vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2289 articole
Internațional

Renault va produce drone în Ucraina. Inginerii ucraineni, mai buni decât francezii, spune compania

Renault va produce drone în Ucraina. Grupul auto francez Renault se pregătește să deschidă linii de producție de drone în Ucraina, potrivit informațiilor confirmate de franceinfo duminică, 8 iunie. Renault va produce drone în Ucraina Informația vine la scurt timp după declarația ministrului francez al Apărării, Sébastien Lecornu, care anunțase vineri seară că „o mare companie producătoare de automobile franceze” va fabrica drone în Ucraina, fără a numi însă direct Renault. Citește și: Teorie suveranistă: salina Praid urma să devină bază NATO, dar Dumnezeu s-a opus Renault intenționează să colaboreze cu o întreprindere mică și mijlocie (IMM) franceză, specializată în tehnologie militară. Liniile de producție vor fi amplasate la câteva zeci sau sute de kilometri de linia frontului, într-o zonă considerată relativ sigură. Potrivit unui comunicat oficial, Renault a confirmat că a fost contactat de guvernul francez, dar subliniază că „nicio decizie nu a fost luată până în acest moment”. Un simbol al reînarmării europene Acest parteneriat marchează o schimbare importantă, la mai bine de trei ani de la începutul războiului din Ucraina. Inițiativa este un simbol al reînarmării Europei și al investițiilor masive în industria de apărare, într-un context geopolitic tensionat și în continuă transformare. Patru milioane de drone pentru armata ucraineană în 2025 Armata ucraineană își propune ca, până în 2025, să utilizeze peste patru milioane de drone, echipamente moderne și cu un potențial distructiv ridicat. O parte dintre dronele produse în Ucraina va fi destinată și armatei franceze, care, în prezent, este considerată în întârziere în ceea ce privește dezvoltarea și utilizarea acestor tehnologii. Fără angajați francezi în Ucraina pentru moment Ministrul Sébastien Lecornu a precizat că, în această etapă, nu este necesară trimiterea unor angajați francezi în Ucraina. Oficialul a remarcat că inginerii ucraineni „sunt mai buni decât noi în ceea ce privește capacitatea de a imagina drone și, mai ales, de a crea o doctrină de utilizare eficientă a acestora”. Renault: un lider global în transformarea mobilității Cu peste 120.000 de angajați în întreaga lume, Renault este una dintre cele mai mari companii auto din Europa. Grupul este recunoscut pentru implicarea sa în inovație și mobilitate durabilă, iar această inițiativă ar putea deschide un nou capitol în implicarea sa în industria de apărare.

Renault va produce drone în Ucraina (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Ucraina, sprijin european, fără ajutorul SUA (sursa: pravda.com.ua)
Internațional

Generalul german Freuding susține că UE poate susține militar Ucraina și fără SUA

Ucraina, sprijin european, fără ajutorul SUA. Generalul maior Christian Freuding, responsabil cu livrările de arme ale Germaniei, a declarat că Europa este capabilă să sprijine în continuare Ucraina în fața agresiunii ruse, chiar dacă Statele Unite și-ar întrerupe complet sprijinul militar. Ucraina, sprijin european, fără ajutorul SUA Conform generalului Freuding, membrii europeni ai NATO, împreună cu Canada, au depășit deja valoarea estimată de 20 de miliarde de dolari oferită de SUA Ucrainei în 2023. Citește și: Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul: „taxă pe orice mișcare de bani din economie” Aceasta reprezenta circa 60% din totalul sprijinului militar internațional în acel an. „Dacă există voință politică, vor exista și mijloacele necesare pentru a compensa sprijinul american”, a afirmat Freuding. Incertitudini privind poziția administrației Trump Deși Ucraina continuă să primească arme aprobate în mandatul lui Joe Biden, viitoarele livrări americane rămân incerte. Nu se știe dacă Donald Trump va aproba noi livrări sau va permite țărilor terțe să achiziționeze armament american pentru Kiev. Freuding estimează că livrările actuale pot susține Ucraina până în vară, în funcție de ritmul de consum al muniției și de procesele logistice. SUA, esențiale pentru anumite capabilități militare Generalul german avertizează că anumite elemente esențiale din sprijinul oferit de SUA sunt dificil de înlocuit: datele de informații, supraveghere și recunoaștere (ISR), sistemele Patriot și piesele de schimb pentru armamentul american. „Trebuie să analizăm în ce măsură putem compensa aceste capabilități, dacă americanii nu le vor mai furniza”, a declarat Freuding. Rusia își dublează forțele și stochează muniție Oficialul german atrage atenția asupra planului Rusiei de a-și dubla forțele terestre până în 2026, ajungând la 1,5 milioane de militari. În plus, Moscova produce stocuri excedentare de muniție și își întărește infrastructura militară, mai ales în Districtul Militar Vest, la granița cu Finlanda, nou membru NATO. Un eventual armistițiu ar favoriza reînarmarea Rusiei Freuding avertizează că o eventuală încetare a focului în Ucraina i-ar permite Rusiei să își accelereze procesul de reînarmare. Potrivit evaluărilor NATO, un potențial atac rus asupra teritoriului alianței ar putea avea loc începând cu 2029. „Desigur, un armistițiu ar putea schimba dinamica amenințării”, a menționat el. Germania, al doilea cel mai mare donator pentru Ucraina Germania a oferit Ucrainei un ajutor militar în valoare de 38 miliarde de euro (43 miliarde dolari), inclusiv fonduri alocate pe termen lung, devenind astfel al doilea cel mai mare susținător, după Statele Unite. Freuding a precizat că nu are cunoștință despre eventuale livrări de armament american finanțate de alte țări, aprobate de administrația Trump.

Armata ucraineană doboară un Su-35 rusesc (sursa: roe.ru)
Internațional

Încă un avion rus (Su-35) distrus, de data aceasta de tiruri antiaeriene deasupra Ucrainei

Armata ucraineană doboară un Su-35 rusesc. Forțele aeriene ucrainene au declarat că au doborât sâmbătă dimineață un avion de luptă rus de tip Su-35, potrivit unui anunț oficial al armatei. Armata ucraineană doboară un Su-35 rusesc „În această dimineață, pe 7 iunie 2025, ca urmare a unei operațiuni de succes a Forțelor Aeriene în direcția Kursk, un avion de luptă rus Su-35 a fost doborât”, a transmis armata ucraineană prin intermediul aplicației Telegram. Citește și: Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul: „taxă pe orice mișcare de bani din economie” Deocamdată, partea rusă nu a comentat incidentul. Atac recent cu drone asupra bombardierelor rusești Incidentul survine la scurt timp după ce Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a revendicat un atac major cu drone asupra unei baze aeriene rusești. Potrivit autorităților ucrainene, peste 40 de aeronave militare ruse au fost vizate, inclusiv bombardiere strategice de tip Tu-95 și Tu-22, utilizate de Rusia pentru lansarea de rachete cu rază lungă de acțiune asupra Ucrainei.

Escaladarea războiului în Ucraina, avertisment SUA (sursa: X/Keith Kellogg)
Internațional

Trimisul lui Trump pentru Ucraina, îngrijorat de răspunsul Rusiei în urma distrugerii bombardierelor

Escaladarea războiului în Ucraina, avertisment SUA. Keith Kellogg, trimisul special pentru Ucraina al președintelui american Donald Trump, a declarat că riscul unei escaladări militare majore în conflictul din Ucraina „a crescut mult” după ce forțele ucrainene au atacat cu drone mai multe baze militare din adâncul teritoriului rus, inclusiv cele care adăpostesc bombardiere cu capacitate nucleară. Escaladarea războiului în Ucraina, avertisment SUA Ucraina a confirmat în weekend atacuri asupra unor aerodromuri din Siberia și nordul îndepărtat al Rusiei. Citește și: Creștere uriașă a taxelor și impozitelor, dar aproape nici o concediere din sectorul bugetar - planurile noii coaliții majoritare Unele dintre ținte se aflau la până la 4.300 de kilometri de linia frontului, demonstrând o capacitate extinsă a dronelor de atac ucrainene. Într-un interviu acordat postului Fox News, Keith Kellogg a declarat că acțiunea Ucrainei a vizat indirect componente ale triadei nucleare ruse, ceea ce ridică îngrijorări serioase privind reacția Moscovei. „Când ataci o componentă a sistemului de supraviețuire națională al dușmanului, adică triada nucleară, riști o reacție imprevizibilă. Nu știi cum va reacționa cealaltă parte”, a avertizat Kellogg. SUA și Rusia, aproape 90% din arsenalul nuclear mondial Atât Rusia, cât și Statele Unite dețin triade nucleare complete: bombardiere strategice, rachete balistice intercontinentale lansate de la sol și rachete balistice lansate de pe submarine. Împreună, cele două puteri controlează circa 88% din armele nucleare existente la nivel global. Trump nu a fost informat despre atacurile Ucrainei Kellogg a precizat că, deși pagubele materiale provocate bombardierelor ruse nu au fost semnificative, efectul psihologic asupra Rusiei este mult mai important. Trimisul american și-a exprimat îngrijorarea în special față de informațiile neconfirmate privind un posibil atac asupra unei baze navale ruse din nord. Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a precizat că Donald Trump nu a fost informat în prealabil despre atacurile cu drone lansate de Ucraina asupra bazelor militare ruse. Negocierile de la Istanbul: puține progrese Rusia și Ucraina au avut luni o rundă de discuții la Istanbul, fără a înregistra progrese notabile. Keith Kellogg a declarat că partea ucraineană a prezentat „o poziție foarte rezonabilă”, în timp ce Rusia a adoptat „o poziție foarte maximalistă”. Obiectivul principal, în opinia sa, este reconcilierea acestor poziții antagonice.

Senatorul Graham: „Putin nu vrea pace” (sursa: Facebook/Lindsey Graham)
Internațional

„Putin nu vrea pace” – reacția dură a senatorului Lindsey Graham la declarațiile lui Medvedev

Senatorul Graham: „Putin nu vrea pace”. Declarația recentă a fostului președinte rus Dmitri Medvedev, potrivit căreia Rusia urmărește o „victorie rapidă” și „distrugerea completă” a guvernului ucrainean, a fost catalogată de senatorul american Lindsey Graham drept „un moment rar de onestitate”. Graham a adăugat că acum este clar că Putin nu vrea, de fapt, pacea în Ucraina. Senatorul Graham: „Putin nu vrea pace” Senatorul republican Lindsey Graham, susținător al unui nou proiect de sancțiuni dure împotriva Rusiei, a catalogat declarațiile explicite ale lui Medvedev, drept adevărate. Citește și: Bugetul României finanțează 178 de agenții de cercetare, inclusiv două de cercetări spațiale și aerospațiale „Apreciez că ați arătat clar lumii că Putin și Rusia nu sunt nici pe departe interesați de pace”, a transmis Graham. Comentariile sale vin ca reacție la o postare publicată de Medvedev pe Telegram, în care vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei a respins ideea unui compromis de pace, afirmând că „negocierile de la Istanbul nu sunt menite să ajungă la un compromis bazat pe condiții nerealiste”. Sancțiuni contra Rusiei Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut anterior Statelor Unite să impună sancțiuni mai dure în cazul eșecului negocierilor de la Istanbul. Ca răspuns, senatorul Lindsey Graham a anunțat că un proiect de lege bipartizan urmează să fie avansat în Congres, prevederea-cheie fiind tarife de 500% pentru țările care continuă să cumpere petrol, gaze, uraniu și alte resurse din Rusia. Rusia menține o linie dură în cadrul negocierilor de pace Runda a doua de negocieri dintre Rusia și Ucraina, desfășurată luni, s-a încheiat fără progrese semnificative. Moscova a refuzat o încetare a focului pe termen lung și a prezentat Kievului un memorandum cu cerințe maximaliste, printre care recunoașterea anexării ilegale a regiunilor Lugansk, Donețk, Herson și Zaporojie; interdicția aderării Ucrainei la NATO; limitări în privința armatei ucrainene. Medvedev a reiterat că adevăratul scop al Rusiei este înfrângerea militară și eliminarea conducerii politice ucrainene, pe care a descris-o din nou drept un „regim neo-nazist”, o retorică intens criticată și considerată nefondată de comunitatea internațională. Negocieri folosite pentru câștiguri militare Autoritățile de la Kiev susțin că Rusia folosește negocierile de pace pentru a câștiga timp și a avansa pe front. Medvedev a recunoscut indirect acest lucru în postarea sa, afirmând: „Armata noastră avansează activ și va continua să avanseze. Tot ceea ce ar trebui să explodeze va exploda, iar toți cei care ar trebui exterminați vor dispărea.” Declarația a fost făcută la scurt timp după ce forțele ucrainene au atacat patru aerodromuri din interiorul Rusiei, distrugând zeci de bombardiere strategice. Niciun progres în negocieri La fel ca și prima rundă de negocieri din 16 mai, discuțiile de luni s-au încheiat fără un acord privind un armistițiu durabil sau un plan de pace. Singura înțelegere atinsă a fost inițierea unui nou schimb de prizonieri, care ar putea include până la 1.200 de prizonieri de fiecare parte. Moscova a propus, de asemenea, un armistițiu umanitar de trei zile pentru recuperarea corpurilor soldaților căzuți în luptă.

Delegație ucraineană în vizită la Washington (sursa: Facebook/UATV English)
Internațional

Întâlnire surprinzătoare în SUA între o delegație ucraineană și una americană

Delegație ucraineană în vizită la Washington. O delegație oficială de rang înalt din Ucraina a ajuns marți la Washington pentru discuții esențiale privind sprijinul militar, cooperarea economică și înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei, a anunțat președinția ucraineană. Delegație ucraineană în vizită la Washington „Programul nostru este complet. Plănuim să discutăm despre sprijinul în materie de apărare, situația de pe câmpul de luptă și despre înăsprirea sancțiunilor contra Rusiei”, a transmis Andrii Iermak, șeful administrației prezidențiale ucrainene, printr-un mesaj publicat pe Telegram. Citește și: Sondaj INSCOP: PNL este umăr la umăr cu PSD, dar AUR are mai mult decât ambele partide Din delegație fac parte și ministrul Economiei, Iulia Svîrîdenko, precum și oficiali ai Ministerului Apărării. Întâlniri cheie cu echipa lui Trump și oficiali americani Reprezentanții Ucrainei urmează să aibă întrevederi cu „echipa președintelui american Donald Trump” și cu alți responsabili politici de la Washington. Printre subiectele abordate se numără un recent acord privind exploatarea resurselor naturale din Ucraina și rezultatele discuțiilor recente cu Rusia. Nou ciclu de negocieri ruso-ucrainene Deplasarea vine la doar o zi după o nouă rundă de negocieri directe între Ucraina și Rusia, desfășurată la Istanbul, în continuarea primei întâlniri din 16 mai. Deși presiunea diplomatică internațională este tot mai mare, inclusiv din partea SUA, rezultatele acestor inițiative rămân modeste. Poziții ireconciliabile între Kiev și Moscova După peste trei ani de război, Ucraina și Rusia rămân în dezacord profund. Kremlinul impune condiții considerate inacceptabile de Kiev pentru a opri ofensiva militară. În același timp, Moscova refuză armistițiul propus de Ucraina și susținut de Occident și de o parte a comunității internaționale. Ucraina cere sancțiuni mai dure, Trump rămâne rezervat Ca reacție, autoritățile ucrainene îndeamnă SUA să înăsprească regimul de sancțiuni împotriva Rusiei. Totuși, președintele Donald Trump pare reticent, oscilând între critici și gesturi de apropiere față de Vladimir Putin. În plus, Trump a avut un schimb tensionat cu președintele Volodimir Zelenski, în cadrul unei întâlniri mediatizate în Biroul Oval, la sfârșitul lunii februarie.

Ucraina a provocat Rusiei pagube majore (sursa: Telegram/Serviciul de securitate al Ucrainei)
Internațional

Ucraina ar fi provocat Rusiei pagube de șapte miliarde de dolari după distrugerea bombardierelor

Ucraina a provocat Rusiei pagube majore. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) susține că atacul masiv cu drone asupra aerodromurilor militare din Rusia a provocat pagube uriașe, estimate la 7 miliarde de dolari. Ucraina a provocat Rusiei pagube majore Potrivit unui mesaj publicat pe Telegram, operațiunea denumită „Pânza de păianjen” a vizat aviația strategică rusă, cauzând pierderi semnificative. Citește și: Grindeanu i-a găsit sexy-coafezei Hunyadi, cu care se plimba cu avioanele Nordis, două noi sinecuri din gestiunea ministerului Transporturilor SBU afirmă că 34% dintre aeronavele rusești capabile să transporte rachete de croazieră strategice au fost lovite în cadrul acestui atac. Operațiunea ar fi dus la distrugerea a aproximativ 40 de avioane, potrivit autorităților ucrainene. „7 miliarde de dolari SUA. Acesta este costul estimat al aviației strategice a inamicului, care a fost lovită astăzi ca urmare a operațiunii speciale a SBU”, se specifică în mesaj. Atacul, cu o zi înainte de discuțiile de la Istanbul Atacul ucrainean cu drone a avut loc duminică, în ajunul unor negocieri planificate între Ucraina și Rusia la Istanbul. Potrivit SBU, loviturile au fost executate la distanțe de până la mii de kilometri de granițele Ucrainei, demonstrând o capacitate extinsă de atac strategic.

Zelenski recunoaște operațiunea pentru distrugerea bombardierelor rusești (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski recunoaște distrugerea bombardierelor: Facem orice ca Rusia să înceteze războiul

Zelenski recunoaște operațiunea pentru distrugerea bombardierelor rusești aflate în baze din Rusia. Zelenski recunoaște operațiunea pentru distrugerea bombardierelor "Șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei, Vasyl Maliuk, a prezentat un raport privind operațiunea de astăzi. Un rezultat absolut remarcabil. Un rezultat obținut exclusiv de Ucraina. Citește și: ANALIZĂ Loviturile Kievului au schilodit aviația militară rusă și capacitatea Moscovei de a ataca Ucraina Un an, șase luni și nouă zile de la începutul planificării până la executarea efectivă. Operațiunea noastră cu cea mai mare rază de acțiune. Oamenii noștri implicați în pregătirea operațiunii au fost retrași la timp de pe teritoriul Rusiei. I-am mulțumit generalului Maliuk pentru acest succes al Ucrainei. Am dat instrucțiuni Serviciului de Securitate al Ucrainei să informeze publicul cu privire la detaliile și rezultatele operațiunii care pot fi dezvăluite. Desigur, nu totul poate fi făcut public în acest moment, dar acestea sunt acțiuni ale Ucrainei care, fără îndoială, vor intra în cărțile de istorie. Ucraina se apără și face acest lucru pe bună dreptate – facem tot ce este posibil pentru ca Rusia să simtă nevoia de a pune capăt acestui război. Rusia a început acest război, Rusia trebuie să-l încheie. Slavă Ucrainei!", a scris Zelenski pe Facebook.

Atacul Ucrainei afectează grav aviația rusă (sursa: tupolev.ru)
Internațional

ANALIZĂ Atacurile Kievului schilodesc aviația militară rusă și capacitatea de a ataca Ucraina

Atacul Ucrainei afectează grav aviația rusă. Atacurile recente cu drone lansate de Ucraina au produs pagube semnificative în flota aeriană a Rusiei, afectând în mod direct capacitatea acesteia de a lansa atacuri cu rachete de croazieră, arată o analiză a BBC. Atacul Ucrainei afectează grav aviația rusă Printre aeronavele distruse se numără și bombardierele strategice Tu-95, implicate anterior într-un atac de amploare cu rachete Kh-101 asupra Ucrainei. Citește și: Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine. A fost președinte PSD în Berca, Buzău Bombardierele Tu-95 joacă un rol esențial în campania militară a Rusiei de la începutul invaziei la scară largă, în februarie 2022. Fiecare aparat poate transporta până la opt rachete ghidate, fiecare echipată cu un focos de 400 kg și o rază de acțiune de mii de kilometri, ceea ce permite operarea lor în adâncimea teritoriului rus, în condiții de relativă siguranță. Pierderea unui A-50, o lovitură de imagine și capacitate Printre pierderile notabile se numără și distrugerea unui avion A-50, echivalentul rusesc al sistemului AWACS. Acest aparat joacă un rol-cheie în detectarea aeronavelor și rachetelor inamice și în transmiterea țintelor către avioanele de luptă rusești. Practic, A-50 coordonează operațiunile aeriene, oferind o viziune de ansamblu și direcții tactice. Pierderea unui astfel de sistem reduce semnificativ capacitatea Rusiei de a gestiona eficient apărarea aeriană și contracararea atacurilor aeriene. Sistemele rusești de apărare aeriană, ineficiente în fața dronelor Folosirea dronelor în apropierea directă a țintelor a demonstrat limitele sistemelor tradiționale rusești de apărare aeriană, precum S-300 și S-400, dar și a sistemelor cu rază scurtă de acțiune, cum ar fi Pantsir SA-22. Acestea nu au reușit să intercepteze dronele, ceea ce sugerează o lipsă de reacție eficientă în fața unor atacuri rapide și precise. Mai grav, atacurile au fost lansate cu atât de puțin avertisment, încât aeronavele vizate nu au avut timp să fie relocate în adăposturi blindate. Avioane avariate, scoase din luptă Chiar dacă unele dintre aeronavele lovite nu au fost complet distruse și pot fi reparate, ele sunt, oricum, scoase temporar din uz. Această perioadă de inactivitate afectează capacitatea operațională imediată a Rusiei. Pentru Kremlin, poate cel mai îngrijorător aspect este demonstrația că activele militare strategice ale Rusiei nu sunt în siguranță nici măcar în interiorul propriului teritoriu. Acest nou precedent ridică semne de întrebare serioase despre vulnerabilitatea infrastructurii militare rusești.  

Bombardiere rusești distruse de drone ucrainene (sursa: SBU)
Internațional

Moscova recunoaște că bombardiere rusești au fost lovite la sol, menționează doar două baze aeriene

Bombardiere rusești distruse de drone ucrainene. Ucraina a lansat duminică un atac masiv cu drone asupra aviației militare ruse, susținând că a distrus aproximativ 41 de aeronave. Bombardiere rusești distruse de drone ucrainene Țintele au fost patru baze militare situate chiar și la mii de kilometri de granița ucraineană. Citește și: Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine. A fost președinte PSD în Berca, Buzău Operațiunea, coordonată de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), a precedat cu o zi o nouă rundă de negocieri ruso-ucrainene programate la Istanbul. Printre obiectivele vizate s-a numărat Aerodromul Belaia din Irkuţk, Siberia de Est, aflat la circa 4.300 de kilometri de Ucraina. O înregistrare video publicată de serviciile ucrainene arată mai multe aeronave în flăcări, în timp ce nori groși de fum se ridică deasupra pistei. Atacul este considerat cel mai îndepărtat de linia frontului lansat de Ucraina până acum. Atac simultan și în nordul înghețat: vizat și aerodromul Olenia Sursa ucraineană a confirmat și atacuri asupra bazei aeriene Olenia, în regiunea Murmansk, la aproximativ 1.900 de kilometri de Ucraina. Guvernatorul rus Andrei Chibis a raportat prezența dronelor „inamice” și activarea apărării aeriene. Ministerul rus al Apărării a confirmat că mai multe aeronave au luat foc și a precizat că suspecții au fost reținuți. Operaţiunea „Pânză de păianjen” Potrivit SBU, atacul poartă numele de cod „Pânză de păianjen” și a fost pregătit timp de peste 18 luni, sub supravegherea directă a președintelui Volodimir Zelenski. Dronele au fost introduse în Rusia ascunse în structuri de lemn, cu acoperișuri ce au fost deschise de la distanță pentru a permite decolarea aparatelor. Rusia investighează "acte de terorism" În paralel cu atacurile aeriene, autoritățile ruse au anunțat duminică prăbușirea a două poduri în regiunile Kursk și Briansk, care au provocat accidente feroviare, dintre care unul cu cel puțin șapte victime. Rusia a demarat o anchetă pentru „acte de terorism”, însă până acum nu a stabilit o legătură directă cu Ucraina. Ucraina confirmă participarea la negocierile de la Istanbul În ajunul noilor negocieri cu Rusia, președintele Zelenski a confirmat trimiterea unei delegații ucrainene la Istanbul, condusă de ministrul Apărării, Rustem Umerov. Liderul ucrainean cere o „încetare completă și necondiționată a focului”, eliberarea cetățenilor ucraineni deținuți în Rusia și pregătirea unei întâlniri la vârf cu președintele Vladimir Putin. Negocieri în impas: pozițiile rămân ireconciliabile Este pentru a doua oară în această lună când delegațiile rusă și ucraineană se întâlnesc în Turcia. Runda precedentă de negocieri, desfășurată pe 16 mai, nu a adus niciun progres semnificativ. În pofida eforturilor diplomatice, pozițiile celor două tabere rămân profund divergente. Lovitură grea și pentru armata ucraineană Pe fondul tensiunilor, comandantul forțelor terestre ucrainene, Mihail Drapati, și-a anunțat demisia duminică. Acesta s-a declarat „responsabil” pentru moartea a 12 soldați ucraineni, uciși într-un atac rusesc asupra unui teren de antrenament. În ultimele luni, armata ucraineană a suferit pierderi semnificative în incidente similare, stârnind critici privind lipsa de măsuri de protecție.

Ucraina distruge 40 de bombardiere rusești (sursa: kyivindependent.com)
Internațional

BREAKING VIDEO 40 de bombardiere rusești, distruse de drone ucrainene la sol

Ucraina distruge 40 de bombardiere rusești. Ucraina a lansat duminică o operațiune „de amploare” împotriva aviației militare ruse, vizând în special o bază aeriană aflată la mii de kilometri de granița ucraineană. Informația a fost dezvăluită (VIDEO cu bombardiere arzând) de o sursă din cadrul Serviciului de Securitate Ucrainean (SBU). Ucraina distruge 40 de bombardiere rusești Potrivit sursei, acțiunea are ca scop „distrugerea bombardierelor inamice”, aflate departe de linia frontului. Citește și: Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine. A fost președinte PSD în Berca, Buzău Atacul face parte dintr-o strategie de a slăbi capacitatea de lovire a Rusiei în adâncimea propriului teritoriu. Incendiu pe aerodromul Belaia din Irkuțk Sursa citată a precizat că un incendiu a izbucnit pe aerodromul militar Belaia, situat în regiunea Irkuțk, în Siberia de Est, la peste 4.200 de kilometri de teritoriul ucrainean. Atacul marchează una dintre cele mai îndrăznețe acțiuni de acest tip desfășurate până acum. Peste 40 de aeronave, afectate Conform informațiilor preliminare, peste 40 de avioane rusești au fost lovite în timpul acestei operațiuni speciale. Detalii suplimentare despre tipul aeronavelor și gradul de distrugere nu au fost, deocamdată, comunicate oficial.

Rusia a acuzat Ucraina de „terorism” (sursa: TASS)
Internațional

Două poduri din Rusia și un tren din Melitopol aruncate în aer de Ucraina. Moscova acuză "terorism"

Rusia a acuzat Ucraina de „terorism”. Autoritățile ruse au declarat că două poduri feroviare s-au prăbușit în regiunile de frontieră Briansk și Kursk, în urma unor incidente considerate "acte de terorism". Victime în ambele regiuni: șapte morți și zeci de răniți Potrivit agenției ruse Interfax, prăbușirile au avut loc sâmbătă seara și în noaptea de sâmbătă spre duminică, ducând la deraieri de trenuri și victime multiple. Citește și: Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine. A fost președinte PSD în Berca, Buzău În regiunea Kursk, o persoană a fost rănită, conform guvernatorului Aleksandr Hinștein. În schimb, în Briansk, guvernatorul Aleksandr Bogomaz a anunțat că șapte persoane au murit și circa 70 au fost rănite, printre care și trei copii. Bogomaz a confirmat și existența unei explozii care ar fi dus la prăbușirea podului. Rusia a acuzat Ucraina de „terorism” Comitetul de Anchetă al Federației Ruse a clasificat incidentele drept "acte de terorism", conform declarației purtătoarei de cuvânt Svetlana Petrenko. Kremlinul a transmis că președintele Vladimir Putin a discutat telefonic cu șeful Căilor Ferate Ruse și cu guvernatorul regiunii Briansk, fiind informat despre desfășurarea evenimentelor. Ucraina revendică distrugerea unui tren militar rus În paralel, Direcția Principală de Informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a raportat distrugerea unui tren militar rus în apropierea localității Iakimivka, lângă orașul ocupat Melitopol din regiunea Zaporojie. Potrivit unui comunicat postat pe rețelele sociale, în noaptea de 31 mai spre 1 iunie, o explozie a dus la deraierea unui tren cu combustibil și marfă care se îndrepta spre Crimeea ocupată. GUR: „O arteră logistică cheie a fost întreruptă” GUR subliniază că explozia a întrerupt o linie logistică esențială pentru trupele ruse din Zaporojie și Crimeea. Ca reacție, forțele ruse au lansat un plan de securitate sporită în zonă, cu patrule ale Gărzii Naționale (Rosgvardia) și controale stricte în punctele de acces.

Cancelarul Merz, întâlnire cu Donald Trump (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Cancelarul Merz, întâlnire cu Donald Trump. Tarifele și Ucraina, principalele subiecte pe agendă

Cancelarul Merz, întâlnire cu Donald Trump. Cancelarul federal german Friedrich Merz, aflat la început de mandat, va avea joi prima întrevedere oficială cu președintele american Donald Trump, în cadrul unei vizite de lucru în Statele Unite, a anunțat purtătorul de cuvânt al guvernului german, Stefan Kornelius. Cancelarul Merz, întâlnire cu Donald Trump Întâlnirea va avea loc la Casa Albă și va include o discuție bilaterală, un prânz comun și un eveniment de presă. Citește și: Grindeanu, încurcat de întrebările despre relația cu Vicol-Nordis: „Cam așa”, a spus de mai multe ori Vizita marchează prima deplasare oficială a lui Merz în SUA de la preluarea funcției, pe 6 mai. Ucraina, Orientul Mijlociu și comerțul global Potrivit guvernului german, cei doi lideri vor discuta despre războiul de agresiune al Rusiei contra Ucrainei, situația din Orientul Mijlociu și despre relațiile comerciale bilaterale și războiul tarifar lansat de SUA Merz și Trump au avut anterior mai multe convorbiri telefonice, însă aceasta este prima întâlnire față în față între cei doi. Tensiuni comerciale și preocupări economice pentru Germania Germania, a cărei economie este puternic dependentă de exporturi, privește cu îngrijorare măsurile tarifare impuse sau amenințate de administrația Trump. Aceste politici au contribuit la stagnarea economiei germane, aflată în recesiune din 2018. Susținerea pentru Ucraina, un punct sensibil al discuției Germania este al doilea cel mai mare furnizor de ajutor militar pentru Ucraina, după SUA. Friedrich Merz a declarat recent că Berlinul va sprijini Kievul inclusiv în producerea de rachete cu rază lungă de acțiune, atât pe teritoriul ucrainean, cât și german. În timp ce Uniunea Europeană vrea să înăsprească sancțiunile împotriva Rusiei, Donald Trump adoptă o poziție ambiguă: declară că dorește încheierea rapidă a conflictului, dar evită să ia măsuri ferme, agitând periodic amenințări fără a le concretiza.

Guvernul n-a plătit contribuția la fondul UE pentru Ucraina Foto: President of Ukraine Official Website
Politică

Guvernul n-a plătit contribuția la fondul UE pentru Ucraina, România riscă dobânzi penalizatoare

Guvernul Ciolacu n-a plătit contribuția la fondul UE pentru Ucraina, iar România riscă dobânzi penalizatoare consistente, arată ministerul de Externe, care face apel la fondul de rezervă pentru a achita această obligație. Dobânzile ar fi de  3.181 EUR/zi și s-ar aplica de la 13 mai.  Citește și: Guvernul României se împrumută mai scump decât toate țările din regiune, recunosc Finanțele. Motivele: deficitul uriaș și amânarea reformelor Guvernul n-a plătit contribuția la fondul UE pentru Ucraina „Pe 14 martie 2025 a fost emisă înștiințarea de plată nr. 4440250038 pentru plata cotizației României la Instrumentul European pentru Pace / European Peace Facility (EPF) pentru bugetul Pilonului II - Măsuri de asistență pentru anul 2025 (Second  Call for Contributions - 2025), în valoare de 18,620,879.82 EUR. Aceasta reprezintă cotizație obligatorie asumată de România, alături de toate celelalte state membre UE, în temeiul Deciziei (PESC) 2021/509 (OJ L 102, 24.03.2021, p. 14-62) (Decizia EPF), pe întreaga durată a participării României la acţiunile derulate de către Uniunea Europeană prin Instrumentul European pentru Pace, în cadrul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 (...) Termenul de plată este 14 aprilie 2025. În conformitate cu articolul 31 din 31 CD 509/2021, perioada de grație pentru plata contribuției fără dobândă penalizatoare este de 30 de zile de la termenul indicat în înștiințarea de plată, sens în care se impune realizarea tuturor demersurilor necesare pentru asigurarea efectuării plății până cel târziu la data de 13 mai 2025. În caz de neplată, după această dată vor fi calculate dobânzi penalizatoare în cuantum de 3.181 EUR/zi., până la efectuarea integrală a plății.   În contextul actual de securitate regională, cotizația la Instrumentul European pentru Pace are în vedere, cu precădere, întărirea capacității Ucrainei de instruire a forțelor sale armate, a capacității de apărare și a rezilienței sale”, explică ministerul de Externe.  Azi, guvernul Predoiu ar urma să scoată din fondul de rezervă al Guvernului suma de 93.104 mii lei pentru a plăti această contribuție. 

Rusia, Ucraina, nouă rundă de negocieri (sursa: TASS)
Internațional

Rusia a propus Ucrainei noi negocieri directe la Istanbul, pe 2 iunie

Rusia, Ucraina, nouă rundă de negocieri. Vladimir Medinski, liderul delegației ruse la negocierile de pace cu Ucraina, a anunțat că a transmis Kievului o propunere cu data și locul pentru o nouă rundă de discuții privind oprirea luptelor. Rusia, Ucraina, nouă rundă de negocieri Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a precizat că următoarea rundă de negocieri va avea loc pe 2 iunie, la Istanbul. Citește și: Secretariatul General al Guvernului, plăți lunare astronomice pentru cazarea demnitarilor. Lista beneficiarilor, secretizată Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a declarat că ambele părți s-au angajat să pregătească propuneri privind reglementarea conflictului și un armistițiu, urmând să le discute și să le schimbe la următoarea întâlnire. „Suntem gata de discuții substanțiale” Potrivit mesajului postat pe Telegram, Medinski l-a contactat telefonic pe ministrul ucrainean de externe, Rustem Umerov, și i-a comunicat disponibilitatea Rusiei de a începe imediat discuții fundamentale asupra fiecărui punct din pachetul de acorduri propuse. Medinski a adăugat că delegația rusă este pregătită să se întâlnească față în față cu omologii ucraineni în zilele următoare. Se așteaptă un răspuns oficial din partea Kievului. Presiuni internaționale pentru pace Negocierile au loc în contextul presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump pentru încetarea celui mai sângeros conflict din Europa postbelică. La începutul lunii, delegațiile celor două țări s-au întâlnit la Istanbul pentru prima dată din martie 2022, însă fără rezultate concrete.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră