vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2289 articole
Internațional

Ucraina nu recuperează Crimeea și nu intră în NATO, dar oprește războiul, cere Trump

Trump cere concesii Ucrainei pentru pace. Președintele american Donald Trump a declarat că omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, ar putea încheia rapid conflictul cu Rusia, dacă acceptă anumite condiții. Liderul de la Casa Albă a exclus însă posibilitatea ca Ucraina să recupereze peninsula Crimeea, anexată de Moscova în 2014, sau să adere la NATO. Trump cere concesii Ucrainei pentru pace „Președintele ucrainean Zelenski poate încheia războiul cu Rusia aproape imediat dacă vrea, sau poate continua să lupte. Citește și: Colegul de trust al lui Tapalagă și Pantazi, Ion Cristoiu, îi acuză că și-au vândut conștiința Nu se pune problema de a recupera Crimeea… și nici de intrarea Ucrainei în NATO”, a scris Donald Trump pe rețeaua sa, Truth Social, accentuând că Kievul trebuie să accepte concesii. Întâlnire la Casa Albă cu lideri europeni Volodimir Zelenski urmează să se întâlnească luni, la Washington, cu lideri europeni importanți: Emmanuel Macron, Friedrich Merz, Giorgia Meloni, Keir Starmer, Alexander Stubb, Mark Rutte și Ursula von der Leyen. Vizita vine după summitul Trump-Putin, care nu a reușit să oprească luptele din Ucraina, iar președintele american presează pentru concesii. Atacuri rusești înaintea discuțiilor decisive Întâlnirea are loc pe fondul unor noi atacuri ruse mortale asupra mai multor orașe ucrainene. Discuțiile de la Casa Albă vor aborda atât posibile concesii teritoriale, cât și garanții de securitate, în încercarea de a pune capăt celui mai sângeros conflict din Europa după Al Doilea Război Mondial.

Trump cere concesii Ucrainei pentru pace (sursa: Facebook/The White House)
Sprijin pentru Ucraina, securitate pentru România (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicuşor Dan: „Sprijinirea Ucrainei înseamnă investiţie directă în securitatea României”

Sprijin pentru Ucraina, securitate pentru România. Preşedintele Nicuşor Dan a transmis, duminică, la finalul videoconferinţei Coaliţiei de Voinţă, că România este pregătită să contribuie, împreună cu Statele Unite ale Americii şi partenerii europeni, la consolidarea securităţii Ucrainei. Potrivit şefului statului, acest demers reprezintă totodată „o investiţie directă în propria noastră securitate”. Sprijin pentru Ucraina, securitate pentru România În cadrul discuţiilor, liderii statelor participante au analizat modalităţile de coordonare a eforturilor comune înaintea viitoarelor negocieri. Citește și: Colegul de trust al lui Tapalagă și Pantazi, Ion Cristoiu, îi acuză că și-au vândut conștiința „Consolidarea Ucrainei înseamnă consolidarea securităţii Europei şi a regiunii noastre. Ne-am exprimat disponibilitatea de a contribui la oferirea unor garanţii solide de securitate – esenţiale pentru acest proces de pace”, a transmis Nicuşor Dan pe Facebook. Preşedintele a subliniat că experienţa ultimelor decenii arată că Rusia nu îşi respectă propriile angajamente, motiv pentru care este crucială implicarea directă a statelor vecine. Presiune asupra Rusiei până la obţinerea păcii Şeful statului a insistat asupra necesităţii de a menţine presiunea asupra Rusiei, inclusiv prin impunerea de noi sancţiuni economice şi diplomatice. „Unitatea şi coordonarea transatlantică rămân sursa noastră de forţă în faţa comportamentului agresiv al Rusiei. Oprirea atacurilor asupra civililor şi infrastructurii civile este primul pas pe care Rusia trebuie să-l facă pentru a demonstra că este angajată într-un proces real de pace”, a declarat Nicuşor Dan. Ucraina trebuie să fie parte la orice decizie Preşedintele a subliniat că nicio decizie cu privire la viitorul Ucrainei nu poate fi luată fără acordul acesteia. „Ucraina are nevoie de sprijinul nostru. Acesta este dreptul ei legitim”, a conchis Nicuşor Dan.

Reuniunea trilaterală cu Ucraina, exclusă complet (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trump și Putin nu au discutat despre un summit la care să fie invitată și Ucraina

Reuniunea trilaterală cu Ucraina, exclusă complet. Consilierul prezidențial rus pentru afaceri externe, Iuri Ușakov, a declarat că Donald Trump și Vladimir Putin nu au abordat posibilitatea unei reuniuni trilaterale cu președintele Ucrainei în cadrul summitului din Alaska. Reuniunea trilaterală cu Ucraina, exclusă complet Potrivit oficialului rus, subiectul nu s-a aflat pe agenda celor doi lideri. Citește și: Au încărcat o rulotă cu de toate, și-au luat fetițele și au gonit spre moarte. Oficial, plecau în vacanță Summitul dintre președintele american și omologul său rus s-a încheiat fără anunțuri privind o eventuală încetare a focului în Ucraina. Trump și Putin nu au făcut declarații comune care să indice un progres semnificativ în negocieri. Declarațiile lui Donald Trump La finalul întâlnirii, Donald Trump a menționat existența unor acorduri asupra unor puncte importante, dar fără a oferi detalii clare. Liderul american a evitat să vorbească despre aspecte legate direct de conflictul din Ucraina. Poziția Kremlinului De partea sa, Vladimir Putin a confirmat că au fost atinse unele acorduri preliminare. El a subliniat că acestea ar putea reprezenta un punct de pornire pentru identificarea unei soluții la războiul din Ucraina.

Ucraina să cedeze teritorii, spune Trump (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trump, agentul lui Putin: zice că Ucraina trebuie să cedeze teritorii Rusiei, "o putere foarte mare"

Ucraina să cedeze teritorii, spune Trump după întâlnirea din Alaska cu Putin: din punctul de vedere al președintelui american, Kievul nu are altă soluție. Ucraina să cedeze teritorii, spune Trump Președintele american Donald Trump a declarat într-un interviu pentru Fox News (VIDEO) că a ajuns la un acord de principiu cu Vladimir Putin, în urma discuțiilor de vineri din Alaska, privind modul în care se va încheia războiul din Ucraina. Citește și: VIDEO Trump, umilit în Alaska de Putin, care nu a acceptat nici o concesie în privința Ucrainei Înțelegerea ar include schimburi de teritorii și un anumit tip de garanții de securitate oferite de SUA. Întrebat de Sean Hannity despre posibile concesii teritoriale pentru Rusia și garanții de securitate pentru Ucraina, Trump a confirmat că acestea fac parte din punctele asupra cărora „s-a ajuns în mare parte la un acord” cu Putin. „Cred că suntem de acord asupra multor aspecte. Întâlnirea a fost caldă și pozitivă”, a subliniat liderul american, care l-a descris pe Putin drept „un tip puternic și extrem de dur”. „Rusia este o putere foarte mare, iar Ucraina, nu” Trump a precizat că soluția finală trebuie acceptată și de Ucraina: „Cred că suntem destul de aproape de final, dar Ucraina trebuie să fie de acord cu asta”. Întrebat ce sfat are pentru Volodimir Zelenski, președintele american a spus: „Trebuie să facă o înțelegere. Rusia este o putere foarte mare, iar Ucraina, nu. Sunt soldați grozavi, dar realitatea este clară”. Fără sancțiuni împotriva Rusiei În același interviu, Trump a semnalat că va amâna impunerea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei, după ce întâlnirea cu Putin „a decurs foarte bine”. „Poate va trebui să ne gândim la asta în două-trei săptămâni, dar acum nu este momentul”, a explicat el. Deși amenințase la începutul lunii cu sancțiuni economice dure pentru a-l presa pe Putin, Trump a renunțat la acest termen-limită după ce liderul rus a acceptat întâlnirea față în față. O întâlnire de „nota 10” Întrebat despre punctele care încă blochează acordul, Trump a refuzat să ofere detalii, menționând doar că „vrea să vadă ce se poate face”. La final, președintele SUA a declarat pentru Fox News că întâlnirea cu Putin din Alaska merită „nota 10”: „Ne-am înțeles de minune. Este important ca două mari puteri nucleare – noi fiind numărul unu, iar ei numărul doi în lume – să colaboreze. E o mare realizare.”

Trump, umilit de Putin în Alaska (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

VIDEO Trump, umilit în Alaska de Putin, care nu a acceptat nici o concesie în privința Ucrainei

Trump, umilit de Putin în Alaska: liderul de la Moscova nu a cedat nimic din pretențiile sale, insistând că trebuie rezolvate cauzele cconflictului. Din punctul de vedere al lui Putin, cauza principală ar fi posibila intrare a Ucrainei în NATO. Trump, umilit de Putin în Alaska Președintele american Donald Trump a calificat întâlnirea cu Vladimir Putin din Alaska (VIDEO) drept „foarte productivă”, iar liderul rus a descris-o ca fiind „constructivă”. Citește și: Infiltrarea rusă din Dobropillia, ucisă în fașă de temutul batalion Azov. Ucrainenii au recuperat teritoriul Cu toate acestea, niciunul dintre cei doi nu a oferit detalii concrete despre o posibilă soluție pașnică la războiul din Ucraina. Trump a precizat că „mai sunt foarte puține puncte de rezolvat” pentru a găsi o ieșire din conflictul declanșat acum peste trei ani de invazia Rusiei. „Nu am ajuns acolo, dar am făcut progrese. Nu există acord până nu există un acord”, a subliniat el. Fără răspunsuri pentru jurnaliști Înaintea reuniunii, liderul american de 79 de ani își fixase obiectivul de a organiza rapid un summit tripartit cu Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pentru a obține un armistițiu. Totuși, Trump nu a menționat acest plan în conferința de presă comună cu omologul său rus. Putin, pe un ton prietenos, și-a exprimat speranța că „înțelegerea” obținută în Alaska va deschide drumul către pace în Ucraina. După cele trei ore de discuții la baza militară Elmendorf-Richardson, cei doi lideri și-au strâns mâna și au plecat fără să răspundă întrebărilor jurnaliștilor. Trump a declarat că va lua legătura imediat cu liderii NATO și cu Zelenski, subliniind: „În cele din urmă, depinde de ucraineni”. El a avertizat însă că SUA vor impune sancțiuni economice severe dacă negocierile nu vor aduce progrese semnificative. Invitație la Moscova Președintele american a vorbit și despre posibilitatea unui al doilea summit, la care să participe și Volodimir Zelenski, pentru a ajunge la o soluție definitivă a conflictului. Trump a sugerat că l-ar putea revedea pe Putin „foarte curând”, iar liderul rus i-a răspuns în engleză, zâmbind: „Data viitoare la Moscova”. Trump a replicat: „Este o propunere interesantă, îmi imaginez că s-ar putea întâmpla”. Experții consideră această întâlnire un gest politic important pentru Rusia, care încearcă să iasă parțial din izolarea internațională fără a face concesii. În același timp, Trump se poziționează ca un potențial „mediator al păcii” în Ucraina, în timp ce comunitatea internațională așteaptă următorii pași. Aceasta a fost prima întâlnire directă între liderii SUA și Rusiei după summitul de la Helsinki, desfășurat pe 16 iulie 2018.    

Cinci cerințe europene înaintea discuțiilor Trump-Putin (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Liderii europeni i-au transmis lui Donald Trump cinci condiții pentru pace în Ucraina

Cinci cerințe europene înaintea discuțiilor Trump-Putin. Aliații europeni ai Ucrainei au reiterat, miercuri, președintelui american Donald Trump un set de cinci condiții esențiale pentru un acord de pace cu Rusia. Cinci cerințe europene înaintea discuțiilor Trump-Putin Mesajul a fost transmis în cadrul unei videoconferințe cu lideri europeni, înaintea summitului pe care Trump îl va avea vineri, la Anchorage, Alaska, cu președintele rus Vladimir Putin, Citește și: Minciună grosolană a lui Tăpălagă și Pantazi: G4Media nu este "un non-profit", ci o firmă cu profit foarte mare Cancelarul german Friedrich Merz, vorbind la Berlin alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a subliniat că orice discuție ulterioară trebuie să includă Ucraina la masa negocierilor. „Dorim ca negocierile să se desfășoare în ordinea corectă. Mai întâi, este nevoie de o încetare a focului”, a declarat Merz, în contextul avansului trupelor ruse în estul Ucrainei. Acord-cadru și delimitarea clară a frontierei A doua condiție impusă de europeni este stabilirea elementelor esențiale într-un acord-cadru. În ceea ce privește chestiunile teritoriale, Merz a precizat că „așa-numita linie de contact trebuie să fie punctul de plecare”, respingând categoric recunoașterea ocupației ruse. Principiul conform căruia frontierele nu pot fi schimbate prin forță trebuie să rămână valabil. Garanții de securitate și strategie comună Cea de-a patra cerință este oferirea unor garanții de securitate solide pentru Ucraina, alături de sprijin militar continuu. În final, liderii europeni insistă ca orice negocieri viitoare să facă parte dintr-o strategie transatlantică comună. „Dacă Rusia nu face concesii, atunci SUA și noi, europenii, trebuie să creștem presiunea”, a avertizat Merz. Participare extinsă la consultările europene Videoconferința a fost organizată la inițiativa cancelarului german. A reunit lideri din Franța, Regatul Unit, Italia, Polonia, Finlanda, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European Antonio Costa, secretarul general al NATO Mark Rutte și președintele Ucrainei Volodimir Zelenski. Condițiile Rusiei, respinse de Kiev Rusia solicită Ucrainei cedarea oficială a celor patru regiuni parțial ocupate (Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson), recunoașterea anexării Crimeei, renunțarea la aderarea la NATO și reducerea capacităților militare. Kievul consideră aceste condiții inacceptabile, cerând retragerea completă a trupelor ruse și garanții de securitate occidentale, inclusiv menținerea livrărilor de arme și desfășurarea unui contingent militar european. Posibile compromisuri înainte de summit Presa americană a relatat că Moscova ar fi propus oprirea ofensivei în Zaporojie și Herson și retragerea din provinciile Dnipropetrovsk, Sumî și Harkov, în schimbul controlului total asupra regiunii Donbas. Provincia Lugansk este aproape complet ocupată de Rusia, în timp ce o parte din Donețk se află încă sub control ucrainean.

Moscova vizează retragere NATO din Europa (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Rusia vizează diminuarea prezenței NATO în Europa, în negocierile pentru Ucraina

Moscova vizează retragere NATO din Europa. Premierul polonez, Donald Tusk, a declarat că Rusia intenționează să includă tema reducerii prezenței trupelor NATO în orice discuții referitoare la viitorul Ucrainei. Declarația vine cu două zile înaintea summitului dintre președintele rus Vladimir Putin și liderul american Donald Trump, programat în Alaska. Moscova vizează retragere NATO din Europa „Am auzit în ultimele zile că rușii ar dori foarte mult să includă discuții despre reducerea prezenței NATO, de exemplu în Polonia, în negocierile despre viitorul Ucrainei”, a afirmat Donald Tusk. Citește și: Minciună grosolană a lui Tăpălagă și Pantazi: G4Media nu este "un non-profit", ci o firmă cu profit foarte mare Premierul liberal polonez a subliniat importanța menținerii unui „grup puternic și unit de state” atât în relația cu Rusia, cât și cu aliați precum Statele Unite. Polonia, ultima țară din Europa din care SUA ar retrage trupe Viceministrul polonez al apărării, Pawel Zalewski, a declarat recent că Polonia se așteaptă să fie ultima țară europeană din care Statele Unite și-ar retrage trupele, în contextul discuțiilor de la Washington privind reducerea prezenței militare americane pe continent. „Toate discuțiile pe care le avem cu americanii indică faptul că Polonia este ultima țară din care americanii ar dori să își retragă trupele”, a spus Zalewski. Importanța strategică a Poloniei pe flancul estic al NATO Potrivit oficialului polonez, există un raționament strategic clar pentru menținerea trupelor americane în Polonia. Aceasta joacă un rol esențial ca element de descurajare împotriva Rusiei, în special după invazia Ucrainei. Reducerea bugetului Pentagonului și prioritățile strategice ale SUA Reducerea bugetului Pentagonului ar putea determina diminuarea prezenței militare americane în Europa, pentru a elibera resurse destinate regiunii Indo-Pacific. Oficialii administrației Trump consideră această zonă mai importantă strategic pentru Statele Unite. În prezent, aproximativ 100.000 de soldați americani sunt staționați în Europa.

Sprijinul european pentru Ucraina depășește SUA (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Europa depășește SUA la sprijinul militar pentru Ucraina

Sprijinul european pentru Ucraina depășește SUA. Potrivit datelor publicate de Institutul german Kiel, Europa a continuat să își crească sprijinul militar acordat Ucrainei în lunile mai și iunie, depășind nivelul ajutorului oferit de Statele Unite. Spre deosebire de Washington, care s-a limitat la vânzarea de arme, sprijinul european provine acum tot mai mult din producția industriei de apărare, nu din stocurile militare deja diminuate. Sprijinul european pentru Ucraina depășește SUA De la începutul războiului declanșat de Rusia, în urmă cu aproape trei ani și jumătate, statele europene, inclusiv Regatul Unit, au oferit Ucrainei ajutoare militare totale de 80,5 miliarde de euro, față de aproximativ 64,6 miliarde de euro din partea SUA. Citește și: România, placă turnantă a finanțărilor rusești ilegale pentru gruparea ȘOR-Guțul - document În primăvara acestui an, sprijinul militar european l-a egalat pe cel american, iar ulterior l-a depășit. O parte importantă din armele furnizate provin acum din contracte de achiziții publice, nu din rezerve militare. Ajutor de 10,5 miliarde de euro în două luni În mai și iunie, ajutorul militar european pentru Ucraina a totalizat circa 10,5 miliarde de euro. Dintre acestea, 4,6 miliarde de euro – aproximativ 44% – au fost alocate prin contracte acordate în special companiilor de apărare europene și ucrainene. Cele mai mari contribuții au venit din partea: Germaniei – 5 miliarde de euro; Norvegiei – 1,5 miliarde de euro; Belgiei – 1,2 miliarde de euro. Olanda, Regatul Unit și Danemarca au oferit fiecare între 500 și 600 de milioane de euro, printr-un mecanism NATO care permite achiziția de arme din SUA pentru a fi transferate Ucrainei, la solicitarea președintelui american Donald Trump. SUA: Vânzări de arme, nu donații Washingtonul a aprobat exporturi semnificative de armament către Ucraina în luna mai, însă acestea nu fac parte din pachete de ajutor gratuit. Kievul trebuie să le plătească fie din resurse proprii, fie din fonduri oferite de aliații europeni. Înainte de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, SUA erau principalul furnizor de ajutor militar pentru Ucraina. Politica sa diferă radical de cea a predecesorului democrat Joe Biden, vizând întreruperea finanțării directe a războiului și încurajarea Europei să preia conducerea sprijinului militar. Mesajul vicepreședintelui american J.D. Vance „Cred că am terminat cu finanțarea acestui război în Ucraina”, a declarat vicepreședintele J.D. Vance într-un interviu acordat postului Fox News. Vance a adăugat: Dacă europenii vor să preia ștafeta și să cumpere arme de la producătorii americani, nu avem nicio problemă cu asta”. Trump și Putin, discuții în Alaska Președintele Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin urmează să se întâlnească vineri, în Alaska, pentru a discuta un posibil acord de pace. Potrivit declarațiilor liderului american, acesta ar putea include „schimburi teritoriale” menite să pună capăt războiului din Ucraina.

Nicușor Dan semnează declarația pentru Ucraina (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan a semnat declarația comună a liderilor europeni pentru pace în Ucraina

Nicușor Dan semnează declarația pentru Ucraina. Președintele Nicușor Dan a anunțat că a semnat, alături de alți lideri europeni, o declarație comună prin care se afirmă că pacea nu poate fi obținută fără implicarea Ucrainei, fără respectarea suveranității și integrității sale teritoriale și fără ca poporul ucrainean să își decidă liber viitorul. Nicușor Dan semnează declarația pentru Ucraina În mesajul postat pe Facebook, șeful statului a salutat eforturile președintelui Donald Trump de a contribui la încheierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și de a construi o soluție de pace „justă și durabilă”. Citește și: România, placă turnantă a finanțărilor rusești ilegale pentru gruparea ȘOR-Guțul - document „Pacea nu se poate construi fără Ucraina, fără respectarea suveranității și integrității teritoriale și fără ca poporul ucrainean să își decidă liber viitorul”, a subliniat Nicușor Dan. Angajament ferm pentru sprijinirea Ucrainei Președintele României și-a reafirmat angajamentul de a susține Ucraina, în parteneriat cu statele europene și aliații transatlantici. „Vom continua să sprijinim Ucraina pentru un viitor sigur, stabil și democratic în regiune și pentru apărarea valorilor fundamentale ale proiectului european”, a declarat Nicușor Dan.

Putin vrea acord direct cu SUA (sursa: tass.ru)
Internațional

Putin îi oferă lui Trump o soluție convenabilă, afirmă un consiler al Kremlinului

Putin vrea acord direct cu SUA. Dmitri Suslov, vice-director al Centrului de Studii Europene și Internaționale din cadrul Școlii Superioare de Economie și consilier apropiat al Kremlinului pe probleme de politică externă, a afirmat, într-un interviu pentru Corriere della Sera, că președintele rus Vladimir Putin îi propune lui Donald Trump „o ieșire convenabilă” din impasul geopolitic actual. Declarațiile vin în contextul pregătirilor pentru summitul ruso-american din Alaska. Putin vrea acord direct cu SUA Suslov susține că Putin vede două scenarii posibile în urma întâlnirii din Alaska. Citește și: România, placă turnantă a finanțărilor rusești ilegale pentru gruparea ȘOR-Guțul - document Prima variantă ar fi adoptarea unui plan bilateral Rusia–SUA pentru un armistițiu în Ucraina, fără implicarea directă a Kievului sau a Europei. Acest plan ar putea include: Retragerea forțelor ucrainene din zonele din Donbass aflate încă sub controlul Kievului; Retragerea trupelor ruse din regiunile Sumî, Dnipropetrovsk și Harkov; Menținerea liniei actuale a frontului în restul teritoriilor; Angajamentul Ucrainei de a nu adera la NATO. Mai puține pretenții decât în urmă cu un an Potrivit lui Suslov, această ofertă reprezintă o schimbare față de cererile Rusiei din urmă cu un an, când Moscova solicita retragerea Ucrainei din toate cele patru provincii anexate. În plus, Kremlinul este dispus acum să discute un armistițiu provizoriu, nu doar termenii acordului final. Al doilea scenariu: presiune asupra Kievului A doua opțiune, spune Suslov, este ca președintele Volodimir Zelenski, sprijinit de statele europene, să respingă propunerea. În acest caz, Trump ar putea decide oprirea completă a asistenței militare pentru Ucraina și chiar sistarea vânzărilor de armament către Europa, pentru a împiedica transferul acestuia către Kiev. O astfel de măsură ar accelera înfrângerea Ucrainei și colapsul total al rezistenței sale. De ce Trump ar accepta oferta lui Putin Suslov consideră că Trump este motivat să sprijine acordul și pentru a evita o criză diplomatică cu China, India și Brazilia. Președintele american le-a cerut acestor state să oprească importurile de petrol rusesc, amenințând cu sancțiuni secundare, însă răspunsul a fost negativ. O respingere a propunerii ruse ar pune Washingtonul într-o poziție delicată: fie cedează, riscând să arate slăbiciune, fie intră într-un conflict comercial și politic cu trei mari puteri ale grupului BRICS. „Dacă summitul din Alaska va produce un plan comun pentru armistițiu în Ucraina, Trump ar putea revendica chiar un succes istoric”, afirmă Suslov. De ce a fost alească Alaska pentru summit Locul întâlnirii, Alaska, nu este ales la întâmplare, simbolizând caracterul exclusiv bilateral al tratativelor ruso-americane. Este poziționată geografic aproape de Rusia și departe de Europa și Ucraina. Va fi primul summit Rusia–SUA pe teritoriul american din ultimii 15 ani (ultimul a avut loc în 2010 între Dmitri Medvedev și Barack Obama). Pe lângă tema centrală a războiului din Ucraina, agenda summitului va include și problema Arcticii, zonă cu potențial ridicat de tensiuni militare, dar și de cooperare economică, odată cu creșterea accesibilității datorată topirii ghețurilor.

„Zile critice pentru capacitatea Ucrainei de a opri avansul accelerat al rusilor” Foto: Defense of Ukraine
Internațional

„Zile critice pentru capacitatea Ucrainei de a opri avansul accelerat al rușilor” - analiză

„Zile critice pentru capacitatea Ucrainei de a opri avansul accelerat al rusilor”, arată o analiză publicată de Institutul pentru Studiul Războiului (Institute for the study of war - ISW) în această dimineață. Totuși, analiză începe arătând că „este prematur să numim avansurile rusești în zona Dobropillya o străpungere la nivel operațional”. Citește și: Locotenent-colonel ucrainean critică dur modul în care s-a ajuns ca Rusia să spargă frontul din Donețk: „Este un haos complet” „Zile critice pentru capacitatea Ucrainei de a opri avansul accelerat al rusilor” „Este prematur să numim avansurile rusești în zona Dobropillya o străpungere la nivel operațional, deși forțele rusești vor încerca foarte probabil să transforme avansurile tactice într-o străpungere la nivel operațional în zilele următoare. Forțele ruse au folosit o penetrare tactică similară la mijlocul lunii aprilie 2024 pentru a facilita capturarea unui teritoriu important din punct de vedere operațional la nord-vest de Avdiivka. Următoarele câteva zile în zona de operațiuni Pokrovsk vor fi probabil critice pentru capacitatea Ucrainei de a împiedica avansul accelerat al rușilor la nord și nord-vest de Pokrovsk. Rusia se concentrează probabil pe avansarea către Dobropillya pentru a crea condiții informale înaintea summitului SUA-Rusia din 15 august. ISW continuă să evalueze că Putin încearcă să prezinte capturarea de către Rusia a regiunilor Luhansk, Donetsk, Zaporizhia și Kherson ca fiind inevitabilă, pentru a împinge Ucraina și Occidentul să capituleze în fața cererilor Kremlinului. Ocuparea celor patru regiuni de către Rusia nu este nici inevitabilă, nici iminentă, întrucât forțele ruse se vor confrunta cu obstacole operaționale serioase, în special în cadrul eforturilor care vor dura probabil mai mulți ani în regiunea Donețk. Putin încearcă probabil să profite de intensificarea ofensivelor tactice în Avdiivka pentru a crea condiții favorabile obținerii de concesii din partea SUA în ceea ce privește războiul Rusiei în Ucraina”, a scris ISW pe Twitter. 

Locotenent-colonel ucrainean critică modul în care s-a ajuns ca Rusia să spargă frontul din Donetsk Foto: X/Twitter
Internațional

Locotenent-colonel ucrainean critică modul în care s-a ajuns ca Rusia să spargă frontul din Donețk

Un locotenent-colonel ucrainean, Bohdan Krotevych, care a luptat la Mariupol cu brigada Azov, critică dur modul în care s-a ajuns ca Rusia să spargă frontul din Donețk, deși această situație fusese prevăzută: „Este un haos complet”. Krotevych arată că rezervele sunt tot mai puține și împrăștiate de-a lungul frontului și nu există o viziune strategică a comandamentului militar. Citește și: Rusia a spart frontul ucrainean în regiunea Donetsk și avansează rapid. Ucraina nu are soldați să se opună El și-a formulat criticile sub forma unei scrisori către președintele Zelensky, scrisoare postată pe Twitter. Locotenent-colonel ucrainean critică modul în care s-a ajuns ca Rusia să spargă frontul din Donețk „Domnule președinte,   Sincer, nu știu exact ce vi se raportează, dar vă informez că pe linia Pokrovsk – Kostiantynivka, fără exagerare, este haos total. Și acest haos se amplifică de mult timp, agravându-se pe zi ce trece.   Structurile de comandă numite în prezent (sau deja numite) pentru a «repara ceea ce nu poate fi reparat» vor fi cel mai probabil învinovățite pentru haosul care se desfășoară deja. O linie stabilă de contact de luptă, ca atare, nu există efectiv.   Pokrovsk și Myrnohrad sunt aproape înconjurate. Kostiantynivka se află într-o semi-încercuire. Inamicul avansează spre Kramatorsk și Druzhkivka.   Problema s-a agravat de anul trecut. S-a avertizat public despre acest lucru, iar situația s-a petrecut exact așa cum s-a prevăzut. Cauza acestei probleme nu este corpul nou format, care a moștenit o situație dezastruoasă, cu unități subordonate cu personal insuficient, și nici OTU sau OSUV, care în ultimul an și jumătate nu au gestionat efectiv nimic, limitându-se la transmiterea ordinelor  «în conformitate cu directivele Statului Major General».  Problema sistemică a început cu epuizarea rezervelor, fragmentarea pe scară largă a unităților pe întreaga linie de front, rapoartele despre „satele capturate” promovate ca victorii în mijlocul eșecurilor unor sectoare întregi, alocarea resurselor de mobilizare „clienților” și lipsa completă a viziunii strategice sau chiar operaționale asupra teatrului de operațiuni în rândul unor părți ale conducerii militare. Sunt ofițer și am simțul demnității. Conștiința mea este curată. Raportul este încheiat. Către toți ofițerii care au acceptat «regulile jocului» – nu știu ce naiba să vă spun. Nu vă înțeleg”, a scris locotenent-colonelul. 

Rusia a spart frontul ucrainean în regiunea Donetsk Foto: Defence of Ukraine
Internațional

Rusia a spart frontul ucrainean în regiunea Donețk și avansează rapid

Rusia a spart frontul ucrainean în regiunea Donețk și avansează rapid: potrivit publicației Kyiv Independent, „forțele ruse străpung apărarea ucraineană în regiunea Donețk, ocolind fortificațiile”. Kyiv Independent citează grupul ucrainean de monitorizare a câmpului de luptă DeepStateUA.  Citește și: VIDEO Voucherele au distrus turismul românesc și au îmbogățit țeparii Kyiv Independent consemnează faptul că unitățile militare din zonă au refuzat să comenteze aceste informații. Însă, ulterior, pe rețelele sociale au apărut informații care susțin că incursiunea rusească este izolată și sub control: „Sunt doar mici grupuri de sabotaj”.  Rusia a spart frontul ucrainean în regiunea Donețk „Spărgând apărarea ucraineană mult la vest de aglomerarea principală a orașelor controlate de Ucraina din regiunea Donețk — Sloviansk, Kramatorsk Druzhkivka și Kostiantynivka — aceste ultime câștiguri amenință să compromită grav apărarea generală a Kievului în regiunea estică devastată de război. Au fost construite noi fortificații în jurul localităților Zolotyi Kolodiaz, Shakhove și așezărilor din apropiere — poziții pe care forțele ruse le ocolesc în prezent, dar pe care le-ar putea ocupa și reutiliza în scopuri defensive în operațiuni viitoare, a afirmat DeepState”, scrie Kyiv Independent. Dobropillia, unde rușii avansează rapid, se află la 94 de kilometri nord-vest de Donețk, ocupat de Rusia, și la aproximativ 22 de kilometri nord de orașul Pokrovsk, aflat în conflict. Profitând de superioritatea numerică, forțele ruse au avansat în Kucheriv Yar, Zolotyi Kolodiaz și Vesele, unde, potrivit DeepState, își consolidează pozițiile pentru o nouă ofensivă și ocuparea completă. Potrivit mai multor surse de pe rețelele sociale avansul rusesc este de circa 10 kilometri, foarte mult prin comparație cu ofensivele precedente.  

România reafirmă sprijinul pentru integritatea Ucrainei (sursa: Facebook/Oana Țoiu)
Eveniment

România susține integritatea teritorială a Ucrainei ca soluție de încheiere a războiului

România reafirmă sprijinul pentru integritatea Ucrainei. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat luni, într-o postare pe platforma X, că România susține o soluție de pace bazată pe respectarea deplină a suveranității, independenței și integrității teritoriale a Ucrainei. România reafirmă sprijinul pentru integritatea Ucrainei Mesajul a venit după o videoconferință informală a miniștrilor de externe din UE, desfășurată pe fondul întâlnirii dintre președintele SUA, Donald Trump, și președintele Rusiei, Vladimir Putin, privind situația din Ucraina. Citește și: Locotenent-colonel ucrainean critică dur modul în care s-a ajuns ca Rusia să spargă frontul din Donețk: „Este un haos complet” Oana Țoiu a subliniat că recenta sa vizită la Kiev a confirmat „dedicarea liderilor și a poporului ucrainean pentru pace”. Țoiu a precizat că România împărtășește acest obiectiv, atât ca vecin, cât și ca stat membru al Uniunii Europene. „Am reiterat astăzi, în cadrul reuniunii FAC, că eforturile SUA și ale președintelui Donald Trump de a ajunge la o pace justă și durabilă în Ucraina se bazează pe influența puternică a SUA, pe care sperăm să o folosească în continuare”, a afirmat ministrul. Principiul „Nimic despre Ucraina fără Ucraina” Șefa diplomației române a reiterat că România sprijină o soluție negociată cu implicarea directă a Ucrainei, subliniind principiul „nimic despre Ucraina fără Ucraina”. Potrivit acesteia, o pace reală trebuie să fie durabilă, ceea ce este posibil doar prin participarea și acordul cetățenilor ucraineni. Garanții de securitate pentru prevenirea unei noi agresiuni Oana Țoiu a subliniat că orice înțelegere de pace trebuie însoțită de garanții de securitate solide, pentru a împiedica repetarea agresiunii ruse. „Aceste garanții ar trebui să completeze măsurile de descurajare și apărare pe Flancul Estic și să includă prevederi specifice pentru securitatea în Marea Neagră”, a declarat ministrul.

Acordul de pace nemulțumește ambele tabere (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Nici Ucraina, nici Rusia nu vor fi mulțumite cu acordul de pace, spune JD Vance

Acordul de pace nemulțumește ambele tabere. Vicepreședintele american JD Vance a declarat, într-un interviu acordat postului Fox News și publicat duminică, că o soluționare negociată a războiului dintre Rusia și Ucraina nu va putea mulțumi pe deplin niciuna dintre părți. Totuși, Statele Unite încearcă să obțină o înțelegere „acceptabilă” pentru ambele tabere Acordul de pace nemulțumește ambele tabere „Nimeni nu va fi super fericit. Probabil că atât rușii, cât și ucrainenii vor fi în final nemulțumiți”, a afirmat Vance, referindu-se la un potențial acord de pace pentru care Washingtonul depune eforturi înaintea summitului dintre președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin, programat pe 15 august în Alaska. Citește și: Primarul PSD al Buzăului îl acuză pe Grindeanu că amână un congres ca să rămână la putere Donald Trump a lansat ideea unui posibil „schimb de teritorii”, care ar presupune cedări teritoriale ale Ucrainei către Rusia. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins categoric această variantă, declarând că „ucrainenii nu-și vor da pământul ocupanților” și cerând să fie inclus în negocierile ruso-americane. Discuții în pregătire între Trump, Putin și Zelenski JD Vance a precizat că SUA lucrează la programarea unor discuții între Trump, Putin și Zelenski, însă consideră că o întâlnire directă între liderii Rusiei și Ucrainei nu ar fi productivă înainte ca aceștia să discute separat cu Trump. Potrivit presei americane, Casa Albă analizează dacă Zelenski va fi invitat în Alaska pentru o întâlnire bilaterală cu Trump, separată de discuțiile Trump-Putin, sau pentru un summit trilateral. Liderii europeni cer presiune asupra Rusiei După apelul lui Zelenski către susținătorii săi europeni, liderii Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, Finlandei și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au emis un comunicat comun în care salută eforturile lui Trump de a pune capăt războiului. În același timp, aceștia au cerut menținerea presiunii asupra Rusiei, un armistițiu imediat sau reducerea ostilităților, includerea obligatorie a Ucrainei în negocieri. Punctul de plecare al discuțiilor ar trebui să fie actuala linie a frontului și vor trebui garanții de securitate pentru Ucraina în viitorul acord de pace. UE solicită includerea sa în negocieri Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat duminică că orice acord SUA-Rusia privind încheierea războiului trebuie să includă Ucraina și Uniunea Europeană. Ea a anunțat convocarea unei reuniuni extraordinare a miniștrilor de externe ai UE, luni, pentru a discuta strategia înaintea summitului ruso-american. Propunerea Rusiei Conform presei americane, Rusia ar fi propus oprirea ofensivei pe actuala linie a frontului în provinciile Zaporojie și Herson și retragerea din provinciile Dnipropetrovsk, Sumî și Harkov. În schimb, Moscova ar cere controlul deplin asupra regiunii Donbas – provinciile Donețk și Lugansk. În prezent, provincia Lugansk este aproape integral ocupată de forțele ruse, în timp ce o parte din Donețk se află încă sub control ucrainean. Propunerea ar include, implicit, menținerea controlului rusesc asupra peninsulei Crimeea.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră