luni 24 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

1976 articole
Internațional

Comandantul Forţelor Aeriene din Ucraina, demis

Comandantul Forţelor Aeriene din Ucraina, demis. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat vineri demiterea comandantului forţelor aeriene Mikola Oleşciuk, la o zi după prăbuşirea unui avion F-16 de fabricaţie americană livrat la Kievului. Comandantul Forţelor Aeriene din Ucraina, demis "Am decis sa-l înlocuiesc pe comandantul armatei aerului a forţelor armate ucrainene", a declarat Zelenski pe Telegram, după publicarea unui decret în acest sens pe site-ul preşedinţiei. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor” Ucraina a anunţat joi că un avion de luptă F-16, echipament militar valoros livrat recent de Occident, s-a prăbuşit în timp ce respingea un atac cu rachete ruseşti şi pilotul şi-a pierdut viaţa. Potrivit Statului Major ucrainean, avioanele F-16 au doborât patru rachete de croazieră ruseşti în timpul acestui atac, dar " în timpul apropierii de următoarea ţintă, comunicarea cu unul dintre avioane a fost pierdută". Atacurile deputatei Bezougla O deputată ucraineană, Mariana Bezougla, membră a Comisiei de apărare a Parlamentului, a declarat vineri că avionul F-16 a fost doborât din greşeală de un sistem antiaerian Patriot "din cauza unei coordonări slabe între unităţi". Într-un mesaj difuzat pe Telegram, ea a criticat joi "cultura minciunii" în cadrul comandamentului militar ucrainean şi faptul "că niciun general nu a fost pedepsit" şi "generalul Oleşciuk rămâne în funcţie". Ea a afirmat vineri că este "cel puţin a treia oară" când un avion ucrainean a fost doborât din greşeală de apărarea antiaeriană ucraineană. "Cele două incidente anterioare, care nu au implicat F-16, au fost atribuite oficial ruşilor", a remarcat ea. Mikola Oleşciuk promisese pe Facebook, vineri înainte de demiterea sa, să "descopere cauzele catastrofei aeriene" în care a fost implicat avionul F-16, dând asigurări că "nu ascunde nimic". El a acuzat-o pe Mariana Bezougla că doreşte să "discrediteze înalţi responsabili militari"şi SUA, care au conceput avioanele de luptă F-16 şi sistemele Patriot furnizate Kievului. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat pe 5 august că Ucraina a început să folosească avioane F-16 pentru operaţiuni în interiorul ţării, confirmând sosirea mult aşteptată a aeronavelor de luptă fabricate în SUA, la aproape doi ani şi jumătate de la invazia pe scară largă a Rusiei.

Comandantul Forţelor Aeriene din Ucraina, demis (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Stoltenberg aprobă ofensiva ucraineană din Kursk (sursa: Facebook/Jens Stoltenberg)
Internațional

Stoltenberg aprobă ofensiva ucraineană din Kursk

Stoltenberg aprobă ofensiva ucraineană din Kursk. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că aprobă ofensiva ucraineană din regiunea Kursk din Rusia, invocând dreptul Ucrainei de a se apăra, într-un interviu acordat ziarului german Die Welt. Stoltenberg aprobă ofensiva ucraineană din Kursk "Soldaţii, tancurile şi bazele militare ruseşti sunt ţinte legitime în conformitate cu dreptul internaţional", a justificat şeful Alianţei Nord-Atlantice. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost "colaborator al serviciilor" Dreptul la autoapărare al Ucrainei, care a fost invadată de Rusia în urmă cu mai bine de 900 de zile, "nu se opreşte la graniţă", a spus Jens Stoltenberg. Începută în august, spre surprinderea tuturor, această contraofensivă "nu a fost planificată cu NATO, iar Alianţa nu a jucat niciun rol", a adăugat el. Dar organizaţia va continua să sprijine Ucraina cu livrări de arme şi echipamente, "vitale" pentru a contracara invazia rusă, a mai precizat el. Germania, cel mai mare donator din UE Jens Stoltenberg a salutat, de asemenea, "angajamentul clar al Germaniei de a rămâne cel mai mare donator militar al Ucrainei în Europa şi al doilea la nivel mondial". Săptămâna trecută, guvernul german a fost criticat puternic pentru ajutorul militar acordat Ucrainei, care va fi redus în 2025. Cancelarul Olaf Scholz a negat orice dezangajare a ţării sale, care are a doua cea mai mare contribuţie după Statele Unite, dând asigurări că Kievul va continua să primească echipamentele militare de care are nevoie armata sa. În ciuda acestei ofensive în regiunea Kursk, Moscova continuă să câştige teren constant în regiunea ucraineană Doneţk, care rămâne epicentrul luptelor. Armata rusă a revendicat vineri capturarea a trei noi sate: Novojelan şi Kostiantinivka, în regiunea Doneţk, şi Sinkivka, în regiunea Harkov. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut miercuri o situaţie "extrem de dificilă" pentru armata sa în apropiere de Pokrovsk, un important centru logistic de care soldaţii ruşi se află acum la mai puţin de zece kilometri distanţă

Avion F-16 ucrainean, prăbușit după accident (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Avion F-16 ucrainean, prăbușit după accident

Avion F-16 ucrainean, prăbușit după accident. Aparatul de zbor a fost distrus într-un accident survenit luni, a declarat un oficial american din domeniul Apărării. Avion F-16 ucrainean, prăbușit după accident Potrivit oficialului, prăbuşirea nu pare să fie rezultatul unui atac rusesc. Încă nu s-a stabilit ce a cauzat incidentul - o eroare de pilotaj sau o defecţiune mecanică. Citește și: ANALIZĂ Eșecul Ciolacu-Negrescu la Bruxelles, explicat: von der Leyen a acceptat 21 de propuneri ale statelor UE, dar a respins-o pe a României Tot joi, însă, Ucraina a anunţat că un avion de luptă F-16 s-a prăbuşit în timp ce respingea un atac cu rachete ruseşti şi pilotul şi-a pierdut viaţa. Potrivit Statului Major ucrainean, avioanele F-16 au doborât patru rachete de croazieră ruseşti în timpul acestui atac, dar " în timpul apropierii de următoarea ţintă, comunicarea cu unul dintre avioane a fost pierdută". "S-a dovedit ulterior că avionul s-a prăbuşit şi pilotul a murit", a indicat sursa citată pe Telegram, fără a preciza când a avut loc accidentul sau identitatea pilotului. Armata aerului ucraineană a anunţat, de asemenea joi, că unul dintre piloţii săi a fost ucis în lovituri masive ruseşti la începutul acestei săptămâni, fără a menţiona avionul F-16. "Pilotul armatei aerului Oleksid Mes a murit apărând ţara noastră", a declarat comandamentul de Vest al Forţelor aeriene ucrainene, precizând că pilotul a fost ucis luni în timpul unui val de bombardamente ruseşti cu rachete şi drone. Două atacuri rusești în zile succesive Rusia a desfăşurat luni un atac "masiv" cu rachete şi drone asupra Ucrainei, a declarat comandantul forţelor aeriene ucrainene. Atacul a fost urmat marţi de un altul, de asemenea major. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marţi că avioanele F-16 au fost folosite pentru a respinge atacul de luni şi au dat rezultate bune. Forţele aeriene ucrainene nu au făcut niciun comentariu deocamdată. Zelenski a anunţat pe 5 august că Ucraina a început să folosească avioane F-16 pentru operaţiuni în interiorul ţării, confirmând sosirea mult aşteptată a aeronavelor de luptă fabricate în SUA, la aproape doi ani şi jumătate de la invazia pe scară largă a Rusiei.

Temerea Ucrainei: aliații vor da înapoi? (sursa: Facebook/Dmytro Kuleba)
Internațional

Temerea Ucrainei: aliații vor da înapoi?

Temerea Ucrainei: aliații vor da înapoi? Ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a afirmat miercuri că cea mai mare problemă cu care se confruntă Kievul este faptul că, de teama escaladării cu Rusia, aliaţii săi se tem să aprobe politici noi de a susţine Ucraina. Temerea Ucrainei: aliații vor da înapoi? Remarcile sale vin la o zi după ce şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a spus că Occidentul 'se joacă cu focul' prin faptul că ia în considerare să permită Kievului să lovească în adâncime pe teritoriul Rusiei, el avertizând asupra riscului unui al treilea război mondial. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG „Chiar de la începutul invaziei pe scară largă, cea mai mare problemă cu care se confruntă Ucraina este dominaţia conceptului de escaldare în procesul decizional al partenerilor noştri”, a spus Kuleba într-o discuţie cu omologul său polonez Radoslaw Sikorski, transmisă în direct din Polonia. Kievul presează Occidentul să îi pună la dispoziţie rachete cu rază lungă de acţiune şi să autorizeze lovirea unor ţinte adânc în teritoriul Rusiei. De asemenea, vrea ajutor pentru doborârea de pe teritoriul unor state vecine a rachetelor ruseşti. „Războiul este întotdeauna despre o mulţime de logistică: bani, arme, resurse, dar problemele reale sunt întotdeauna aici, în cap”, a spus Kuleba. „Mulţi dintre partenerii noştri se tem să discute despre viitorul Rusiei (...) Acest lucru este foarte supărător pentru că, dacă noi nu vorbim despre viitorul sursei de ameninţare, atunci nu putem construi strategia”, a continuat el. Polonia pledează cauza Ucrainei La rândul său, Radoslaw Sikorski a afirmat că, în timp ce Rusia foloseşte arme cu rază lungă împotriva Ucrainei, aliaţii ar trebui „să lase Ucraina să lupte cu orice are, cu orice le-am livrat şi haideţi să le livrăm şi mai multe”. Ministrul polonez a mai spus că oamenii lui Donald Trump, fost preşedinte şi actual candidat republican la Casa Albă, au o idee despre cum să pună capăt războiului. „Unii dintre aceşti oameni spun că planul este să accelereze războiul ameninţându-l pe Putin cu escaladarea”, a declarat Sikorski. El a sugerat folosirea altor stimulente pentru oprirea războiului. "Ajutaţi-ne să-i convingem pe unii dintre aliaţii noştri europeni nu doar să extindă baza împrumutului pe baza activelor ruseşti îngheţate, dar să şi confiscăm activele agresorului şi să le dăm victimei agresiunii", a pledat ministrul polonez.

Contractul cu Rusia nu este prelungit (sursa: TASS)
Internațional

Contractul cu Rusia nu este prelungit

Contractul cu Rusia nu este prelungit. Decizia Ucrainei de a nu prelungi actualul contract existent cu Gazprom pentru livrarea gazului rusesc către ţările europene prin Ucraina după 31 decembrie "va dăuna grav intereselor consumatorilor europeni", a susținut Kremlinul. Contractul cu Rusia nu este prelungit "Nimeni nu va prelungi acordul cu Rusia, s-a încheiat", a afirmat marţi, categoric, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG În ciuda conflictului în derulare, Rusia a livrat puţin peste 14 miliarde de metri cubi de gaze în 2023 Europei prin teritoriul ucrainean, mai puţin decât cele 40 de miliarde de metri cubi prevăzute în contract. Austria, Ungaria şi Slovacia sunt principalii beneficiarii. "O astfel de decizie din partea Ucrainei va afecta grav interesele consumatorilor europeni care doresc în continuare să cumpere gaz rusesc", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov. "Pur şi simplu vor trebui să plătească mult mai mult, ceea ce va face industria lor mai puţin competitivă", a spus el, amintind că Moscova a început discuţiile cu Turcia pentru a crea în cele din urmă un "hub de gaze" acolo. Contractul dintre companiile ucrainene Natfogaz şi GTSOU cu Gazprom a fost semnat la sfârşitul anului 2019 pe o perioadă de cinci ani, până la 31 decembrie 2024. Ucraina discută cu Azerbaidjanul, Rusia cu China La începutul lunii iulie, Volodimir Zelenski a indicat că ţara sa este în discuţii cu Azerbaidjanul, un important producător de gaze naturale, pentru a înlocui cu gaz azer gazul rusesc care tranzitează prin Ucraina în drumul spre Europa. Însă Ucraina nu are o graniţă comună cu Azerbaidjanul, iar gazul azer ar trebui să fie transportat prin conducte prin Rusia. Preşedintele azer Ilham Aliev a dezvăluit la sfârşitul lunii iulie că UE şi Kievul l-au "abordat" pentru a "facilita" discuţiile cu Moscova şi pentru a ajunge la un acord care să convină tuturor părţilor. Ca represalii pentru lansarea ofensivei ruseşti împotriva Ucrainei în februarie 2022, Uniunea Europeană a declarat că doreşte să se elibereze de toate gazele naturale ruseşti până în 2027. Pentru a anticipa scăderea drastică a livrărilor de gaze către Europa, Rusia a apelat la China. Anunţul oficial al lui Volodimir Zelenski a survenit în timp ce armata sa a lansat o ofensivă majoră în regiunea rusă Kursk pe 6 august. Kievul a declarat că a ocupat oraşul Sudja, unde există o staţie de măsurare majoră, singurul punct de intrare pentru gazul rusesc în reţeaua de conducte a Ucrainei către Europa. Celălalt punct de intrare, în Sohranivka (est), a fost blocat de când Kievul a declarat un caz de "forţă majoră" în mai 2022.

Riabkov acuză SUA pentru ofensiva ucraineană (sursa: TASS)
Internațional

Riabkov acuză SUA pentru ofensiva ucraineană

Riabkov acuză SUA pentru ofensiva ucraineană. Viceministrul de externe rus Serghei Riabkov a declarat marţi că implicarea Statelor Unite în incursiunea ucraineană în desfăşurare în regiunea Kursk, din vestul Rusiei, este "un fapt evident". Riabkov acuză SUA pentru ofensiva ucraineană Washingtonul spune că nu a fost informat despre planurile Ucrainei înaintea lansării incursiunii în Kursk pe 6 august şi că nu a luat parte în niciun fel la operaţiune. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Potrivit lui Riabkov, nu mai este o acuzaţie că Statele Unite sunt implicate, ci 'un fapt evident'. "Calea Washingtonului de escaladare devine tot mai provocatoare", a spus viceministrul, potrivit agenţiilor de presă ruse. "Impresia este că colegii (americani) au aruncat deoparte orice rămăşiţe de bun-simţ şi cred că totul le este permis. Abordări similare sunt urmate de clientela lor de la Kiev", a adăugat el. Cum ar putea reacționa Rusia Potrivit lui Riabkov, astfel de acţiuni ar putea conduce la consecinţe serioase în ce priveşte reacţia Rusiei, iar Washingtonul este conştient de cum ar putea răspunde Moscova. Rusia a afirmat că arme occidentale, inclusiv tancuri britanice şi sisteme americane de rachete, au fost folosite de Ucraina în Kursk. Kievul a confirmat utilizarea de rachete americane HIMARS pentru a distruge poduri în Kursk. Cotidianul The New York Times (NYT) a scris că SUA şi Marea Britanie au furnizat Ucrainei imagini prin satelit şi alte informaţii despre regiunea Kursk în zilele de după atac. Potrivit NYT, informaţiile avea ca scop să ajute forţele ucrainene să urmărească mai bine întăririle de trupe ruse care le puteau ataca sau tăia eventuala retragere în Ucraina.

Armata ucraineană continuă ofesiva în Rusia (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Armata ucraineană continuă ofesiva în Rusia

Armata ucraineană continuă ofesiva în Rusia. Guvernatorul regiunii ruse Belgorod, frontalieră cu Ucraina, a declarat marţi că a primit informaţii privind o tentativă de incursiune a forţelor armate ucrainene, după ce mai multe media ruse au relatat că un atac terestru este în curs. Armata ucraineană continuă ofesiva în Rusia "Există informaţii potrivit cărora duşmanul încearcă să treacă frontiera în regiunea Belgorod. Potrivit Ministerului rus al Apărării, situaţia la frontieră rămâne dificilă, dar sub control", a postat guvernatorul Viaceslav Gladkin pe contul său de Telegram. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG "Militarii noştri desfăşoară operaţiuni planificate. Vă cer să vă păstraţi calmul şi să nu aveţi încredere decât în sursele de informare oficiale", a adăugat el. Potrivit canalului rus de Telegram MASH, cunoscut ca fiind apropiat de autorităţi, militari ucraineni încearcă să intre în regiune prin punctul de frontieră de la Nehoteevka, unde sunt în curs lupte. Potrivit acestei surse, un alt grup ucrainean încearcă de asemenea să intre în regiune prin postul de frontieră Şebekino, situat la 40 km est de Nehoteeevka. Un alt canal de Telegram, SHOT, a dezminţit această informaţie. Grupuri ucrainene de sabotaj Un blog militar rus cu aproape 1,6 milioane de abonaţi, "Operaţiunea Z - corespondenţi militari ai primăverii ruse", a relatat că nu au existat tentative majore de străpungere a frontierei. "Au existat ciocniri cu grupuri (ucrainene) de sabotaj şi recunoaştere şi artileria (rusă) lucrează. Nu a fost înregistrată nicio tentativă la scară mare de a trece frontiera", a mai menţionat sursa citată. Aceste informaţii survin la trei săptămâni de la începutul incursiunii militare ucrainene în regiunea rusă Kursk, o operaţiune încă în curs de o amploare fără precedent după ce Rusia a declanşat ofensiva împotriva Ucrainei în februarie 2022

India a promis ajutor umanitar Ucrainei (sursa: Facebook/Narendra Modi)
Internațional

India a promis ajutor umanitar Ucrainei

India a promis ajutor umanitar Ucrainei. Prim-ministrul indian Narendra Modi a declarat vineri că ţara este ''puternic favorabilă păcii'' între Ucraina şi Rusia şi a promis un important ajutor umanitar Kievului. India a promis ajutor umanitar Ucrainei "Dacă am rămas, cu o mare convingere, în afara războiului, asta nu înseamnă că am fost indiferenţi", a declarat Modi, alături de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Citește și: Nu tuturor pensionarilor li s-au recalculat pensiile. Care sunt pensionarii excluși și care sunt motivele "Nu am fost neutri din prima zi, am fost de o anumită parte şi suntem puternic favorabili păcii", a subliniat el cu prilejul vizitei sale istorice în Ucraina. "Drumul către pace poate fi găsit numai prin dialog şi diplomaţie. Şi trebuie să mergem în acea direcţie fără a pierde timp. Ambele părţi ar trebui să stea şi să discute împreună şi să găsească o cale de a ieşi din această criză", a pledat Modi. "Sunt gata să vă asigur că India este gata să joace un rol activ în orice eforturi pentru pace. Dacă pot juca orice rol în asta personal voi face asta, vreau să va asigur ca prieten", a dat Modi asigurări. Afirmaţiile au fost făcute în cadrul unor declaraţii comune, în timpul cărora ambii lideri au spus că vizita premierului indian la Kiev este una "istorică". „O pace corectă” Modi a vorbit după Zelenski, aşa că preşedintele ucrainean nu a avut ocazia să răspundă apelului său la dialog. Dar liderul ucrainean a spus în declaraţia sa că "problema încheierii războiului şi o pace corectă sunt o prioritate pentru Ucraina". Narendra Modi, a cărui ţară întreţine în mod tradiţional relaţii excelente cu Moscova, este primul şef al guvernului indian care se deplasează în Ucraina. În contextul în care conflictul se prelungeşte şi nici o soluţie diplomatică nu se întrevede la orizont, prim-ministrul indian a promis un ajutor acestei ţări. "Indiferent care ar fi ajutorul cerut din punct de vedere umanitar, India va fi mereu de partea voastră şi se va depăşi pentru a vă susţine", i-a mai spus el gazdei sale. "Am realizat că primele victime ale războiului sunt de fapt copii nevinovaţi. Este cu adevărat dezolant", a spus el. Diplomație delicată India încearcă să menţină un echilibru delicat între Rusia, cu care are legături solide, şi naţiunile occidentale, de care încearcă să se apropie pentru a contracara China, rivalul său regional. Prim-ministrul indian a evitat să condamne explicit invazia rusă din Ucraina care a început în februarie 2022 şi India s-a abţinut la momentul în care au fost votate rezoluţii ONU ostile Moscovei. Mai multe alte puteri, începând cu China, au încercat, de la începutul războiului, să facă oficiul de mediator pentru a pune capăt conflictului care bulversează echilibrul geopolitic mondial. Fără succes până acum, atâta timp cât exigenţele celor două părţi par ireconciliabile. Vladimir Putin a declarat că o încetare a focului şi negocieri de pace nu sunt posibile decât dacă Kievul cedează regiunile a căror anexare este revendicată de Rusia şi renunţă la aderarea la NATO, condiţii inacceptabile pentru Ucraina şi aliaţii săi occidentali.

Criticile fostului șef SIE Predoiu, preluate de TASS Foto: Facebook Silviu Predoiu
Politică

Criticile fostului șef SIE Predoiu, preluate de TASS

Criticile fostului șef al SIE Silviu Predoiu la adresa lui Zelenski au fost preluate de TASS: „Zelenski a creat riscul unui război nuclear fără acordul aliaților săi”, relatează agenția rusă de stat afirmațiile fostului oficial. Citește și: EXCLUSIV Cea mai competentă funcționară din România, cu funcții în mai multe ministere, sub miniștri USR, PNL și PSD. Azi e șefa CA al Romarm și a luat de la Transelectrica 930.000 lei Criticile fostului șef SIE Predoiu, preluate de TASS „Președintele ucrainean Vladimir Zelenski a creat riscul unui război nuclear pentru toți aliații săi, fără acordul lor, ordonând un atac asupra regiunii ruse Kursk, a declarat Silviu Predoiu, fost șef al Serviciului Român de Informații Externe. «A fost depășită o linie roșie», a declarat el la televiziunea Canal 33. «Și-au asumat riscul de a avea ca răspuns un atac nuclear, și l-au asumat și în numele nostru». «Ucraina a ales un moment de slăbiciune aliată», a continuat el. «America desfășoară o campanie electorală, condusă de un președinte aflat în declin fizic și mental, cu un vicepreședinte care habar nu are ce este politica internațională, geopolitica și așa mai departe. În NATO, un secretar general îl înlocuiește pe altul. În UE, puterile noii Comisii Europene sunt transferate». «Ucraina a înțeles foarte bine ce face», a spus Predoiu. «Și a spus acest lucru: Ne-am săturat de indecizia voastră. Știți ce? Am intrat în Rusia cu tancurile, tunurile, mitralierele, muniția voastră. Sunteți deja toți acolo, în Rusia. Să vedem ce aveți de gând să faceți acum». «Și asta e greșit», a spus generalul în retragere. «Nu pentru asta îi ajutăm - să ne trezim târâți în conflict. Iar ei sunt foarte interesați să implice pe toată lumea. Noi ajutăm cu bună credință , dar ei au mers prea departe»”, scrie TASS, citându-l pe Predoiu. În martie, Predoiu - care a lucrat în SIE din 1987 în 2018, ajungând director adjunct și director interimar - a anunțat că vrea să candideze la președinția României.

Ucraina interzice Biserica Ortodoxă subordonată Moscovei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Ucraina interzice Biserica Ortodoxă subordonată Moscovei

Ucraina interzice Biserica Ortodoxă subordonată Moscovei. Parlamentul ucrainean a adoptat marţi un proiect de lege ce prevede interzicerea Bisericii Ortodoxe legate de Patriarhia Moscovei şi considerată adesea un releu de influenţă pentru Kremlin. Ucraina interzice Biserica Ortodoxă subordonată Moscovei "Decizie istorică! Parlamentul a votat un proiect de lege care interzice o filieră a ţării agresoare în Ucraina", a scris pe Telegram deputatul Irina Geraşcenko. Citește și: Statul păgubește peste un milion de pensionari: aceștia nu pot obține adeverințe de vechime de la Arhivele Naționale, documentele sunt prea scumpe Potrivit unui alt parlamentar, Iaroslav Jelezniak, în favoarea acestui proiect de lege au votat 265 de deputaţi, pentru a trece fiind necesare 226 de voturi.

Germania, dispute privind ajutorul pentru Ucraina (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania, dispute privind ajutorul pentru Ucraina

Germania, dispute privind ajutorul pentru Ucraina. Guvernul german este al doilea mare ajutor financiar al Ucrainei, după SUA. Plafonul planificat de guvernul federal asupra plăților ajutoarelor pentru Ucraina generează însă temeri privind o dezangajare a Berlinului. Inițiativa, criticat atât de politicieni din CDU/CSU, cât și din SPD Scrisoare lui Lindner Ministrul Finanțelor Christian Lindner (FDP) a scris într-o scrisoare către Ministrul Apărării Boris Pistorius (SPD) și Ministrul de Externe Annalena Baerbock (Verzi) că „noi măsuri” de sprijinire a Ucrainei ar trebui luate, doar dacă bugetul prevede, pentru anul acesta și următorii ani „o finanțare asigurată”. Citește și: Statul păgubește peste un milion de pensionari: aceștia nu pot obține adeverințe de vechime de la Arhivele Naționale, documentele sunt prea scumpe Lindner adaugă: „Vă rugăm să vă asigurați că sunt respectate limitele superioare.” Planificarea guvernului federal prevede că sprijinul pentru Ucraina dincolo de cele patru miliarde de euro planificate pentru 2025 va fi finanțat dintr-un nou pot internațional cu un volum de 50 de miliarde de euro, și nu mai de la bugetul federal. Totuși, Ministerul de Finanțe a anunțat că este încă dispus să discute. Germania, dispute privind ajutorul pentru Ucraina Politicianul CDU Roderich Kiesewetter a declarat că doar finanțarea sprijinului militar pentru Ucraina de la buget „înseamnă de facto că Ucraina este abandonată”. „Nu este suficient să finanțezi Ucraina din buzunarul tău și, atunci când devine incomod, să te referi la activele UE sau cele înghețate ale Rusiei, de la care se ia doar dobândă, dacă există, și la care Ucraina are oricum dreptul.” Kiesewetter l-a acuzat pe cancelarul Olaf Scholz (SPD) că se concentrează asupra viitoarelor alegeri de stat din Turingia, Saxonia și Brandenburg. De asemenea, Thorsten Frei (CDU), a susținut că, deși folosirea activele înghețate ale băncii centrale ruse pentru a sprijini Ucraina sunt justificate, „nimeni nu știe dacă, când și câți bani ar putea fi efectiv disponibili. Nici în guvernul federal nimeni nu știe când se vor încheia negocierile internaționale în acest sens”. Criticile SPD Critica la adresa guvernului federal vine chiar din propriile rânduri. Președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Bundestagului, social-democratul Michael Roth, a declarat: „Va fi un semnal fatal din partea guvernului federal către Ucraina dacă nu sunt planificate alte fonduri pentru un nou ajutor militar în viitor buget federal.” El a adăugat: „Armata ucraineană este din nou în ofensivă pentru prima dată în câteva luni, țara are acum nevoie de sprijinul deplin al celui mai important aliat militar al său din Europa, Germania. În schimb, dezbaterea despre viitoarea finanțare a ajutorului militar pare o retragere mascată a Germaniei de la responsabilitate. Nu putem face securitatea noastră dependentă de constrângerile bugetare Cele 50 de miliarde de dolari dintr-un fond de ajutor al țărilor G-7, care ar trebui să fie, de asemenea, acoperite din dobânzi pentru activele înghețate, sunt „departe de a fi suficiente”. Scholz asigură susținerea Germaniei Germania "este şi rămâne primul susţinător al Ucrainei în Europa", a dat asigurări luni cancelarul federal Olaf Scholz, în pofida tăierilor bugetare prevăzute în 2025. În căutarea unor economii bugetare pe fond de dispută între partidele coaliţiei, guvernul Federal a decis să reducă la jumătate în 2025 suma alocată în cadrul bilateral ajutorului militar pentru Kiev. Pentru a compensa această reducere, Berlinul mizează pe punerea la dispoziţia Ucrainei a unui împrumut de 50 miliarde de dolari, garantat prin viitoarele dobânzi la activele ruse imobilizate, mecanism care a făcut obiectul unui acord între statele G7 la summitul lor din iunie. Berlinul a încercat luni să-şi reafirme sprijinul pentru Ucraina. "Vom continua sprijinul nostru: cu o sumă de 50 de miliarde de euro, alocată în acord cu G7. Aceasta va permite Ucrainei să îşi procure arme în cantitate mare", a afirmat Olaf Scholz pe platforma X. Cu toate acestea, reducerea la jumătate a ajutorului militar bilateral al Berlinului face obiectul unor critici intense în Germania şi adaugă incertitudine în contextul în care alegerile prezidenţiale din SUA ar putea modifica sprijinul internaţional pentru Kiev.

Moscova anunță cucerirea unui sat ucrainean (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Moscova anunță cucerirea unui sat ucrainean

Moscova anunță cucerirea unui sat ucrainean. Rusia a revendicat duminica aceasta capturarea unui sat situat la circa 15 kilometri de oraşul Pokrovsk, important nod logistic în estul Ucrainei pe care ea îl vizează de mai multe luni. Moscova anunță cucerirea unui sat ucrainean "Datorită unor acţiuni active", forţele ruse "au eliberat satul Svîrîdonivka (Sviridinivka) în Republica Populară Doneţk", a anunţat Ministerul Apărării rus într-un comunicat. Citește și: Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne În ultimele zile, armata rusă a revendicat capturarea mai multor sate în acest sector, unde trupele sale au avansat rapid după ocuparea satului Ocertine la începutul lui mai. Aceste capturări sunt semnul unei presiuni care nu slăbeşte pe frontul de est, în pofida avansării fără precedent a forţelor ucrainene în regiunea rusă Kursk, începând din 6 august. Chiar dacă această ofensivă atrage multă atenţie, majoritatea luptelor continuă să se desfăşoare în Donbasul ucrainean, unde trupele ruse au avantaj în faţa forţelor ucrainene, în inferioritate numerică. Oraşul Pokrovsk, care număra înainte de război circa 61.000 de locuitori, se află pe o importantă rută spre alte locuri importante ale Ucrainei, Ceasiv Iar şi Kostiantinivka. Autorităţile ucrainene au îndemnat în ultimele zile locuitorii să se evacueze în faţa avansării trupelor ruse

Lukașenko invocă spaima de armata urcaineană (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Lukașenko invocă spaima de armata urcaineană

Lukașenko invocă spaima de armata ucraineană. Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a declarat că Ucraina are staţionaţi peste 120.000 de soldaţi la frontiera ei cu Belarus şi din acest motiv Minskul a desfăşurat aproape o treime din forţele sale armate de-a lungul întregii frontiere. Lukașenko invocă spaima de armata ucraineană Lukaşenko nu a precizat câţi soldaţi belaruşi sunt desfăşuraţi la frontiera cu Ucraina. Armata profesionistă belarusă numără circa 48.000 de soldaţi şi circa 12.000 de grăniceri. Citește și: Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne "Dată fiind politica lor agresivă, noi am introdus şi am plasat în anumite puncte - în caz de război, acestea vor trebui apărate - militari ai noştri de-a lungul întregii frontiere", a declarat Lukaşenko într-un interviu pentru televiziunea rusă de stat, citat de Belta. Kievul nu a comentat deocamdată acest subiect. Sâmbătă, Kievul a declarat doar că nu sunt semne că forţele belaruse ar fi comasate la frontieră. Granițe minate masiv Aleksandr Lukaşenko, un aliat fidel al preşedintelui rus Vladimir Putin, a făcut aceste declaraţii în contextul incursiunii ucrainene pe teritoriul rus, care a început pe 6 august, când mii de soldaţi ai Kievului au străpuns frontiera vestică a Rusiei, în cea mai mare provocare la adresa conducerii armatei lui Putin. Ministrul belarus al apărării Viktor Hrenin a declarat vineri că există o mare probabilitate a unei provocări armate din partea Ucrainei vecine la adresa Republicii Belarus şi că situaţia de la frontiera comună între cele două state "rămâne tensionată". Lukaşenko a mai spus că frontiera belaruso-ucraineană este minată "mai mult ca niciodată" şi că trupele ucrainene vor suferi pierderi uriaşe dacă vor încerca să o treacă

Rusia: Ucraina va ataca centrala nucleară (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rusia: Ucraina va ataca centrala nucleară

Rusia: Ucraina va ataca centrala nucleară. Rusia a acuzat Ucraina că plănuieşte să atace centrala nucleară din regiunea Kursk în care au intrat trupele ucrainene. Kievul califică aceste afirmaţii drept propagandă "nebunească". Rusia: Ucraina va ataca centrala nucleară Ministerul Apărării de la Moscova a anunţat că va exista un răspuns dur la orice atac asupra centralei nucleare din Kursk, care se află sub controlul Rusiei. Acesta nu a furnizat dovezi împotriva Ucrainei, dar a precizat că o zonă amplă din împrejurimi ar putea fi contaminată de un atac. Compania nucleară rusă de stat Rosatom, care conduce şi centrala de la Zaporojie din Ucraina controlată de Rusia, a acuzat de asemenea Kievul că ameninţă securitatea ambelor centrale. Nu a prezentat însă dovezi. Şeful Rosatom Aleksei Lihacev a discutat telefonic situaţia cu directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, şi l-a invitat să viziteze centrala nucleară de la Kursk. Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc în mod repetat că încearcă să saboteze operarea centralei de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, din sud-estul Ucrainei. Reactoarele centralei sunt închise, dar necesită energie electrică din exterior pentru a menţine materialul nuclear la temperatura potrivită şi a evita un accident nuclear. Kievul: propagandă "nebunească" Ministerul Afacerilor Externe ucrainean a reacționat. "Vedem o nouă creştere în propaganda rusă nebunească privind presupuse planuri ucrainene de a folosi 'bombe murdare' sau de a ataca centrale nucleare. Respingem oficial aceste afirmaţii false", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe ucrainean, Heorhii Tîhîi, pe reţeaua X. "Ucraina nu are nici intenţia şi nici capacitatea de a întreprinde astfel de acţiuni", a adăugat acesta.

Germania reduce ajutorul militar către Ucraina (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania reduce ajutorul militar către Ucraina

Germania reduce ajutorul militar către Ucraina. Republica Federală prevede în bugetul său pe 2025 o reducere la jumătate a ajutorului său militar bilateral către Ucraina. Pentru a continua susținerea financiară a Kievului, mizează pe banii generaţi de activele ruse îngheţate. Germania reduce ajutorul militar către Ucraina Guvernul lui Olaf Scholz, care încearcă să facă economii, nu prevede "ajutoare suplimentare" celor 4 miliarde de euro prevăzute în bugetul pe anul viitor pentru a ajuta militar Ucraina, a indicat o sursă parlamentară. Citește și: VIDEO Filmare virală: o corvetă românească, care scoate fum de parcă ar fi luat foc, pe lângă o corvetă turcească, ultramodernă În acest an, ajutorul Berlinului, al doilea contributor după SUA, se ridică la 8 miliarde de euro. Pentru a compensa, Germania mizează pe "crearea, în cadrul G7 şi al Uniunii Europene, a unui instrument financiar care să utilizeze activele ruse îngheţate", a adăugat o sursă din cadrul Ministerului de Finanţe. "Ajutorul bilateral german rămâne la cel mai înalt nivel, dar mizează pe eficienţa acestui instrument", a comentat aceasta. Această decizie a făcut obiectul unui acord între cancelarul social-democrat şi ministrul finanţelor din partidul liberal Christian Lindner, potrivit Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung. Potrivit FAZ, Lindner, adept al stricteţii bugetare, i-a scris ministrului apărării Boris Pistorius pentru a-i cere "să garanteze" că plafonul de 4 miliarde de euro bugetat pentru anul viitor va fi respectat. Berlinul face economii Proiectul de buget pe 2025 a făcut obiectul unor discuţii aprige în cadrul coaliţiei tripartite între liberali, verzi şi social-democraţi. Ministrul de finanţe le-a cerut omologilor săi să facă economii în scopul respectării "frânei de îndatorare", o regulă constituţională care are drept menire să împiedice statul să se îndatoreze prea mult. Proiectul de buget nu este încă definitiv şi urmează să mai fie discutat în Parlament înainte de adoptarea sa, până la sfârşitul anului. Aliaţii Ucrainei lucrează de mai multe luni la un dispozitiv care ar permite utilizarea unei părţi din cele 300 de miliarde de dolari reprezentând active ruse îngheţate în lume pentru a susţine Kievul în războiul său împotriva armatei ruse. De asemenea, s-a ajuns la un acord politic între ţările G7 la jumătatea lui iunie privind o propunere americană referitoare la finanţarea unui credit de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră