vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: statistica

6 articole
Eveniment

România, în pragul sărăciei: un sfert din populația țării nu-și poate acoperi nevoile de bază

Aproximativ cinci milioane de persoane, adică 26,5% din populația României, s-au aflat în 2024 în condiții de deprivare materială și socială, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Cei mai afectați au fost vârstnicii de peste 65 de ani (32,9%), urmați de persoanele cu vârste între 50 și 64 de ani (28,4%) și de copiii din categoria 0–17 ani (28%). Femeile, mai expuse decât bărbații la sărăcie și excluziune socială În 2024, femeile au fost mai afectate decât bărbații de lipsuri materiale și sociale. Citește și: Oana Gheorghiu le spune magistraților că iau banii de la gura copiilor flămânzi Proporția acestora a fost de 27,8%, față de 25,1% în cazul bărbaților — o diferență de 2,7 puncte procentuale. Persoanele fără loc de muncă, cele mai vulnerabile Potrivit INS, 35,5% dintre persoanele neocupate se confruntau cu deprivare materială și socială, comparativ cu 18,4% dintre persoanele ocupate. Fenomenul este mult mai răspândit în rândul celor cu nivel de educație scăzut sau mediu — 49,3% și respectiv 22,5% — față de doar 5,2% dintre cei cu studii superioare. Familiile cu mulți copii, printre cele mai afectate categorii Deprivarea materială și socială a fost prezentă în aceeași proporție (26,5%) atât în rândul gospodăriilor cu copii dependenți, cât și al celor fără copii. Totuși, familiile numeroase sunt în cea mai dificilă situație: 43,5% dintre gospodăriile cu doi adulți și trei sau mai mulți copii trăiesc în lipsuri; 32,9% dintre gospodăriile cu trei sau mai mulți adulți și copii dependenți se confruntă cu aceleași probleme; 28% dintre gospodăriile monoparentale (părinte singur cu cel puțin un copil) se află în stare de deprivare. Persoanele singure și vârstnicii, în topul categoriilor vulnerabile În gospodăriile fără copii dependenți, vulnerabilitatea cea mai accentuată s-a înregistrat în cazul persoanelor singure, dintre care 36,2% trăiesc în condiții de deprivare materială și socială. Un nivel ridicat de sărăcie s-a constatat și în familiile de doi adulți, dintre care cel puțin unul are peste 65 de ani (27,8%). Diferențe regionale majore: Sud-Estul și Sud-Muntenia, cele mai afectate Disparitățile regionale rămân pronunțate. În 2024, regiunile Sud-Est (40,7%), Sud-Muntenia (29,2%) și Nord-Est (26,6%) au înregistrat cele mai mari rate de deprivare. În schimb, regiunea București–Ilfov a avut cea mai mică incidență, de 16,8%. Lipsa banilor afectează toate aspectele vieții de zi cu zi Institutul Național de Statistică subliniază că deprivarea materială de natură economică este cea mai greu de suportat, afectând aspecte esențiale ale vieții cotidiene: alimentația de bază; întreținerea locuinței; plata facturilor și a datoriilor curente; posibilitatea de odihnă și refacere; gestionarea cheltuielilor neprevăzute. Două treimi dintre români se confruntă cu una sau mai multe lipsuri economice În 2024, 65% din populația României a resimțit una sau mai multe forme de deprivare economică. Cele mai frecvente situații: 22,1% dintre persoane au raportat două probleme economice; 21,9% s-au confruntat cu cel puțin o problemă financiară; Aproximativ o treime se confruntă cu trei până la cinci lipsuri economice. Majoritatea românilor nu își permit vacanțe Datele INS arată o imagine sumbră a standardului de viață: 58,6% dintre români nu își pot permite o vacanță de o săptămână pe an; 40% nu pot face față unei cheltuieli neprevăzute; 21,9% nu pot cheltui săptămânal o sumă mică pentru propria stare de bine; 16,3% nu își permit carne, pește sau echivalent vegetarian o dată la două zile; 15,3% nu își pot plăti la timp facturile sau chiriile; 10,8% nu pot menține o temperatură adecvată în locuință.

Peste cinci milioane de români, în sărăcie (sursa: Pexels/MART PRODUCTION)
România, record negativ la accidente cauzate de gaze (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Scurgerile de gaz omoară în România de 100 de ori mai mulți oameni decât în vestul Europei

În fiecare an, zeci de români își pierd viața în explozii și intoxicații cauzate de scurgeri de gaze, evenimente care ar putea fi evitate prin verificări periodice și respectarea normelor de siguranță. România, record negativ la accidente cauzate de gaze Asociația Energia Inteligentă (AEI) atrage atenția că, raportat la 50.000 km de conducte de distribuție, România înregistrează de 100 de ori mai multe decese decât țările din Europa de Vest. Citește și: Călin Georgescu torpilează candidatura propagandistei sale, Anca Alexandrescu: cere boicotarea alegerilor din Capitală În spatele acestor statistici se află tragedii cumplite: familii distruse, copii rămași orfani și locuințe transformate în ruine. Neglijență și improvizații Potrivit AEI, majoritatea accidentelor nu se datorează ghinionului, ci unui lanț de neglijențe: instalații improvizate, revizii tehnice amânate și mirosuri de gaz ignorate. În timp ce în Europa de Vest controalele sunt făcute regulat și riguros, în România acestea sunt percepute adesea ca o formalitate sau o cheltuială inutilă. Diferențe uriașe între România și Vestul Europei Conform raportului MARCOGAZ, în perioada 2017–2022, opt țări vest-europene au înregistrat între 12 și 32 de accidente pe an și maximum 13 decese, la o rețea de 1,235 milioane km de conducte. Prin contrast, analiza AEI arată că în România — unde rețeaua măsoară doar 0,049 milioane km — au loc 100–300 de accidente anual, soldate cu 10–30 de morți. Frecvența accidentelor este de 150 de ori mai mare, iar cea a deceselor de 100 de ori mai mare decât media europeană. Cauze și soluții propuse de AEI Asociația Energia Inteligentă subliniază că lipsa reviziilor periodice, neglijența consumatorilor și deficiențele companiilor autorizate sunt principalele cauze ale acestor tragedii. AEI recomandă schimbarea modului de realizare a verificărilor și reparațiilor, modernizarea urgentă a infrastructurii, implementarea mentenanței predictive bazate pe senzori și inteligență artificială, precum și campanii de educație publică privind siguranța gazelor. Totodată, organizația propune un registru public al incidentelor și digitalizarea completă a operatorilor pentru intervenții rapide. Siguranța începe cu fiecare dintre noi AEI transmite un mesaj clar: o simplă verificare tehnică poate salva vieți. România se află la o răscruce critică în ceea ce privește infrastructura de gaze, dar experiența Europei de Vest arată că, prin investiții și educație, riscurile pot fi reduse de peste 50 de ori în mai puțin de un deceniu.  Viața nu are preț, iar responsabilitatea de a preveni tragediile revine fiecărui cetățean, fiecărei familii și fiecărui operator din domeniu.

Cine mai utilizează telefonul fix (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

Statistică surprinzătoare: ieșenii vorbesc zilnic 150.000 de minute la telefonul fix

Deși pare un obicei uitat, ieșenii încă mai folosesc telefonul fix, însumând aproximativ 150.000 de minute de convorbiri pe zi. Cine mai utilizează telefonul fix Totuși, traficul telefonic a scăzut dramatic: de la peste 120 de milioane de minute în 2009, la doar 5,4 milioane în 2024, de 22 de ori mai puțin. Citește și: O companie românească bate Wizz Air la curse low cost internaționale: zboruri de la 23 de euro Fenomenul este general la nivel național, unde volumul total al convorbirilor fixe a scăzut de la aproape 4,9 miliarde de minute la doar 258 de milioane. Iașiul, odinioară în topul „vărbăreților” României, a coborât anul trecut pe locul 14, fiind devansat de județe precum Cluj și Timiș, unde se vorbește dublu. Continuarea, în Ziarul de Iași

Nouă săli de gimnastică, niciun campion (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Comuna cu 127 de copii și nouă săli de gimnastică care nu au produs nici măcar un sportiv

Nouă săli de gimnastică, niciun campion. O statistică a Institutului Național de Statistică arată că în comuna Grozești, Iași, cu doar 127 de copii, figurează nu mai puțin de nouă săli de gimnastică. Nouă săli de gimnastică, niciun campion Raportul ar plasa localitatea ca un veritabil centru al gimnasticii, cu o sală la 14 copii, mult peste alte orașe precum Iași, Pașcani sau chiar Onești. Citește și: Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său La nivel județean, Iașul se află pe locul cinci la numărul de săli de gimnastică, cu 190, după București, Cluj, Prahova și Mureș. Primarul din Grozești contestă însă datele, spunând că în realitate nu există asemenea infrastructură și că raportarea pare să fie rezultatul unei confuzii statistice. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 0,2%, la patru luni Foto: Facebook
Economie

Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 0,2%, la patru luni - INS

Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 0,2%, la patru luni, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Cea mai importantă cădere este în industria energetică. Citește și: EXCLUSIV Cine sunt medicii percheziționați de DNA la Spitalul Militar din București, unde au loc descinderi Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 0,2%, la patru luni „Cifra de afaceri din industrie a scăzut, în termeni nominali, în perioada 1.I-30.IV.2025 comparativ cu perioada 1.I-30.IV.2024, pe ansamblu, cu 0,2% ca urmare a scăderii industriei prelucrătoare cu 0,8%. Industria extractivă a crescut cu 17,0%. Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat: industria energetică (-14,7%) și industria bunurilor intermediare (-0,5%). Creșteri au înregistrat: industria bunurilor de folosință îndelungată (+13,4%), industria bunurilor de uz curent (+3,3%) și industria bunurilor de capital (+0,1%)”, arată comunicatul de azi al INS.   Cifra de afaceri din industrie, în termeni nominali, în luna aprilie 2025 comparativ cu luna martie 2025, pe total, a scăzut cu 6,4% ca urmare a scăderilor înregistrate în industria extractivă (-9,4%) și în industria prelucrătoare (-6,3%), mai arată Statistica. 

Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile în economie au căzut cu 4,9%

Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile nete în economie au căzut cu 4,9% față de 2023, arată datele prezentate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Și sectorul construcțiilor de locuințe s-a prăbușit în 2024, cu peste 17%.  Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă a suveraniștilor: cine va candida în locul lui Georgescu, cu binecuvântarea acestuia? Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat „În anul 2024 investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 193789,8 milioane lei, în scădere cu 4,9%, comparativ cu anul 2023.  În trimestrul IV 2024 investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 63274,1 milioane lei, în scădere cu 16,7%, comparativ cu trimestrul IV 2023”, a anunțat, azi, INS.  În ceea ce privește construcția de locuințe, în 2024 au fost terminate 60787 locuinţe, în scădere cu 10667 locuinţe, faţă de anul 2023. În trimestrul IV 2024 au fost date în folosinţă 18475 locuinţe, în scădere cu 2986 locuinţe, faţă de trimestrul IV 2023.  Din fonduri publice s-au construit 653 de locuințe în trimestrul IV 2024, față de 735 în trimestrul IV din 2023. Totuși, la nivelul întregului an, au crescut locuințele finalizate din fonduri publice: „Repartiţia pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, faţă de anul 2023, în anul 2024, a scăzut numărul locuinţelor realizate din fonduri private (-10796 locuinţe), în schimb a crescut numărul locuinţelor realizate din fonduri publice (+129 locuinţe)”.  „Investițiile publice record ale Guvernului Ciolacu țin România în grupul select al țărilor europene cu creștere economică solidă”, anunța un articol publicitar plătit de PSD în septembrie 2024.  „Volumul total al investiţiilor asumate de către statul român este de 155 de miliarde de euro, jumătate din PIB”, se lăuda ministrul Fondurilor Europene, Adrian Câciu.  „Investiţiile nete în economie sunt la un record istoric, depăşind în primul semestru 80 de miliarde lei (...) România a trecut la un model de dezvoltare bazat pe investiţii”, spunea și premierul Ciolacu, la 11 septembrie 2024. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră