duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

1972 articole
Internațional

Ucraina distruge un avion militar rusesc

Ucraina distruge un avion militar rusesc. Ucraina a anunțat luni că a reușit să distrugă un avion de transport militar rusesc în timpul unui atac desfășurat pe o bază din regiunea Orenburg, situată în sudul Uralilor, la peste 1.000 de kilometri de granița ruso-ucraineană. Ucraina distruge un avion militar rusesc Acest raid este parte a unei serii de atacuri ucrainene care vizează infrastructura militară a Rusiei, cu scopul de a perturba logistica forțelor Moscovei, care continuă să bombardeze Ucraina începând din februarie 2022. Citește și: EXCLUSIV În timp ce se judeca cu clienți care nu primiseră apartamentele plătite, Nordis a cumpărat cu banii jos un Ferrari F8 Tributo de 300.000 de euro Direcția de informații a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR) a anunțat pe platforma Telegram că un avion de transport militar de tip Tupolev Tu-134 a fost distrus în urma atacului. Potrivit GUR, acest avion aparținea regimentului 117 de aviație de transport militar al forțelor armate ruse și era utilizat pentru transportul conducerii Ministerului rus al Apărării. Incidentul a avut loc la aerodromul militar Orenburg-2, iar Ucraina a publicat imagini cu avionul în flăcări, sugerând că incendiul ar fi fost provocat intenționat. Atacurile ucrainene asupra teritoriului rusesc continuă Acest atac este doar unul dintre multele desfășurate de armata ucraineană pe teritoriul Rusiei. Kievul a subliniat că țintele sale sunt obiective militare sau industriale folosite de armata rusă pentru susținerea invaziei în Ucraina. Deși Rusia nu a raportat oficial atacul, aceste lovituri pe teritoriul rusesc s-au intensificat, în ciuda măsurilor ordonate de președintele Vladimir Putin pentru a crea o "zonă tampon" la graniță, menită să prevină astfel de incursiuni. Perturbarea logisticii rusești Prin aceste atacuri, Ucraina urmărește să afecteze capacitatea Rusiei de a-și menține ofensiva militară pe teritoriul ucrainean. De la începutul conflictului, forțele armate ruse au continuat bombardamentele asupra mai multor regiuni din Ucraina, însă aceste lovituri ucrainene pe teritoriul rus ar putea forța Moscova să-și regândească strategia logistică și militară.

Ucraina distruge un avion militar rusesc (sursa: X/Defence intelligence of Ukraine)
Nouă prizonieri ucraineni, executați în Kursk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Nouă prizonieri ucraineni, executați în Kursk

Nouă prizonieri ucraineni, executați în Kursk. Ombudsmanul ucrainean Dmitri Lubineț a anunțat că a sesizat Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) și Organizația Națiunilor Unite (ONU) cu privire la presupusa execuție a nouă prizonieri de război ucraineni de către forțele ruse. Nouă prizonieri ucraineni, executați în Kursk Aceste incidente s-ar fi petrecut în regiunea rusă Kursk, unde armata ucraineană a efectuat operațiuni pentru a diminua presiunea trupelor ruse pe frontul din Donbas, în estul Ucrainei. Citește și: VIDEO De ce n-a luat Ciolacu bacalaureatul. Mărturia premierului: A fost perioada „cea mai lipsită de responsabilități” Lubineț a subliniat pe contul său de Telegram că execuțiile prizonierilor de război constituie o gravă încălcare a Convenției de la Geneva, care reglementează tratamentul prizonierilor de război. Informațiile privind aceste crime circulă deja pe rețelele de socializare, iar oficialul ucrainean a anunțat că a trimis noi sesizări către ONU și CICR pentru a atrage atenția asupra acestor fapte. Cerere de sancționare a Rusiei Comisarul pentru drepturile omului a cerut sancționarea Rusiei pentru aceste acțiuni, afirmând că acestea nu trebuie să rămână nepedepsite. Lubineț a acuzat Rusia că este un stat terorist care încalcă regulile războiului și a cerut comunității internaționale să nu ignore aceste crime. Declarațiile lui Lubineț au fost făcute publice după ce platforma de analiză militară DeepState, apropiată de Ministerul Apărării de la Kiev, a publicat imagini și informații de la surse din cadrul Brigăzii separate de tancuri 1 a Forțelor Armate Ucrainene (VSU). Potrivit analizei DeepState, execuția soldaților ucraineni a avut loc pe 10 octombrie, în apropierea satului Zelionîi Șliah, unde trupele ucrainene au fost prinse într-o capcană. Situația din regiunea Kursk Analiștii militari de la DeepState au adăugat că forțele ucrainene, deși inițial credeau că se află într-o zonă sigură, au fost întâmpinate de forțele ruse și, în lipsa muniției, au fost nevoite să se predea. Situația din regiunea Kursk este în continuare dificilă, iar forțele ucrainene depun eforturi pentru a stabiliza frontul, deși este foarte dificil să recupereze terenul pierdut.

Depozit petrolier rusesc, distrus de ucraineni (sursa: X/Maria Schmid)
Internațional

Depozit petrolier rusesc, distrus de ucraineni

Depozit petrolier rusesc, distrus de ucraineni. Forțele ucrainene au lovit sâmbătă un depozit de combustibil din regiunea Lugansk, ocupată de Rusia, conform anunțului armatei ucrainene. Depozitul era utilizat pentru stocarea de petrol și produse petroliere, livrate inclusiv armatei ruse. Un incendiu a fost declanșat în urma atacului. Depozit petrolier rusesc, distrus de ucraineni În același timp, armata ucraineană a anunțat că a doborât 24 din cele 28 de drone lansate de forțele ruse pe timpul nopții. Citește și: STENOGRAME Vanghelie despre Geoană: Îl știu cum știu chiloții de pe mine. „Dobitocul căștigă, mă…”, crede fostul primar al Sectorului 5 În regiunea Kursk, unde trupele ucrainene au ocupat o parte a teritoriului, acestea își mențin pozițiile în fața atacurilor constante ale aviației ruse. Armata rusă a revendicat controlul asupra a două sate ocupate anterior de trupele ucrainene, în urma ofensivei surpriză lansate de Kiev în august, prin care au capturat aproximativ 100 de localități. Solicitările lui Puțin Președintele rus Vladimir Putin a solicitat în iunie retragerea trupelor ucrainene din cele patru provincii revendicate de Rusia – Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson – și renunțarea la aspirația de aderare la NATO, în schimbul unei propuneri de încetare a focului. Ucraina și aliații săi occidentali, inclusiv SUA, au respins aceste cereri, susținând formula de pace propusă de președintele Zelenski. Aceasta prevede retragerea necondiționată a trupelor ruse din întreaga Ucraină, inclusiv Crimeea, și restabilirea granițelor recunoscute internațional.

Peste 22.000 de pelerini evrei au tranzitat aeroportul Bacău Foto: Twitter
Eveniment

Peste 22.000 de pelerini evrei au tranzitat aeroportul Bacău

Peste 22.000 de pelerini evrei hasidici au tranzitat aeroportul Bacău pe drumul de la Tel Aviv spre Uman, în Ucraina. Potrivit unei informări a aeroportului, nu mai puțin de 115 curse charter au trecut pe aici în decurs de o săptămână. Citește și: Jurnalist de investigație: Are Sorina Docuz un apartament la Nordis, unde ar locui împreună cu Marcel Ciolacu? Peste 22.000 de pelerini evrei au tranzitat aeroportul Bacău „Suntem mândri să anunțăm că Aeroportul Internațional „George Enescu” Bacău a gestionat cu succes tranzitul a peste 22.000 de pelerini hasidici între Tel Aviv și Uman, Ucraina, în perioada 28 septembrie – 9 octombrie 2024. Cu sprijinul a cinci companii aeriene și 115 zboruri operate în condiții de maximă siguranță, evenimentul s-a desfășurat fără niciun incident. Această reușită nu ar fi fost posibilă fără colaborarea remarcabilă a instituțiilor statului, care au contribuit la siguranța și buna organizare a evenimentului: Serviciul Român de Informații, Inspectoratul de Poliție Județean Bacău, Inspectoratul de Jandarmi Județean, I.S.U, Poliția Locală, Poliția de Frontieră, Poliția Transporturi și Gruparea de Jandarmi Mobilă”, a scris, pe Facebook, acest aeroport. „În ciuda avertismentelor oficialilor ucraineni și israelieni cu privire la riscurile de securitate, aproximativ 35.000 de pelerini evrei au călătorit la Uman în regiunea Cherkasy pentru a sărbători Rosh Hashana anul acesta, potrivit autorităților locale”, scria acum câteva zile Kyiv Independent. Since the 1990s there has been a growing Jewish population in Uman, Ukraine. This is some of them enjoying a celebration "Jewish Ukrainian style".? Ukraine is a free country for EVERYONE to live in peace again after victory????https://t.co/wpxz0qw8Q5 pic.twitter.com/USe5lMACSL— UDA Dnipro Stormtroopers??Special Purpose Unit (@UdaUkrainian) November 10, 2023 De Rosh Hashanah, zeci de mii de evrei din Israel și din alte părți ale lumii vin în micul oraș ucrainean Uman pentru a sărbători noul an evreiesc. Situat la aproximativ 180 de kilometri de Kiev, Uman este locul de înmormântare al lui Nachman din Breslov, fondatorul sectei hasidice Breslov. Strănepot al lui Baal Shem Tov, fondatorul iudaismului hasidic, Nachman a fost un mistic evreu carismatic care credea că Rosh Hashanah este un moment de bun augur spiritual. Mulți vizitatori ai orașului Uman cred astăzi că recitarea unei anumite selecții din Cartea Psalmilor la mormântul său are o putere deosebită.

UE împrumută Ucraina, 35 miliarde euro (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE împrumută Ucraina, 35 miliarde euro

UE împrumută Ucraina, 35 miliarde euro. Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au aprobat miercuri o contribuție de 35 de miliarde de euro pentru un împrumut destinat Ucrainei. Această decizie face parte dintr-un plan mai amplu convenit de statele G7 pentru susținerea Kievului în fața invaziei ruse, conform unor surse diplomatice. Planul de susținere al G7 Grupul G7, format din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și SUA, a decis în iunie să acorde Ucrainei un credit garantat de veniturile generate de activele rusești înghețate, evaluate la aproximativ 300 de miliarde de dolari, în urma sancțiunilor impuse Rusiei. Citește și: VIDEO Și cu banii Nordis, Selly și-a luat Mercedes Maybach clasa S de peste 250.000 de euro. Firma influencerului are datorii de milioane, dar plătește leasing pentru Mercedes și Porsche Planul include utilizarea acestor venituri pentru sprijinirea Ucrainei. UE împrumută Ucraina, 35 miliarde euro Împrumutul oferit de UE Ucrainei va include sume preluate din veniturile generate de activele rusești înghețate. Statele membre ale UE au stabilit în luna mai că 90% din aceste venituri vor fi alocate ajutorului militar pentru Kiev, iar restul de 10% vor fi destinate altor forme de asistență pentru Ucraina. Până în septembrie 2024, Uniunea Europeană și statele sale membre au oferit Ucrainei, din februarie 2022 când a început invazia rusă, aproximativ 118 miliarde de euro sub formă de ajutor militar și economic. Această sumă nu include noul împrumut de 35 de miliarde de euro, conform comisarului european Valdis Dombrovskis.

Cea mai grea iarnă pentru Ucraina (sursa: Facebook/MinPres Mark Rutte)
Internațional

Cea mai grea iarnă pentru Ucraina

Cea mai grea iarnă pentru Ucraina. Noul secretar general al NATO, Mark Rutte, a declarat marți că Ucraina ar putea înfrunta cea mai grea iarnă de la începutul invaziei ruse din februarie 2022 și a făcut apel la aliații Kievului să intensifice sprijinul militar oferit în conflictul cu Rusia. Cea mai grea iarnă pentru Ucraina „Rusia continuă să lanseze atacuri cu rachete asupra infrastructurii energetice esențiale a Ucrainei (...), care se poate confrunta cu cea mai dificilă iarnă de la debutul invaziei”, a afirmat Rutte în cadrul unei conferințe de presă alături de președintele finlandez Alexander Stubb. Citește și: Actorul Mihai Bobonete, afaceri de milioane de lei pe an. Numai profitul, aproape două milioane de lei net. Despărțirea de „Celentano” nu i-a priit Între timp, armata ucraineană continuă să piardă teren pe frontul de est, unde armata rusă anunță aproape zilnic ocuparea de noi localități, în ciuda incursiunii ucrainene lansate în august în provincia rusă Kursk, prin care Kievul a încercat să forțeze Moscova să redistribuie trupe. Situația armatei ucrainene, dificilă Mark Rutte a recunoscut că situația armatei ucrainene pe câmpul de luptă este „dificilă”, dar a preferat să se concentreze asupra pierderilor rusești, susținând că armata rusă înregistrează zilnic peste o mie de victime, morți și răniți. Rutte a subliniat că ucrainenii „au nevoie de ajutorul nostru continuu, atât acum, cât și ulterior”, după încheierea conflictului. El a menționat și „reuniunea foarte importantă” a liderilor celor aproximativ 50 de țări care sprijină militar Ucraina, inițial programată pentru sâmbătă la baza aeriană Ramstein din Germania. Președintele american Joe Biden, care a convocat întâlnirea, a amânat deplasarea din cauza uraganului Milton, care urmează să lovească Florida. De asemenea, Rutte a subliniat că Ucraina trebuie să decidă „condițiile acceptabile pentru o soluție negociată și pentru inițierea discuțiilor cu Rusia”. El a adăugat că „depinde de Ucraina, depinde de președintele Volodimir Zelenski”, iar rolul NATO este de a ajuta Ucraina prin furnizarea de sprijin militar adecvat pentru consolidarea bazei de apărare a țării.

Franța livrează Ucrainei avioane în 2025 (sursa: Facebook/Sébastien Lecornu)
Internațional

Franța livrează Ucrainei avioane în 2025

Franța livrează Ucrainei avioane în 2025. Franța va livra avioanele de luptă Mirage 2000-5 către Ucraina "în primul trimestru al anului 2025", conform ministrului francez al apărării, Sébastien Lecornu. Aceasta perioadă este necesară pentru modificarea avioanelor și pregătirea piloților și mecanicilor. Detalii privind numărul exact al aparatelor, care în prezent fac parte din dotarea forțelor aeriene franceze, nu au fost specificate. Franța livrează Ucrainei avioane în 2025 Echipate pentru lupta aeriană, avioanele Mirage 2000-5 destinate Ucrainei vor primi "noi echipamente" pentru a fi utilizate în misiuni sub culorile ucrainene, conform declarației ministrului Lecornu pe platforma X. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol Printre acestea se numără echipamente de "luptă aer-sol" pentru misiuni de atac aerian și sisteme de "apărare anti-război electronic" pentru a face față bruiajului rusesc. Echipamentele suplimentare vor fi instalate la baza aeriană din Cazaux, situată în sud-vestul Franței. Piloții și mecanicii ucraineni sunt instruiți la baza din Nancy, în estul Franței. Lecornu a confirmat că "pregătirea piloților și mecanicilor ucraineni este în desfășurare". Cerințele Ucrainei pentru apărare aeriană Ucraina, supusă constant bombardamentelor rusești care vizează infrastructura sa energetică, solicită insistent mai multe echipamente de apărare aeriană și avioane de luptă pentru a-și proteja teritoriul. Mai multe state au furnizat deja Ucrainei avioane americane F-16, iar președintele francez Emmanuel Macron a anunțat în iunie intenția de a sprijini Ucraina cu avioane Mirage 2000.

Polonia, Ucraina, soluţionarea unui diferend istoric (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Polonia, Ucraina, soluţionarea unui diferend istoric

Polonia, Ucraina, soluţionarea unui diferend istoric. Polonia şi Ucraina au făcut un pas spre soluţionarea unui diferend istoric care a suscitat o nouă escaladare a tensiunilor între aceste două ţări vecine şi care riscă să încetinească integrarea Kievului în Uniunea Europeană. Polonia, Ucraina, soluţionarea unui diferend istoric Autorităţile ucrainene au anunţat marţi că deschid poarta pentru unele exhumări de victime ale "masacrelor de la Volînia", care datează din anii 1940, când zeci de mii de civili polonezi au fost asasinaţi de naţionalişti ucraineni. Citește și: Site-ul Betano a desființat, brusc, pariurile la prezidențialele, după ce Ciolacu lua bătaie constant Varşovia, care califică această tragedie drept "genocid", a salutat această decizie miercuri, la o zi după prima vizită în Polonia a noului şef al diplomaţiei ucrainene, care trebuia să abordeze inclusiv acest subiect spinos. "Este o veste bună şi un pas în direcţia bună", a declarat pentru agenţia de presă PAP purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe polonez Pawel Wronski, comentând decizia ucraineană. Ucraina autorizează căutarea victimelor Institutul ucrainean al memoriei naţionale, structură de stat, a anunţat marţi că intenţionează să autorizeze în 2025 lucrări de căutare a victimelor acestei tragedii în regiunea Rivne (vest), etapă necesară înainte de exhumări. Aceste lucrări erau, potrivit mass-media, suspendate din 2017, în timpul unui episod tensionat între cele două state vecine. Guvernul polonez estimează la 100.000 de polonezi şi 5.000 de ucraineni numărul de civili ucişi în anii 1943-1945 în regiunile ucrainene Rivne şi Volînia. Estimările oficiale ucrainene sunt de până la 40.000 de polonezi şi până la 20.000 de ucraineni masacraţi. Aderarea UE depinde de soluționarea diferendului În ultimele luni, mai mulţi înalţi responsabili polonezi au declarat că Ucraina nu va putea adera la UE până când acest diferend istoric nu va fi reglat, poziţie care a suscitat o nemulţumire puternică în rândul ucrainenilor. Confruntată de peste doi ani şi jumătate cu invazia rusă care a făcut zeci de mii de morţi şi a distrus regiuni întregi, Ucraina speră să adere la UE în cadrul unei proceduri accelerate. Autorităţile ucrainene sunt îngrijorate că Polonia, aliată fidel al Ucrainei în faţa invaziei ruse, ar putea utiliza acest diferend istoric drept pârghie de influenţă împotriva vecinului său în timpul preşedinţiei sale prin rotaţie la conducerea UE, care începe în ianuarie.

Se vrea interzicerea produselor avicole ucrainene (sursa: agro-tv.ro)
Economie

Se vrea interzicerea produselor avicole ucrainene

Se vrea interzicerea produselor avicole ucrainene. Crescătorii de păsări din România solicită autorităţilor interzicerea unilaterală a importurilor de produse avicole din Ucraina, pe modelul altor state membre din vecinătatea acestei ţări, în condiţiile în care aceste importuri pun fermierii din ţara noastră într-o situaţie dificilă, diminuându-le competitivitatea, precum şi viabilitatea fermelor. Se vrea interzicerea produselor avicole ucrainene Potrivit unui comunicat al Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), măsura este necesară pentru stabilizarea pieţei ouălor şi a cărnii de pasăre şi prevenirea unor şocuri economice şi mai grave, cu efect pe termen lung. Citește și: Site-ul Betano a desființat, brusc, pariurile la prezidențialele, după ce Ciolacu lua bătaie constant "Importurile din ce în ce mai mari de ouă şi carne de pasăre din Ucraina pun fermierii într-o situaţie dificilă, creând tensiuni, diminuând competitivitatea lor, precum şi viabilitatea fermelor. Menţionăm că fermele joacă un rol important în lanţul alimentar garantând aprovizionarea populaţiei cu produse sigure şi de calitate superioară", se precizează în comunicat. În plus, sectorul de creştere a păsărilor, ca sector de producţie primară, este considerat motor al dezvoltării agriculturii şi economiei în general. "Un singur loc de muncă din sectorul de creştere a păsărilor creează alte 5 locuri de muncă în sectoare din amonte (producţie de cereale, furaje combinate, transporturi, alte servicii diverse) şi din aval (abatorizare, procesare, distribuţie - vânzare, servicii diverse)", se mai precizează în comunicat. Producătorii se tem de falimentarea fermelor Astfel, falimentarea fermelor din România nu va afecta doar lanţul intern de aprovizionare cu produse avicole ci şi numărul de locuri de muncă, bugetul de stat, bugetele locale şi bugetele altor instituţii publice. "Deşi, prin acordul de asociere, Ucraina s-a angajat că va implementa întreaga legislaţie europeană, totuşi, până în prezent acest lucru nu s-a întâmplat, din cauza situaţiei socio-economice complicate din această ţară. Solicităm autorităţilor o supraveghere sporită a importurilor, mai ales din punct de vedere al protejării sănătăţii păsărilor şi a consumatorilor", precizează reprezentanţii UCPR. Fermierii reclamă faptul că unele produse avicole, dar şi material biologic (ouă de incubaţie sau păsări vii), ridică suspiciuni şi pot pune în pericol întreaga industrie avicolă prin răspândirea de zoonoze. "Din motivele menţionate mai sus, considerăm că Guvernul României trebuie să recunoască sectorul avicol ca fiind un sector sensibil şi să trateze cu mare atenţie importul de produse avicole din Ucraina. Importurile din Ucraina trebuie să respecte pe deplin toată legislaţia relevantă a UE pentru a nu concura neloial producţia internă care are costuri superioare rezultate din aplicarea acestei legislaţii. În lumina celor menţionate mai sus, pentru stabilizarea pieţei ouălor şi a cărnii de pasăre şi prevenirea unor şocuri economice şi mai grave, cu efect pe termen lung, solicităm autorităţilor statului să propună Comisiei măsuri de protecţie, conform Art. 4, paragraful 1, al Reglementării (UE) 2024/1392 a Parlamentului şi Consiliului European şi, mai concret, să interzică importul de ouă şi carne de pasăre din Ucraina. Până la o decizie la nivelul Comisiei UE, solicităm autorităţilor statului interzicerea unilaterală a importurilor de produse avicole din Ucraina, pe modelul altor state membre din vecinătatea Ucrainei", subliniază comunicatul citat. Destabilizarea piețelor românești Totodată, UCPR reiterează faptul că sprijină politicile României şi ale UE, menite să ajute cetăţenii ucraineni. Cu toate acestea, liberalizarea ulterioară a comerţului nu este un instrument relevant pentru atingerea acestor obiective, deoarece are un potenţial uriaş de a destabiliza pieţele României pentru sectoarele sensibile, în special pentru sectorul de carne de pasăre şi ouă consum. "Acest lucru este ilustrat de liberalizarea totală a importului de carne de pasăre şi ouă consum încă din anul 2022, care a dus la o creştere semnificativă a cantităţilor importate. Conform datelor Eurostat, importul total de ouă de găină proaspete pentru consum din Ucraina spre UE, în perioada ianuarie - iunie 2024, a crescut cu 42,7% anual", susţin reprezentanţii organizaţiei. Astfel, importul de ouă de consum proaspete în România din Ucraina, în primele şase luni din 2024, a atins 534 tone, 48% creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, cu preţuri de import sub cele ale ouălor româneşti, dar cu o tendinţă descrescătoare pe parcursul perioadei, de la o medie de 0,12 eurocenţi pe ou în luna ianuarie 2024 la circa 0,6 - 0,7 eurocenţi pe ouă în lunile iulie - august 2024, din informaţiile primite de la fermieri. Ouăle din Ucraina, calitate slabă Totodată, volumul în creştere al importurilor de ouă din Ucraina, la preţuri scăzute şi de calitate slabă, exercită presiuni grave asupra preţurilor la poarta fermei. În primele şapte luni din 2024, preţul mediu reprezentativ al ouălor din centrele de ambalare din România a scăzut cu 10%, la 179,20 euro/100 kg (circa 0,11 euro/ou) în iulie 2024 faţă de iulie 2023. Preţul în iulie 2024 este cu 9,4% mai mic decât media anuală pe 2023. Statisticile naţionale raportează o scădere a preţului la fermier cu aproape 14,7%, în al doilea trimestru din 2024, comparativ cu acelaşi trimestru din 2023 şi cu uşor sub 8% comparativ cu preţul mediu pe 2023, în condiţiile în care preţul principalelor costuri de producţie (furaj, material biologic, combustibil) este în creştere. "Vânzarea în afara ţării a ouălor produse în România este, de asemenea dificilă, deoarece importul de ouă ucrainene în UE înlătură, în general, ouăle provenite din România pe pieţele tradiţionale. Menţionăm faptul că producţia de ouă consum în fermele din România este foarte fragmentată şi este nevoită să concureze cu ferme de dimensiuni uriaşe din Ucraina. Efectivul de găini deţinut de o singură companie în Ucraina este egal cu efectivul de găini deţinut de România în toate fermele existente. Este uşor de presupus că liberalizarea comerţului ajută 2-3 companii ucrainene, nicidecum populaţia ucraineană", se mai arată în comunicat. Tehnologie fără standarde europene Pe de altă parte, potrivit datelor Uniunii Crescătorilor de Păsări, importul de carne de pasăre, refrigerată şi congelată, în România din Ucraina, în primele 6 luni din anul 2024, a ajuns la circa 4.000 tone, faţă de 78 tone importate în aceeaşi perioadă a anului 2021, cu potenţial de creştere semnificativă în semestrul II 2024. "Menţionăm că fermierii avicoli din Ucraina folosesc doar tehnologiile standard de creştere, fără implementarea tehnologiilor europene. Conform studiului realizat de RSK ADAS Ltd în luna Martie 2024 la solicitarea AVEC (Asociaţia Procesatorilor şi Comercianţilor de Carne de Pasăre din ţările UE), costul de producţie pe kg de carne de pasăre, în baza legislaţiei actuale şi viitoare privind protecţia mediului - Directiva IED, bunăstarea animalelor, sănătatea animalelor şi siguranţa alimentelor, duc la creşterea costului de producţie în UE cu 37,5% faţă de costul unui pui standard realizat în Ucraina. Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi la ouă consum. Ucraina creşte găini ouătoare doar în cuşti vechi neîmbunătăţite cu costuri de investiţie şi operaţionale mai mici cu cel puţin 30% faţă de producătorii români", precizează sursa citată. Din nefericire, măsurile de protecţie (taxe vamale) luate până acum la nivelul UE, prin adoptarea Reglementării Comisiei (UE) 2024/1827, din 1 iulie 2024, n-au avut efectul descurajant aşteptat şi nu sunt suficiente pentru îmbunătăţirea situaţiei pe piaţa din România, iar tendinţa de creştere a importului de ouă şi carne de pasăre din Ucraina se adânceşte, susţine UCPR.

Putin vrea pace în termenii lui (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea pace în termenii lui

Putin vrea pace în termenii lui. Kremlinul a dat asigurări marţi că războiul din Ucraina se va încheia numai atunci când Rusia îşi va îndeplini obiectivele, ca răspuns la declaraţiile preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski că sfârşitul războiului este aproape. Putin vrea pace în termenii lui "Orice război se termină, într-un fel sau altul, cu pace. Dar pentru noi nu există altă opţiune decât atingerea obiectivelor stabilite", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, în conferinţa sa de presă telefonică zilnică. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul El a adăugat că, "de îndată ce aceste obiective vor fi atinse într-un fel sau altul, operaţiunea militară specială se va încheia". Într-un interviu acordat televiziunii americane, Zelenski a declarat: "Suntem mai aproape de pace decât credem". Preşedintele ucrainean a subliniat că, pentru aceasta, Ucraina trebuie să fie "foarte puternică" şi să-l oblige pe preşedintele rus Vladimir Putin, care ar fi foarte îngrijorat de prezenţa trupelor ucrainene în regiunea de graniţă Kursk, să oprească războiul. Planul lui Zelenski Kremlinul şi-a exprimat luni disponibilitatea de a "studia cu atenţie planul de victorie" pe care Zelenski îl va prezenta în această săptămână în timpul deplasării sale în Statele Unite. Potrivit presei, planul include garanţii de securitate; un program de asistenţă economică; angajamentul privind viitoarea aprovizionare cu armament, inclusiv cu rachete cu rază lungă de acţiune, şi presiuni diplomatice pentru ca Rusia să accepte să se aşeze la masa tratativelor şi să negocieze o soluţionare paşnică a conflictului. Totodată, Zelenski a cerut în discursul său de la sesiunea plenară a Summitului Viitorului, desfăşurat la sediul ONU din New York, o participare semnificativă la reuniunea pe care o pregăteşte cu scopul de a creşte presiunea internaţională asupra Rusiei pentru ca această ţară să pună capăt războiului. Rusia nu participă la summit-ul de pace Deocamdată, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a dat asigurări că Rusia nu va participa la niciun summit de pace pentru Ucraina care se bazează pe formula propusă de preşedintele ucrainean. Ea a menţionat însă că Rusia nu respinge "o soluţie politico-diplomatică a crizei" care să se bazeze pe condiţiile propuse la jumătatea lunii iunie de preşedintele rus. Cu acel prilej, Putin a propus ca Kievul să-şi retragă trupele din cele patru regiuni anexate de Moscova (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie) şi să renunţe la planurile sale de aderare la NATO, în schimbul unei încetări imediate a focului şi a începerii negocierilor de pace.

Putin recrutează și grațiază un canibal (sursa: rtvi.com)
Internațional

Putin recrutează și grațiază un canibal

Putin recrutează și grațiază un canibal. Rusul Dmitri Malîşev, locuitor al regiunii Volgograd, condamnat la 25 de ani de închisoare pentru crimă şi canibalism şi graţiat de preşedintele rus Vladimir Putin pentru că a luptat în războiul din Ucraina, s-a întors în oraşul său natal, a anunţat duminică presa locală. Putin recrutează și grațiază un canibal "Da, s-a întors după ce a fost rănit (...) Am vorbit personal cu el. Are probleme la mandibulă şi o schijă în braţ. Pare să fie sub tratament medical. Alaltăieri l-am văzut într-un magazin şi ne-am salutat", a declarat şeful administraţiei locale, Fiodor Kadoba, pentru portalul local de ştiri V1.ru. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează El a adăugat că Malîşev l-a asigurat că va reveni pe front după ce îşi va recupera sănătatea. Cazul "canibalului din Volgograd" a zguduit societatea rusă în urmă cu un deceniu: după ce şi-a ucis în bătaie o cunoştinţă din Tadjikistan cu o rangă pentru că i-ar fi propus să facă sex, i-a smuls inima şi a prăjit-o într-o tigaie, proces pe care l-a înregistrat pe video. Condamnarea era de 25 de ani de închisoare Justiţia rusă l-a condamnat la 25 de ani de închisoare, dintre care 15 trebuia să-i execute într-o închisoare de înaltă securitate, dar după începerea războiului a fost recrutat pentru a fi trimis să lupte în Ucraina. Recrutarea puşcăriaşilor, o practică promovată de compania rusă de mercenari Wagner, a stârnit îngrijorări serioase în Rusia din cauza seriei de infracţiuni comise de unii dintre aceştia la întoarcerea de pe câmpul de luptă. După asasinarea unei fetiţe de 12 ani în regiunea rusă Kemerovo de un fost puşcăriaş întors de pe frontul din Ucraina, şefa Comisiei pentru familie şi protecţia copilului din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus), Nina Ostanina, a avertizat în iunie că această situaţie s-ar putea agrava şi a cerut autorităţilor ruse să "îşi asume responsabilitatea de a proteja cetăţenii de infractori ca acesta" prin "monitorizare constantă" şi ajutându-i să se reintegreze pe piaţa muncii. De asemenea, ea a propus un proiect de lege care sa reglementeze aceasta chestiune. "Trebuie să acţionăm fără întârziere. Coşmaruri ca acesta nu pot fi permise să se întâmple din nou. Copiii noştri merită o viaţă sigură şi protecţie împotriva criminalilor nemiloşi", a spus ea. Potrivit media online independentă Viorstka, în ultimii doi ani, aproximativ 50 de persoane au murit din cauza veteranilor de război de pe frontul din Ucraina recrutaţi în închisorile ruse. Victimele sunt de obicei membri de familie sau vecini, crimele fiind comise din motive casnice şi având adeseori legătură cu consumul de alcool.

Cresc soldele rușilor înrolați pentru Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Cresc soldele rușilor înrolați pentru Ucraina

Cresc soldele rușilor înrolați pentru Ucraina. Putin crește cu 25 % sumele pe care le primesc oamenii ce semnează contracte cu Ministerul Apărării. Cresc soldele rușilor înrolați pentru Ucraina Un rus care vrea să meargă pe front primește acum o sumă de până la două milioane de ruble (aproape 20 mii euro) la semnarea contractului cu Ministerul Apărării. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor Aceasta se adaugă salariului lunar de aproximativ 200 mii de ruble (1900 euro) primit de cei care pleacă la război. Maxim Blant are 54 de ani și este analist economic și publicist rus. A absolvit Institutul de Relații Internaționale de la Moscova, iar acum scrie articole în mai multe publicații și realizează o emisiune economică la postul de radio „Svoboda” („Libertate”). În prezent, locuiește în Riga, Letonia. Analistul a explicat pentru HotNews că sumele plătite militarilor diferă în funcție de regiunile din care provin aceștia. În Moscova și Sankt Petersburg bonusurile pentru cei care semnează contracte cu Ministerul Apărării sunt de 2 milioane de ruble (20 mii euro), în timp ce în alte 10 regiuni sunt în jur de un milion de ruble. Decretul lui Putin „Putin recent a semnat un decret care prevede ca asemenea plăți trebuie să fie achitate, atât din bugetul regional, cât și din cel federal. Asta vorbește despre faptul că nu sunt suficienți oameni pentru câmpul de luptă”, a declarat Maxim Blant. „Este o lovitură dublă asupra economiei, pentru că, pe de o parte, crește numărul oamenilor care primesc banii din buget și aceștia sunt oameni care nu produc nimic, adică nici mărfuri, nici servicii. În același timp, pe piața muncii se formează o gaură, iar companiile care produc mărfuri sau servicii se confruntă cu problema găsirii angajaților și, respectiv, creșterii volumelor de produse”, mai susține Blant. Urmarea, mai spune expertul, este că Banca Centrală majorează ratele și astfel crește inflația. Un alt efect este acela că economia crește doar în contul sectorului de apărare.

Rusia plănuiește atacarea instalațiilor nucleare ucrainene (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rusia plănuiește atacarea instalațiilor nucleare ucrainene

Rusia plănuiește atacarea instalațiilor nucleare ucrainene. Ministrul de externe ucrainean, Andrii Sîbiga, a declarat sâmbătă că Rusia plănuieşte lovituri asupra instalaţiilor nucleare din Ucraina înainte de sosirea iernii şi a cerut AIEA şi aliaţilor Kievului să stabilească misiuni permanente de monitorizare la centralele nucleare ale ţării. Rusia plănuiește atacarea instalațiilor nucleare ucrainene "Conform serviciilor de informaţii ucrainene, Kremlinul pregăteşte lovituri asupra unor obiective nucleare critice din Ucraina înainte de sosirea iernii", a scris şeful diplomaţiei ucrainene pe reţeaua X. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor "Sunt vizate în special dispozitivele de distribuţie deschise (de la centrale nucleare) şi substaţii de transmisie, esenţiale pentru funcţionarea în siguranţă a unităţilor nucleare", a mai spus el. Andrii Sîbiga nu a explicat de ce Kievul crede că sunt pregătite astfel de lovituri. Moscova nu comentează Moscova nu a avut nicio reacţie imediată în legătură cu aceste declaraţii. Rusia desfăşoară o campanie de bombardamente asupra infrastructurii energetice a Ucrainei din toamna anului 2022, după invazia lansată la începutul acelui an. Atacurile ruse au deteriorat sau distrus cea mai mare parte a capacităţii de generare a energiei termice a Ucrainei şi au vizat uneori baraje, însă nu au lovit încă nicio instalaţie nucleară controlată de Kiev. Ucraina a acuzat Rusia de şantaj nuclear după ce forţele Moscovei au ocupat centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare din Europa, în martie 2022, la începutul invaziei.

Stoltenberg, despre deciziile utilizării armelor occidentale (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Stoltenberg, despre deciziile utilizării armelor occidentale

Stoltenberg, despre deciziile utilizării armelor occidentale. Orice decizii specifice privind utilizarea de către Ucraina a rachetelor cu rază lungă de acţiune în interiorul teritoriului rus trebuie să fie luate de aliaţi în mod individual, a declarat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Stoltenberg, despre deciziile utilizării armelor occidentale "Le revine aliaţilor în mod individual să fie decizii specifice cu privire la modul în care pot fi utilizate armele lor. Aliaţii au politici diferite în acest sens", a declarat Stoltenberg pe postul de radio LBC. Citește și: EXCLUSIV Aflat în vizorul DNA pentru relația cu generalul Dumitru Dumbravă (ex-SRI), afaceristul Tufan vinde terenuri de 4,8 milioane de euro și sponsorizează un partid cu 750.000 lei Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut presiuni asupra aliaţilor Ucrainei pentru a livra arme cu rază lungă de acţiune, ceea ce ar permite Kievului să atace aerodromurile militare şi instalaţiile forţelor aeriene ruse mult în spatele liniei frontului, chiar şi pe teritoriul Rusiei. În prezent are loc o discuţie cu privire la autorizarea în principiu a utilizării acestor arme împotriva ţintelor de pe teritoriul rus. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că va percepe utilizarea armelor de precizie occidentale cu rază lungă de acţiune împotriva unor ţinte în interiorul teritoriului rus ca o implicare a NATO în război.

Germania nu livrează Ucrainei rachete Taurus (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania nu livrează Ucrainei rachete Taurus

Germania nu livrează Ucrainei rachete Taurus. Cancelarul german Olaf Scholz a exclus livrarea în viitor către Ucraina de armament cu rază lungă de acţiune, indiferent de deciziile luate de parteneri. Germania nu livrează Ucrainei rachete Taurus La un dialog avut sâmbătă cu cetăţeni din Prenzlau, statul Brandenburg, Scholz şi-a reiterat refuzul de a livra rachete de croazieră Taurus, apreciind că o astfel de decizie ar presupune "un risc enorm de escaladare" a războiului din Ucraina. Citește și: VIDEO Cămașa albă a premierului Ciolacu, impecabilă, fără un strop de noroi, după vizita în satele inundate. Cizmele noi, de cauciuc, neatinse Rachetele de croazieră Taurus, cu o rază de acţiune de circa 500 de kilometri, ar permite Ucrainei să lovească ţinte din Moscova. "Am spus nu acestui lucru. Şi desigur că aceasta se aplică şi altor arme, dacă le-am furnizat, care ar putea atinge o distanţă aşa de mare", a insistat Scholz. "Şi aşa rămân lucrurile. Chiar dacă alte ţări decid altfel", a adăugat cancelarul german. Presiunile lui Zelenski Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut presiuni asupra aliaţilor Ucrainei pentru a livra arme cu rază lungă de acţiune, ceea ce ar permite Kievului să atace aerodromurile militare şi instalaţiile forţelor aeriene ruse mult în spatele liniei frontului, chiar şi pe teritoriul Rusiei. Arma cu cea mai lungă rază de acţiune furnizată de Germania este lansatorul de rachete Mars II, care poate lovi ţinte aflate la 84 de kilometri distanţă. SUA, Regatul Unit şi Franţa, parteneri în NATO ai Germaniei, au furnizat rachete de croazieră cu o rază de acţiune de până la 300 de kilometri. Discuții despre ridicarea restricțiilor În prezent are loc o discuţie cu privire la autorizarea în principiu a utilizării acestor arme împotriva ţintelor de pe teritoriul rus. Cu toate acestea, preşedintele american Joe Biden şi premierul britanic Keir Starmer nu a luat încă o decizie în acest sens la o întâlnire care a avut loc vineri la Washington. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că va percepe utilizarea armelor de precizie occidentale cu rază lungă de acţiune împotriva unor ţinte în interiorul teritoriului rus ca o implicare a NATO în război. "Acest lucru va însemna că ţările NATO, SUA, ţările europene se vor lupta cu Rusia'', a avertizat Putin. Ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, s-a referit chiar la armele nucleare ale Rusiei într-o intervenţie în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră