniţi, au indicat duminică responsabili locali. Ultimele atacuri au avut loc în timp ce creştinii ortodocşi din Ucraina şi din Rusia celebrau sărbătoarea Învierii. "La Pokrovsk, tiruri cu rachete au ucis două persoane şi au avariat o casă", a declarat Vadim Filaşkin, guvernatorul ucrainean al regiunii Doneţk (est) într-un mesaj pe Telegram. Localitatea Pokrovsk se află la circa 60 km nord-vest de oraşul Doneţk, centrul administrativ al regiunii cu acelaşi nume ocupată de Rusia şi pe care Moscova pretinde că ar fi anexat-o. Forţele aeriene ucrainene au declarat că ruşii au lansat 24 de drone iraniene Shahed asupra teritoriului Ucrainei în timpul nopţii de sâmbătă spre duminică şi că 23 dintre ele au fost doborâte. "O casă şi dependinţele sale au ars în urma acestor atacuri. Şase persoane au fost rănite, între care o fetiţă născută în 2015", a declarat guvernatorul Harkovului, Oleg Sinegubov, pe Telegram. Zelenski, în cămașă tradițională Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a publicat un mesaj video duminică de la Catedrala Sf. Sofia din Kiev, situată în centrul capitalei. Înlocuindu-şi îmbrăcămintea militară obişnuită printr-o cămaşă tradiţională ucraineană, el a spus că Dumnezeu este un "aliat" al Ucrainei. "Cu un astfel de aliat, viaţa va învinge definitiv moartea", a declarat Zelenski. În cadrul catedralei, o expoziţie prezintă icoane religioase pictate pe lăzi de muniţie.

Imagini apocaliptice ale pădurii Serebrianski după luptele dintre ruși și ucraineni Foto: Captură video
Eveniment

Imagini apocaliptice pădurii Serebrianski după luptele ruși ucraineni

Imagini apocaliptice ale pădurii Serebrianski după luptele dintre ruși și ucraineni: pe rețelele sociale a devenit virală o filmare care arată copacii complet distruși și tranșee abandonate, în care încă se află cadavre. Citește și: Nicuşor Dan, tricou cu mesajul ”Ştim toţi!”, ca replică la tricoul prezentat de Cristian Popescu Piedone cu mesajul ”Şi eu sunt interlop” Pădurea Serebrianski înainte de lupte Foto: X/Twitter Imagini apocaliptice ale pădurii Serebrianski după luptele dintre ruși și ucraineni „Aceasta nu este o înregistrare dintr-un film post-apocaliptic. Așa arată acum pădurea Serebryansky din estul Ucrainei Pământ supraexcavat, cicatrizat de bombardamentele rusești, cadavre și copaci din care nu a mai rămas decât numele”, scrie Nexta TV. „Un Verdun ucrainean, o post-apocalipsă modernă. Pământul din pădurea Serebryansky din regiunea Luhansk, mutilat până la nerecunoaștere de artileria ocupanților ruși”, arată Ukraine News. Camera Reprezentanţilor din SUA a votat, sâmbătă, un pachet de ajutor cheie în valoare de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina. Preşedintele american Joe Biden afirmă că adoptarea de către Camera Reprezentanţilor a proiectelor de lege privind ajutorul pentru Ucraina, Israel şi regiunea Indo-Pacific transmite un "mesaj clar" despre leadership-ul american în lume, relatează CNN. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dimitri Peskov a criticat pachetul de ajutor pentru Ucraina aprobat sâmbătă de Camera Reprezentanţilor din SUA, afirmând că ”va ruina şi mai mult Ucraina”. La rândul său, purtătoarea de cuvânt a MAE rus Maria Zaharova a calificat ajutorul american drept ” sprijin direct pentru activităţi teroriste”.

SUA au deblocat ajutorul pentru Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

SUA au deblocat ajutorul pentru Ucraina

SUA au deblocat ajutorul pentru Ucraina. După lungi şi dificile negocieri, Camera Reprezentanţilor din SUA a adoptat sâmbătă un uriaş plan de ajutor pentru Ucraina, Israel şi Taiwan, susţinut de aleşi ai ambelor partide. SUA au deblocat ajutorul pentru Ucraina Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a salutat imediat o asistenţă militară şi economică care "va salva mii de vieţi", în timp ce liderul american, Joe Biden, şi-a exprimat satisfacţia după adoptarea unui pachet de "ajutor crucial" pentru Ucraina şi Israel, la "întâlnirea cu istoria". Citește și: Nicuşor Dan, tricou cu mesajul ”Ştim toţi!”, ca replică la tricoul prezentat de Cristian Popescu Piedone cu mesajul ”Şi eu sunt interlop” Rusia, în schimb, a susţinut că acest ajutor "va ucide şi mai mulţi ucraineni din cauza regimului de la Kiev". Parlamentarii au votat în ritm rapid acest uriaş pachet financiar de 95 de miliarde de dolari, cerut de luni de zile de preşedintele Biden. Textul asupra Ucrainei prevede 61 de miliarde pentru a veni în ajutorul Kievului împotriva Rusiei; cel privind Israelul include câteva miliarde de dolari pentru a întări în special scutul antirachetă israelian, numit "Iron Dome" ("Domul de Fier"). Marți, vot în Senatul dominat de democrați În sala de şedinţe, unii parlamentari au fluturat steaguri ucrainene în huiduielile aleşilor trumpişti. Textele ar urma să fie examinate rapid de Senat, unde un prim vot ar putea avea loc chiar marţi, a indicat liderul democraţilor din Senat, Chuck Schumer. Acesta este rezultatul lunilor de negocieri aspre, vizitelor preşedintelui ucrainean la Washington şi presiunilor din partea aliaţilor din întreaga lume. În centrul tuturor tensiunilor: finanţarea războiului din Ucraina. "Sper să nu fie prea târziu pentru Ucraina" Statele Unite sunt principalul susţinător militar al Kievului, dar Congresul nu a mai adoptat un pachet important pentru aliatul său de aproape un an şi jumătate, în principal din cauza certurilor partizane. Democratul Joe Biden şi partidul său în Congres sunt foarte favorabili noilor ajutoare pentru Ucraina, aflată în război cu Rusia. Dar republicanii, conduşi de Donald Trump, sunt din ce în ce mai reticenţi în a finanţa un conflict care trenează. Uniunea Europeană a salutat aprobarea ajutorului pentru Ucraina, apreciind că este "un mesaj clar pentru Kremlin". Mai circumspect, premierul polonez, Donald Tusk, un fervent apărător al Kievului, a mulţumit Statelor Unite, dar a subliniat întârzierea adoptării asistenţei. "Mai bine mai târziu decât prea târziu. Şi sper să nu fie prea târziu pentru Ucraina", a scris el pe reţeaua socială X. Biden poate confisca active rusești În plin an electoral, problema s-a transformat în Statele Unite într-un duel la distanţă între cei doi candidaţi la preşedinţie. După luni de tergiversări, şeful republican al Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, a ajuns să susţină pachetul financiar pentru Ucraina. "Pentru a spune sincer: prefer să trimit muniţii în Ucraina decât să-i trimit pe băieţii noştri la luptă", a pledat el, nu fără o vizibilă emoţie. Acest plan de ajutor - în principal asistenţă militară şi economică - de asemenea îl autorizează pe preşedintele Biden să confişte şi să vândă active ruseşti cu scopul de a putea fi utilizate pentru finanţarea reconstrucţiei Ucrainei. Bani și pentru Israel, și pentru Gaza Printre celelalte părţi ale uriaşului plan: 13 miliarde de dolari asistenţă militară pentru aliatul istoric al Statelor Unite, Israel, în războiul cu Hamas. Mai mult de nouă miliarde de dolari sunt, de asemenea, prevăzute pentru a "răspunde nevoii urgente de ajutor umanitar în Fâşia Gaza şi pentru alte populaţii vulnerabile din întreaga lume", potrivit unui rezumat al textului. Aşa cum a cerut Joe Biden, acest proiect de lege consacră opt miliarde de dolari pentru a face faţă Chinei pe plan militar şi a veni în ajutorul Taiwanului. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui american declarase vineri că fluxul de ajutor american către Ucraina se va relua "imediat" după adoptarea acestui text de către ambele camere ale Congresului. Dar această adoptare l-ar putea costa pe liderul republican Mike Johnson poziţia sa: o mână de aleşi conservatori, adversari înverşunaţi ai ajutorului pentru Ucraina, au promis că vor face totul pentru a-l demite pe "speaker" cu scopul de a-l pedepsi pentru sprijinul său.

Teheranul copiază modul de acțiune al Rusiei Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Teheranul copiază modul de acțiune al Rusiei

Iranul a lansat noaptea trecută peste 300 de drone împotriva Israelului și a reușit doar să rănească o fetiță de șapte ani și să avarieze ușor o bază militară. Potrivit presei din Israel, 99% din drone au fost doborâte. Citește și: Armata obligatorie nu poate fi evitată în România: „Trebuie să luăm în serios în calcul pregătirea pentru război. Este mai scump să nu-ți aperi țara decât să ți-o aperi” (Iulian Fota) Fata rănită, în vârstă de șapte ani, dintr-un oraș beduin de lângă Arad, a fost transportată la Spitalul Soroka din Beersheba, unde a fost declarată în stare gravă. Nu a fost rănită nici o altă persoană. Surreal footage of the Iranian attack over Jerusalem's Temple Mount/Haram al-Sharif pic.twitter.com/NuSvF25HLX— Emanuel (Mannie) Fabian (@manniefabian) April 13, 2024 Teheranul copiază modul de acțiune al Rusiei Institutul de Studii ale Războiului (ISW) apreciază într-o analiză că Teheranul copiază modul de acțiune al Rusiei în Ucraina, precum și al rebelilor Houthi. Foto: Kremlin.ru „Atacul iranian cu drone și rachete asupra Israelului arată că Iranul învață de la ruși și de la houthi să dezvolte atacuri din ce în ce mai periculoase și mai eficiente împotriva Israelului și a SUA. Combinația dintre drone și rachetele balistice și de croazieră lansate împotriva Israelului este menită să deruteze și să copleșească apărarea aeriană israeliană. Lansările unor atacuri simultane ale actorilor susținuți de Iran în Liban și Yemen fac parte din acest efort. Această abordare iraniană reflectă experimentarea de către Rusia a unor combinații de rachete balistice și de croazieră alături de drone iraniene pentru a lansa pachete de lovituri din ce în ce mai eficiente, capabile să penetreze sistemele antirachetă și de apărare aeriană americane și europene. Iranul a învățat, de asemenea, din atacurile Houthi care au vizat transportul maritim internațional în jurul Yemenului. Rebelii Houthi au folosit combinații de drone și rachete iraniene împotriva sistemelor de apărare antiaeriană și antirachetă ale SUA, permițând Iranului și Houthi să își testeze și să își îmbunătățească pachetele de atac. Utilizarea continuă a dronelor de concepție iraniană de către mai mulți inamici ai SUA și aprofundarea legăturilor dintre actorii care le utilizează vor ajuta Teheranul, Rusia, Coreea de Nord și China să își perfecționeze utilizarea acestor sisteme împotriva Statelor Unite și a aliaților și partenerilor acestora. SUA și aliații și partenerii săi se confruntă cu un grup tot mai interconectat de adversari care se ajută reciproc și învață unii de la alții”, scrie ISW, pe Twitter. NEW: The composition of the ongoing Iranian attack on Israel is similar to that of strikes that Russia has repeatedly conducted against Ukraine in efforts to determine the optimal package to penetrate Western-style air- and missile defenses. ?(1/8) pic.twitter.com/cYGYYY6SB4— Institute for the Study of War (@TheStudyofWar) April 14, 2024 Însă, în această dimineață, imaginile din Ierusalim arătau că viața revenise la normal în acest oraș.

Drona maritimă pe care autoritățile românești au plimbat-o prin portul Constanța avea o jumătate de tonă de explozibil la bord
Eveniment

Drona avea o jumătate de tonă de explozibil

Drona maritimă pe care autoritățile românești au plimbat-o și au ținut-o prin portul Constanța timp de aproape o zi avea o jumătate de tonă de explozibil la bord, arată site-ul Naval News, citat de jurnalistul Adelin Petrișor. Drona, detonată controlat în poligonul de la Capul Midia, a zguduit Constanța și i-a făcut pe locuitori să sune la 112. Citește și: Bolojan, atac surprinzător la Guvern: „Când se alocă bugetul de stat, alocarea este pe criteriul socialist”. Șeful CJ Bihor vorbește despre blocuri ANL goale și școli modernizate degeaba Drona avea o jumătate de tonă de explozibil “O misterioasă dronă maritimă a fost descoperită în Marea Neagră. Nava răsturnată combină o carcasă construită în SUA cu un focos rusesc din epoca sovietică. Cu o greutate de aproximativ 500 kg, focosul este de peste două ori mai mare decât cel al unei rachete Harpoon sau Neptune (...) Focosul provine de la o rachetă anti-navă P-20 Styx. Aceasta este o armă din epoca sovietică și, deși mai este încă în serviciu în Rusia, este în general considerată învechită. Totuși, are un focos foarte puternic, ceea ce reprezintă principalul său merit. Atât Rusia, cât și Ucraina au probabil acces ușor la acest tip de focos. Focosul este montat pe un cadru de lemn rudimentar în puntea din față a navei. Este un model 4G20, care este asociat cu variantele modelului de export P-20 ale rachetei Styx. Cântărește puțin sub 500 kg de explozibil TGAG-5, care este format din 60% TNT, 20% RDX, 15% pulbere de aluminiu și 5% ceară flegmatizantă. Pentru context, aceasta este de peste două ori mai mare decât focosul rachetelor anti-navă Harpoon. Este interesant faptul că Mișcarea Houthi a folosit, de asemenea, acest tip de focos pe unele dintre dronele sale maritime. Houthi au avut acces la aceste focoase din stocurile vechi ale marinei yemenite, astfel încât nu există nicio sugestie privind o legătură directă cu această nouă navă“, scrie Naval News. Jurnalistul Adelin Petrișor amintește că drona maritimă a stat aproape o zi în Portul Constanța. “Drona navală recuperată din apele noastre teritoriale putea lua vieți din cauza unei greșeli. Oamenii Agenției de Salvare pe Mare, care au descoperit și au tractat drona maritimă neidentificată, și-au riscat viețile. Nu și-au dat seama că nava reprezintă un pericol. Potrivit specialiștilor, aceștia ar fi trebuit să cheme geniștii Marinei militare. În schimb, au dus-o în portul Constanța. Vineri seară, geniștii au detonat drona periculoasă în poligonul Capu Midia. Explozia i-a alertat pe localnici. Unii chiar au sunat la 112 și au anunțat că au auzit bubuituri puternice“, a mai scris el. Drona navală recuperată din apele noastre teritoriale putea lua vieți din cauza unei greșeli. Oamenii Agenției de Salvare pe Mare, care au descoperit și au tractat drona maritimă neidentificată, și-au riscat viețile. Nu și-au dat seama că nava reprezintă un pericol. Potrivit… pic.twitter.com/EpOnTHPUrM— Adelin Petrișor (@Ade_linPetrisor) April 7, 2024 A cui era drona maritimă? Site-ul apreciază că drona este ucraineană, întrucât producătorul din Alabama, SUA, al acestui tip de bărci, a furnizat produse nespecificate către țara atacată de Rusia. Grafica: Naval News “Cu toate acestea, ar trebui să se ia în considerare în mod serios posibilitatea ca drona să fie rusească. Rusia a încercat să întrerupă sau să împiedice navele comerciale care navighează spre Ucraina, de la încheierea Inițiativei privind Marea Neagră în iulie anul trecut. Eforturile s-au concentrat pe atacarea infrastructurii portuare ucrainene, dar au fost folosite și mine lansate din aer. Acest lucru se datorează probabil faptului că utilizarea minele este mai ușor de negat decât utilizarea navelor de război sau a rachetelor. Cu toate acestea, minele nu au avut succes până acum, unele surse ucrainene sugerând că rușii nu mai pot acum să le lanseze. Prin urmare, Rusia ar putea fi tentată să folosească drone maritime pentru a lovi navele, restabilind astfel o blocadă de facto. Deși ar fi clar ce țară face acest lucru, folosirea dronelor maritime este ușor de negat. Probabil că propaganda rusă ar da vina pe Ucraina pentru a crea suficientă ambiguitate pentru a evita consecințele imediate“, mai arată Naval News.

Putin, lăsat în offside de Tadjikistan (sursa: TASS)
Internațional

Putin, lăsat în offside de Tadjikistan

Putin, lăsat în offside de Tadjikistan. Ministerul de Externe din Tadjikistan, fostă republică sovietică din Asia Centrală, a respins sâmbătă o declaraţie făcută de un înalt oficial rus din domeniul securităţii potrivit căreia ambasada Ucrainei de la Duşanbe, capitala tadjikă, ar fi recrutat mercenari pentru a lupta împotriva Rusiei în Ucraina. Putin, lăsat în offside de Tadjikistan "Subliniem că această afirmaţie a oficialului rus nu are nicio bază", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe tadjik, Şohin Samadi, citat de agenţiile de presă ruse. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev, un aliat de vârf al preşedintelui Vladimir Putin, a declarat miercuri, fără a oferi nicio dovadă, că "serviciile speciale ucrainene" s-ar afla în spatele atacului sângeros de la sala de concerte de lângă Moscova din 22 martie şi că ambasada Ucrainei de la Duşanbe ar fi recrutat combatanţi în Tadjikistan pentru a lupta împotriva Rusiei, după cum a relatat media de stat ruse. Ucraina a negat că ar avea vreo legătură cu atacul soldat cu cel puţin 144 de morţi, iar SUA au declarat că militanţii grupării jihadiste Statului Islamic sunt singurii responsabili de atentatul de la sala de concerte de lângă Moscova.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră