vineri 19 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2420 articole
Internațional

Terminal petrolier distrus de drone ucrainene în portul rusesc strategic Novorosiisk

Drone navale ucrainene au lovit sâmbătă dimineața devreme un terminal petrolier din portul rusesc Novorosiisk, situat la Marea Neagră. Atacul a vizat una dintre infrastructurile energetice majore prin care se exportă țiței către piețele internaționale. Terminal strategic pentru exportul petrolului kazah, afectat Terminalul atacat este parte a unui coridor energetic important, folosit pentru exportul țițeiului transportat prin unul dintre cele mai mari oleoducte din lume. Citește și: Judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, două săptămâni în Thailanda, la schimb de experiență Conducta pornește din Kazahstan, din apropierea Mării Caspice, traversează Rusia și ajunge la Marea Neagră. Această infrastructură este exploatată de Caspian Pipeline Consortium (CPC), un consorțiu internațional care gestionează fluxul de petrol către piețele globale. Un doc din terminal, avariat și scos din funcțiune Potrivit CPC, "un atac terorist" cu drone navale a avariat unul dintre cele trei docuri ale terminalului, folosit la alimentarea petrolierelelor. Docul vizat a suferit „distrugeri importante” și a fost scos din funcțiune, ceea ce ar putea afecta temporar capacitatea terminalului de a opera la capacitate maximă. Măsuri de siguranță activate În momentul atacului, sistemele de urgență au blocat automat valvele, prevenind scurgerile de petrol. Conform informațiilor preliminare, nu s-a produs poluare a Mării Negre. Faptul că nu au fost raportate scurgeri majore limitează impactul ecologic al incidentului, în condițiile în care zona este considerată sensibilă din punct de vedere al mediului. Kazahstanul denunță atacul și avertizează asupra riscurilor globale Ministerul Energiei din Kazahstan a condamnat atacul, catalogându-l drept „inacceptabil”. Oficialii au avertizat că astfel de acțiuni creează „riscuri pentru securitatea energetică mondială”, dat fiind rolul strategic al oleoductului în aprovizionarea globală cu petrol.

Terminal petrolier rusesc distrus de drone ucrainene (sursa: X/NOELREPORTS)
„Flota fantomă” a Rusiei atacată de drone ucrainene (sursa: Kyiv Independent)
Internațional

Kievul revendică atacul asupra a doua petroliere rusești "fantomă" în Marea Neagră

Ucraina a revendicat sâmbătă un atac asupra a două petroliere aflate în Marea Neagră, susținând că navele aparțineau „flotei fantomă ruse”, folosită de Moscova pentru a evita sancțiunile occidentale. Potrivit unei surse din Serviciul de Securitate Ucrainean (SBU), petrolierele Kairo și Virat au fost lovite cu drone maritime Sea Baby, în cadrul unei operațiuni comune între SBU și marina ucraineană. Nave avariate critic, impact asupra transportului de petrol rusesc Cele două petroliere erau goale în momentul atacului și se îndreptau către portul rusesc Novorossiisk pentru realimentare. Citește și: Analiza informațiilor militare estoniene: nu sunt semne de pace în Ucraina, 350 militari ruși morți/zi, în medie Potrivit sursei citate, ambele nave au suferit avarii critice și au fost scoase aproape complet din funcțiune. Oficialul ucrainean a subliniat că acest atac va afecta semnificativ capacitatea Rusiei de transport al petrolului. Operațiune reușită pentru stabilizarea orașului Pokrovsk Pe frontul terestru, Forțele Armate Ucrainene au raportat o operațiune de succes în direcția orașului Dobropilia, pentru stabilizarea situației din Pokrovsk. Orașul este scena unor lupte intense și prelungite cu trupele rusești, însă, potrivit Kievului, Pokrovsk rămâne sub control ucrainean. Kievul respinge încercările Rusiei de izolare a regiunii Donețk Comandantul Forțelor de Asalt Aeriene, Oleg Apostol, a explicat că Rusia intenționa să avanseze spre Barvinkove din direcția Dobropilia, cu scopul de a izola complet regiunea Donețk. Cu toate acestea, operațiunea ucraineană ar fi împiedicat planurile invadatorilor. „Pokrovsk rezistă. Avem unități în oraș, iar anumite zone sunt deja sub controlul nostru”, a declarat Apostol. Potrivit autorităților ucrainene, trupele ruse încearcă să cucerească Pokrovskul infiltrând mici unități de infanterie printre liniile ucrainene și încearcă să încercuiască apărătorii orașului, inclusiv pe cei care protejează localitatea vecină Mirnograd.

Analiza informațiilor militare estoniene: nu sunt semne de pace în Ucraina Foto: X/Twitter Arminform Ucraina
Internațional

Analiza informațiilor militare estoniene: nu sunt semne de pace în Ucraina, 350 militari ruși morți/zi, în medie

Analiza informațiilor militare estoniene apreciază că nu sunt semne de pace în Ucraina și arată că Rusia pierde, în medie, zilnic, 350 de militari, care sunt uciși. În noiembrie, Rusia a capturat circa 430 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean la un cost de circa 22 militari uciși la fiecare kilometru pătrat capturat.  Citește și: Două sondaje publicate azi o dau pe Anca Alexandrescu la 19%, în marja de eroare față de locul II Pe baza luptelor, nu există niciun motiv să credem că pacea în Ucraina este mai aproape decât era acum o lună, a declarat colonelul Ants Kiviselg, șeful Centrului de Informații (Intelligence) al Forțelor de Apărare din Estonia. Analiza informațiilor militare estoniene: nu sunt semne de pace în Ucraina „Rusia continuă atacurile aeriene zilnice pe teritoriul ucrainean, vizând în principal infrastructura civilă, cu scopul de a face sezonul rece cât mai dificil posibil pentru ucraineni și, astfel, de a exercita indirect presiune asupra unităților de pe linia frontului, a subliniat el. «În același timp, ucrainenii au efectuat cu succes atacuri cu drone în adâncul Federației Ruse. Au reușit să pătrundă în inima Rusiei și să atace centrala termică Shatura din regiunea Moscovei, care asigură atât încălzirea, cât și energia electrică pentru capitala rusă», a spus Kiviselg. În plus, forțele armate ucrainene au lovit cu succes ținte strategice rusești în Taganrog, în regiunea Rostov, unde au fost atacate facilități de reparații de aeronave și de fabricare de drone, a spus colonelul. «Ca urmare, atacurile reușite asupra unor astfel de facilități sunt chiar mai dăunătoare pentru forțele aeriene ruse decât scoaterea din funcțiune a uneia sau a două aeronave individuale», a declarat Kiviselg în cadrul conferinței de presă”, scrie news.err.ee.  Potrivit structurii de informații militare a Estoniei, în noiembrie au fost 10.500 de militari ruși uciși în Ucraina. Luând în calcul o rată de doi răniți la un mort, Rusia a pierdut circa 30.000 de militari în această lună. Însă Ucraina este într-o situația dificilă la Kupiansk și Pokrovsk. „Forțele ucrainene sunt încă prezente în Pokrovsk și desfășoară așa-numitele contraofensive locale. Încă se joacă acolo un joc de-a șoarecele și pisica”, a spus Kiviselg.  De asemenea, nu există rapoarte privind căderea completă a orașului Kupiansk, situat la nord, deși așezarea rămâne sub presiune semnificativă din partea forțelor ruse, la fel ca și Huliaipole, situat la aproximativ 100 de kilometri sud-vest de Pokrovsk. ISW: O victorie militară a Rusiei în Ucraina nu este inevitabilă Acum două zile, o analiză a Institului pentru Studiul Războiului, ISW, aprecia că „datele privind ritmul de avansare al forțelor ruse indică faptul că o victorie militară a Rusiei în Ucraina nu este inevitabilă, iar o cucerire rapidă de către Rusia a restului regiunii Donețk nu este iminentă”.  „Forțele ruse au acordat prioritate finalizării capturării orașelor Pokrovsk și Myrnohrad, dar au avansat lent, deoarece forțele ucrainene au reușit să încetinească ritmul avansului rus în Pokrovsk. Forțele ruse au intrat pentru prima dată în Pokrovsk pe 31 iulie și au avansat în medie cu 0,12 kilometri pe zi în Pokrovsk între 31 iulie și 26 noiembrie. Forțele ruse nu au capturat Pokrovsk – un oraș cu o suprafață de 11,5 mile pătrate – în ciuda faptului că au operat în interiorul orașului timp de peste 118 zile. ISW a observat doar dovezi care să indice că forțele ruse au consolidat avansul în 66% din Pokrovsk până la 26 noiembrie, un procentaj scăzut având în vedere timpul și forța de muncă (elemente ale cel puțin două armate combinate) pe care Rusia le-a dedicat acestui efort. Ritmul de avans al rușilor pe tot teatrul de operațiuni s-a intensificat după summitul din Alaska din 15 august, forțele ruse avansând în medie cu 9,3 km pătrați pe zi pe tot teatrul de operațiuni, între 15 august și 20 noiembrie, dar aceste avansuri sunt încă limitate la viteza de mers pe jos. Forțele ruse ar putea cuceri restul regiunii Donețk controlate de ucraineni până în august 2027, presupunând un ritm constant de avans al rușilor”, arată ISW.

Rusia respinge concesiile în planul de pace pentru Ucraina (sursa: TASS)
Internațional

Rusia nici nu vrea să audă de concesii la planul de pace asumat de Trump

Rusia salută implicarea diplomatică a președintelui american Donald Trump în procesul de încheiere a conflictului din Ucraina, însă refuză să facă orice concesie în negocierile privind planul de pace propus de Washington. Declarația a fost făcută miercuri de viceministrul rus de externe Serghei Riabkov, care a subliniat că pozițiile Moscovei rămân neschimbate, inclusiv în ceea ce privește „operațiunea militară specială”. Poziția oficială: fără compromisuri pe teme esențiale La o conferință de presă, Serghei Riabkov a afirmat că Rusia nu va face „niciun pas înapoi” în privința aspectelor fundamentale ale conflictului, insistând că poziția Moscovei este consecventă și axată pe cauzele profunde ale crizei. Citește și: Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor. Dar șomera Ciceală trăiește din chirii Totuși, el a recunoscut că diferitele versiuni ale planului de pace american fac parte din procesul de negociere. Summitul din Alaska, punct de referință pentru negocieri Diplomatul rus a amintit de întâlnirea avută în august, în Alaska, între Vladimir Putin și Donald Trump, ca moment-cheie în conturarea discuțiilor de pace. Riabkov a spus că acea întâlnire reprezintă baza de negociere pentru orice versiune actuală sau viitoare a planului de pace, fără a dezvălui însă concluziile convenite între cei doi lideri. Rusia cere mass-mediei responsabilitate și evitarea provocărilor Viceministrul rus a cerut presei să manifeste „responsabilitate maximă” în transmiterea informațiilor cu privire la planul de pace, avertizând asupra scurgerilor de informații și încercărilor de a influența negocierile. Potrivit acestuia, este un moment în care „nu ne putem permite să fim influențați de provocări”. Dialog Moscova-Washington: cooperare declarată, acțiuni contradictorii Riabkov a remarcat că, deși administrația americană își exprimă oficial sprijinul pentru relansarea dialogului cu Rusia, acțiunile concrete ale Washingtonului rămân „contradictorii”. Diferențele de abordare persistă, în special în privința condițiilor propuse pentru încheierea conflictului. Kremlinul neagă negocierile directe asupra planului american Anterior, consilierul pentru politică externă al lui Putin, Iuri Ușakov, a negat existența unor negocieri ruso-americane la Abu Dhabi pe tema planului de pace propus de SUA. Acesta a subliniat că documentul nu a fost discutat încă în detaliu cu partea rusă. Planul SUA: concesii teritoriale și garanții de securitate Versiunea inițială a planului american ar include cedarea de facto către Rusia a întregii regiuni Donbas și transformarea zonei neocupate într-o zonă demilitarizată, înghețarea liniei frontului și impunerea unui plafon de 600.000 de soldați pentru armata ucraineană. Ucraina ar primi garanții de securitate occidentale, fără aderarea la NATO și fără trupe străine pe teritoriul său. De asemenea, 100 de miliarde de euro din activele rusești înghețate în Occident ar urma să fie utilizate la reconstrucția Ucrainei, cu condiția participării financiare europene. Contrapropunerea Ucrainei și a aliaților europeni Ucraina și susținătorii săi europeni au cerut modificări semnificative: negocieri doar după un armistițiu și pornind de la linia actuală a frontului, creșterea efectivelor armatei ucrainene la 800.000 de militari, desfășurarea de trupe străine în Ucraina și eliminarea angajamentului că țara nu va adera la NATO. De asemenea, au solicitat ca Rusia să plătească toate despăgubirile de război, iar activele înghețate să rămână blocate până la achitarea acestor compensații. Moscova acceptă baza inițială, respinge modificările propuse Iuri Ușakov a afirmat că multe dintre dispozițiile inițiale ale planului american sunt „destul de acceptabile” pentru Rusia, însă modificările propuse de Ucraina și aliații europeni sunt „total neconstructive”. Președintele Vladimir Putin a descris varianta originală a planului, cu cele 28 de puncte, drept „o bază pentru un acord de pace final”, respingând orice revizuire majoră în favoarea Kievului.

Acordul cerealelor, considerat depășit de Moscova (sursa: Pexels/Tom Fisk)
Internațional

Rusia nu va mai lăsa vasele ucrainene cu cereale să circule în Marea Neagră

Viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov, a declarat miercuri că perioada acordului cu Ucraina privind transportul de cereale prin Marea Neagră „a trecut”. Acordul cerealelor, considerat depășit de Moscova Serghei Riabkov a sugerat că Moscova nu mai vede utilitatea sau relevanța acestui cadru de cooperare. Citește și: Lasconi, interviu în cartea unui angajat al propagandei Chinei comuniste despre „lovitura de stat” din 2024. Banii din carte, pentru Georgescu Săptămâna trecută, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat că intenţionează să discute telefonic cu omologul său rus, Vladimir Putin, despre posibilitatea relansării acordului cerealelor. Cu toate acestea, comunicatul oficial al Kremlinului, emis după convorbirea dintre cei doi lideri, nu a făcut nicio referire la acest subiect. Acordul cerealelor din Marea Neagră Acordul privind exportul de cereale prin Marea Neagră a fost semnat în iulie 2022, sub egida ONU și cu medierea Turciei. Scopul lui a fost să permită Ucrainei – unul dintre cei mai mari exportatori globali de grâu, porumb și semințe oleaginoase – să își trimită produsele agricole pe piețele internaționale, în ciuda războiului și blocadei maritime impuse de Rusia. Prin acest acord, navele încărcate cu cereale ucrainene puteau traversa în siguranță Marea Neagră, sub supravegherea Turciei, chiar dacă porturile ucrainene din Odesa, Ciornomorsk și Pivdeni se aflau în apropierea zonelor de conflict. De ce era acordul important Acordul a prevenit o criză alimentară globală, în special în țările din Africa, Orientul Mijlociu și Asia, dependente de grâul ucrainean. A stabilizat prețurile cerealelor pe piețele internaționale. A oferit Ucrainei venituri importante într-o perioadă de război.

Miliardarul Ahmetov mizează pe industria românească (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Miliardarul ucrainean Ahmetov preia o fabrică din Iași care poate fi vitală după război

Comisia Europeană a aprobat tranzacția prin care Metinvest, grupul deținut de miliardarul ucrainean Rinat Ahmetov, preia fabrica de țevi ArcelorMittal Tubular Products Iași, cunoscută anterior ca Tepro SA. Miliardarul Ahmetov mizează pe industria românească Achiziția, autorizată pe 24 noiembrie 2025 în baza articolului 6(1)(b) din Regulamentul UE privind concentrările economice, a fost considerată compatibilă cu normele de concurență europeană. Citește și: Fostă judecătoare: Justiția, ca în anii '50, cînd se practica mascarada judiciară. „Prescripția, cea mai mare escrocherie, pentru salvarea marii corupții” Fabrica din Iași are un potențial strategic major pentru reconstrucția Ucrainei, fiind capabilă să producă materiale vitale pentru infrastructură după război. Urmează finalizarea transferului de acțiuni și preluarea oficială a controlului de către Metinvest. Continuarea, în Ziarul de Iași

SUA, implicate în menținerea păcii în Ucraina (sursa: X/Emmanuel Macron)
Internațional

Forțe americane ar putea fi prezente în Ucraina după război, spune Macron

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat marți că Statele Unite s-au angajat să participe la o viitoare forță internațională de menținere a păcii în Ucraina. Această structură ar urma să fie desfășurată pe teritoriul ucrainean ca garanție de securitate, după un eventual acord de încetare a focului cu Rusia. Grup de lucru franco-britanic, cu sprijin american și turc „Vom lansa începând de mâine un grup de lucru, condus de Franța și Regatul Unit, în parteneriat strâns cu Turcia, care joacă un rol cheie în chestiunile maritime, și, pentru prima dată, cu implicarea SUA”, a declarat Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni prin videoconferință a „Coaliției de Voință”. Citește și: Fostul președinte Băsescu, reacție dură după ce o dronă rusească s-a plimbat până la Vaslui, unde a căzut de bunăvoie și nesilită de nimeni Grupul reunește țări susținătoare ale Ucrainei, dispuse să contribuie cu trupe sau alte resurse la formarea unei astfel de forțe internaționale. Macron și Starmer susțin prezența trupelor străine în Ucraina Atât Emmanuel Macron, cât și premierul britanic Keir Starmer continuă să susțină ideea unui contingent internațional de trupe străine în Ucraina, după încheierea războiului cu Rusia. Scopul ar fi consolidarea garanțiilor de securitate și prevenirea reluării conflictului. Moscova avertizează: trimiterea trupelor ar însemna implicare directă în conflict Rusia respinge ferm această inițiativă. Moscova avertizează că țările care ar participa la o asemenea forță de menținere a păcii vor fi considerate parte într-un „conflict armat direct” cu Federația Rusă. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a calificat planurile franco-britanice privind trimiterea de trupe pe teritoriul ucrainean, după încheierea războiului, drept „o iluzie”.

Ucraina lovește ținte strategice în portul rusesc Novorossiisk (sursa: kyivindependent.com)
Internațional

Atac ucrainean asupra portului rusesc Novorosiisk: navă de desant, terminal petrolier și sistem S-400, lovite cu drone și rachete produse în Ucraina

În noaptea de luni spre marți, portul rusesc Novorosiisk de la Marea Neagră a fost atacat de forțele ucrainene, fiind lovite o navă de desant, un terminal de încărcare-descărcare a petrolului și un sistem antiaerian S-400. Informațiile au fost confirmate pentru agenția Ukrinform de surse din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU). Ucraina lovește ținte strategice în portul rusesc Novorosiisk Operațiune coordonată de armata ucraineană, SBU și serviciile de informații GUR Citește și: Călin Georgescu, atac furios și suburban la Nicușor Dan, după ce acesta a vorbit despre biografia fostului candidat Atacul a fost rezultatul unei operațiuni comune desfășurate de structuri ale armatei ucrainene, inclusiv marina, SBU și Serviciul de informații militare (GUR). Acțiunea a vizat obiective strategice ale Federației Ruse, cu impact asupra capacităților militare și logistice din zona Mării Negre. Sistem S-400 și terminal petrolier, printre țintele confirmate oficial Statul Major General de la Kiev a confirmat că printre țintele lovite s-au numărat un lansator de rachete antiaeriene S-400 și un terminal de marfă petrolier din portul Novorosiisk. Lovirea acestor obiective reprezintă o afectare semnificativă a infrastructurii militare și energetice a Rusiei. Drone Bars și rachete Neptun, produse în Ucraina, folosite în atac Potrivit comunicatului oficial, Ucraina a folosit exclusiv armament de producție proprie în atac: drone de rază lungă Bars și rachete de croazieră Neptun. Aceste sisteme au fost dezvoltate în Ucraina și sunt utilizate tot mai frecvent în operațiuni împotriva obiectivelor strategice ale Rusiei. În cadrul aceleiași operațiuni, forțele ucrainene au lovit și: o fabrică de reparare a avioanelor în regiunea Rostov; o infrastructură de producție a dronelor, tot în regiunea Rostov; o rafinărie de petrol situată în ținutul Krasnodar.

Alerte aeriane la granița cu Ucraina (sursa: Facebook/Forţele Aeriene Române)
Eveniment

Ținte aeriene suspecte în apropierea graniței României cu Ucraina: Avioane F-16 și Eurofighter Typhoon ridicate de la sol

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a transmis marți dimineață două alerte RO-ALERT pentru județul Galați, după ce Statul Major al Forțelor Aeriene (SMFA) a raportat prezența unor posibile ținte aeriene de mici dimensiuni în apropierea graniței cu Ucraina. Alerte aeriane la granița cu Ucraina Primul mesaj a vizat zona de est a județului, iar al doilea a fost extins pentru întreg teritoriul județului Galați. Citește și: Un singur vot împotriva deciziei judecătorilor de la Curtea de Apel București de a respinge și noile propuneri privind pensiile magistraților Potrivit ISU Galați, mesajele au avut scopul de a informa preventiv populația asupra riscului de cădere a unor fragmente din spațiul aerian, solicitând adoptarea unor măsuri minime de protecție și adăpostire. Pe durata monitorizării, nu au fost înregistrate incidente sau efecte negative și nici apeluri la 112, ceea ce indică absența unor urmări directe la sol. Aeronave Eurofighter și F-16 ridicate de la sol Ministerul Apărării Naționale a precizat că, în dimineața de 25 noiembrie, radarele militare au detectat o țintă aeriană în apropierea județului Tulcea, ceea ce a determinat ridicarea la ora 06:28 a două aeronave germane Eurofighter Typhoon de la Baza Mihail Kogălniceanu. Ținta a traversat spațiul aerian național între Vâlcove (Ucraina) și Chilia Veche (Tulcea), iar la ora 06:55 a fost emis un mesaj RO-ALERT pentru județul Tulcea. A doua pătrundere în spațiul aerian național, deasupra Galațiului La ora 07:11, aeronavele Eurofighter au raportat că ținta se afla deasupra teritoriului Ucrainei, însă la ora 07:37 au fost ridicate de la sol două aeronave F-16 Fighting Falcon de la Baza 86 Aeriană Borcea, pentru o nouă monitorizare. La ora 07:48 s-a transmis mesaj RO-ALERT pentru județul Galați, iar la 07:50, sistemele radar au detectat o a doua pătrundere în spațiul aerian național, aeronavele F-16 confirmând contactul radar cu ținta.

SUA fac presiuni asupra Ucrainei la Geneva (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

SUA fac presiuni asupra Ucrainei la Geneva: Washingtonul propune cedarea Donbasului și Crimeei

Statele Unite au exercitat presiuni asupra Ucrainei pentru a accepta un plan de pace destinat încheierii războiului cu Rusia, în cadrul negocierilor desfășurate duminică la Geneva, potrivit unei surse implicate în discuții. SUA fac presiuni asupra Ucrainei la Geneva Deși presiunea directă a Washingtonului s-a diminuat în timpul întâlnirii, interlocutorul afirmă că există în continuare o „presiune globală” pentru obținerea unui acord. Citește și: Un singur vot împotriva deciziei judecătorilor de la Curtea de Apel București de a respinge și noile propuneri privind pensiile magistraților Planul de pace propus de SUA, structurat în 28 de puncte, a fost primit cu reacții negative din partea Ucrainei și a susținătorilor săi europeni, care au formulat o contrapropunere și poartă negocieri cu Washingtonul pentru modificarea documentului. În urma discuțiilor, SUA și Ucraina au anunțat o declarație comună privind elaborarea „unui cadru de pace rafinat”, fără a oferi detalii concrete. Concesii teritoriale majore propuse Ucrainei Versiunea inițială a planului american prevedea ca Ucraina să cedeze integral regiunile Donbas și Crimeea Rusiei, acestea fiind recunoscute de facto ca teritorii rusești. Zonele din Donbas aflate în prezent în afara controlului Moscovei ar deveni zone tampon demilitarizate, în timp ce provinciile Herson și Zaporojie ar fi împărțite de facto de-a lungul liniei actuale a frontului. Retrageri limitate ale Rusiei în schimbul recunoașterii teritoriale În schimbul acestor concesii, Rusia ar urma să se retragă din teritoriile ocupate în provinciile Dnipropetrovsk și Harkov, ceea ce ar marca singura concesie teritorială semnificativă a Moscovei în cadrul acestui plan. Negocierile continuă în condițiile unor diferențe majore de poziționare între Kiev, Washington și capitalele europene.

România susține integritatea teritorială a Ucrainei (sursa: Facebook/Mircea Abrudean)
Eveniment

România susține că Ucraina trebuie să-și recupereze toate teritoriile, inclusiv Crimeea

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat luni, la cea de-a patra ediție a Summitului Parlamentar al Platformei Internaționale Crimeea, desfășurat la Stockholm, că România își menține sprijinul ferm pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în granițele sale recunoscute la nivel internațional. Acesta a subliniat că anexarea ilegală a Crimeei și războiul declanșat de Federația Rusă reprezintă încălcări grave ale dreptului internațional, ale democrației și ale valorilor fundamentale ale drepturilor omului. România susține aderarea Ucrainei la UE și NATO Mircea Abrudean a reiterat angajamentul deplin al României de a sprijini Ucraina „atât timp cât va fi nevoie” și susținerea acesteia pentru obținerea statutului de membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană și NATO. Citește și: Primăria lui Băluță a autorizat un bloc-turn între mormintele de la Bellu. Imaginile, virale pe rețelele sociale În contextul provocărilor de securitate actuale, oficialul român a cerut acțiune coordonată și solidară pe plan internațional. Lege adoptată în Senatul României împotriva eludării sancțiunilor Președintele Senatului a reamintit că, pe 10 noiembrie 2025, Parlamentul a adoptat un proiect de lege care incriminează încălcarea și eludarea sancțiunilor internaționale impuse Rusiei. Astfel, persoanele sau companiile care sprijină entități aflate pe lista de sancțiuni vor răspunde penal, riscând pedepse cu închisoarea, nu doar amenzi contravenționale. Registrul Pagubelor și fondul de compensare pentru Ucraina În discursul rostit la Stockholm, Abrudean a salutat operaționalizarea, în 2024, a Registrului Pagubelor cauzate Ucrainei, considerându-l un pas esențial spre responsabilitate internațională. În plus, el a evidențiat importanța viitoarei Comisii Internaționale de Soluționare a Cererilor Ucrainei și a creării unui fond de compensare, destinat acordării despăgubirilor stabilite și gestionate de această comisie. Impactul uman al războiului: suferințe, pierderi și destabilizare regională Abrudean a descris efectele dramatice ale agresiunii ruse asupra populației ucrainene: familii dezrădăcinate, pierderi de vieți omenești, distrugeri și un sentiment puternic de insecuritate. Aceste consecințe, a subliniat el, depășesc granițele Ucrainei și afectează întregul spațiu regional, inclusiv România. România rămâne alături de Ucraina Președintele Senatului a subliniat rolul activ al României în gestionarea crizei umanitare, prin oferirea de protecție, ajutor financiar, adăpost și asistență refugiaților ucraineni. „Nu poți construi securitate regională dacă regulile sunt ignorate. România este alături de Ucraina. Continuăm să susținem independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Acest lucru include Crimeea. Slava Ukraini!”, a transmis Abrudean.

Casa Albă susține suveranitatea Ucrainei (sursa: X/Andriy Yermak)
Internațional

Casa Albă spune acum că "orice viitor acord trebuie să respecte pe deplin suveranitatea Ucrainei"

SUA, Ucraina și reprezentanți ai unor țări europene au avut la Geneva discuții considerate „constructive”, reafirmând că orice viitor acord pentru încheierea conflictului trebuie să respecte pe deplin suveranitatea Ucrainei. Casa Albă susține suveranitatea Ucrainei Casa Albă a salutat întâlnirile, descriindu-le drept „un pas semnificativ înainte” spre pace, menționând că a fost redactată o versiune îmbunătățită a cadrului de pace propus de Washington. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Negociatorii ucraineni au vorbit despre „progrese foarte bune”, iar secretarul de stat american, Marco Rubio, s-a declarat „foarte optimist”, apreciind că punctele rămase „nu sunt insurmontabile”. Planul, actualizat după obiecțiile Kievului și ale aliaților europeni, exclude ideea unei păci prin capitulare și subliniază rolul central al UE, alături de consultarea Rusiei prin canale diplomatice. Planul american, ajustat după criticile europene Inițial, documentul transmis de Washington relua mai multe cereri-cheie ale Moscovei, precum cedarea unor teritorii, limitarea armatei ucrainene și renunțarea la aderarea la NATO, în schimbul unor garanții de securitate și ridicarea progresivă a sancțiunilor din Vest. Această versiune a fost respinsă de Kiev și de principalele capitale europene – Paris, Londra, Berlin și Roma –, care au venit la Geneva pentru a evita un acord perceput ca o capitulare. Noua variantă a planului, apreciată de președintele Volodimir Zelenski, reflectă „prioritățile-cheie ale Ucrainei” și include o reafirmare fermă a dreptului acesteia de a-și alege destinul politic și militar. Donald Trump a acordat Kievului termen până pe 27 noiembrie pentru un răspuns, subliniind că propunerea nu este una „finală”. Participare extinsă a actorilor internaționali La negocieri au participat oficiali americani de rang înalt, inclusiv Jared Kushner, emisarul special Steve Witkoff și generalul Alexus Grynkewich, reprezentând structura militară NATO. Europenii și-au exprimat sprijinul deplin pentru Ucraina, insistând asupra rolului strategic al UE în procesul de pace, după cum a afirmat Ursula von der Leyen: „Ucraina a ales un destin european”. În paralel, Marea Britanie și SUA au convenit să colaboreze strâns, iar liderii europeni pregătesc o reuniune pentru coordonarea pozițiilor comune în marja summitului din Angola. Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat, de asemenea, o videoconferință a statelor susținătoare ale Kievului. Rolul Turciei și perspectiva unui dialog cu Rusia Președintele turc Recep Tayyip Erdogan continuă să joace rolul de mediator între Kiev și Moscova și a anunțat o discuție telefonică cu Vladimir Putin, confirmată ulterior de Kremlin. Oficialii americani au subliniat că și Rusia trebuie „să-și spună cuvântul” în cadrul negocierilor, sugerând că dialogul diplomatic ar putea fi extins.

SUA neagă implicarea Rusiei în redactarea planului (sursa: Facebook/Marco Rubio)
Internațional

Haos total la Washington: Rubio le-ar fi spus unor senatori că planul de pace a fost scris de ruși, apoi a insistat că e al SUA

Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că proiectul de plan de pace în 28 de puncte pentru încheierea războiului din Ucraina – considerat de mulți favorabil Rusiei – a fost „redactat de Statele Unite”. SUA neagă implicarea Rusiei în redactarea planului Declarația vine după ce mai mulți senatori afirmaseră că Rubio ar fi spus că documentul nu reflectă poziția Washingtonului și l-ar fi descris drept o „listă de dorințe a Rusiei”. Citește și: Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș din PNRR pentru digitalizare. Nici Ministerul Sănătății nu stă mai bine Rubio a precizat ulterior că documentul este rezultat al unor contribuții venite atât din partea Rusiei, cât și a Ucrainei, dar autorul principal rămâne administrația americană. Afirmațiile au fost făcute înaintea întâlnirilor de la Geneva, unde Rubio s-a deplasat pentru discuții cu oficiali ucraineni și reprezentanți ai securității europene. Europa contestă prevederile documentului Deși documentul nu a fost publicat, informațiile apărute în presă arată că planul prevede retragerea trupelor ucrainene din zonele estice încă neocupate de Rusia și limitarea efectivelor armatei ucrainene. Totodată, frontierele din Herson și Zaporijjea ar urma să fie „înghețate” pe linia actualelor fronturi, iar Donetsk, Luhansk și Crimeea ar rămâne sub controlul de facto al Rusiei. Trump cere aprobarea rapidă, dar spune că nu este oferta finală Președintele american Donald Trump, care promovează semnarea rapidă a unui acord, a precizat că propunerea nu reprezintă o „ofertă finală”. În același timp, vicepreședintele JD Vance a criticat ideea că războiul poate fi câștigat doar prin finanțare și arme suplimentare, susținând că pacea nu se poate obține „trăind într-o lume iluzorie”. Controverse în Congres: versiuni contradictorii despre originea documentului Senatorul american Mike Rounds a afirmat că Rubio i-a informat pe parlamentari că planul nu ar fi reprezentarea poziției SUA și ar fi fost transmis administrației de către o persoană „cu legături rusești”. Ulterior însă, Departamentul de Stat a calificat aceste declarații drept „complet false”. Aliații Ucrainei resping propuneri considerate riscante Liderii din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, Olanda, Spania, Irlanda și Norvegia au atras atenția că planul, deși conține „elemente necesare pentru o pace durabilă”, ar lăsa Ucraina vulnerabilă unei noi agresiuni. Ei au cerut modificări esențiale privind garanțiile de securitate, integritatea frontierelor și viitorul alianțelor. Președintele francez Emmanuel Macron a subliniat că un acord „nu poate fi doar o propunere americană”, ci trebuie să garanteze securitatea Europei. La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a spus că „suntem departe de un rezultat echilibrat”. Zelenski desemnează echipa de negociere Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Andrii Iermak va conduce delegația de negociere a Ucrainei în eventualele discuții de pace. Zelenski a reafirmat că obiectivul principal este prevenirea unei „a treia invazii” și garantarea securității Ucrainei pe termen lung. Un plan incomplet, cu implicații majore pentru securitatea regională În forma actuală, documentul prevede garanții de securitate pentru Kiev, fără detalii clare, și presupune că Rusia nu va mai invada state vecine, iar NATO își va limita extinderea. Deocamdată, planul este puternic contestat, iar discuțiile de la Geneva vor încerca să stabilească o formă mai echilibrată, acceptabilă și pentru aliații europeni.

Centrală electrică rusă lovită de drone ucrainene (sursa: Telegram/Exilenova_plus)
Internațional

Ucraina a atacat cu drone o centrală electrică din apropierea Moscovei

Forțele armate ucrainene au lansat duminică un atac cu drone asupra unei centrale electrice importante situate în apropierea capitalei Federației Ruse. Incidentul a provocat un incendiu și a determinat trecerea sistemului energetic pe alimentare de rezervă, potrivit guvernatorului regiunii Moscova, Andrei Vorobiov. Ținta atacului: centrala electrică Șatura, la 120 km de Moscova Conform declarațiilor oficiale, dronele au lovit centrala electrică Șatura, aflată la aproximativ 120 de kilometri est de centrul Moscovei. Citește și: Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș din PNRR pentru digitalizare. Nici Ministerul Sănătății nu stă mai bine Aceasta este una dintre sursele cheie de alimentare cu energie electrică și agent termic pentru zona metropolitană. Incendiu produs la instalație, după căderea dronelor Guvernatorul Andrei Vorobiov a precizat că o parte dintre drone au fost doborâte de sistemele de apărare aeriană ruse, însă câteva au căzut în perimetrul centralei. Impactul a declanșat un incendiu, ulterior localizat și pus sub control de echipele de intervenție. „Unele dintre drone au fost distruse de forţele apărării aeriene. Câteva drone au căzut pe suprafaţa centralei. Un incendiu a izbucnit la acest obiectiv şi în prezent este ţinut sub control”, a declarat Vorobiov. Alimentarea cu energie, comutată pe sistem de rezervă În urma incidentului, autoritățile au activat sistemele de alimentare de rezervă pentru a asigura continuitatea furnizării de electricitate și agent termic în regiune. Nu au fost raportate victime.

Trump nu exclude negocierea planului de pace (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump pare că dă înapoi după critici dure: planul de pace propus pentru Ucraina "nu este final"

Președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că propunerea sa de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina nu reprezintă oferta finală. Afirmațiile sale vin în contextul în care Ucraina și mai mulți aliați europeni au transmis că planul poate constitui o „bază de discuție”, însă necesită „eforturi suplimentare” și clarificări. Trump nu exclude negocierea planului de pace „Războiul trebuie să se încheie într-un fel sau altul”, a spus Trump jurnaliștilor. Citește și: Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș din PNRR pentru digitalizare. Nici Ministerul Sănătății nu stă mai bine Întrebat dacă actuala propunere este varianta finală, liderul de la Casa Albă a răspuns scurt: „Nu”, lăsând astfel loc pentru eventuale modificări sau completări. Reacții critice din partea senatorilor americani Senatori democrați, republicani și un independent au transmis sâmbătă un comunicat comun în care și-au exprimat „îngrijorările serioase cu privire la detaliile planului” propus de Donald Trump. Aceștia atrag atenția că o pace durabilă nu poate fi obținută prin „concesie după concesie lui Putin” sau prin limitarea capacității Ucrainei de a se apăra. „Istoria ne-a învățat că Putin înțelege doar forța și nu va respecta niciun acord decât dacă este garantat prin constrângere”, se arată în comunicatul celor patru senatori. Solicitarea unei abordări coordonate cu Ucraina și NATO Parlamentarii americani subliniază că Statele Unite trebuie să se consulte strâns cu Ucraina și partenerii NATO pentru a găsi o cale de urmat. De asemenea, aceștia cer intensificarea presiunii asupra Rusiei pentru a o determina să participe la negocieri în condiții echitabile. Critici privind ideea de cedare a teritoriilor Ucrainei Republicanul Roger Wicker, președintele Comitetului Forțelor Armate din Senat, a emis o declarație separată în care se declară „extrem de sceptic” cu privire la eficiența planului. „Ucraina nu ar trebui să fie forțată să cedeze teritorii unuia dintre cei mai notorii criminali de război din lume, Vladimir Putin”, a afirmat acesta. Wicker a mai subliniat că dimensiunea și dispunerea forțelor armate ale Ucrainei reprezintă „o alegere suverană a guvernului și a poporului său”, respingând ideea ca aceste aspecte să fie negociate în cadrul planului de pace.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră