vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2289 articole
Internațional

Rafinăria rusească Saratov, importantă pentru trupele Moscovei, avariată grav de drone ucrainene

Rafinăria rusească Saratov, atacată de Ucraina. O persoană a murit, iar mai multe apartamente și o instalație industrială au fost avariate în urma unui atac ucrainean cu drone asupra regiunii Saratov, în sudul Rusiei, a anunțat duminică guvernatorul Roman Busargin. Rafinăria rusească Saratov, atacată de Ucraina Presa ucraineană, inclusiv agenția RBK-Ukraine, a relatat că rafinăria de petrol din orașul Saratov ar fi fost cuprinsă de flăcări în urma atacului cu drone. Citește și: Descoperire majoră: cercetătorii au identificat cauza virală a unui cancer răspândit la nivel global Autoritatea aeronautică civilă rusă, Rosaviatsia, a anunțat suspendarea temporară a zborurilor din și spre Saratov, timp de aproape două ore, în dimineața zilei de duminică, pentru a asigura securitatea aeriană. Locuitorii, evacuați Potrivit guvernatorului Roman Busargin, locuitorii au fost evacuați după ce resturile unei drone distruse au avariat trei apartamente în timpul atacului desfășurat în noaptea de sâmbătă spre duminică. „Mai mulți locuitori au avut nevoie de asistență medicală. O persoană a fost spitalizată, iar din păcate, una a murit”, a declarat Busargin. Apărarea antiaeriană rusă, 121 de drone doborâte Ministerul rus al Apărării a anunțat că unitățile antiaeriene au distrus 121 de drone ucrainene în cursul nopții, dintre care opt deasupra regiunii Saratov. Busargin nu a precizat ce tip de obiectiv industrial a fost lovit, însă imagini apărute pe rețelele sociale arată un fum negru dens ridicându-se dintr-o zonă industrială.

Rafinăria rusească Saratov, atacată de Ucraina (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Ucraina recucerește satul Bezsalivka din Sumî (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rușii pierd teren în Sumî, forțele ucrainene au recuperat și curățat complet un sat din regiune

Ucraina recucerește satul Bezsalivka din Sumî. Ucraina a anunțat duminică recucerirea satului Bezsalivka, situat în regiunea Sumî, la frontiera cu Rusia. Ucraina recucerește satul Bezsalivka din Sumî „Forțele ucrainene au eliberat și au curățat complet satul Bezsalivka, din regiunea Sumî, de ocupanții ruși”, a anunțat Statul Major al armatei ucrainene pe Telegram. Citește și: Descoperire majoră: cercetătorii au identificat cauza virală a unui cancer răspândit la nivel global Localitatea se află la aproximativ 20 de kilometri vest de principala zonă de conflict din regiune. Ofensiva rusă în nordul Ucrainei Rusia a declanșat o ofensivă în regiunea Sumî după ce, în aprilie, a alungat trupele ucrainene din regiunea rusă Kursk, teritoriu parțial cucerit de Kiev în vara anului 2024. Trupele ruse se află acum la circa 20 de kilometri de orașul Sumî, capitala regională, care a fost ținta mai multor bombardamente mortale. Luptele cele mai dure, în estul țării Deși recucerirea Bezsalivka este o victorie importantă pentru Kiev, cele mai intense lupte au loc în estul Ucrainei. Armata rusă, care a lansat invazia în februarie 2022, și-a accelerat avansul în ultimele luni, profitând de efectivele mai reduse și echipamentul insuficient al forțelor ucrainene.

Pasagerii ruși blocați pe aeroportul Soci de atacurile ucrainene au rămas și fără mâncare Foto: X/Twitter
Internațional

VIDEO Mai rău decât pe Otopeni: pasagerii ruși blocați pe aeroportul Soci au rămas și fără mâncare

Se poate și mai rău decât pe Otopeni: pasagerii ruși blocați pe aeroportul Soci de atacurile ucrainene au rămas și fără mâncare. Zeci de zboruri de pe acest aeroport - care aduce turiștii ruși pe litoralul Mării Negre - au fost anulate, urmare a atacurilor cu drone în regiunea Krasnodar Krai. Citește și: Nicușor Dan, alături de Maia Sandu, la „Festivalul Lupilor”, de la Orhei Aeroportul Internațional Soci este printre primele zece din Rusia, înregistrând un trafic de peste cinci milioane de pasageri. Pasagerii ruși blocați pe aeroportul Soci de atacurile ucrainene au rămas și fără mâncare Însă atacurile ucrainene au blocat traficul, iar sute de pasageri stau în așteptare, pe scări și pe podelele aeroportului, arată imaginile de pe rețelele sociale. Mai rău, de ieri nu se mai găsește nimic de mâncare, fiindcă pasagerii au mâncat tot. „În aeroportul din Soci, pasagerii au mâncat toată mâncarea în timp ce așteptau zborurile În Soci, restricțiile de zbor au durat câteva zile, iar răbdarea pasagerilor s-a epuizat odată cu proviziile de mâncare. Potrivit martorilor oculari, ieri nu mai erau sandvișuri sau mese calde în cafenelele aeroportului — totul a fost consumat în timpul așteptării”, relatează Nexta TV.  „Agenția Federală de Transport Aerian din Rusia, cunoscută și sub numele de Rosaviatsiya, a închis spațiul aerian deasupra orașului Soci de două ori pe 8 august, restricțiile continuând și a doua zi. Până în dimineața zilei de 9 august, 57 de zboruri au fost întârziate și un altul a fost anulat, potrivit publicației independente Meduza, care citează date dintr-o aplicație de urmărire a zborurilor. Întârzierile zborurilor au durat câteva ore, ceea ce a dus la formarea unor aglomerații mari la aeroportul din Sochi (...) Ucraina proiectează traiectorii de zbor pentru drone care să treacă la o distanță de 100-150 de kilometri (62-93 mile) de aeroporturile principale, forțând controlorii de trafic aerian ruși să activeze protocoalele de urgență”, scrie Kyiv Independent.       

Ucraina, prezentă la negocieri, cer europenii (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Liderii europeni cer ca negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina să includă Kievul

Ucraina, prezentă la negocieri, cer europenii. Statele europene aliate Ucrainei își reafirmă sprijinul ferm, subliniind că orice discuție de pace cu Rusia trebuie să aibă loc cu participarea directă a Kievului. Declarația comună a fost semnată de liderii Regatului Unit, Franței, Italiei, Germaniei, Poloniei, Finlandei și ai Comisiei Europene. Ucraina, prezentă la negocieri, cer europenii Liderii europeni au reiterat că „granițele internaționale nu trebuie schimbate prin forță” și că Ucraina are dreptul să-și decidă singură viitorul. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Aceștia au promis continuarea sprijinului diplomatic, militar și financiar pentru Kiev, subliniind că o soluție diplomatică este esențială nu doar pentru protejarea Ucrainei, ci și pentru securitatea Europei. Macron: Europa trebuie să fie parte a soluției Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat că Europa nu poate fi exclusă din discuții, întrucât securitatea sa este direct afectată. Franța și alți parteneri europeni au adoptat o linie dură față de Moscova, aplicând sancțiuni și oferind ajutor militar Ucrainei. Zelenski a declarat că, în conversația telefonică avută cu Macron, a insistat asupra nevoii de a preveni „înșelarea” comunității internaționale de către Rusia. Zelenski: „Orice decizie fără Ucraina este moartă din start” Președintele Volodimir Zelenski a avertizat că excluderea Ucrainei din negocieri ar echivala cu adoptarea unor „decizii moarte”. Reacția vine după ce Casa Albă a confirmat că Trump ia în calcul o întâlnire trilaterală cu Putin și Zelenski, dar deocamdată pe agenda oficială figurează doar întâlnirea bilaterală solicitată de liderul rus. Trump a sugerat anterior că ar putea începe discuțiile exclusiv cu Putin, dar că „există o șansă” de a organiza o reuniune comună cu ambele părți. Dispute privind teritoriile și reacția fermă a Kievului Într-o declarație recentă, Trump a afirmat că ar putea exista „un schimb de teritorii” pentru a se ajunge la un acord, afirmație respinsă categoric de Zelenski. Liderul ucrainean a subliniat că „nu va recompensa Rusia pentru ceea ce a făcut” și a acuzat Moscova că încearcă să-și consolideze poziția pentru a relua războiul. Presa americană a relatat că Washingtonul ar încerca să convingă aliații europeni să accepte un compromis prin care Rusia să păstreze integral Donbasul și Peninsula Crimeea. Diplomația SUA și rolul lui JD Vance Vicepreședintele american JD Vance s-a aflat sâmbătă în Marea Britanie, unde s-a întâlnit cu ministrul de externe David Lammy și cu doi dintre principalii consilieri ai lui Zelenski. Andrii Iermak, șeful administrației prezidențiale ucrainene, a subliniat că pacea durabilă nu poate fi obținută decât cu Ucraina la masa negocierilor: „Un armistițiu este necesar, dar linia frontului nu este o graniță.” Contextul întâlnirii din Alaska Summitul din Alaska, teritoriu vândut de Rusia Statelor Unite în 1867, ar fi prima întâlnire între un președinte american și unul rus de la reuniunea Biden-Putin de la Geneva, din iunie 2021. La doar nouă luni după acea întâlnire, Rusia a declanșat invazia pe scară largă în Ucraina și, în 2022, a anunțat anexarea a patru regiuni: Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, fără a le controla însă integral. În prezent, Moscova ocupă zone extinse din estul Ucrainei, fără a obține un avans decisiv, în timp ce contraofensivele ucrainene nu au reușit să împingă trupele ruse înapoi.

Ucraina nu va ceda teritorii Rusiei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski, categoric: Ucraina nu va ceda teritorii Rusiei, așa cum a sugerat Trump

Ucraina nu va ceda teritorii Rusiei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă, pe rețelele sociale, că țara sa „nu va ceda teritorii ocupantului”. Declarația vine înaintea întâlnirii programate pentru 15 august în Alaska între președinții american Donald Trump și rus Vladimir Putin. Ucraina nu va ceda teritorii Rusiei Zelenski a avertizat că „orice decizie s-ar lua împotriva noastră, orice decizie care s-ar lua fără Ucraina ar fi decizii împotriva păcii”. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Afirmația vine după ce Trump a menționat vineri posibilitatea unui „schimb de teritorii” între Ucraina și Rusia în cadrul unui viitor acord de pace. „Idei născute moarte” și respectarea Constituției Liderul ucrainean a respins ferm orice concesie teritorială, numind-o o idee „născută moartă”. El a subliniat că „răspunsul la problema teritorială ucraineană se află deja în Constituția Ucrainei” și a precizat că nimeni nu se va abate de la acest principiu. Condițiile pentru pace și revendicările Rusiei Zelenski a afirmat că Ucraina este pregătită pentru „decizii reale” care pot aduce pacea. Presa internațională a relatat că Vladimir Putin ar fi cerut controlul total asupra regiunilor Donețk și Lugansk din estul Ucrainei, ceea ce ar presupune cedarea unui teritoriu de mii de kilometri pătrați și a unor orașe strategice.

Canalul Bîstroe, redeschis oficial de Ucraina (sursa: defapt.ro)
Internațional

Canalul Bîstroe, redeschis de Ucraina pentru traficul naval după explozia unui dragor în iulie

Canalul Bîstroe, redeschis oficial de Ucraina. Ucraina a redeschis miercuri, 6 august 2025, canalul Bîstroe, ruta strategică ce face legătura între Dunăre și Marea Neagră, potrivit unui anunț al Autorității Porturilor Maritime Ucrainene (USPA). Canalul fusese închis temporar în urma unei explozii produse în luna iulie. Canalul Bîstroe, redeschis oficial de Ucraina Canalul Bîstroe a fost folosit intens începând cu 2022, după începerea invaziei ruse, ca rută alternativă pentru exporturile de cereale, din cauza accesului restricționat la porturile maritime ucrainene. Citește și: VIDEO Canalul Bîstroe, deschis traficului pentru nave cargo și petroliere maritime. Invazia rusă a dus la suspendarea discuțiilor sub egida ONU despre impactul de mediu asupra Deltei Dunării După deblocarea porturilor în 2023, traficul pe Dunăre și canalul Bîstroe a scăzut semnificativ, dar ruta rămâne importantă pentru logistica agricolă a Ucrainei. Condiții stricte pentru reluarea navigației Potrivit USPA, navigația pe canalul Bîstroe este permisă doar în anumite condiții. Vasele trebuie să aibă un pescaj de maximum 4,5 metri. Pilotajul este obligatoriu. Navigația este permisă doar pe lumină de zi. Înainte de redeschiderea oficială, autoritățile ucrainene, inclusiv forțele navale, au efectuat măsurători și acțiuni de curățare a zonei afectate de incident. Explozia din iulie: trei morți și șapte răniți USPA a suspendat traficul pe canalul Bîstroe în 24 iulie 2025, după ce o explozie s-a produs pe un dragor, în noaptea precedentă. Citește și: PSD nu vrea să mai discute, în coaliție, despre guvernare, fiindcă USR l-ar fi jignit pe Iliescu În urma deflagrației, trei muncitori și-au pierdut viața. Șapte membri ai echipajului au fost spitalizați. Traficul naval a fost deviat temporar prin canalul românesc Sulina. Cauza exploziei rămâne necunoscută Autoritățile ucrainene nu au oferit detalii clare privind cauza exploziei. Totuși, regiunea canalului Bîstroe a fost țintă frecventă a atacurilor cu drone lansate de Rusia, ceea ce alimentează suspiciunile privind un posibil act de sabotaj.

Rusia fură cerealele din teritoriile ocupate (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rușii fură cerealele ucrainene din teritoriile ocupate și le exportă

Rusia fură cerealele din teritoriile ocupate. Regiunea Luhansk, aflată sub control rusesc, ar urma să își dubleze recolta de grâu în 2025, cu intenția de a livra o parte din producție la export. Estimările vizează o producție totală de un milion de tone, comparativ cu doar 500.000 de tone anul trecut. Rusia fură cerealele din teritoriile ocupate Creșterea accelerată a producției de grâu în Luhansk reflectă integrarea tot mai profundă a regiunilor ocupate în strategia agricolă a Federației Ruse. Citește și: PSD nu vrea să mai discute, în coaliție, despre guvernare, fiindcă USR l-ar fi jignit pe Iliescu În 2024, regiunile Doneţk, Luhansk, Herson şi Zaporojie au contribuit cu aproximativ 3% la recolta totală de cereale a Rusiei, potrivit Ministerului Agriculturii de la Moscova. Această contribuție a atenuat impactul unei recolte naționale slabe, afectate de condițiile meteorologice nefavorabile din sudul Rusiei. Autoritățile pro-ruse din Luhansk anunță recolte record Leonid Pasechnik, liderul administrației instalate de Rusia în Luhansk, a declarat că recolta din acest an ar putea atinge un milion de tone. În 2024, condițiile climatice extreme – înghețuri de primăvară și secetă – au redus producția la jumătate. „Anul trecut am avut aceleași planuri, dar vremea ne-a învins. Acum, condițiile par mai favorabile”, a spus Pasechnik. Grâul din Luhansk, mai ieftin și pregătit pentru export La prețurile actuale de pe piață pentru grâul rusesc FOB (free on board), valoarea recoltei estimate de un milion de tone s-ar ridica la aproximativ 230 milioane de dolari. Moscova stimulează exporturile din aceste regiuni prin eliminarea taxelor pe grâu și subvenționarea fermierilor, cu un buget anual de 8 miliarde de ruble (echivalentul a 102 milioane de dolari). Ucraina acuză Rusia de „furt sistematic” Autoritățile de la Kiev consideră că recoltele din regiunile ocupate sunt „furate” de Moscova și cer sancționarea importatorilor acestor produse. Taras Vysotskiy, adjunctul ministrului Economiei din Ucraina, a declarat că Rusia ar fi transferat ilegal 15 milioane de tone de cereale ucrainene de la începutul invaziei în 2022. Situația teritorială: extinderea controlului rusesc în estul Ucrainei În prezent, Rusia controlează întreaga regiune Luhansk, peste 70% din regiunile Donețk, Zaporojie și Herson, precum și fragmente din regiunile Harkov, Sumî și Dnipropetrovsk. Crimeea, anexată în 2014, face parte de asemenea din acest teritoriu extins asupra căruia Moscova își exercită influența economică și militară.

Olanda, prima contribuție la mecanismul PURL (sursa: Facebook/Ruben Brekelmans)
Internațional

Olanda, prima țară NATO care contribuie la lista de cerințe militare prioritare pentru Ucraina

Olanda, prima contribuție la mecanismul PURL. Olanda va deveni prima țară membră NATO care contribuie financiar la Priority Ukraine Requirements List (PURL) – lista ucraineană cu cerințe militare urgente. Anunțul a fost făcut de ministrul olandez al apărării, Ruben Berkelmans. Olanda, prima contribuție la mecanismul PURL Ministrul Ruben Berkelmans a declarat că Olanda va aloca 500 de milioane de euro pentru sprijinirea Ucrainei în cadrul mecanismului PURL. Citește și: Fostul ministru de Externe Baconschi scrie despre rețeaua rusă în România și cum a fost finanțată „Ucraina are nevoie de mai multă apărare antiaeriană și muniție acum”, a scris oficialul olandez pe Facebook. Acesta a precizat că banii vor fi folosiți inclusiv pentru achiziționarea de rachete și componente pentru sistemele Patriot, de fabricație americană. Sprijinul acordat Kievului, o măsură de apărare europeană Ruben Berkelmans a subliniat că ajutorul oferit Ucrainei contribuie nu doar la protecția teritoriului ucrainean, ci și la securitatea întregii Europe în fața agresiunii ruse. „Asta ajută Ucraina să se apere și să apere restul Europei de agresiunea rusă”, a transmis ministrul olandez. Ce este PURL și cum funcționează noul mecanism Conform informațiilor publicate pe site-ul Ministerului olandez al Apărării, mecanismul PURL permite Ucrainei să acceseze echipamente din stocurile armatei americane, cu condiția ca acestea să fie plătite de aliați din NATO. Sistemul PURL presupune ca Statele Unite să ofere pachete militare în valoare de circa 500 de milioane de dolari, iar conținutul acestor pachete include: sisteme de apărare antiaeriană, muniție, alte echipamente adaptate nevoilor actuale ale Ucrainei. Alți aliați NATO urmează să contribuie financiar Ministerul olandez al Apărării a precizat că și alte state NATO și-au exprimat intenția de a contribui financiar prin mecanismul PURL. Olanda este însă prima care alocă fonduri concrete pentru această inițiativă. Trump susține livrarea de arme plătite de europeni Donald Trump a anunțat încă din luna iulie că Statele Unite vor furniza arme Ucrainei, însă cu finanțare din partea aliaților europeni. La acel moment, nu erau oferite detalii privind modul concret de implementare. Mecanismul PURL pare a fi soluția operațională adoptată între timp.

Informații ultrasecrete despre cel mai modern submarin nuclear rusesc Foto: X/Twitter
Internațional

Informații ultrasecrete despre cel mai modern submarin nuclear rusesc, expuse de Ucraina pe Internet

Informații ultrasecrete despre cel mai modern submarin nuclear rusesc, expuse de Ucraina pe Internet: submarinul Kniaz Pojarski, lansat de Putin la sfârşitul lui iulie, a fost victima unui atac cibernetic al Kievului.  Citește și: Vasta colecție de diplome a secretarului general adjunct de la Justiție: doctorand SRI, teolog pregătit pentru „Misiune și Pastorație” Informații ultrasecrete despre cel mai modern submarin nuclear rusesc Potrivit documentelor expuse pe rețelele sociale, ucrainenii au obținut liste detaliate ale echipajelor, instrucţiuni de luptă, diagrame tehnice ale sistemelor de luptă şi măsuri de supravieţuire, calendare operaţionale şi rapoarte de inginerie. Acestea expun vulnerabilitățile atât ale acestui submarin, cât și ale tuturor submarinelor din această clasă, Borei.  Aceste nave se află la o bază rusească din Arctica, Gadjiyevo. Submarinul transportă rachete balistice RSM-56 Bulava, o armă aflată în dotare din 2019 și dezvoltată pentru marina rusă ca element central al structurii de descurajare nucleară a țării.  ”Informaţiile obţinute de către ofiţerii de informaţii ne permit să identificăm caracteristicile şi limitările tehnice nu doar ale Kniaz Pojarski, ci şi ale altor submarine din Proiectul 955A, care sunt critice în menţinerea mitului imperialist al statului agresor Rusia”, a afirmat serviciul de informații al armatei ucrainene. 

Ucraina și Rusia, schimb de prizonieri (sursa: Telegram/Zelenskiy)
Internațional

Ucraina și Rusia pregătesc un nou schimb de prizonieri: 1.200 de persoane de fiecare parte

Ucraina și Rusia, schimb de prizonieri. Președintele Volodîmîr Zelenski a anunțat, pe 3 august, că Ucraina și Rusia lucrează la un nou schimb de prizonieri de război (POW), care ar implica câte 1.200 de persoane din fiecare tabără. Ucraina și Rusia, schimb de prizonieri Declarația a fost făcută pe rețelele sociale, după o informare primită de la secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Rustem Umerov. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu „A fost convenit un schimb de 1.200 de persoane, iar lucrul la liste este în desfășurare”, a scris Zelenski. Deși nu a oferit un calendar precis, liderul ucrainean a subliniat că se depun eforturi și pentru „deblocarea revenirii civililor”, proces care implică verificarea individuală a fiecărui nume. Acordul, stabilit la Istanbul Acest nou schimb de prizonieri a fost convenit în cadrul celei de-a treia runde de negocieri de pace dintre Ucraina și Rusia, desfășurate la Istanbul pe 23 iulie. Secretarul Consiliului de Securitate, Rustem Umerov, a precizat că Ucraina a acceptat un schimb umanitar care vizează peste 1.200 de persoane. În cadrul negocierilor, Zelenski a reiterat prioritățile Kievului: întoarcerea copiilor ucraineni răpiți și obținerea unui armistițiu imediat. Totuși, în pofida presiunilor, Moscova a refuzat din nou oprirea ostilităților, acceptând doar un nou schimb de prizonieri. Schimburi succesive de prizonieri Acest al treilea acord urmează unei serii de schimburi efectuate în urma rundelor anterioare de negocieri. De la a doua rundă de discuții din 2 iunie, Ucraina și Rusia au efectuat nouă schimburi de prizonieri, în baza înțelegerilor stabilite atunci. Prima rundă de negocieri directe de la Istanbul, desfășurată pe 16 mai, a marcat reluarea dialogului oficial între cele două state, după o pauză îndelungată. Cu toate că nu s-a ajuns la un acord de pace, părțile au căzut de acord asupra unui schimb istoric: 1.000 de prizonieri pentru 1.000, cel mai amplu schimb din cadrul conflictului de până acum. Ucraina a repatriat aproape 6.000 de persoane Președintele Zelenski a declarat, într-o intervenție din 28 iulie, că de la începutul invaziei ruse la scară largă, în februarie 2022, Ucraina a reușit să aducă acasă 5.857 de cetățeni prin intermediul schimburilor de prizonieri. Deși negocierile de pace nu au dus până acum la o oprire a conflictului, aceste schimburi umanitare reprezintă una dintre puținele realizări concrete ale dialogului dintre Kiev și Moscova.

Ucraina atacă din plin infrastructura rusă (sursa: dsns.gov.ua)
Internațional

Ucraina lovește din plin infrastructura rusă: aeroportul din Soci a fost închis temporar

Ucraina atacă din plin infrastructura rusă. Un incendiu de proporții a izbucnit la un depozit de petrol din apropierea stațiunii rusești de la Marea Neagră, Soci, în urma unui atac cu dronă atribuit Ucrainei. Ucraina atacă din plin infrastructura rusă Autoritățile ruse au confirmat că fragmentele unei drone au lovit un rezervor de combustibil, provocând flăcări uriașe. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Aeroportul din Soci a fost închis temporar, zborurile fiind suspendate ca măsură de siguranță. Guvernatorul regiunii Krasnodar, Veniamin Kondratiev, a anunțat pe Telegram că 127 de pompieri intervin pentru stingerea incendiului. Atacuri simultane în mai multe orașe rusești Incidentul de la Soci face parte dintr-o serie de atacuri cu drone lansate de Ucraina la finalul săptămânii, vizând infrastructura energetică și militară din orașele rusești Ryazan, Penza și Voronej. În Voronej, autoritățile locale au raportat patru persoane rănite în urma unui atac similar. Mykolaiv, din nou sub focul rachetelor rusești În același timp, Ucraina a fost din nou lovită de atacuri cu rachete rusești. În sudul țării, orașul Mykolaiv a fost vizat, fiind distruse locuințe și infrastructură civilă, potrivit oficialilor locali. Cel puțin șapte civili au fost răniți, iar trei dintre ei se află în spital, a transmis Serviciul de Urgență al Ucrainei. Schimb intens de drone între Rusia și Ucraina Ministerul rus al Apărării a anunțat că apărarea antiaeriană a interceptat 93 de drone ucrainene peste noapte, dintre care 60 în zona Mării Negre. La rândul său, Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat că Rusia a lansat în aceeași noapte 83 de drone sau 76 de drone și 7 rachete, din care 61 au fost doborâte. Totodată, 16 drone și 6 rachete au lovit ținte din opt regiuni ale Ucrainei. Săptămână sângeroasă pentru civilii ucraineni Atacurile recente vin după o săptămână deosebit de sângeroasă pentru civilii din Ucraina. Joi, un atac asupra Kievului a provocat moartea a cel puțin 31 de persoane, potrivit autorităților ucrainene. În acel atac, Rusia ar fi folosit peste 300 de drone și 8 rachete de croazieră, într-unul dintre cele mai grave bombardamente asupra capitalei ucrainene de la începutul invaziei, în februarie 2022. Zelenski cere sancțiuni mai dure, Trump anunță un ultimatum În urma acestor evenimente, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut din nou sancțiuni internaționale mai dure împotriva Rusiei. Între timp, președintele american Donald Trump a condamnat atacurile Moscovei și a sugerat că noi sancțiuni sunt iminente. Trump amenință cu tarife și noi termene pentru Putin Donald Trump a avertizat anterior că Vladimir Putin are 50 de zile pentru a încheia războiul, în caz contrar urmând să fie impuse tarife dure la exporturile rusești de petrol și alte produse. Luni, Trump a redus termenul la 10 sau 12 zile, stabilind ulterior o nouă dată limită: 8 august.

Nou scandal de corupție în Ucraina (sursa: Facebook/NABU)
Internațional

Corupție la vârf în Ucraina: arestări pentru achiziții militare frauduloase, implicând politicieni

Nou scandal de corupție în Ucraina. Autoritățile ucrainene au anunțat sâmbătă reținerea mai multor persoane în cadrul unei anchete privind un sistem de corupție la scară largă, care implică responsabili politici și membri ai sectorului apărării.  Nou scandal de corupție în Ucraina Potrivit Agenției Naționale Anticorupție din Ucraina (NABU), în colaborare cu Parchetul Specializat Anticorupție (SAPO), a fost descoperită o schemă de achiziții publice frauduloase privind drone și echipamente de război electronic, achiziționate la suprapreț. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică „Esența schemei consta în încheierea de contracte de stat cu firme furnizoare la prețuri umflate în mod deliberat”, se arată în comunicatul NABU. Cei implicați ar fi primit comisioane de până la 30% din valoarea contractelor. Implicarea unor membri ai parlamentului și ai Gărzii Naționale Printre suspecți se află un membru al Radei Supreme (parlamentul ucrainean), precum și politicieni locali și membri ai Gărzii Naționale. Patru persoane au fost deja arestate, însă autoritățile nu au oferit detalii privind identitatea acestora. Reacția lui Zelenski Președintele Volodimir Zelenski a reacționat la anchetă printr-un mesaj public în care a lăudat activitatea agențiilor anticorupție și a reafirmat sprijinul pentru independența acestora. „Este important ca instituțiile anticorupție să funcționeze independent, iar legea adoptată joi le garantează toate instrumentele necesare pentru o luptă autentică împotriva corupției”, a declarat Zelenski. Controverse în jurul independenței agențiilor anticorupție Ancheta vine la scurt timp după o controversă majoră legată de o lege adoptată la finalul lunii iulie, care plasa NABU și SAPO sub controlul procurorului general, numit de președinte. Această modificare a fost dur criticată de societatea civilă și de Uniunea Europeană, fiind urmată de proteste masive – primele de o asemenea amploare de la începutul invaziei ruse în 2022. Ulterior, Zelenski a revenit asupra deciziei și a promulgat o nouă lege care restabilește independența acestor instituții, decizie salutată de NABU și SAPO. Corupția în armată, o problemă recurentă în Ucraina Scandalul actual nu este un caz izolat. De la începutul războiului cu Rusia în februarie 2022, în Ucraina au ieșit la iveală mai multe cazuri de corupție în rândul forțelor armate și al Ministerului Apărării, afectând grav încrederea publică. Potrivit ministrului de interne Igor Klimenko, membrii Gărzii Naționale suspectați în acest caz au fost suspendați din funcție. Conform anchetatorilor, între 2024 și 2025, inculpații ar fi deturnat fonduri publice alocate armatei, prin contracte aranjate și prețuri artificial crescute.

Drone ucrainene lovesc adânc în Rusia (sursa: kyivindependent.com)
Internațional

Ucraina lovește în adâncul teritoriului Rusiei: rafinării, aerodromuri și fabrici militare sub atac

Drone ucrainene lovesc adânc în Rusia. Forțele armate ucrainene au declarat sâmbătă că au lansat atacuri cu drone asupra mai multor obiective din interiorul Rusiei, vizând instalații petroliere, un aerodrom militar și o fabrică de echipamente electronice. Drone ucrainene lovesc adânc în Rusia Anunțul a fost făcut de Forțele pentru sisteme fără echipaj uman ale Ucrainei, printr-o postare pe Telegram. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Ucrainenii susțin că una dintre ținte a fost o rafinărie situată în Riazan, la aproximativ 180 km sud-est de Moscova. Lovitura ar fi provocat un incendiu semnificativ. De asemenea, a fost atacat un depozit de petrol din regiunea Voronej, aflată la granița cu Ucraina, operat de compania Annanefteprodukt. Până în prezent, autoritățile ruse nu au comentat oficial aceste lovituri asupra infrastructurii energetice. Aerodrom militar folosit pentru atacuri cu drone, vizat de SBU Într-un comunicat separat, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat că dronele sale au lovit cu succes aerodromul militar Primorsko-Ahtarsk. Potrivit autorităților ucrainene, acest aerodrom a fost utilizat de Rusia pentru lansarea dronelor cu rază lungă de acțiune asupra teritoriului ucrainean. Tot SBU a mai informat că a fost atacată și o fabrică din regiunea Penza, care produce componente electronice destinate industriei militare ruse. Rusia susține că a doborât 338 de drone ucrainene Ministerul rus al Apărării a declarat, în raportul său zilnic, că sistemele de apărare aeriană au distrus 338 de drone ucrainene în cursul nopții. Cu toate acestea, raportul nu precizează câte drone au fost lansate în total sau câte dintre ele au reușit să își atingă țintele. Forțele ruse avansează pe frontul din Donețk Pe frontul de est, Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat sâmbătă cucerirea satului Oleksandro-Kalînove, situat în regiunea Donețk. Rusia afirmă că, după trei ani și jumătate de război, controlează aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, în zonele estice și sudice ale țării.

Ofițer ucrainean, posibil spion al Rusiei (sursa: Telegram/Serviciul de securitate al Ucrainei)
Internațional

Ofițer al Forțelor Aeriene din Ucraina, arestat pentru spionaj în favoarea Rusiei

Ofițer ucrainean, posibil spion al Rusiei. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat miercuri arestarea unui maior din forțele aeriene, suspectat că ar fi acționat ca agent pentru serviciile de informații militare ale Rusiei. Acesta este acuzat că a transmis Moscovei informații sensibile privind locațiile și programul de zbor al avioanelor de luptă furnizate de Occident. Ofițer ucrainean, posibil spion al Rusiei Potrivit SBU, ofițerul, identificat doar ca maior și instructor de zbor într-una dintre brigăzile aeriene ucrainene, ar fi transmis coordonate și date operaționale referitoare la aeronave americane F-16 și franceze Mirage 2000. Citește și: Cine administrează banii luați de la pensionari pentru CNAS: ex-general SRI, medic PNL, personaje fără CV Aceste avioane sunt considerate esențiale pentru apărarea aeriană a Ucrainei, într-un moment în care Rusia își intensifică atacurile aeriene. Suspectul ar fi contribuit la lovituri rusești asupra bazelor aeriene Informațiile furnizate de maior ar fi fost utilizate pentru a sprijini atacuri cu rachete și drone asupra unor baze aeriene strategice din Ucraina. De asemenea, SBU afirmă că ofițerul ar fi consiliat forțele ruse cu privire la metodele de evitare a sistemelor ucrainene de apărare antiaeriană. Date personale ale piloților, tactici și armament, compromise Ancheta mai arată că suspectul ar fi transmis Rusiei și date personale ale unor piloți ucraineni, precum și informații despre tacticile de luptă și armamentul utilizat de aeronavele de tip NATO. Aceste informații ar fi putut pune în pericol atât viața personalului militar, cât și eficiența operațiunilor de apărare. Arestat în timp ce încerca să adune noi informații Maiorul a fost reținut în flagrant, în timp ce încerca să colecteze și alte date sensibile. A fost pus sub acuzare pentru trădare, infracțiune care, potrivit legislației ucrainene, poate fi pedepsită cu închisoare pe viață.

Refugiații ucraineni pot rămâne în SUA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Refugiații ucraineni ar putea rămâne în SUA până la finalul războiului, susține Donald Trump

Refugiații ucraineni pot rămâne în SUA. Președintele american Donald Trump a declarat că este probabil ca refugiații ucraineni care au fugit din calea invaziei ruse să poată rămâne în Statele Unite până la încheierea conflictului. Refugiații ucraineni pot rămâne în SUA Întrebat de un jurnalist dacă va permite ucrainenilor refugiați să rămână în SUA, Trump a răspuns afirmativ: Citește și: Magistrații, disperați că Bolojan se atinge de pensiile lor: „măcelar”, „dictat”, abuz „Cred că îi vom lăsa, da, îi voi lăsa. Avem mulți oameni veniți din Ucraina și lucrăm cu ei.” Această poziție marchează o aparentă continuitate cu politicile din perioada Biden privind protecția refugiaților ucraineni. 240.000 de ucraineni în SUA prin programul U4U De la declanșarea invaziei ruse în 2022, aproximativ 240.000 de cetățeni ucraineni au intrat în Statele Unite prin programul Uniting for Ukraine (U4U), lansat de administrația Biden. Acesta oferă un statut legal temporar, permise de muncă și acces la servicii sociale precum asistență medicală și alimentară. Programul U4U a fost suspendat în ianuarie 2025, iar de atunci nu a mai fost reluat, stârnind îngrijorări în rândul comunității ucrainene. Temerile legate de repatrieri forțate persistă Deși declarațiile lui Trump par să liniștească temporar refugiații, contextul general rămâne tensionat. În prima parte a anului, Washington Post relata că echipa lui Trump analiza opțiuni de repatriere a refugiaților, inclusiv a aproximativ 200.000 de ucraineni, folosind fonduri externe în valoare de 250 de milioane de dolari. Mai mult, în iunie 2025, aceeași publicație a relatat despre presupuse planuri de transfer al migranților fără acte – inclusiv ucraineni – într-un centru de detenție militară din Guantanamo Bay. Casa Albă a respins ferm aceste afirmații, catalogându-le drept „fake news”. Protecțiile rămân valabile, cel puțin temporar În prezent, majoritatea măsurilor de protecție oferite refugiaților ucraineni sub administrația Biden rămân în vigoare. Declarațiile recente ale lui Donald Trump sugerează o posibilă menținere temporară a acestui statut, în ciuda faptului că el promovează o campanie axată pe înăsprirea politicilor de imigrație. O schimbare de ton față de Ucraina Comentariile lui Trump vin pe fondul unei atitudini tot mai favorabile față de Ucraina, după luni de relații tensionate. Președintele SUA a aprobat recent vânzări de arme către Kiev și a reluat amenințările cu sancțiuni împotriva Rusiei, semnalând o repoziționare strategică în politica externă americană.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră