vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: teritorii

16 articole
Internațional

VIDEO Zelenski respinge ultimatumul lui Trump, care vrea ca Ucraina să cedeze teritorii Rusiei

Președintele american Donald Trump a declarat vineri, într-un interviu radio, că joi, de Ziua Recunoștinței, reprezintă termenul limită „rezonabil” pentru ca Ucraina să accepte planul de pace propus de SUA pentru încheierea războiului cu Rusia. Trump va opri sprijinul militar și informațional Trump a precizat la Fox News Radio că termenul poate fi extins „dacă lucrurile merg bine”, dar că data stabilită este una adecvată. Citește și: Spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero Declarațiile vin după informațiile apărute în presa internațională potrivit cărora Washingtonul i-ar fi transmis președintelui ucrainean Volodimir Zelenski un ultimatum: acceptarea planului până pe 27 noiembrie, altfel SUA ar putea opri sprijinul militar și informațional. Întrebat despre prevederea planului ce ar implica cedarea unor teritorii Ucrainei către Rusia, Trump a susținut că Ucraina „deja pierde teritoriu” într-un conflict pe care l-a descris drept „scăpat de sub control, un masacru”. El a subliniat și că SUA au furnizat Kievului „cele mai bune echipamente militare din lume”. Referindu-se la riscul unei eventuale extinderi a agresiunii ruse în Europa, Trump a spus că Vladimir Putin „nu caută noi probleme” și că a învățat lecția unui război „care trebuia să dureze o zi, dar continuă de patru ani”. Tot vineri au intrat în vigoare noi sancțiuni americane care vizează companiile petroliere ruse Rosneft și Lukoil, descrise de Trump ca fiind „foarte puternice”. Zelenski, într-un discurs istoric, respinge planul lui Trump Într-un mesaj video către populație, Zelenski a avertizat că Ucraina riscă să piardă sprijinul american dacă respinge planul SUA, dar a anunțat că va propune alternative. Între timp, aliații europeni, nemulțumiți de faptul că nu au fost consultați, lucrează alături de Ucraina la o contrapropunere de plan de pace. Zelenski a admis că Ucraina trece prin „unul dintre cele mai dificile momente” și se află în fața unor alegeri complicate: „fie pierderea demnității, fie riscul de a pierde un partener-cheie”. „Ne aflăm într-unul dintre cele mai dificile momente ale istoriei noastre. Este unul din momentele de mare presiune asupra Ucrainei. Ucraina poate fi acum în faţa unor alegeri foarte dificile: fie pierderea demnităţii, fie riscul de a pierde un partener-cheie. Fie 28 de puncte (câte are propunerea lui Trump - n.r.) dificile, fie o iarnă extrem de complicată”, a spus Zelenski. Cele mai dure prevederi pentru Ucraina Planul american prevede cedarea completă a Donbasului și recunoașterea de facto a Crimeei ca teritoriu rusesc. Teritoriile din Donbas necontrolate de Rusia ar deveni zone-tampon demilitarizate, iar provinciile Herson și Zaporojie ar fi împărțite de facto după linia actuală a frontului. Rusia ar trebui însă să se retragă din zonele ocupate în Dnipropetrovsk și Harkov. Proiectul include și limitarea forțelor armate ucrainene la maximum 600.000 de militari, renunțarea la armele cu rază lungă și abandonarea aspirației de aderare la NATO, angajament înscris în Constituție. În schimb, Ucraina ar primi garanții de securitate occidentale, fără trupe străine pe teritoriul ei, dar cu posibilitatea staționării unor avioane europene în Polonia. SUA vor să facă bani din reconstrucție Planul cuprinde și prevederi economice: 100 de miliarde de euro din activele ruse înghețate ar fi direcționate către reconstrucția Ucrainei, iar aliații europeni ar contribui cu încă 100 de miliarde. SUA ar obține profituri din proiectele de reconstrucție. Energia produsă de centrala Zaporojie ar fi împărțită egal între Ucraina și Rusia, iar sancțiunile occidentale ar fi ridicate gradual. Planul solicită și organizarea de alegeri în Ucraina în 100 de zile și recunoașterea limbii ruse în educație și mass-media.

Zelenski respinge ultimatumul lui Trump, care vrea ca Ucraina să cedeze teritorii Rusiei pentru a obține pace (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Ucraina nu face concesii teritoriale Rusiei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina nu va ceda nici un teritoriu, insistă Zelenski

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că Ucraina nu va renunța la nicio parte a teritoriului său și nu va face niciun pas înapoi la eventualele negocieri de pace cu Rusia. Liderul de la Kiev a subliniat că țara sa este deschisă oricărui format de discuții, cu condiția ca Ucraina să nu fie exclusă de la masa negocierilor și ca acestea să aibă șanse reale de succes. Deschidere față de negocieri, dar fără compromisuri teritoriale „Nu vom face niciun pas înapoi și nu vom renunța la nicio parte a statului nostru”, a afirmat ferm Zelenski, respingând cerințele Moscovei privind cedări teritoriale. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Șeful Informațiilor Secrete de la Cotroceni, șomer oficial în Elveția. Cât a încasat Vlădică de la cantonul Luzern după ce a lucrat la Frank Timiș Președintele ucrainean a adăugat că Kievul rămâne deschis dialogului dacă acesta poate duce la rezultate concrete: „Dacă ar exista rezultate, negocierile pot să aibă loc oriunde – chiar și la Budapesta – cu condiția ca Ucraina să fie invitată.” Rezerve față de un eventual summit la Budapesta Zelenski s-a arătat reticent față de ideea unui summit la Budapesta, nu din cauza locației, ci a premierului ungar Viktor Orbán, despre care a spus că „blochează tot ceea ce privește Ucraina”. Președintele ucrainean a amintit de asemenea de Memorandumul de la Budapesta semnat în 1994, prin care Ucraina a primit garanții de securitate în schimbul renunțării la arsenalul nuclear moștenit de la URSS – un acord care, potrivit lui, „nu a fost respectat”. „Dacă întâlnirea tripartită va servi la încheierea războiului, suntem pregătiți, indiferent unde – dar numai nu în Rusia sau în Belarus”, a subliniat Zelenski. Sancțiunile împotriva Rusiei: „O lovitură puternică pentru Kremlin” Referindu-se la sancțiunile internaționale, Zelenski a afirmat că deciziile președintelui american Donald Trump de a sancționa companiile petroliere Rosneft și Lukoil au avut un impact major asupra Moscovei: „Kremlinul s-a speriat, iar o altă lovitură puternică este faptul că Europa este dispusă să folosească activele rusești înghețate – nu doar profiturile, ci și fondurile propriu-zise.” El a adăugat că, în funcție de evoluția conflictului, aceste fonduri vor fi folosite pentru reconstrucția țării sau, dacă războiul continuă, „pentru arme”. „Nu va exista epuizare financiară a Ucrainei” Zelenski a subliniat că decizia Europei de a utiliza activele rusești înghețate transmite un mesaj clar Kremlinului: „Cel mai oribil lucru pentru Putin este că Europa a dat semnalul că nu are rost să continue războiul până când Ucraina va fi epuizată, pentru că nu va exista epuizare financiară.” El a catalogat această abordare drept „direcția corectă de presiune asupra Rusiei”, bazată pe sancțiuni, sprijin militar și folosirea activelor confiscate. Putin „evită o întâlnire” cu Zelenski În ceea ce privește perspectivele unui acord direct, Zelenski a spus că președintele rus Vladimir Putin „va face tot posibilul să evite o întâlnire” cu el. „Pentru el, un acord Rusia–Ucraina nu este necesar în sine. Vrea doar să ne disprețuiască și să spună: ‘Cine sunteți voi? Eu decid fără voi’”, a declarat liderul ucrainean. „Pacea nu se poate face fără Ucraina” Zelenski a subliniat că nicio soluție diplomatică nu poate fi obținută fără participarea Ucrainei: „Sincer vorbind, nu mă interesează în ce format putem pune capăt războiului. Dar nu se poate face fără noi. Și asta este important.” El a adăugat că este dispus să accepte inclusiv un format de diplomație indirectă, în care alți lideri, precum Donald Trump, să joace un rol de intermediere: „Dacă președintele Trump se întâlnește cu Putin și apoi cu noi, să fie formatul respectiv. Întotdeauna am spus că nu ne pasă de format. Suntem gata să ne întâlnim.”

Rusia respinge declarațiile lui Donald Trump (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul respinge ideea lui Trump că Ucraina și-ar putea recupera teritoriile

Rusia respinge declarațiile lui Donald Trump. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că războiul nu este lipsit de obiective, ci a izbucnit din cauza refuzului Statelor Unite și al Uniunii Europene de a lua în considerare preocupările Rusiei legate de securitate. Rusia respinge declarațiile lui Donald Trump Peskov a afirmat că războiul are „ținte clare” și că este imposibil ca Ucraina să recupereze teritorii. Citește și: ANALIZĂ Trei luni de guvernare Bolojan: PSD a blocat toate reformele și reducerile de cheltuieli. Partidul lui Grindeanu, tot mai agresiv cu premierul Kremlinul respinge categoric posibilitatea ca NATO să trimită trupe ca garanție de securitate pentru Ucraina. Trump critică Rusia și promite șanse pentru Ucraina Președintele american Donald Trump, aflat la New York pentru Adunarea Generală a ONU, a spus marți că forțele ruse „luptă fără țintă de trei ani și jumătate”. Totodată, acesta a subliniat că Ucraina ar putea recupera toate teritoriile ocupate, în contextul „problemelor economice mari” cu care se confruntă Moscova. „După ce am văzut problemele economice pe care războiul le cauzează Rusiei, cred că Ucraina, cu sprijinul Uniunii Europene, este într-o poziţie de a lupta și RECÂȘTIGA întreaga Ucraină în forma sa inițială”, a transmis Trump pe platforma Truth Social. Schimbări de poziție în discursul liderului american Declarațiile lui Trump vin după ce, anterior, acesta sugerase că Ucraina ar putea lua în calcul cedarea unor teritorii pentru a ajunge la pace cu Moscova. Această afirmație a stârnit îngrijorări la Kiev și a fost respinsă ferm de autoritățile ucrainene. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reafirmat că Ucraina nu va ceda niciun teritoriu Rusiei, subliniind că singura cale acceptabilă este recuperarea completă a zonelor ocupate.

Mesajul lui Zelenski de Ziua Drapelului (sursa: X/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina nu va ceda teritorii ocupantului rus, insistă Zelenski, de Ziua Drapelului

Mesajul lui Zelenski de Ziua Drapelului. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis sâmbătă, de Ziua Drapelului, că țara sa nu va ceda niciun teritoriu ocupantului rus. Mesajul lui Zelenski de Ziua Drapelului Într-un mesaj postat pe platforma X, liderul ucrainean a subliniat că drapelul național este visul și scopul ucrainenilor din regiunile aflate temporar sub ocupație. Citește și: Nu e banc, e întâmplare reală cu polițiști: a scris un proces-verbal cu toate datele greșite - an, nume, CNP „Acest drapel este scopul şi visul multor compatrioţi de-ai noştri din teritoriile ocupate temporar ale Ucrainei. Ei îl protejează, îl păstrează în siguranţă, pentru că ştiu că nu vom preda pământul nostru ocupantului”, a afirmat Zelenski. Simbol al eliberării și speranței Potrivit președintelui ucrainean, drapelul are o semnificație profundă atât pentru cei eliberați din captivitatea rusă, cât și pentru cei care trăiesc sub ocupație. „Acelaşi drapel întruchipează un sentiment de eliberare pentru cei pe care i-am salvat din captivitatea rusă. Când văd culorile ucrainene, înţeleg că răul s-a terminat”, a declarat Zelenski. El a adăugat că pentru cei aflați încă în teritoriile ocupate, drapelul ucrainean reprezintă încredere și speranță în viitoarea eliberare. Prețul sacrificiului luptătorilor ucraineni Zelenski a mai subliniat că drapelul național este simbolul pentru care sute de mii de soldați ucraineni, bărbați și femei, își riscă viața pe front. „Acest steag reprezintă tot ceea ce este mai preţios pentru sutele de mii de luptători ai noştri, bărbaţi şi femei din toată Ucraina, care apără nu doar o anumită regiune, nu doar Vovjansk sau Dobropillea, ci întreaga Ucraina, şi care îşi riscă viaţa pentru a câştiga dreptul la existenţă pentru întregul nostru stat”, a subliniat liderul ucrainean.

Ucraina să cedeze teritorii, spune Trump (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trump, agentul lui Putin: zice că Ucraina trebuie să cedeze teritorii Rusiei, "o putere foarte mare"

Ucraina să cedeze teritorii, spune Trump după întâlnirea din Alaska cu Putin: din punctul de vedere al președintelui american, Kievul nu are altă soluție. Ucraina să cedeze teritorii, spune Trump Președintele american Donald Trump a declarat într-un interviu pentru Fox News (VIDEO) că a ajuns la un acord de principiu cu Vladimir Putin, în urma discuțiilor de vineri din Alaska, privind modul în care se va încheia războiul din Ucraina. Citește și: VIDEO Trump, umilit în Alaska de Putin, care nu a acceptat nici o concesie în privința Ucrainei Înțelegerea ar include schimburi de teritorii și un anumit tip de garanții de securitate oferite de SUA. Întrebat de Sean Hannity despre posibile concesii teritoriale pentru Rusia și garanții de securitate pentru Ucraina, Trump a confirmat că acestea fac parte din punctele asupra cărora „s-a ajuns în mare parte la un acord” cu Putin. „Cred că suntem de acord asupra multor aspecte. Întâlnirea a fost caldă și pozitivă”, a subliniat liderul american, care l-a descris pe Putin drept „un tip puternic și extrem de dur”. „Rusia este o putere foarte mare, iar Ucraina, nu” Trump a precizat că soluția finală trebuie acceptată și de Ucraina: „Cred că suntem destul de aproape de final, dar Ucraina trebuie să fie de acord cu asta”. Întrebat ce sfat are pentru Volodimir Zelenski, președintele american a spus: „Trebuie să facă o înțelegere. Rusia este o putere foarte mare, iar Ucraina, nu. Sunt soldați grozavi, dar realitatea este clară”. Fără sancțiuni împotriva Rusiei În același interviu, Trump a semnalat că va amâna impunerea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei, după ce întâlnirea cu Putin „a decurs foarte bine”. „Poate va trebui să ne gândim la asta în două-trei săptămâni, dar acum nu este momentul”, a explicat el. Deși amenințase la începutul lunii cu sancțiuni economice dure pentru a-l presa pe Putin, Trump a renunțat la acest termen-limită după ce liderul rus a acceptat întâlnirea față în față. O întâlnire de „nota 10” Întrebat despre punctele care încă blochează acordul, Trump a refuzat să ofere detalii, menționând doar că „vrea să vadă ce se poate face”. La final, președintele SUA a declarat pentru Fox News că întâlnirea cu Putin din Alaska merită „nota 10”: „Ne-am înțeles de minune. Este important ca două mari puteri nucleare – noi fiind numărul unu, iar ei numărul doi în lume – să colaboreze. E o mare realizare.”

Ucraina nu va ceda teritorii Rusiei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski, categoric: Ucraina nu va ceda teritorii Rusiei, așa cum a sugerat Trump

Ucraina nu va ceda teritorii Rusiei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă, pe rețelele sociale, că țara sa „nu va ceda teritorii ocupantului”. Declarația vine înaintea întâlnirii programate pentru 15 august în Alaska între președinții american Donald Trump și rus Vladimir Putin. Ucraina nu va ceda teritorii Rusiei Zelenski a avertizat că „orice decizie s-ar lua împotriva noastră, orice decizie care s-ar lua fără Ucraina ar fi decizii împotriva păcii”. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Afirmația vine după ce Trump a menționat vineri posibilitatea unui „schimb de teritorii” între Ucraina și Rusia în cadrul unui viitor acord de pace. „Idei născute moarte” și respectarea Constituției Liderul ucrainean a respins ferm orice concesie teritorială, numind-o o idee „născută moartă”. El a subliniat că „răspunsul la problema teritorială ucraineană se află deja în Constituția Ucrainei” și a precizat că nimeni nu se va abate de la acest principiu. Condițiile pentru pace și revendicările Rusiei Zelenski a afirmat că Ucraina este pregătită pentru „decizii reale” care pot aduce pacea. Presa internațională a relatat că Vladimir Putin ar fi cerut controlul total asupra regiunilor Donețk și Lugansk din estul Ucrainei, ceea ce ar presupune cedarea unui teritoriu de mii de kilometri pătrați și a unor orașe strategice.

Rusia cere Ucrainei și teritorii necucerite (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Cacealmaua Moscovei: Putin vrea retragerea Ucrainei din regiunile sale, ocupate parțial de rușii

Rusia cere Ucrainei și teritorii necucerite. Rusia a cerut Ucrainei, în cadrul negocierilor de pace desfășurate vineri la Istanbul, să-și retragă trupele din toate regiunile revendicate de Moscova — Donețk, Zaporojie, Herson și Lugansk — înainte ca o încetare a focului să poată fi discutată. Rusia cere Ucrainei și teritorii necucerite Solicitările rușilor, transmise verbal, nu doar că nu au fost însoțite de documente oficiale, dar depășesc semnificativ termenii proiectului de acord propus în aprilie de Statele Unite, după consultări cu Moscova. Citește și: Faliment: dacă Simion câștigă, băncile vor vinde luni dimineață titlurile de stat pe care le dețin, cu efecte catastrofale asupra României Proiectul american prevedea o abordare mai moderată, punând accent pe o încetare a focului și pe recunoașteri limitate. Potrivit unui oficial ucrainean partea rusă a formulat următoarele cerințe: Retragerea trupelor ucrainene din regiunile Donețk, Zaporojie, Herson și Lugansk. (Această solicitare nu apărea în proiectul de acord american.) Recunoașterea internațională a celor cinci teritorii — Crimeea, Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie — ca fiind parte a Federației Ruse. SUA propuseseră recunoașterea de jure doar pentru Crimeea. Neutralitatea Ucrainei, fără arme de distrugere în masă și fără prezența trupelor aliate pe teritoriul său. Nici această cerere nu figura în planul american. Renunțarea la orice cerere de despăgubiri pentru daunele provocate de război. În schimb, propunerea SUA prevedea compensații pentru Ucraina. Reacția Ucrainei și presiunile europene Ucraina consideră că poziția exprimată de Rusia la Istanbul demonstrează lipsa unei intenții reale de a ajunge la pace. În acest context, aliații europeni ai Kievului exercită presiuni asupra președintelui american Donald Trump pentru a impune noi sancțiuni Moscovei. Proiectul de pace propus de SUA a fost elaborat în aprilie, în urma vizitei la Moscova a lui Steve Witkoff, reprezentant al administrației Trump. În paralel, Ucraina și aliații săi europeni au formulat o contrapropunere, care prevedea instituirea prealabilă a unei încetări a focului, pentru a crea cadrul propice negocierilor și amânarea discuțiilor legate de teritorii pentru o etapă ulterioară. Schimbul de prizonieri Întâlnirea de la Istanbul a fost primul contact direct între delegațiile rusă și ucraineană din ultimii trei ani. Singura concluzie concretă a fost un acord privind un schimb de prizonieri. Însă, potrivit unei surse ucrainene, restul condițiilor impuse de ruși au fost „fără niciun viitor”.  

Rusificarea forțată a teritoriilor ucrainene ocupate (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin rusifică forțat regiunile ucrainene ocupate: le cere locuitorilor să devină cetățeni ruși

Rusificarea forțată a teritoriilor ucrainene ocupate. Președintele rus Vladimir Putin intensifică presiunile asupra ucrainenilor care trăiesc în Rusia sau în regiunile ocupate din Ucraina, forțându-i să ceară cetățenia rusă sau să părăsească teritoriul, potrivit serviciilor de informații britanice. Rusificarea forțată a teritoriilor ucrainene ocupate Un nou decret semnat de Putin obligă cetățenii ucraineni din aceste zone să își „reglementeze statutul juridic” până la 10 septembrie, în caz contrar fiind forțați să plece. Citește și: EXCLUSIV Mihail Neamțu a admis că a luat bani pe TikTok de la Bogdan Peșchir, dar a mințit în legătură cu suma. Peșchir, arestat în cazul campaniei ilegale a lui Călin Georgescu Ministerul britanic al Apărării a subliniat că această măsură vizează eliminarea celor care refuză să accepte pașapoarte rusești. Kremlinul continuă astfel să impună o politică de „rusificare” a regiunilor ocupate ilegal, încercând să șteargă cultura, identitatea și statalitatea ucraineană, se arată în raportul serviciilor secrete britanice. Moscova revendică în mod ilegal Crimeea, anexată în 2014, precum și regiunile Lugansk, Donețk, Zaporojie și Herson, pe care le-a anexat în 2022. Aceste teritorii sunt acum supuse unor măsuri de integrare forțată, inclusiv impunerea pașapoartelor rusești. Reacția Kievului: „O linie roșie” Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reafirmat pe 19 martie că Ucraina nu va recunoaște teritoriile ocupate drept parte a Rusiei, considerând această chestiune o „linie roșie” în orice negocieri viitoare cu Moscova. Steve Witkoff, reprezentant special al președintelui Donald Trump pentru relația cu Rusia, a declarat într-un interviu pentru Tucker Carlson că statutul Crimeei și al celor patru regiuni ocupate rămâne „cea mai mare problemă a conflictului”. Witkoff a afirmat că în aceste regiuni predomină vorbitori de limbă rusă și că au fost organizate referendumuri în care „majoritatea covârșitoare” a votat pentru alipirea la Rusia. Totuși, aceste referendumuri nu au fost recunoscute nici de Ucraina, nici de comunitatea internațională, fiind desfășurate sub ocupație militară și amenințarea armelor.

Rusia cere SUA recunoașterea teritoriilor anexate (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea ca Trump să recunoască teritoriile ocupate în Ucraina ca parte a Rusiei

Rusia cere SUA recunoașterea teritoriilor anexate. Președintele rus Vladimir Putin dorește ca omologul său american, Donald Trump, să recunoască oficial Crimeea și cele patru provincii ucrainene anexate de Rusia ca parte a teritoriului său, potrivit unui articol publicat miercuri de Kommersant. Rusia cere SUA recunoașterea teritoriilor anexate Conform surselor citate de Kommersant, președintele Putin a discutat această cerere cu cercuri de afaceri înaintea convorbirii sale telefonice cu Trump. Citește și: Ciolacu nu se dă dus: Toţi candidaţii la funcția de președinte spun cum îl schimbă pe Ciolacu. Vă spun eu de acum, nu poate niciunul Kremlinul ar dori ca SUA să accepte oficial anexarea Crimeei, ocupată de Rusia în 2014, precum și a provinciilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, declarate unilateral ca parte a Rusiei. Ce oferă Putin în schimb? Dacă această recunoaștere va avea loc „în viitorul apropiat”, Putin s-ar angaja să nu revendice alte teritorii ucrainene, precum Odesa. Această promisiune vine în contextul în care Rusia nu controlează în totalitate nici măcar provinciile deja anexate pe hârtie. Realitatea pe teren Deși Rusia a declarat anexarea celor patru regiuni în 2022, realitatea militară este diferită. Lugansk este singura provincie aproape complet ocupată de forțele ruse. Donețk, Zaporojie și Herson rămân parțial sub control ucrainean, Kievul având între 20% și 33% din teritoriu, în funcție de regiune. Herson are cea mai mare prezență ucraineană, după ce armata rusă s-a retras din partea de nord a regiunii în noiembrie 2022, sub presiunea unei contraofensive ucrainene. Kremlinul neagă discutarea subiectului Întrebat despre informațiile publicate de Kommersant, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a susținut că această temă nu a fost discutată de Trump și Putin în conversația lor telefonică. Potrivit declarațiilor oficiale, cei doi lideri au convenit în principal asupra unui armistițiu parțial de 30 de zile, pentru a opri atacurile reciproce asupra infrastructurilor energetice. De asemenea, au discutat posibilitatea unui armistițiu general, dar fără un acord final, deoarece Putin nu l-a acceptat deocamdată. Rusia insistă asupra unei noi arhitecturi de securitate Kremlinul subliniază că orice soluționare negociată a conflictului din Ucraina trebuie să ia în considerare „cauzele profunde ale crizei” și „interesele legitime de securitate ale Rusiei”. Această formulare maschează cererile Rusiei, care includ recunoașterea anexării teritoriilor ucrainene pe care le controlează parțial, blocarea aderării Ucrainei la NATO și crearea unei noi arhitecturi de securitate în Europa, care să țină cont de interesele Moscovei.

Șeful Pentagonului, mesaj tranșant pentru Ucraina (sursa: defense.gov)
Internațional

Șeful Pentagonului, mesaj tranșant pentru Ucraina

Șeful Pentagonului, mesaj tranșant pentru Ucraina. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat miercuri, la Bruxelles, că nu este realist ca Ucraina să-și recupereze teritoriile pierdute începând cu 2014 și nici să adere la NATO ca rezultat al unui eventual acord de pace. Declarațiile sale, făcute în cadrul unei întâlniri a 50 de state care susțin Kievul, subliniază o schimbare de abordare privind viitorul securității europene. Șeful Pentagonului, mesaj tranșant pentru Ucraina Hegseth a subliniat că menținerea unei perspective idealiste privind refacerea granițelor Ucrainei nu face decât să prelungească conflictul. Citește și: Un fost secretar de stat de la Externe acuză administrația Iohannis că a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste care cad peste noi” „Trebuie să începem prin a recunoaște că întoarcerea la granițele Ucrainei de dinainte de 2014 este un obiectiv nerealist. Urmărirea acestui obiectiv iluzoriu nu va face decât să prelungească războiul și să provoace mai multă suferință”, a spus el. Această poziție reprezintă o abordare pragmatică, sugerând că negocierile trebuie să țină cont de realitățile de pe teren. Garanții de securitate, dar fără NATO Potrivit secretarului Apărării, o pace durabilă pentru Ucraina trebuie să includă garanții puternice de securitate, însă fără perspectiva integrării în NATO. „SUA nu cred că intrarea Ucrainei în NATO poate fi un rezultat realist al unui acord negociat”, a declarat el, adăugând că orice garanții de securitate trebuie să fie susținute de trupe europene și internaționale, dar nu sub umbrela NATO. „Dacă aceste trupe sunt dislocate ca forțe de menținere a păcii în Ucraina, ele trebuie să facă parte dintr-o misiune care să nu fie a NATO și care să nu fie acoperită de Articolul 5”, a subliniat Hegseth, referindu-se la principiul apărării colective al alianței. Supraveghere internațională și excluderea trupelor americane În plus, oficialul american a insistat asupra necesității unei supravegheri internaționale a liniei de contact, excluzând în mod clar trimiterea de trupe americane în Ucraina. „Pentru a fi clari, ca parte a oricărei garanții de securitate, nu vor fi dislocate trupe americane în Ucraina”, a afirmat el. Energia – o armă strategică împotriva Rusiei Hegseth a evidențiat și importanța reducerii veniturilor energetice ale Rusiei printr-o creștere a producției de energie în SUA și Europa. „Președintele Donald Trump declanșează producția de energie americană și încurajează alte țări să facă același lucru. Prețurile mai mici la energie, împreună cu aplicarea mai eficientă a sancțiunilor, vor forța Rusia să se așeze la masa negocierilor”, a explicat el. Europa trebuie să preia conducerea în sprijinul Ucrainei Hegseth a transmis un mesaj clar aliaților europeni: „Europa trebuie să ofere Ucrainei o parte covârșitoare din viitorul ajutor letal și neletal.” Acesta include furnizarea de muniții, extinderea bazei industriale de apărare și conștientizarea cetățenilor europeni privind pericolul la adresa securității continentului. Oficialul american a criticat și actualul prag de 2% din PIB alocat apărării de către statele europene, susținând că acesta este insuficient. „Președintele Trump a cerut 5% și sunt de acord”, a menționat el. SUA își schimbă prioritățile strategice Un alt aspect important al discursului lui Hegseth a fost legat de schimbarea priorităților strategice ale SUA. „Realitățile strategice dure împiedică SUA să se concentreze în primul rând pe securitatea Europei. SUA se confruntă cu amenințări serioase la adresa propriului teritoriu și acordă prioritate descurajării războiului cu China în Pacific”, a explicat el. În acest context, el a sugerat o „diviziune a muncii” între SUA și Europa, prin care Washingtonul să își concentreze atenția asupra Pacificului, iar aliații europeni să-și asume un rol mai activ în securitatea regională. Europa trebuie să devină mai autonomă În final, secretarul Apărării a subliniat că viitorul NATO depinde de o mai mare implicare a aliaților europeni. „SUA rămân angajate față de NATO și parteneriatul de apărare cu Europa, dar nu vor mai tolera o relație dezechilibrată, ce favorizează dependența”, a concluzionat Hegseth.

Ucrainenii refuză concesiile teritoriale pentru pace (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucrainenii refuză concesiile teritoriale pentru pace

Ucrainenii refuză concesiile teritoriale pentru pace. În ciuda intensificării conflictului și a costurilor umane ridicate, majoritatea ucrainenilor se opun în continuare concesiilor teritoriale către Rusia, conform unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS). Ancheta, desfășurată telefonic pe un eșantion de 2.004 persoane din teritoriul controlat de Kiev, a fost realizată între 20 septembrie și 3 octombrie 2024, înainte de realegerea lui Donald Trump, care a reaprins dezbaterea despre posibile negocieri de pace cu Moscova. Ucrainenii refuză concesiile teritoriale pentru pace Sondajul arată că, la începutul lunii octombrie 2024, 58% dintre ucraineni resping ideea de a ceda teritorii pentru a obține pacea, o creștere cu trei puncte procentuale față de luna mai. Citește și: Isărescu, cu salariu de peste un milion de lei pe an, plus pensie, spune că „Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă” Deși această proporție a scăzut față de începutul invaziei din februarie 2022, când 82% dintre ucraineni se opuneau ferm concesiilor, majoritatea populației rămâne în favoarea păstrării integrității teritoriale. În același timp, 32% dintre respondenți s-au declarat dispuși să accepte concesii teritoriale pentru a păstra independența Ucrainei. Această cifră s-a triplat față de mai 2022, dar rămâne în continuare o opinie minoritară în rândul publicului ucrainean. Impactul realegerii lui Trump Realegerea lui Donald Trump în funcția de președinte al SUA generează îngrijorări la Kiev, având în vedere declarațiile sale anterioare în care a lăudat liderul rus Vladimir Putin și a promis că ar putea încheia conflictul în 24 de ore. Ucraina se teme că această schimbare ar putea însemna o reducere a sprijinului militar din partea SUA, în condițiile în care trupele ruse controlează încă aproximativ 20% din teritoriul ucrainean. Intensificarea dezbaterii privind negocierile pentru pace În ultimele săptămâni, discuțiile despre posibile negocieri de pace cu Moscova s-au intensificat, în ciuda opoziției președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Această dezbatere este alimentată de avansul trupelor ruse în Donbas și de incertitudinile din partea aliaților occidentali în privința continuării sprijinului militar. Strategia ofensivei ucrainene În august, armata ucraineană a lansat o ofensivă majoră în regiunea rusă Kursk, obținând câteva sute de kilometri pătrați de teritoriu. Kievul consideră acest succes ca pe un argument strategic pentru a exercita presiune asupra Moscovei în cadrul unor eventuale discuții de pace.

Adrian Năstase rostogolește mesajele Kremlinului Foto: adriannastase.ro
Politică

Adrian Năstase rostogolește mesajele Kremlinului

Fostul premier Adrian Năstase rostogolește mesajele Kremlinului la Antena 3: „Ucraina ar trebui să accepte faptul că o parte din teritoriul său este, și va rămâne, cel puțin temporar, sub controlul Rusiei”, a spus el. Citește și: Predoiu avertizează că pe aeroporturi vor exista „controale selective”, chiar dacă România a intrat în Schengen aerian și maritim În ianuarie 2024, premierul Marcel Ciolacu spunea că se consultă cu fostul lider PSD, care a stat la pușcărie pentru fapte de corupție. „Am avut discuţii cu domnul Adrian Năstase şi am discuţii. (...) Este normal să am discuţii cu toţi foştii prim-miniştri”, spunea Ciolacu. Într-un interviu care a marcat 20 de ani de la primirea României în NATO, Năstase a cerut intensificarea legăturilor cu China comunistă - deși majoritatea statelor vestice identifică această țară drept una din cele mai mari amenințări - și a sugerat că alianța nord-atlantică a greșit când „a încercat să intre în curtea Uniunii Sovietice”. Adrian Năstase rostogolește mesajele Kremlinului Ce declarații a făcut fostul premier PSD, potrivit transcrierii Antenei 3 și stiripesurse.ro: „Pentru Turcia, ideea că România ar putea să devină cea mai mare bază NATO din această zonă a Europei este destul de enervantă și au fost câteva reacții din punctul ăsta de vedere” „Ucraina ar trebui să accepte faptul că o parte din teritoriul său este, și va rămâne, cel puțin temporar, sub controlul Rusiei” „Dacă lași să plece avioane care să bombardeze zone din Rusia, nu poți să spui că doar ucrainenii se bat cu rușii, aici membrii NATO vor trebui să clarifice lucrurile” „Ucraina s-a opus aderării Românei la NATO. Ucraina a trimis o scrisoare Secretarului Generale NATO prin care spunea că România are un conflict deschis cu vecinii și au cerut în zilele premergătoarea deciziei ca acest lucru să nu se întâmple” - fără să precizeze că, la acel moment, la Kiev era un regim puternic pro-Moscova. „Ar trebuie să reluăm relația cu China pe care noi o neglijăm, ceea ce nu ne face bine la securitate" Năstase a avut constant abordări relativ favorabile Rusiei și Chinei comuniste. Încă din 2013, el l-a invitat la Fundația Titulescu pe ideologul lui Putin, controversatul Aleksander Dughin.

Slovacia: Ucraina să cedeze teritorii Rusiei (sursa: Facebook/Robert Fico)
Internațional

Slovacia: Ucraina să cedeze teritorii Rusiei

Slovacia: Ucraina să cedeze teritorii Rusiei. Premierul slovac Robert Fico a susținut public că va bloca aderarea Ucrainei la NATO. Fico a declarat că Ucraina va trebui să facă un "compromis" și să cedeze din teritoriul său Rusiei, potrivit The Kyiv Independent. Slovacia: Ucraina să cedeze teritorii Rusiei Premierul slovac a insistat că Kievul este dominat de Washington și că Ucraina va trebui să cedeze Rusiei o bucată din teritoriul său. Citește și: Un latifundiar din Dolj, care a făcut profit de zeci de milioane de lei, se alătură protestelor fermierilor: „Guvernul trebuie să pună pe masă soluţii” "La ce se așteaptă, că rușii vor părăsi Crimeea, Donbas și Lugansk? Este nerealist", a spus Fico. Acesta a cerut recent stabilizarea relațiilor dintre UE și Rusia și a adăugat că Moscova "are nevoie și de garanțiile sale de securitate". În același timp, însă, premierul slovac a mai spus că nu se opune aderării Ucrainei la UE dacă Kievul îndeplinește toate criteriile pentru aderare. Fico, un Orban Viktor mai mic Recent, Slovacia a decis să nu se alăture celor aproape 50 de țări care denunță desfășurarea raportată de rachete balistice nord-coreene împotriva Ucrainei. Ulterior, însă, ministrul slovac de Externe, Juraj Blanar, a declarat că este gata să condamne acordurile militare dintre Rusia și Coreea de Nord, după ce a primit dovezi relevante. Robert Fico este premier al Slovaciei pentru a patra oară. A primit actualul mandat în octombrie 2023. Anteriorul mandat a fost deținut până în 2018, când a demisionat pe fondul protestelor publice fără precedent împotriva corupţiei care au izbucnit după asasinarea jurnalistului de investigații Ján Kuciak. Politicianul populist a câştigat alegerile legislative din 30 septembrie 2023 în urma unei campanii electorale în care a pledat pentru încetarea ajutorului militar oferit Ucrainei, combaterea migraţiei ilegale şi o politică independentă a Slovaciei faţă de agenda promovată de Bruxelles şi de SUA. este prmier

Soarte peninsulei Crimeea, necunoscuta războiului ucrainean (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Soarte peninsulei Crimeea, necunoscuta războiului

Soarte peninsulei Crimeea, necunoscuta războiului ucrainean. Şeful diplomaţiei americane Antony Blinken nu a exclus joi eventuale negocieri asupra graniţelor Ucrainei, reiterând în acelaşi timp că va fi la latitudinea ucrainenilor să decidă în această privinţă. Lupte pe teren sau alte mijloace Vorbind în faţa unei comisii a Congresului american, el a reafirmat că orice eventuală pace cu Rusia trebuie să fie "justă şi durabilă", adică una care să respecte independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei, dar "cum este definită exact pe teren, ne aşteptăm de la ucraineni sa ne spună". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online El a părut astfel să susţină faptul că ucrainenii ar avea dificultăţi în recuperarea tuturor teritoriilor anexate de Rusia, în special a Peninsulei Crimeei. "Cred că vor exista teritorii în Ucraina pentru care ucrainenii vor fi hotărâţi să lupte pe teren şi poate teritorii pe care vor decid că trebuie să încerce să le recupereze prin alte mijloace", a afirmat el. Antony Blinken a fost chestionat în mod special de alesul republican Chris Stewart, care a dorit să afle dacă Statele Unite susţin voinţa preşedintelui Volodimir Zelenski de a recupera Peninsula Crimeea, pe care Rusia a anexat-o în 2014. Soarte peninsulei Crimeea, necunoscuta războiului ucrainean Şeful diplomaţiei americane, care consideră că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru o negociere, a insistat că "sunt decizii pe care ucrainenii trebuie să le ia cu privire la modul în care îşi văd viitorul şi cum se traduce acest lucru în termeni de suveranitate, integritate teritorială şi independenţă a ţării". "Ceea ce nu dorim, în interesul tuturor, este ca acest lucru să se rezolve într-un loc şi într-un timp care să îi invite pe ruşi să se repoziţioneze, să se reînarmeze şi să atace din nou", a spus el. Citește și: Ciolacu tocmai a pornit un război cu Comisia Europeană: viitorul premier a declarat răspicat că prevederile din PNRR asumate de România nu vor fi respectate și cere noi „discuții” Statele Unite şi partenerii săi occidentali nu recunosc anexarea Peninsulei Crimeei sau teritoriile anexate de forţele ruse în estul Ucrainei, unde au loc lupte aprige. Coaliţia condusă de Statele Unite, care oferă cel mai mare ajutor militar Ucrainei, susţine că este pregătită să apere Ucraina cât va fi necesar până la retragerea forţelor ruse, dar rămâne cel mai adesea evazivă în cazul Crimeei.

Rusia va apăra nuclear teritoriile anexate (sursa: Facebook/Russian Foreign Ministry - МИД России)
Internațional

Rusia va apăra nuclear teritoriile anexate

Rusia va apăra nuclear teritoriile anexate. Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a declarat sâmbătă, la New York, că regiunile din Ucraina în care au loc referendumuri vor fi sub protecţia deplină a Rusiei dacă vor fi anexate de Moscova, informează duminică Reuters. "Ruși oprimați de neo-naziști în Ucraina" Ministrul rus de Externe, adresându-se Adunării Generale a ONU şi presei mondiale, a încercat să justifice invazia în Ucraina începută în februarie, repetând afirmaţiile false ale Moscovei conform cărora guvernul ales de la Kiev a fost instalat în mod ilegitim, este plin de neo-nazişti, iar în estul ţării vorbitorii de limbă rusă sunt oprimaţi. Rusia a lansat vineri referendumuri în patru regiuni din estul Ucrainei (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie), cu scopul de a anexa aceste teritorii luate cu forţa. "În urma acelor referendumuri, Rusia va respecta, desigur, exprimarea voinţei acelor oameni care de mulţi ani suferă de pe urma abuzurilor regimului neo-nazist" a declarat Lavrov în cadrul unei conferinţe de presă, după intervenţia avută în cadrul Adunării Generale. Rusia va apăra nuclear teritoriile anexate Întrebat dacă Rusia ar avea motive să folosească arme nucleare pentru a apăra regiunile anexate ale Ucrainei, Serghei Lavrov a spus că teritoriul rusesc, inclusiv cel care "va urma să fie consfinţit" în Constituţie în viitor, "este sub protecţia deplină a statului". "Toate legile, doctrinele, conceptele şi strategiile Federaţiei Ruse se aplică pe întreg teritoriul său", a spus ministrul rus de externe, referindu-se în mod specific la doctrina Rusiei privind utilizarea armelor nucleare. Citește și: Mobilizare pentru frontul din Ucraina sau 15 ani de închisoare. Putin a promulgat modificările penale care înăspresc pedepsele pentru sustragerea de la mobilizare și dezertare Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a declarat sâmbătă că afirmaţiile lui Lavrov şi cea anterioară a preşedintelui Putin - despre faptul că este serios cu privire la utilizarea armelor nucleare -, sunt "iresponsabile" şi absolut inacceptabil". "Ucraina nu va ceda. Facem apel la toate puterile nucleare să vorbească acum şi să transmită clar Rusiei că o astfel de retorică pune lumea în pericol şi nu va fi tolerată", a scris Kuleba pe Twitter.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră