vineri 19 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2419 articole
Internațional

O garanția de securitate cheie pentru Ucraina este aderarea la UE (Ursula von der Leyen)

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană ar reprezenta, în sine, o garanție esențială de securitate pentru această țară. Mesajul a venit după o videoconferință cu mai mulți lideri europeni care sprijină Ucraina. Sprijin pentru securitate și reconstrucție Von der Leyen a afirmat că discuțiile s-au concentrat pe susținerea militară, securitatea și reconstrucția Ucrainei. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Potrivit acesteia, prosperitatea unei Ucraine libere se bazează pe apartenența la UE, iar integrarea europeană reprezintă și o garanție de securitate. Extinderea UE, un beneficiu pentru întreaga Europă Șefa Comisiei Europene a subliniat că nu doar statele care aderă au de câștigat, ci întreaga Uniune. Extinderile succesive ar demonstra acest lucru, a mai arătat Ursula von der Leyen. Pozițiile Moscovei și Budapestei privind aderarea Ucrainei Președintele rus Vladimir Putin a afirmat în septembrie că Rusia nu s-ar opune aderării Ucrainei la UE, dar respinge ferm intrarea acesteia în NATO. În schimb, premierul ungar Viktor Orban se opune deschis aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, invocând probleme legate de drepturile minorității maghiare din Transcarpatia, efecte economice negative asupra Ungariei și blocarea fondurilor europene de către Bruxelles pe fondul criticilor privind statul de drept. „Coaliția de Voință”: întâlnire la Paris săptămâna viitoare Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că o nouă reuniune a statelor care sprijină Ucraina în războiul cu Rusia, cunoscută sub numele de „Coaliția de Voință”, va avea loc săptămâna viitoare în Franța. Anunțul vine după discuțiile purtate în SUA cu președintele american Donald Trump privind un posibil plan de pace. Planul de pace propus de Donald Trump și reacțiile negative Donald Trump a avansat luna trecută un prim plan de pace în 28 de puncte. Documentul a fost respins de Kiev și de majoritatea capitalelor europene, fiind considerat favorabil Rusiei. Propunerea prevedea, printre altele, cedarea întregului Donbas către Moscova și o împărțire dezechilibrată a costurilor și beneficiilor reconstrucției Ucrainei. Negocieri și contrapropuneri: nou plan în 20 de puncte După obiecțiile Ucrainei și ale aliaților europeni, planul a fost modificat succesiv. Au avut loc discuții paralele între Washington și Moscova, iar unele prevederi sunt în continuare contestate. Zelenski a mers la întâlnirea cu Trump cu o nouă contrapropunere în 20 de puncte. Trump: „Suntem foarte aproape de un acord” După întâlnirea lor, Trump a declarat că părțile sunt „probabil foarte aproape” de un acord de pace. Printre principalele chestiuni nerezolvate se numără controlul centralei nucleare Zaporojie și statutul regiunii Donbas, din care Rusia controlează cea mai mare parte. Pozițiile Kievului, Moscovei și Washingtonului Rusia cere retragerea trupelor ucrainene din Donbas. Kievul vrea încetarea focului de-a lungul actualei linii a frontului, iar Washingtonul a sugerat crearea unei zone economice libere dacă Ucraina își retrage trupele din zonele controlate din Donbas. Cererile Kievului: garanții de securitate și referendum național Zelenski solicită garanții de securitate occidentale similare celor oferite de NATO și ca orice acord de pace să fie supus unui referendum în Ucraina. Procesul ar necesita cel puțin 60 de zile și ar trebui dublat de un armistițiu, condiție respinsă de Moscova. Liderii ucraineni și o parte dintre aliații lor europeni discută în continuare despre posibilitatea trimiterii de trupe europene ca parte a garanțiilor de securitate postbelice, idee respinsă categoric de Rusia. Contacte paralele între Trump și Putin Donald Trump a discutat înainte și după întâlnirea cu Zelenski și cu Vladimir Putin. Președintele american a descris conversațiile drept „foarte bune” și „productive”, în timp ce liderul rus a avertizat că își va înăspri poziția, acuzând Kievul de atacuri cu drone asupra reședințelor sale – acuzații respinse de Ucraina.

Aderarea Ucrainei la UE, garanție de securitate (sursa: Facebook/European Commission)
Pacea în Ucraina, posibilă în câteva săptămâni (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Pacea în Ucraina, posibilă în următoarele săptămâni, spune premierul polonez Tusk

Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat că pacea în Ucraina ar putea fi obținută într-un interval de câteva săptămâni. Afirmația a fost făcută după o videoconferință cu mai mulți lideri europeni care sprijină Kievul. Tusk: „Pacea este la orizont” Potrivit lui Donald Tusk, evoluțiile recente oferă motive reale de speranță: Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația „Pacea este la orizont. Nu există îndoială că au avut loc lucruri care dau motive de speranță că acest război se poate încheia și se poate încheia destul de repede. Este însă doar o speranță, departe de a fi o certitudine de 100%”, a precizat acesta în ședința de guvern. Premierul polonez a subliniat că se referă la un orizont de timp scurt: „Când spun că pacea este la orizont, vorbesc despre săptămânile următoare, nu despre luni sau ani. Până în ianuarie va trebui să ne reunim pentru a decide viitorul Ucrainei și al acestei părți a lumii”. Context tensionat după acuzațiile privind atacul cu drone Declarațiile optimiste ale lui Tusk vin pe fondul unei noi escaladări verbale între Moscova și Kiev. Rusia a avertizat că își va înăspri poziția de negociere după ce a acuzat Ucraina de un atac cu drone asupra uneia dintre reședințele lui Vladimir Putin. Ucraina a respins acuzațiile, afirmând că sunt nefondate și că Moscova nu a prezentat nicio dovadă pentru a le susține. Garanțiile de securitate oferite Ucrainei de SUA Donald Tusk vede în garanțiile de securitate oferite Kievului de Statele Unite un element-cheie care ar putea accelera procesul de pace. Totuși, el avertizează că Ucraina ar putea fi nevoită să accepte compromisuri teritoriale în eventualele negocieri. Trump și Zelenski: „foarte aproape” de un acord Președintele american Donald Trump a afirmat, după discuțiile purtate duminică cu Volodimir Zelenski, că părțile sunt „probabil foarte aproape” de un acord de pace. Totuși, el a menționat existența unor „chestiuni spinoase”, între care: controlul asupra centralei nucleare Zaporojie, ocupată de Rusia statutul regiunii Donbas (Donețk și Lugansk) În prezent, armata rusă controlează circa 80% din Donețk și aproape întreaga regiune Lugansk. Pozițiile Ucrainei, Rusiei și SUA în negocierile posibile Moscova cere retragerea trupelor ucrainene din Donbas. Kievul insistă ca luptele să se oprească de-a lungul actualei linii a frontului. Washingtonul ar propune o zonă economică liberă, dacă Ucraina își retrage trupele din partea Donbasului pe care o controlează acum. Zelenski cere garanții de securitate și referendum privind pacea Președintele Volodimir Zelenski solicită: garanții de securitate occidentale similare celor NATO supunerea unui eventual acord de pace unui referendum național Zelenski afirmă că organizarea referendumului ar necesita cel puțin 60 de zile și ar trebui să fie însoțită de un armistițiu. Rusia respinge însă ideea armistițiului, susținând că acesta ar oferi Ucrainei timp pentru refacerea capacităților militare.

De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest Foto: Kremlin.ru
Internațional

De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest: analiza șefului spionilor estonieni

De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest: analiza șefului spionilor estonieni, Kaupo Rosin, arată că acesta încearcă să încetinească eforturile de reînarmare a statelor din UE și NATO. Într-un interviu pentru radioul public din Estonia, Rosin apreciază că, la acest moment, Rusia nu mai plănuiește să atace statele baltice.  Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Vorbind despre efortul Rusiei de a încetini procesul de reînarmare a statelor din Vest, șeful spionilor estonieni menționează că Kremlinul se folosește de partide care susțin că alocarea de resurse pentru apărare este inutilă sau deturnează banii pentru programe sociale.  De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest „Ceea ce observăm este că interesul Rusiei constă în încetinirea ritmului de reînarmare al Europei. Există diverse modalități de a realiza acest lucru, iar gama de instrumente disponibile este probabil destul de largă. Pe de o parte, vedem deja eforturi de a transmite Europei un mesaj calmant, axat pe pace. De exemplu, Putin a declarat public că Rusia ar putea chiar să includă în legislația sa faptul că nu are intenția de a ataca Europa. Aceasta face parte din discursul «linștitor», menit să dea impresia că totul este în regulă, că Rusia nu reprezintă o amenințare și că nu este nevoie să ne grăbim cu reînarmarea. Pe de altă parte, Rusia vede în mod clar valoarea colaborării cu anumite partide politice sau grupuri de populație pentru a promova ideea că o cursă a înarmărilor este inutilă – că aceasta deturnează fonduri de la alte domenii, cum ar fi asistența socială, și că, în ultimă instanță, este dăunătoare pentru Europa însăși. Scopul este de a diviza societatea și de a exercita presiune politică asupra factorilor de decizie. Este o abordare pe mai multe niveluri, pe care o putem vedea deja în mod clar în acțiune. Dar, în cele din urmă, Rusia este îngrijorată de reînarmarea Europei. Dacă Europa va continua pe această cale, este foarte posibil ca în următorii ani să câștigăm această cursă a înarmării, dacă alegem să o numim astfel, împotriva Rusiei”, a explicat Rosin.  Șeful spionajului estonian a arătta că termenul de război-hibrid i se pare neadecvat: „«Hibrid» este un cuvânt care sună bine. Dă o impresie vagă și neclară asupra activităților implicate. Dar, în realitate, ar trebui să spunem lucrurilor pe nume. Dacă este sabotaj, atunci este sabotaj. Dacă este un atac cibernetic, atunci este un atac cibernetic. Adevărata întrebare este cum îl clasificăm? De exemplu, definim sabotajul ca terorism sponsorizat de stat? Termenul «hibrid» tinde să atenueze realitatea și dă o impresie excesiv de inocentă a ceea ce se întâmplă de fapt”.  Rosin a susținut și că sancțiunile împotriva Rusiei dau rezultate. „Pentru a da o idee despre amploarea fenomenului: fiecare variație de 1 dolar a prețului unui baril de petrol echivalează cu aproximativ 120-140 de milioane de dolari pe lună în câștiguri sau pierderi pentru Rusia. Așadar, atunci când sancțiunile scad prețurile, deoarece cumpărătorii percep un risc mai mare și Rusia este forțată să vândă la un preț redus, acest lucru reduce direct veniturile sale. Drept urmare, impactul economic al pachetului global de sancțiuni este în continuă creștere. Rusia se confruntă cu tot mai multe probleme. Nu va intra în colaps în următoarele câteva luni sau chiar în următoarele șase luni până la un an, dar presiunea începe să-și spună cuvântul. Este posibil ca acest impact să nu ajungă pe front în următoarele șase luni, dar după aceea, va trebui să vedem cum se vor dezvolta lucrurile”, a arătat el.   

Centrala Nucleară Zaporojie în reparații (sursa: X/IAEA - International Atomic Energy Agency)
Internațional

Armistițiu local între Rusia și Ucraina pentru reparații vitale la centrala nucleară Zaporojie

Reparații cruciale ale liniilor electrice au început în apropierea Centralei Nucleare Zaporojie (ZNPP), după încheierea unui armistițiu local mediat de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). Anunțul a fost făcut de instituție duminică, pe platforma X. Rafael Grossi mulțumește Rusiei și Ucrainei pentru „fereastra de tăcere” Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, și-a exprimat recunoștința față de Rusia și Ucraina pentru acceptarea armistițiului temporar, pe care l-a descris drept o „fereastră de tăcere”. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Acest interval de încetare a ostilităților permite lucrări menite să restabilească transportul de energie electrică între posturile de distribuție ale ZNPP și Centrala Termică Zaporojie. Grossi a subliniat că intervențiile contribuie direct la consolidarea siguranței nucleare pe amplasament. AIEA monitorizează lucrările pentru a preveni un posibil accident nuclear AIEA a anunțat că echipa sa se află pe teren și monitorizează lucrările de reparații ca parte a eforturilor continue de prevenire a unui accident nuclear în contextul conflictului militar. Potrivit agenției internaționale, reparațiile sunt estimate să dureze câteva zile. Cum a fost avariată rețeaua electrică a Zaporojie Pe 15 decembrie, transportul de energie electrică dintre postul de distribuție al ZNPP și cel al Centralei Termice Zaporojie, prin autotransformator, a devenit indisponibil. Această întrerupere a redus semnificativ flexibilitatea și reziliența configurației electrice a centralei. O anchetă internă a ZNPP a identificat avarii la linia de transmisie dintre autotransformator și centrala termică, cauzate cel mai probabil de activități militare. Zaporojie, aflată sub ocupație rusă Centrala Nucleară Zaporojie este situată în orașul Energodar și este cea mai mare centrală nucleară din Europa. Instalația se află sub controlul forțelor ruse încă de la începutul invaziei din 2022, rămânând unul dintre cele mai sensibile puncte strategice și de securitate nucleară de pe continent.

Rusia amenință trupele europene desfășurate în Ucraina (sursa: tass.ru)
Internațional

Avertisment dur de la Moscova: trupele europene din Ucraina vor fi „ținte legitime” pentru armata Rusiei

Orice trupe europene desfășurate în Ucraina ar „deveni ținte legitime pentru forțele armate ale Rusiei”, a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, într-un interviu publicat de agenția TASS. Șeful diplomației ruse a reluat principalele teze ale Moscovei referitoare la războiul din Ucraina și la relațiile cu Uniunea Europeană. Moscova acuză UE pentru deteriorarea relațiilor bilaterale Lavrov a susținut că Uniunea Europeană poartă responsabilitatea pentru degradarea relațiilor cu Rusia și a acuzat lideri europeni că ar fi „conduși de ambiții” în relația cu Kievul. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție El a afirmat că UE ar fi „demontat mecanismele de cooperare” și ar fi promovat „sentimente antirusești” după 2014. De remarcat că, în 2014, Rusia a anexat ilegal peninsula Crimeea, eveniment condamnat la nivel european și internațional. „Coaliția voinței” și discuția privind trupe europene în Ucraina Ministrul rus de externe a criticat discuțiile din Europa privind trimiterea unor forțe militare în Ucraina, în cadrul așa-numitei „Coaliții a voinței”. Potrivit lui Lavrov, astfel de trupe ar fi considerate de Rusia drept „ținte legitime”. El a mai afirmat că Rusia nu intenționează să atace alte state, dar ar răspunde la orice agresiune împotriva sa. Lavrov acuză UE că blochează dialogul și pacea în Ucraina Șeful diplomației ruse a declarat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski și lideri europeni nu ar fi pregătiți pentru „discuții constructive”, susținând că Europa ar reprezenta „principalul obstacol în calea păcii”. El a afirmat, de asemenea, că armata rusă „deține inițiativa” pe linia frontului. Strategia de securitate a SUA și dialogul cu Rusia Comentând Strategia de Securitate Națională actualizată a Statelor Unite, Lavrov a spus că documentul nu ar exclude dialogul cu Rusia și că Moscova va evalua poziția Washingtonului în funcție de acțiunile concrete ale administrației americane. El a remarcat că Rusia nu mai este desemnată drept amenințare „imediată și directă” la adresa SUA. Declarații privind Orientul Mijlociu: acuzații la adresa europenilor Referindu-se la Orientul Mijlociu, Lavrov a calificat atacurile împotriva unor obiective din Iran drept „act de agresiune” și a acuzat anumiți lideri europeni că „pun gaz pe foc” prin pozițiile lor, alimentând tensiunile regionale. Lavrov a reiterat poziția oficială a Moscovei conform căreia Taiwanul reprezintă „parte integrantă a Chinei”. El a afirmat că Rusia se opune independenței Taiwanului „sub orice formă” și a declarat că Beijingul are dreptul să-și apere suveranitatea și integritatea teritorială. Ministrul rus de externe a apreciat că Taiwanul este folosit ca „instrument de descurajare” împotriva Chinei și a criticat ceea ce a numit „accelerarea militarizării Japoniei”, susținând că aceasta ar afecta stabilitatea regională.

Deputați ucraineni acuzați că au primit mită (sursa: Facebook/НАБУ)
Internațional

DNA-ul ucrainean, percheziții eșuate la Parlament, deputați acuzați de mită pentru voturi

Agenția Națională Anticorupție a Ucrainei (NABU) a anunțat declanșarea unei anchete privind un grup de parlamentari care ar fi acceptat mită în schimbul voturilor exprimate în Rada, parlamentul ucrainean. Instituția susține că mai mulți membri ai legislativului ar fi beneficiat de „avantaje ilegale” în mod sistematic. NABU: grup criminal organizat format din actuali deputați Într-un mesaj publicat pe Telegram, NABU a precizat că a descoperit existența unui „grup criminal organizat” din care fac parte și parlamentari în funcție. Citește și: Tentativă de viol în Școala de Poliție de la Câmpina: un angajat a sărit pe un elev Potrivit agenției, aceștia ar fi primit bani sau alte beneficii pentru a vota anumite proiecte de lege. Percheziții blocate în sediile comisiilor parlamentare din Kiev Anchetatorii au încercat să efectueze percheziții la sediile unor comisii parlamentare din Kiev, însă acțiunea ar fi fost împiedicată de forțele de securitate. NABU a transmis că obstrucționarea acțiunilor de investigație reprezintă o încălcare directă a legii, fără a preciza dacă au avut loc rețineri sau arestări în acest caz. Noul scandal de corupție izbucnește în contextul plecării președintelui Volodimir Zelenski către Florida, unde urmează să discute cu președintele Statelor Unite, Donald Trump, despre planurile de încheiere a războiului cu Rusia. Seria recentă de scandaluri la vârful statului ucrainean Președinția Ucrainei a fost deja afectată de un alt caz major de corupție, legat de deturnarea a aproximativ 100 de milioane de dolari din sectorul energetic. În acest dosar este implicată o persoană apropiată președintelui Zelenski, aflată în prezent în străinătate. Scandalul a dus la demisia a doi miniștri și a șefului administrației prezidențiale, Andrii Iermak. Corupția, problemă veche în Ucraina Corupția este considerată endemică în Ucraina, numeroase cazuri fiind descoperite după declanșarea invaziei ruse din 2022, inclusiv în armată și în sectorul apărării. Deși țara dispune de agenții anticorupție precum NABU și de un parchet specializat (SAP), puține dosare se finalizează cu condamnări definitive. Activiștii anticorupție din Ucraina semnalează presiuni politice și hărțuire judiciară care, potrivit acestora, ar împiedica investigarea eficientă a cazurilor și sancționarea persoanelor implicate.

Soldații ruși atacă pozițiile ucrainene pe cai. După întâlnirea cu dronele, doar caii au scăpat (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

VIDEO Soldații ruși atacă pozițiile ucrainene pe cai. După întâlnirea cu dronele, doar caii au scăpat

Rușii au ajuns să atace poziții ale forțelor ucrainene folosindu-se de cai. Numai caii au scăpat de drone „Incredibil, dar ei (soldații ruși - n.r.) repetă aceleași greșeli.  Unitățile rusești continuă să încerce să asalteze pozițiile Brigăzii 92 de asalt... călare. Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Finalul este previzibil: așa-numita <cavalerie> a inamicului este distrusă de loviturile precise ale dronelor noastre. Și există o veste bună importantă: datorită profesionalismului operatorului UAV al batalionului de sisteme fără pilot 92 OShBr, nici un cal nu a fost rănit.”, se arată în postarea VIDEO de Facebook a Statului Major al Armatei ucrainene.

Zelenski, discuții importante cu emisarii SUA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Planul american pentru pace prinde contur: Zelenski discută „detalii importante” cu emisarii SUA

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat joi că a avut o discuție telefonică cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, la o zi după ce a prezentat detalii privind noua versiune a planului Statelor Unite pentru încheierea războiului cu Rusia. „Idei bune pentru o pace durabilă” Într-un mesaj publicat pe Facebook, Zelenski a precizat că au fost discutate „câteva detalii importante ale eforturilor în curs”. Citește și: De Crăciun, Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii ruși Potrivit acestuia, există „idei bune” care ar putea contribui la atingerea unui rezultat comun și la obținerea unei păci durabile. Liderul ucrainean a vorbit despre o „discuție foarte bună” cu emisarii americani și le-a mulțumit pentru „abordarea constructivă, munca intensă și cuvintele amabile”. Zelenski și-a exprimat speranța că acordurile și ideile discutate de Crăciun se vor dovedi utile în continuarea demersurilor diplomatice. Noua versiune a planului american pentru încetarea războiului Miercuri, președintele ucrainean a prezentat noua versiune a planului american de pace, elaborat în ultimele săptămâni în urma negocierilor dintre Washington și Kiev. Documentul are ca obiectiv încetarea conflictului militar dintre Rusia și Ucraina. Planul prevede înghețarea conflictului pe actualele linii ale frontului, fără a oferi o soluție imediată pentru teritoriile aflate sub ocupație rusă, care însumează peste 19% din suprafața Ucrainei. Diferențe față de versiunea inițială a planului Noua variantă a documentului elimină două cerințe majore formulate anterior de Moscova: retragerea forțelor ucrainene din zonele Donbas aflate încă sub controlul Kievului angajamentul juridic al Ucrainei de neaderare la NATO În lipsa acestor prevederi, acceptarea planului de către Rusia pare puțin probabilă. Reacția Kremlinului: poziția Moscovei este în curs de formulare Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că Moscova „își formulează poziția” față de noua propunere americană, fără a oferi detalii suplimentare. Pentru moment, perspectivele unui acord rămân incerte, însă discuțiile dintre Kiev și reprezentanții americani indică continuarea demersurilor diplomatice pentru identificarea unei soluții de pace.

Ucraina lovește rafinăria rusă Novoshakhtinsk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rafinăria rusă Novoșahtinsk, care livrează motorină și kerosen armatei, lovită dur de Ucraina

Statul Major al armatei ucrainene a confirmat că, pe 25 decembrie, unități ale Forțelor Aeriene au lovit rafinăria de petrol Novoshakhtinsk din regiunea Rostov, Federația Rusă, folosind rachete de croazieră Storm Shadow. Au fost înregistrate numeroase explozii, iar amploarea pagubelor este în curs de evaluare. Ținta a fost lovită: numeroase explozii raportate Potrivit raportului oficial, ținta a fost atinsă cu succes. Citește și: De Crăciun, Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii ruși Martorii au semnalat mai multe explozii pe teritoriul rafinăriei, iar autoritățile analizează în prezent consecințele atacului și gradul distrugerilor. Importanța strategică a rafinăriei Novoshakhtinsk Statul Major ucrainean a subliniat că rafinăria Novoshakhtinsk este unul dintre cei mai mari furnizori de produse petroliere din sudul Federației Ruse. De asemenea, reprezintă o componentă importantă în aprovizionarea armatei ruse. Instalația produce și livrează în special: motorină kerosen de aviație Capacitatea totală de depozitare a rezervoarelor rafinăriei depășește 210.000 metri cubi. Obiectivul Ucrainei: reducerea potențialului militar-economic al Rusiei Conform comunicatului, Forțele de Apărare ale Ucrainei vor continua acțiunile menite să: slăbească potențialul militar și economic al Rusiei limiteze capacitatea logistică a armatei ruse determine încetarea agresiunii armate împotriva Ucrainei Reprezentanții armatei ucrainene au subliniat că astfel de lovituri fac parte din strategia militară de a reduce capacitatea Rusiei de a-și susține operațiunile pe front.

Atacuri aeriene masive în Ucraina de Crăciun (sursa: Facebook/ДСНС України)
Internațional

Rușii au ucis de Crăciun patru ucraineni și au rănit câteva zeci după atacuri cu drone

Atacurile aeriene lansate de Rusia au provocat noi victime și pagube semnificative în mai multe regiuni ale Ucrainei. Autoritățile ucrainene au raportat morți, răniți și distrugeri de infrastructură, în timp ce Moscova a anunțat, la rândul său, doborârea mai multor drone ucrainene pe teritoriul rus. Atac cu drone în regiunea Odesa: un mort și doi răniți În regiunea Odesa, situată pe țărmul Mării Negre, un atac cu drone rusești s-a soldat cu un mort și doi răniți. Citește și: De Crăciun, Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii ruși Autoritățile locale au precizat că au fost avariate infrastructuri portuare și instalații energetice. Victime și răniți în Harkov și Cernihiv În regiunea Harkov, aflată la granița cu Rusia, un alt atac a provocat moartea unei persoane și rănirea a 15 oameni. În Cernihiv, la nord de Kiev, două persoane și-au pierdut viața în urma unui atac cu drone, produs în Ajunul Crăciunului. Autoritățile locale au transmis că regiunea „a sărbătorit Crăciunul sub foc”. Rețelele de energie, grav afectate în toată țara Ministerul Energiei din Ucraina a anunțat numeroase întreruperi de curent, opriri de urgență ale alimentării și avarii la infrastructura energetică. Aceste probleme sunt cu atât mai grave în sezonul rece, când lipsa electricității și încălzirii pune în pericol viața civililor. Peste 130 de drone lansate într-o singură noapte Forțele ucrainene au anunțat că Rusia a lansat peste noapte 131 de drone. Dintre acestea, 106 au fost doborâte, iar 22 au lovit ținte aflate în 15 locații diferite. Rusia anunță doborârea dronelor ucrainene și victime în Daghestan Ministerul rus al Apărării a raportat doborârea a peste 100 de drone ucrainene. În Republica Daghestan, trei bărbați care se aflau într-un convoi umanitar au fost uciși, iar o altă persoană a fost rănită și spitalizată, potrivit autorităților locale. Nu a fost precizată exact locul incidentului. Incendiu la cisterne petroliere după un atac în regiunea Krasnodar Un atac cu drone ucrainene în orașul port Temriuk, în regiunea Krasnodar, a provocat incendierea unor cisterne cu produse petroliere. Focul a afectat aproximativ 2.000 de metri pătrați, iar zeci de pompieri și echipe de protecție civilă au intervenit pentru stingerea incendiului. Rusia respinge armistițiul de Crăciun Deși Rusia sărbătorește Crăciunul ortodox pe 7 ianuarie, autoritățile de la Moscova au respins ideea unui armistițiu cu ocazia sărbătorii religioase. Mulți creștini ortodocși din Ucraina marchează Crăciunul în aceeași zi. Avioane poloneze au interceptat o aeronavă rusă de recunoaștere Armata Poloniei a anunțat că avioane de vânătoare au interceptat deasupra Mării Baltice un avion rusesc de recunoaștere care zbura în apropierea spațiului aerian polonez. Aeronava a fost identificată vizual și escortată în afara zonei de responsabilitate a Poloniei. Țările de pe flancul estic al NATO se află în stare de alertă după multiple incidente recente implicând intrarea unor aeronave sau drone rusești în spațiul lor aerian. „Baloane de contrabandă” observate deasupra Poloniei Armata poloneză a informat că în timpul nopții au fost detectate obiecte venind din direcția Belarusului. După analiză, acestea au fost catalogate drept „baloane de contrabandă” deplasându-se odată cu vântul. O parte a spațiului aerian din regiunea Podlaskie, la granița cu Belarus, a fost închisă temporar traficului civil pentru motive de securitate.

De Crăciun, Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk Foto: Kremlin.ru
Internațional

De Crăciun, Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii ruși

De Crăciun, Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii (bloggeri militari) ruși, care critică Kremlinul pentru faptul că nu recunoaște această înfrângere. Ieri, orașul a fost vizitat de omul de afaceri Howard Buffet - fiul lui Warren Buffet - însoțit de trupele ucrainene.  Citește și: Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii ruși „Bloggerii militari afiliați Kremlinului recunosc succesele semnificative ale Ucrainei în direcția Kupiansk și critică Kremlinul și comandamentul militar rus pentru furnizarea de rapoarte false de pe câmpul de luptă.  Criticile răspândite ale bloggerilor militari la adresa afirmațiilor false și exagerate ale Kremlinului și ale comandamentului militar rus în Kupiansk expun și mai mult modul în care efortul continuu al Rusiei de război cognitiv, care urmărește să prezinte apărarea ucraineană ca fiind pe punctul de a se prăbuși și victoriile majore ale Rusiei pe câmpul de luptă ca fiind inevitabile, nu reflectă realitățile de pe câmpul de luptă. Bloggerii militari ruși au recunoscut, de asemenea, că eșecurile Rusiei în Kupiansk indică faptul că Rusia nu dispune de suficientă forță de muncă sau material pentru a învinge în mod iminent partea de nord a Centurii Fortăreței, continuând în același timp operațiunile ofensive în alte părți. ISW a evaluat recent că forțele ruse vor continua probabil să se lupte pentru a menține ofensivele pe mai multe fronturi dorite de Kremlin în diferite direcții, din cauza costurilor pe termen lung ale materialelor și forței de muncă necesare pentru aceste operațiuni simultane. Eforturile Rusiei de a începe bătălia pentru Centura Fortăreței vor epuiza probabil și mai mult resursele rusești, iar Rusia va trebui probabil să acorde o prioritate mai mică altor sectoare de pe linia frontului, pentru a concentra și mai multe forțe în zona Centurii Fortăreței. Prin urmare, Kremlinul solicită în cadrul negocierilor ca Ucraina să cedeze părțile neocupate ale regiunii Donețk, probabil pentru a economisi resursele umane și materiale ale Rusiei”, scrie Institutul de Studiu al Războiului, ISW. 

Rusia amenință fluxul de echipamente pentru Ucraina (sursa: pravda.com.ua)
Internațional

Rușii încearcă să taie fluxul de echipamente pentru Ucraina dinspre România (Odesa)

Rusia și-a intensificat în ultimele zile atacurile masive asupra sudului Ucrainei, vizând în special regiunea Odesa. Dronele și rachetele rusești au lovit repetat porturile, infrastructura energetică și sistemul de transport, într-o strategie pe care autoritățile de la Kiev o descriu drept o tentativă de a bloca accesul Ucrainei la Marea Neagră. O ofensivă aeriană aproape neîntreruptă Atacurile asupra celei mai mari regiuni a Ucrainei au continuat aproape fără pauză în ultimele zece zile. Citește și: Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților - ordonanță de urgență Zona este esențială nu doar economic, ci și logistic, datorită legăturilor sale directe cu România și Republica Moldova. Vicepremierul ucrainean Oleksii Kuleba a declarat că Rusia încearcă să distrugă „logistica maritimă prin atacuri sistematice asupra infrastructurii portuare și energetice”. Amenințările Moscovei și escaladarea pe mare Moscova susține că atacurile au „scopuri exclusiv militare”. Totuși, după ce la sfârșitul lunii noiembrie două petroliere rusești au fost lovite de drone maritime ucrainene în Marea Neagră, președintele Vladimir Putin a avertizat că Rusia își va extinde atacurile asupra navelor care intră în porturile ucrainene. El a amenințat inclusiv cu tăierea completă a accesului Ucrainei la Marea Neagră. În paralel, Ucraina a continuat operațiunile de sabotaj, reușind să lovească recent cu drone un petrolier cu legături rusești chiar și în Marea Mediterană. Porturile din Odesa, vitale pentru economia Ucrainei Porturile regiunii Odesa joacă un rol crucial pentru economia ucraineană. Aproximativ 60% din exporturile totale ale Ucrainei tranzitează această zonă, inclusiv circa 90% din exporturile de cereale. Acest lucru a devenit posibil după ce Ucraina a reușit să îndepărteze navele flotei ruse de la coastă, în special prin atacuri cu drone maritime. „Atacă din aer pentru că au eșuat pe uscat și pe mare” Purtătorul de cuvânt al Marinei ucrainene, Dmitro Pletenciuk, a explicat că Rusia a trecut la o strategie aeriană deoarece nu mai poate opera deschis nici pe uscat, nici pe mare. Lansarea de rachete balistice și drone cu rază lungă de acțiune din peninsula Crimeea reprezintă însă o provocare majoră pentru apărarea antiaeriană ucraineană. Dronele rusești pătrund dinspre mare, zburând la altitudini extreme, ceea ce lasă un timp foarte scurt de reacție. Cu toate acestea, coridorul maritim pentru exporturile ucrainene rămâne funcțional, chiar dacă o navă turcească a fost avariată pe 12 decembrie. Legătura cu noul centru logistic NATO din România Unii analiști consideră că atacurile aeriene rusești urmăresc și perturbarea livrărilor de echipamente militare către Ucraina dinspre noul centru logistic al NATO, care urmează să devină operațional în ianuarie în România. Acesta va funcționa ca platformă complementară centrului NATO de la Rzeszów-Jasionka, din sud-estul Polonia. Atacuri asupra rutelor de legătură cu România și Moldova Rusia a vizat în repetate rânduri podul Maiaki, aflat pe ruta care leagă Odesa de granițele cu Republica Moldova și România. Traficul rutier a fost temporar perturbat, însă a fost reluat după reparații rapide. Transnistria, un risc limitat, dar atent monitorizat Escaladarea atacurilor a alimentat și temeri legate de Transnistria, regiunea separatistă aflată sub control rusesc, care are o frontieră de aproximativ 450 de kilometri cu Ucraina. Deși unii oficiali ruși au menționat crearea unui coridor terestru între Crimeea și Transnistria ca obiectiv militar, analiștii ucraineni susțin că trupele ruse de acolo nu au capacitate ofensivă semnificativă. Totuși, potrivit analistului militar Oleksandr Kovalenko, grupuri mici ar putea fi folosite pentru acțiuni diversioniste, menținând regiunea într-o zonă de risc latent.

Ucraina, alegeri prezidențiale sub lege marțială (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Parlamentul ucrainean studiază posibilitatea alegerilor prezidențiale în război

Parlamentul Ucrainei ia în calcul formarea unui grup de lucru care să analizeze posibilitatea organizării alegerilor prezidențiale chiar și în condițiile legii marțiale. Inițiativa vine după ce președintele Volodimir Zelenski a reacționat la criticile venite din partea Washingtonului privind lipsa unui calendar electoral. Anunțul făcut de partidul prezidențial în Rada Supremă Șeful grupului parlamentar al partidului prezidențial, David Arahamia, a anunțat pe Telegram că procesul de constituire a grupului de lucru este în desfășurare. Citește și: „Lucrurile au stat așa și în perioada Pauker”: acuzații dure ale procurorilor către șefii parchetelor Potrivit acestuia, presa va fi informată în curând cu privire la data și ora primei întâlniri. Discuțiile vor avea loc în cadrul Rada Supremă, cu participarea mai multor structuri instituționale și politice. Cine va participa la discuțiile privind alegerile La consultări vor lua parte membri ai comisiei parlamentare pentru organizarea puterilor statului, autonomie locală și dezvoltare regională, reprezentanți ai tuturor grupurilor parlamentare, ai Comisia Electorală Centrală a Ucrainei, precum și organizații ale societății civile implicate în procesele electorale. Scopul întâlnirilor este evaluarea cadrului legal și a condițiilor practice necesare pentru organizarea unui scrutin prezidențial în contextul actual. Comisia Electorală: Legea interzice alegerile în timp de război Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Serghei Dubovik, a declarat că legislația ucraineană interzice în mod explicit organizarea alegerilor în timpul războiului. Potrivit acestuia, cadrul normativ actual este conceput exclusiv pentru perioade de pace, ceea ce impune o eventuală revizuire legislativă înainte de orice demers electoral. Necesitatea modificării legislației electorale Serghei Dubovik a subliniat că, chiar și în ipoteza ridicării legii marțiale sau a unui armistițiu, ar fi necesare modificări legislative care să țină cont de specificul organizării alegerilor după un conflict armat. Decizia aparține Parlamentului, care ar trebui să elaboreze o foaie de parcurs clară și un proiect de lege corespunzător. Provocări logistice majore pentru organizarea votului Printre principalele dificultăți menționate se numără participarea celor aproximativ 33 de milioane de cetățeni ucraineni înregistrați pe listele electorale. Dintre aceștia, între cinci și șapte milioane și jumătate se află în prezent în străinătate, iar circa 1,4 milioane nu au o adresă cunoscută. La acestea se adaugă persoanele strămutate intern și militarii aflați pe front, ceea ce complică semnificativ organizarea procesului electoral. Riscuri de securitate și necesitatea garanțiilor internaționale Vicepreședintele Comisiei Electorale a atras atenția și asupra riscurilor de securitate, inclusiv posibilitatea bombardamentelor în ziua alegerilor și pericolul pentru viața alegătorilor. În acest context, el a subliniat importanța unor garanții internaționale solide pentru desfășurarea în siguranță a votului. Poziția lui Zelenski față de organizarea alegerilor Președintele Volodimir Zelenski a declarat recent că nu exclude organizarea alegerilor prezidențiale, în pofida legii marțiale, dacă Parlamentul identifică o soluție legală și dacă aliații Ucrainei se angajează să garanteze securitatea procesului electoral. În același timp, el a recunoscut că organizarea alegerilor nu ar fi posibilă în teritoriile ocupate ilegal de Rusia.

General rus ucis într-un atentat la Moscova (sursa: RIC)
Internațional

Aruncat în aer la Moscova: generalul rus Sarvarov, șeful instrucției operaționale, ucis

Un general rus a murit luni dimineață într-un atentat cu bombă produs la Moscova, după ce un dispozitiv exploziv amplasat sub un autoturism a fost detonat. Potrivit autorităților ruse, victima este Fanil Sarvarov, în vârstă de 56 de ani. Cine era Fanil Sarvarov Comitetul de Investigații al Rusiei a precizat că Sarvarov deținea funcția de șef al departamentului de pregătire operațională din cadrul forțelor armate ruse. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene Explozia a avut loc într-o parcare din apropierea unui bloc de locuințe din sudul orașului Moscova. Ancheta autorităților ruse Anchetatorii au fost trimiși imediat la fața locului, iar una dintre ipotezele analizate este implicarea serviciilor de informații din Ucraina. Până în acest moment, Kievul nu a oferit niciun comentariu oficial privind incidentul. Imagini de la locul exploziei Fotografiile surprinse în zonă arată un autoturism alb grav avariat, cu portierele smulse de suflul exploziei, înconjurat de alte mașini parcate. Deflagrația a avut loc într-o zonă rezidențială, ceea ce a amplificat îngrijorările legate de securitate. Atacuri repetate asupra oficialilor militari ruși De la declanșarea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina, în februarie 2022, mai mulți oficiali militari de rang înalt au fost vizați de atacuri la Moscova. Printre aceștia se numără generalul Yaroslav Moskalik, ucis într-un atentat cu mașină-capcană în aprilie, și generalul Igor Kirillov, care a murit în decembrie 2024 după detonarea de la distanță a unui dispozitiv ascuns într-un scuter. Poziția Ucrainei privind atacurile țintite O sursă ucraineană a declarat ulterior pentru BBC că moartea lui Igor Kirillov ar fi fost provocată de serviciile de securitate ucrainene, însă informația nu a fost confirmată oficial. Conform politicii sale publice, Ucraina nu revendică și nu confirmă atacuri țintite împotriva oficialilor ruși.

Americanii vor negocieri directe Rusia-Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Americanii vor negocieri directe Rusia-Ucraina care ar putea avea loc la Miami, spune Zelenski

SUA propun reluarea negocierilor directe dintre Ucraina și Rusia, primele discuții față în față din ultimele șase luni, întâlnire care ar urma să aibă loc la Miami, potrivit declarațiilor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean: doar SUA pot opri războiul Liderul de la Kiev afirmă că Washingtonul joacă rolul decisiv în presarea Moscovei pentru încheierea conflictului. Citește și: VIDEO Marele mister din viața Liei Savonea: în primii ani de magistratură, nu accepta nici măcar un buchet de flori de la prieteni Zelenski a subliniat că „Statele Unite trebuie să spună clar: dacă nu va fi o cale diplomatică, atunci va fi o presiune totală”, menționând posibilitatea suplimentării armamentului pentru Ucraina și extinderii sancțiunilor asupra întregii economii ruse. În opinia sa, „Vladimir Putin nu simte încă genul de presiune care ar trebui aplicată”, iar doar SUA ar avea influența necesară pentru a determina Rusia să oprească războiul. „Cred că Statele Unite și președintele Trump au această putere. Și cred că nu ar trebui să căutăm alternative în Statele Unite”, a adăugat Zelenski. Ginerele lui Trump, implicat în negocieri Între timp, emisarul rus Kiril Dmitriev a sosit sâmbătă la Miami, unde sunt deja prezente delegații ucrainene și europene. Discuțiile sunt conduse de trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, și de Jared Kushner. Pe teren, Rusia continuă ofensiva asupra orașului Odesa și a zonelor din sudul Ucrainei. Atacurile au provocat sâmbătă un incendiu major la cel mai mare terminal de ulei vegetal din țară, incident soldat cu un mort. Atacuri în valuri asupra Odesei Raidurile au lăsat zeci de mii de oameni fără curent electric și sunt considerate represalii pentru atacurile ucrainene asupra petrolierelor din „flota fantomă” a Rusiei. „Inamicul distruge în mod deliberat infrastructura logistică a regiunii Odesa și terorizează civilii”, a transmis pe Telegram vicepremierul ucrainean Oleksii Kuleba. La rândul său, Zelenski avertizează că „Rusia încearcă din nou să restricționeze accesul Ucrainei la mare și să blocheze regiunile noastre de coastă”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră