sâmbătă 20 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: stat

119 articole
Eveniment

Fiul baronului arestat Buzatu e în continuare plătit de stat, deși și-a dat demisia din Guvern: este membru în CA al SMART SA, companie care se ocupă de mentenanța rețelelor electrice

Fiul arestatului Buzatu, tot la stat. După reținerea lui Dumitru Buzatu de către DNA pentru o mită de 1.250.000 de lei, PSD l-a exclus pe acesta din partid și a suspendat-o din formațiunea politică pe senatoarea Gabriela Crețu, fosta soție a lui Buzatu. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” La pachet, Tudor Buzatu, secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului, și-a dat demisia. Fiul arestatului Buzatu, tot la stat Dar Tudor Buzatu nu și-a încheiat, de fapt, relația cu statul român, care-l plătește în continuare. Citește și: Fiul lui Dumitru Buzatu compara familia sa cu Brătienii: „Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu” Astfel, Buzatu junior este membru provizoriu în CA (cel puțin din decembrie 2022) la SMART SA (Societatea pentru servicii de mentenanță a rețelei electrice de transport), companie deținută de Transelectrica și de Ministerul Economiei. Citește și: Pe cine a trimis Buzatu în Parlament: necuvântătoarea Stativă, zisă „Gogoșică”, cu o biografie secretă, avere consistentă, de bugetar, și cu soția judecătoare la o instanță locală Tudor Buzatu menționează această poziție și în declarația de interese depusă în iunie a.c. Fragment din declarația de interese a lui Tudor Buzatu (sursa: integritate.ru) Potrivit "Monitorului oficial", Buzatu junior a fost numit provizoriu în CA al SMART SA în decembrie 2022, apoi din nou în aprilie a.c. și încă o dată în iunie a.c. Actuala numire este valabilă până la finalul lunii octombrie a acestui an. În declarația de interese, Tudor Buzatu a menționat încasarea a 21.989 lei de la SMART SA. Nu este clar dacă suma este doar pentru anul 2022 sau acoperă și perioada din 2023 până la depunerea declarației de interese (iunie a.c.). Citește și: VIDEO Buzatu a luat personal geanta cu bani și a pus-o în portbagaj. La instanță, pesedistul a spus că este vorba de „banii familiei”

Fiul arestatului Buzatu, tot la stat (sursa: sgg.gov.ro)
Angajați ai ANAF dau statul în judecată pentru spor de „suprasolicitare neuropsihică” Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Pe modelul de succes al magistraților, sute de angajați ANAF dau statul în judecată pentru spor de „suprasolicitare neuropsihică”

Pe modelul de succes al magistraților, sute de angajați ANAF dau statul în judecată pentru spor de „suprasolicitare neuropsihică”. Aproximativ toți angajații ANAF primesc deja spor de „condiții vătămătoare în muncă”. Acest spor este de 15%. Citește și: Magistrați vs statul român: 22.800 de procese pentru drepturi salariale. Surprinzător, le-au câștigat Angajați ai ANAF dau statul în judecată pentru spor de „suprasolicitare neuropsihică” Sporul de solicitare neuropsihică este de 20%. El a mai fost acordat, dar a fost eliminat printr-o lege din 2017. Dacă angajații ANAF vor câștiga, noul spor se va cumula cu cel de condiții vătămătoare. „Sunt, însă, și alte instituții care primesc acești bani în plus pentru suprasolicitare neuropsihică. Este cazul magistraților și profesorilor. Salariul oferit pentru o persoană care își dorește o carieră în administrația fiscală, pornește pentru un post de debutant sau asistent de la 3.600 de lei net, în timp ce un inspector ANAF poate câștiga până la 6.200 de lei pe lună”, arată Digi 24. Potirivt datelor publicate pe site-ul ANAF, un consilier sau inspector principal în ANAF, cu studii superioare, are un salariu de bază de 7.800-8.200 de lei, la care se adaugă sporul de condiții vătămătoare de 1.000-.1.280 de lei. Dacă vor primi și sporul de solicitare neuropsihică, consilierii principali vor câștiga în plus în jur de 1.500 de lei, depinde de salariu. Citește și: Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani – deputat PSD. În consecință, a început procesul de majorare a pensiilor Potrivit unui comunicat din 2021 al Parchetului General, procurorii beneficiază de spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25% aplicat la salariul de bază. În mai 2023, 40 de angajați ai Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială din Iași au dat statul în judecată pentru un spor de 15% pentru „complexitatea muncii”. Puțin peste jumătate dintre ei au câștigat.

Numărul posturilor ocupate la stat a crescut Foto: Inquam/ Diana Oros
Economie

Numărul posturilor ocupate la stat a crescut şi în iunie, pentru a patra lună consecutiv, dar mai lent faţă de luna mai

Numărul posturilor ocupate la stat a crescut şi în iunie, pentru a patra lună consecutiv, dar mai lent faţă de luna mai, arată datele de pe site-ul ministerului de Finanțe. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. Numărul posturilor ocupate la stat a crescut Astfel, în iunie, numărul de posturi ocupate a urcat cu 490, la 1.284.999 locuri, după ce în luna mai creşterea a fost una considerabilă, de 4.395 de posturi. Guvernul a introdus în luna mai o serie de restricţii la angajările din sectorul bugetar, fiind permise recrutări noi de personal în unele domenii sau pe anumite posturi. Evoluţia numărului de posturi ocupate arată creşterea sau scăderea numărului de angajaţi din sistemul bugetar, nu numărul angajărilor din luna respectivă. Angajările au fost în număr mai mare, întrucât au acoperit plecările, prin pensionare, demisie, etc, şi au generat şi majorarea cu aproape 500 a numărului de posturi ocupate, precizează Profit.ro. Conform situaţiei numărului de posturi ocupate în instituţiile şi autorităţile publice, prezentată de Profit.ro, în iunie, acesta era de 1.284.199. În luna mai, numărul posturilor era 1.283.709. Creşterile numărului de posturi ocupate în sistemul public vin în contextul în care Guvernul încearcă să adopte măsuri de consolidare fiscală pe finalul anului, astfel încât depăşirea ţintei de deficit bugetar pentru acest an să nu fie una de amploare şi să nu ducă la suspendarea unor fonduri europene.

Potop de angajări la stat, în timp ce Ciolacu se laudă că va reduce cheltuielile de personal Foto: Facebook Guvernul României
Eveniment

Potop de angajări la stat, în timp ce Ciolacu se laudă că va reduce cheltuielile de personal. Mai multe ministere și administrații locale controlate de PSD vor mai mulți bugetari

Potop de angajări la stat, în timp ce Ciolacu se laudă că va reduce cheltuielile de personal, mai multe ministere și administrații locale controlate de PSD vor mai mulți bugetari. Citește și: Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici Doar la celebra unitate de informații a ministerului de Interne, DGPI, la 8 august s-au scos la concurs 20 de posturi. Potop de angajări la stat Ce angajări se fac sau sunt planificate de către diferite instituții ale statului: Ministerul Justiției angajaează 138 de oameni, 100 de posturi sunt pentru personalul auxiliar de specialitate, adică grefieri și specialiști IT, iar restul de 38 sunt de funcționar public. Pro TV susține că aceste angajări vor presupune cheltuieli suplimentare de 21 de milioane de lei. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene scoate la concurs 33 de posturi de consilieri, experți în diferite domenii și debutanți. Salariile nete, potrivit datelor din martie 2023, ar fi între 8-9.000 de lei. CNAS angajează cinci IT-iști, al căror salariu maxim va fi de cinci salariu mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de stat, adică 6.789 de lei. Ministerul de Finanțe: 17 angajați, printre care specialiști IT Ministerul Cercetării: 15 posturi scoase la concurs ANAF: 29 de posturi scoase la concurs În paralel cu angajările din aparatul central, cel puțin două administrații locale - Consiliul Județean Argeș și primăria Pitești - și-au mărit schema de personal. La Consiliul Județean, schema de personal sare de la 200 de angajați la 255. Pentru comparație, în Bihor, Consiliul Județean, condus de Ilie Bolojan, are 96 de angajați. Primăria Pitești își va mări și ea schema, cu 15 noi posturi. Sute de posturi noi au fost create de aparatul central și în 2021 și 2022, sub pretextul absorbției fondurilor europene. Ulterior apariției acestui articol, ministerul de Finanțe a revenit cu un lung drept la replică în care omite o chestiune esențială: toate concursurile despre care scrie de DeFapt.ro au fost anunțate după 4 august - așa cum se poate vedea din print-scren-urile de pe site-urile ANAF-ului și ministerului de Finanțe. La acel moment, era deja cunoscută intenția Guvernului de a reduce cheltuielile de personal. __________________________________ DREPT LA REPLICĂ Drept-la-replica-Defapt.ro_Descarcă

Cât costă un bătrân la azil (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

5.571 de lei fără TVA, suma pentru fiecare bătrân din azilele din Voluntari livrată de stat pentru îngrijire

Cât costă un bătrân la azil. Ștefan Godei, liderul uneia dintre cele două grupări de crimă organizată din dosarul azilelor din Ilfov, a primit peste 3,7 milioane de lei de la stat pentru a avea grijă de bătrânii pe care îi exploata. Cât costă un bătrân la azil Ștefan Godei controla Asociația "Sfântul Gabriel cel Viteaz" prin care controla două centre de îngrijire și asistență pentru persoanele adulte cu dizabilități. Azile pentru bătrâni, practic. Azilul "Sfântul Gabriel cel Viteaz" din Voluntari avea o capacitate de 27 de locuri, în timp ce "Armonia", de 50 de locuri. Pe 4 octombrie 2021, asociația lui Ștefan Godei a semnat un acord cadru cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 3 (DGASPC), din subordinea Primăriei Sector 3, prin care se obliga să furnizeze servicii sociale cu cazare pentru persoane cu diferite tipuri de dizabilități din Sector 3. Citește și: STENOGRAME Daniel Godei, fratele lui Ștefan Godei, către un bătrân de la azil: „Eu sunt și doctor, sunt și Dumnezeul tău” Potrivit referatului de arestare, în perioada 25 noiembrie 2021 – 25 mai 2023, DGASPC a virat în conturile asociaței controlate de Ștefan Godei nu mai puțin de 2,55 milioane lei. Adică, 5.571 lei fără TVA pentru fiecare persoană, echivalentul a 1.130 de euro. Mihaela Ungureanu, șefa DGASPC Sector 3, s-a suspendat din funcție în urma anchetei DIICOT. Beneficiari repartizați preferențial La azilul "Armonia" erau cazate persoane cu dizabilități fizice și psihice accentuate care proveneau din sistemul de asistență socială de la DGASPC Ilfov și Primăria Ștefănești. Pe lângă aceste cazuri sociale mai erau aduse și alte persoane în baza contractelor semnate de către familiile acestora. Citește și: Ștefan Godei, arestat în dosarul azilelor, a fost angajat de Firea șofer nu doar la Primărie, ci și la cabinetul ei senatorial, de unde a luat bani inclusiv anul acesta. Plătit și de FC Voluntari Astfel, în iunie 2021, asociația lui Ștefan Godei a semnat mai multe contracte cu DGASPC Ilfov în baza cărora persoanele adulte cu handicap ar trebui să beneficieze de servicii sociale și asistență medicală. În baza acestor contracte DGASPC Ilfov a plătit în perioada decembrie 2021 – mai 2023 o sumă de 1,17 milioane lei. Adică, tot 5.571 lei de persoană, la fel ca DGASPC Sector 3. Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, arestat în dosarul azilelor din Ilfov, a luat sute de mii de lei împrumut de la două bănci în luna martie în numai o săptămână. De ce avea nevoie brusc de cash? Anchetatorii au stabilit că "adăpostirea beneficiarilor proveniți din sistemul social a fost realizată cu nerespectarea legii, fără a fi derulată o procedură transparentă de către D.G.A.S.P.C. Ilfov, Godei Ștefan Cristian fiind sprijinit în acest sens de funcționarii instituției respectiv Țicu Andrei Răzvan și Popa Mihaela Bianca, dar și de funcționarii din cadrul D.G.AS.P.C. Sector 3 prin repartizarea preferențială de loturi de beneficiari, fără a fi organizate licitații publice conform prevederilor legale, ci prin încheierea unui contract de parteneriat". Citește și: DOCUMENT Pandele a mințit: Direcția de Asistență Socială Voluntari a făcut anchetă socială la unul din azilurile groazei. Direcția e în subordinea primarului, care știa de centre Andrei Răzvan Țicu, unul din șefii de la DGASPC Ilfov și membru al grupării Godei, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile.

Vîlceanu, exclus din PNL, bani publici (sursa: Facebook/Dan Vîlceanu)
Eveniment

Vîlceanu a fost exclus din PNL, dar contractele firmei familiei sale cu statul se derulează fără probleme

Vîlceanu, exclus din PNL, bani publici. Deputatul Dan Vîlceanu, fostul ministru al Finanțelor în Guvernul Cîțu, a fost exclus din PNL pentru că a votat împotriva învestirii Guvernului condus de Marcel Ciolacu. Decizia a fost anunțată de Nicolae Ciucă, președintele PNL, la finalul ședinței Biroului Politic Național. Vîlceanu, exclus din PNL, bani publici Defapt.ro a scris că liberalul Dan Vîlceanu se afla pe lista neagră a lui Nicolae Ciucă încă de anul trecut. Atunci, Ciucă l-a apostrofat public, în ședința de Guvern, pentru că a criticat activitatea miniștrilor PSD de la Sănătate și Muncă. Însă, în timp ce făcea parte din echipa guvernamentală, firma familiei Vîlceanu a continuat tradiția de a obține contracte publice de la Complexul Energetic Oltenia și CET Govora. Citește și: EXCLUSIV Mama liberalului Dan Vîlceanu, 425.000 de euro de la CE Oltenia, companie controlată de ministrul liberal Virgil Popescu Nicolae Ciucă, președintele PNL, a decis să-l excludă din partid pe deputatul Dan Vîlceanu, un apropiat al fostului premier Florin Cîțu. Nemulțumirea liberalilor a fost generată de faptul că deputatul Dan Vîlceanu a votat în parlament împotriva învestirii Guvernului condus de Marcel Ciolacu. Solicitarea de excludere a venit din partea filialei PNL Gorj, condusă de senatorul Ion Iordache, în contextul în care Dan Vîlceanu este deputat de Gorj. "Ultima decizie a fost aceea de a da curs unei solicitări a filialei Gorj în ceea ce priveşte exprimarea solicitării de excludere din partid a deputatului Dan Vîlceanu", a spus Nicolae Ciucă, la finalul şedinţei Biroului Politic Naţional. PSD - PDL - PNL Dan Vîlceanu și-a început cariera politică la filiala tinerilor social-democrați din Gorj, organizație al cărei președinte a ajuns cu ajutorul lui Victor Ponta. "Îl cunosc pe Dan Vîlceanu încă din 2004. Este dintr-o familie respectată din Gorj – vechi membri PSD (tatăl sau a fost subprefect PSD al județului și candidat la Parlament din partea PSD)! A fost alături de mine și de PSD Gorj în campaniile din 2004, 2007, 2008; din acest motiv l-am susținut toți să fie Președintele TSD (organizația de tineret) / având o relația personală a fost și invitatul meu la botezul Irinei și îi mulțumesc pentru că a venit și ne-am bucurat împreună de acel eveniment fericit!", scria Ponta, pe Facebook. În 2009, tânărul Dan Vîlceanu a ajuns la PDL, iar în 2014 a devenit liberal, după absorbirea democrat-liberalilor de către PNL. Ciucă și Iohannis, țintele lui Vîlceanu Excluderea deputatul Dan Vîlceanu din PNL nu este întâmplătoare. În februarie 2022, premierul de atunci, Nicolae Ciucă, l-a apostrofat pe ministrul Dan Vîlceanu chiar într-o ședință de guvern. Acestuia i s-a reproșat că a criticat public slaba absorbție a fondurilor europene la Ministerul Muncii și la Ministerul Sănătății. Tot în februarie 2022, Dan Vîlceanu a fost aspru criticat de liberalul Emil Boc, primarul Clujului și președinte al Asociației Municipiilor, pentru că voia să desființeze Agențiile de Dezvoltare Regională. Citește și: EXCLUSIV Legătura între avionul lui Țiriac pentru SMURD, ajuns la DNA, și zboruri ilegale ale lui Tăriceanu: directorul Școlii de Aviație, demis după punerea sub acuzare Deputatul Dan Vîlceanu a continuat să-i atace pe liberali, după ce a pierdut privilegiile guvernamentale. De exemplu, l-a atacat frontal pe Nicolae Ciucă, despre care a spus că "este un om profund de stânga". Apoi l-a atacat pe președintele Klaus Iohannis. "PNL nu și-a dorit această coaliție cu PSD și este un lucru de notorietate că președintele României a spus că a încurajat și a susținut formarea acestei coaliții. Președintele României are premier și președinte de partid, nu PNL are președinte de partid și premier", a declarat Dan Vîlceanu la B1 TV.

Conducerea PSD Buzău și partenerii lor de viață sunt angajați în procent de 92,3% la stat Foto: Facebook PSD Buzau
Politică

Fieful lui Ciolacu: membrii din conducerea PSD Buzău și partenerii lor de viață sunt angajați în procent de 92,3% la stat - Libertatea

Conducerea PSD Buzău și partenerii lor de viață sunt angajați în procent de 92,3% la stat, scrie, în Libertatea, Valeriu Nicolae. Marcel Ciolacu provine din filiala PSD Buzău. Conducerea PSD Buzău și partenerii lor de viață sunt angajați în procent de 92,3% la stat Potrivit acestui articol: În conducerea PSD Buzău sunt cinci actuali parlamentari și un fost ales. Toți au avut sau au soția/soțul care lucrează la stat. Pe lângă ei, mai sunt 11 oameni în conducerea PSD Buzău. Nouă dintre ei lucrează tot la stat: viceprimar, director la transportul local, director la poștă, directori la târguri și piețe, președinte de consiliu județean, vicepreședinte de consiliu județean și prezenți în CA-uri care controlează alte multe instituții ale statului. Opt dintre partenerii lor de viață lucrează și ei la stat: la URBIS, compania locală unde șeful PSD a fost director, la consiliul județean sau în domeniul medical. Din 17 oameni câți sunt în conducerea PSD Buzău, 15 sunt plătiți de stat – 88,3%. 14 din 17 sunt căsătoriți, iar 13 dintre soți și soții lucrează tot la stat în posturi- cheie pentru banul public. Cu tot cu partenerii de viață, procentul ajunge la 92,3%. Potrivit informațiilor din articol, mulți dintre aceștia au absolvit universități private cu reputație controversată, precum Bioterra sau Valahia, din Târgoviște. Citește și: Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat: salariile lor le depășesc frecvent pe cele ale unui conferențiar universitar și sunt mult peste cele ale profesorilor din școli

Pensionar special, patru salarii, bonus uriaș (sursa: România TV)
Investigații

EXCLUSIV Pensionar special care are și patru salarii de la stat, plus bonus de 30.000 de euro pe an de la o companie anchetată de DIICOT: Ionel Georgescu, șeful Corpului de control la Economie. A fost polițist la Strehaia

Pensionar special, patru salarii, bonus uriaș. Ionel Georgescu, șeful Corpului de Control al ministrului Energiei, Virgil Popescu, este unul dintre bugetarii de lux ale cărui venituri de la stat depășesc salariile cumulate ale președintelui Klaus Iohannis și premierului Nicolae Ciucă. În plus, Georgescu încasează și o pensie specială de peste 3.200 de euro pe lună pentru cariera de polițist la Strehaia și șef al Direcției Generale Anticorupție din Ministerul de Interne. Anul trecut, a încasat din salarii și bonusuri de la stat nu mai puțin de 447.000 lei net, echivalentul a 92.000 de euro. Numele lui Ionel Georgescu apare și în dosarul de corupție al lui Adrian Duicu, fostul președinte al Consiliului Județean Mehedinți, condamnat definitiv la un an și șase luni cu suspendare. Polițist la Strehaia în anii '90 Ionel Georgescu și-a început cariera de polițist în orașul Strehaia, din județul Mehedinți, în anul 1991. A fost șef Biroul Poliție Rutieră până în anul 2000, atunci când a devenit responsabil cu ordinea publică. Ulterior a ajuns șeful Poliției Strehaia, apoi a fost transferat în București, pe funcția de adjunct șef serviciu la Direcția Poliție Rutieră. În anul 2004, s-a detașat la actuala Direcție Națională Anticorupție, unde "gestiona activități specifice" pe linia de prevenire și combatere a corupției. De acolo, a ajuns director general adjunct al Direcției Generale Anticorupție din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. În aprilie 2009, ministrul de Interne de atunci, Dan Nica, șeful PSD Galați, l-a împuternicit la șefia Direcției Generale Anticorupție. Câteva luni mai târziu, în octombrie 2009, ministrul Dan Nica a fost schimbat din funcție. Tot atunci, a fost schimbat și Ionel Georgescu. A revenit pe funcția de adjunct o scurtă perioadă. Patru ani în privat Apoi a plecat în privat. Inițial, a fost angajat pe funcția de director al Direcției de Securitate a BRD. În anul 2011, tot în cadrul băncii, deținea postul de director al Direcției Antifraudă și Protecție Internă. Ionel Georgescu a renunțat la cariera strălucitoare în mediul bancar pentru a se reangaja la stat. În anul 2014, a fost încadrat pe funcția de consilier superior la Direcția Generală de Integritate a ANAF. Acest post a fost rampă pentru a putea fi detașat la Corpul de Control al ministerului Economiei. Apoi a intrat în grațiile liberalului Virgil Popescu, care l-a plasat la conducerea Corpului de Control al ministrului Energiei. Pensia i-a crescut de patru ori Pentru întreaga activitate de polițist, Ionel Georgescu a primit în 2013 o pensie anuală de 46.740 lei. De atunci au trecut aproape zece ani, timp în care pensia specială i s-a mărit de aproape patru ori. Conform ultimei declarații de avere, în anul 2022 a primit o pensie anuală de 190.224 lei. Adică 15.852 lei lunar, echivalentul a peste 3.200 de euro. Asta, în timp ce o pensie medie în România este în jur de 1.800 de lei. Dar Ionel Georgescu nu s-a mulțumit doar cu pensia specială. De când a venit în Ministerul Economiei, adică în urmă cu aproape zece ani, a primit, pe lângă salariu, și indemnizații de la companiile de stat pe care trebuia să le controleze. De exemplu, în anul 2017 era șef șerviciu Antifraudă și Anticorupție la Ministerul Economiei. Salariul său anual era de 52.743 lei. Dar își tripla salariul anual din indemnizațiile primite de la Băița SA, DMHI SA și SNAM SA. Pensionar special, patru salarii, bonus uriaș La fel a procedat și la Ministerul Energiei, acolo unde conduce Corpul de Control al ministrului Virgil Popescu. Declarația de avere aferentă anului 2022 arată că Ionel Georgescu a primit un salariu de 125.000 de lei net. Cum și-a mărit de aproape patru ori salariul primit de la Energie? Cu ajutorul indemnizațiilor primite de la companiile de stat. Astfel, pentru funcția de administrator special la Băița SA a încasat peste 103.000 lei. De la CNCIR, companie devalizată de directoare Ioana Timofte, potrivit DIICOT, a primit peste 173.000 lei net. Această sumă este formată din indemnizația brută lunară de 12.400 lei și componenta variabilă, adică bonusul anual, de 148.000 lei brut, echivalentul a 30.000 de euro, conform Raportului anual privind renumerațiile și alte avantaje acordate administratorilor și directorilor CNCIR. Citește și: EXCLUSIV Arest pentru nepoata fostului șef al SRI Radu Timofte. Ioana Timofte, directoare generală la Controlul Cazanelor, 30 de zile la domiciliu, DIICOT o acuză de devalizarea CNCIR CupruMin SA este o altă societate de stat care i-a plătit anul trecut o indemnizație (45.505 lei). În total, peste 447.000 lei, echivalentul a 92.000 de euro. Între timp, Georgescu a renunțat la Consiliul de Administrație al CupruMin pentru a fi numit la Titan Power, o altă controlată de Ministerul Energiei, de unde încasează lunar o indemnizație de 1.000 de euro. Georgescu: "Nu mi-am stabilit eu pensia, au fost niște criterii" La solicitarea Defapt.ro, Ionel Georgescu a spus că nu consideră că primește pensie specială, ci o pensie de serviciu care nu a fost stabilită de el. "E stabilită conform legii. Anatema se pune pe cel care beneficiază. Cel care beneficiază nu este nici cel care a făcut legea, nici cel care o aplică. Și ca mine sunt circa 200.000. Nu mi-am stabilit eu pensia, au fost niște criterii", a declarat Ionel Georgescu. Întrebat dacă își exercită mandatul de administrator special la Băița SA în timpul programului de muncă de la Ministerul Energiei, Ionel Georgescu a ținut să precizeze că a vizitat compania statului de nenumărate ori. Citește și: DOCUMENT Țepele din noile amendamente la legislația pensiilor speciale: parlamentari, primari – neatinși; vârsta de pensionare crește peste cinci ani; nu există calcul de impact "Te poți duce și în weekend. Poți să îți îndeplinești activitățile și online, adică vorbim de documente finaciare, corespondența cu autoritățile statului român, autorități locale. Nu trebuie să stau acolo pentru că nu sunt director executiv, nici să intru în galerie să văd cum se exploatează dolomita. Nu prevede prezența mea fizică acolo. Nici membrii Consiliul de Administrație nu au obligația să fie acolo. Am vizitat-o de nenumărate ori. Nu am fost în timpul programului. Se poate verifica", a spus Ionel Georgescu. Care a adăugat totuși că, în calitate de administrator special, împreună cu conducerea executivă, răspunde de zona patrimonială a societății și de zona financiară.

ONG-urile de mediu dau statul în judecată Foto: Romsilva
Mediu

ONG-urile de mediu dau statul în judecată: cer acțiuni „concrete” împotriva schimbărilor climatice

ONG-urile de mediu dau statul în judecată: comunitatea Declic a chemat statul român în instanță, pentru că îi cere acțiuni concrete împotriva schimbărilor climatice, anunță RFI. Demersul este susținut de organizațiile ecologiste Bankwatch România și 2Celsius. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online ONG-urile de mediu dau statul în judecată Cătălina Hopârteanu, campaigner la Declic, a explicat la RFI ce urmăresc ONG-urile de mediu prin acest proces pe climă: ”Am cerut instanței să oblige Ministerul Mediului și Ministerul Energiei să ia măsuri pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice. Aici vorbim pe de o parte de creșterea procentului de energie verde din mixul energetic la 45% până în 2030, așa cum cere și Uniunea Europeană, dar și măsuri de protecție a pădurilor și măsuri prin care să reușim să ajungem ca țară la neutralitate climatică până în 2050”. Citește și: Directivă confidențială a premierului: toate ministerele trebuie să reducă cu 6% cheltuielile. „Fără afectarea investiţiilor”, spune dispoziția, care însă nu interzice tăierea salariilor Ea a explicat ce riscă statul, dacă pierde procesul: „Dacă noi vom avea câștig de cauză în acest proces, atunci am cerut de altfel instanței să amendeze cu 20% din salariul minim, pentru fiecare zi de întârziere, să-i amendeze pe premier, ministrul Energiei și ministrul Mediului, cei care vor fi în funcție la momentul deciziei instanței, asta pentru că nu credem că e normal ca tot noi, cetățenii, să plătim, adică prin aceste instituții, ci vrem ca cei responsabili de acțiunile lor să fie trași la răspundere”.

Ministerul Sănătății nu poate opri medicii de la stat să lucreze și la privat Foto: Facebook
Politică

Ministerul Sănătății anunță că nu poate opri medicii de la stat să lucreze și la privat: „Orice angajat are dreptul de a munci la angajați diferiți”

Ministerul Sănătății anunță, într-un răspuns la o interpelare a unui deputat, că nu poate opri medicii de la stat să lucreze și la privat: „Orice angajat are dreptul de a munci la angajați diferiți”. Totuși, pentru a nu fi acuzat că a abandonat această chestiune extrem de controversată, ministerul Sănătății mai afirmă că aceste „aspecte” vor fi „analizate, dezbătute și, cu proxima ocazie, vor fi înaintate propuneri legale”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ministerul Sănătății nu poate opri medicii de la stat să lucreze și la privat Ministerul mai explică, în răspunsul la interpelare, că „niciun angajator nu poate aplica un tratament nefavorabil salariatului care își exercită acest drept”. „Nu am, în momentul de faţă, pârghiile legale să împiedic un medic să-şi exercite profesia în sistemul privat după încheierea programului de lucru în sistemul public (…). Nu poate să existe suprapunere între cele două, adică să am program până la 3,00 şi am consultaţii la privat de la 12,00”, spunea ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, în februarie. Rafila le cere să respecte programul. Ceea ce nu se întâmplă „Dar cred că am putea să lucrăm pe mai multe paliere. Una ar fi legată de respectarea programului de lucru, care trebuie să se desfăşoare integral în spitalul public şi evident că ulterior cineva poate să lucreze într-o altă instituţie medicală care poate să fie şi privată. Şi al doilea lucru care cred că este, de asemenea, la fel de important, este legat de traseul pacientului. Adică dacă un pacient este consultat de către un medic într-un spital sau într-un ambulatoriu al unui spital public, el trebuie să rămână în spitalul public. Dacă merge la privat, eventual la acelaşi medic, lucrul ăsta nu este deloc în regulă pentru că acolo este clar vorba despre o direcţionare a pacientului. Ne gândim cum să facem să împiedicăm această direcţionare a pacienţilor. Adică dacă pacientul se prezintă de novo la spitalul privat este opţiunea lui, mai ales că coplata în sistemul privat de multe ori este substanţială, ea este posibilă doar pentru unii dintre pacienţi. Noi trebuie să putem să oferim servicii medicale tuturor, chiar dacă nu au bani pentru coplată şi lucrul ăsta trebuie să se întâmple în spitalul public”, a adăugat Alexandru Rafila. Citește și: Medic de la spitalul Târgu Cărbunești lucra la privat în timpul programului și este bănuit că opera cu aparatura de la stat. Managerul spitalului susține că nu poate face nimic Tot în februarie, presa locală relata cazul unui medic de la spitalul Târgu Cărbunești lucra la privat în timpul programului și este bănuit că opera cu aparatura de la stat. „Acest doctor presta la cabinetul privat de peste stradă, în timp ce el trebuia să se afle la spital, fiind plătit de spital, din bani publici. Dar nimeni nu se sesizează, nimeni nu face nimic”, a spus managerul Sorin Mehedințu.

Medici, nu stat și privat simultan (sursa: Facebook/Sebastian Zachmann)
Eveniment

Medicii care lucrează la stat ar trebui să semneze un angajament conform căruia nu direcționează pacienți din spitale publice în unități private, spune ministrul Sănătății

Medici, nu stat și privat simultan. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, consideră că un medic poate lucra simultan în sistemul public şi în cel privat, cu condiţia să nu existe o suprapunere între cele două şi să semneze un angajament că nu va redirecţiona niciodată un pacient din spitalul public în care lucrează către unul privat, "în care poate lucrează el sau o cunoştinţă de-a lui". Medici, nu stat și privat simultan "Nu am, în momentul de faţă, pârghiile legale să împiedic un medic să-şi exercite profesia în sistemul privat după încheierea programului de lucru în sistemul public (...). Nu poate să existe suprapunere între cele două, adică să am program până la 3,00 şi am consultaţii la privat de la 12,00. Cel de-al doilea element, care de fapt confirmă ceea ce spuneam în luna septembrie, trebuie să fim foarte atenţi în ceea ce priveşte circuitul pacientului. Pacientul nu trebuie să fie examinat, evaluat într-un spital public cu resursele spitalului public şi ulterior îndrumat de acelaşi medical la spitalul privat. Eu nu pot să fiu inconştient, nu eu, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, oricine ar fi el, încât să redirecţioneze resursele dinspre sectorul public spre sectorul privat. Citește și: Fariseism. După scandalurile cu medici prinși că luau șpagă, Rafila crede că populația trebuie educată să nu mai ofere mită: „Să înţeleagă că nu este nevoie de această recunoştinţă” Asta nu are niciun fel de legătură cu îngrădirea medicului de a lucra şi într-o parte şi în alta, cu condiţia să existe un angajament - poate să fie şi scris (...) în care el (...) respectă programul public şi face un angajament că nu va redirecţiona niciodată un pacient din spitalul în care lucrează către un alt spital privat, în care poate lucrează el sau lucrează o cunoştinţă de-a lui", a precizat, sâmbătă, Rafila, la Prima TV. În opinia sa, un astfel de angajament nu ar trebui să fie complicat de pus în practică şi l-ar putea da orice medic care lucrează atât la stat, cât şi în unităţile sanitare private.

Statul român ne ține în sărăcie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

De doar 999 de lei pe lună are nevoie un adult în România ca să trăiască, spune statul român. O analiză privată arată că suma necesară e 3.275 lei

Statul român ne ține în sărăcie. Potrivit unui raport realizat de Fundaţia Friedrich Ebert România şi Syndex România, ale cărui concluzii au fost publicate recent, un adult singur poate trăi în România relativ decent cu un venit lunar de 3.275 de lei. Statul român ne ține în sărăcie Instituţiile statului spun, însă, că acelaşi adult se poate descurca rezonabil cu numai 999 lei. Este suma de la care poţi să plăteşti din datorii, în caz de insolvenţă personală. Citește și: Marea miză a acestei ierni în Europa – testul de solidaritate al cetățenilor UE față de Ucraina: 40% vor sprijin nelimitat pentru țara invadată, 40% – limitat, 20% – nehotărâți Ce ne facem însă cu pensionarii, care ajung cu greu la acest venit, mulţi fiind departe sau foarte departe de el? Dar cu cei fără venituri? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Viitorii pensionari nu cred că statul poate asigura o pensie „decentă” Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Politică

Sondaj: 55% dintre viitorii pensionari „cu venituri medii și peste” nu cred că statul le poate asigura o pensie „decentă”. Doar 4% consideră corupția o problemă

Un sondaj efectuat de către institutul de cercetare sociologică ISRA Center la solicitarea Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) arată că 55% dintre viitorii pensionari „cu venituri medii și peste” nu cred că statul le poate asigura o pensie „decentă”. Viitorii pensionari nu cred că statul poate asigura o pensie „decentă” Potrivit comunicatului APAPR, sondajul este reprezentativ la nivel național „pentru mediul urban, vârsta 20-55 de ani, venituri medii și peste”. El a fost derulat la finele lunii septembrie 2022 pe un eșantion de 1.103 respondenţi, prin interviuri față în față, pe tableta (metoda CAPI), marja de eroare fiind de 2,9%. Sodajul arată că cei chestionați consideră că 3.650 de lei înseamnă o pensie decentă. Dar pensia medie în România este de puțin peste 1.700 de lei. Doar 7% din pensionari au peste 3.650 de lei. „Întrebați care este cea mai mare problemă actuală în Romania, 29% au răspuns inflația ridicată, 10% au spus veniturile mici, doar 4% indicând corupția – o situație total diferită față de sondajul similar derulat în 2019, când 6% indicau inflația, 18% veniturile mici și 18% corupția”, arată comunicatul APAPR. Citește și: NATO se așteaptă în orice moment la o mișcare disperată a lui Putin: Norvegia, cel mai important furnizor actual de gaze al UE, și-a ridicat nivelul de alertă militară „Contextul actual creat de efectele pandemiei, inflației, instabilității geopolitice și amplificat de știrile alarmiste se reflectă asupra percepției oamenilor despre economisire și implicit asupra Pilonului II de pensii private. Astfel, cercetarea a relevat că doi din trei români cred cel puțin una dintre informațiile false perpetuate de-a lungul timpului despre Pilonul II, cum ar fi că pot pierde toți banii contribuiți sau că nu ar exista nicio garanție sau reglementare solidă privind sumele acumulate”, a afirmat Alina Dincă, director executiv ISRA Center.

Mobilizare sau 15 ani de închisoare (sursa: TASS)
Internațional

Propagandiștii din media de stat de la Moscova, exceptați de la mobilizarea de război, a precizat Ministerul Apărării

Propagandiștii ruși, exceptați de la mobilizare. Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a declarat vineri că nu este nevoie ca publicul să aibă o reacţie "isterică" la mobilizarea rezerviştilor pentru a lupta în Ucraina, relatează DPA. Exod al celor pasibili de mobilizare Putin a anunţat miercuri că cel puţin 300.000 de rezervişti vor fi mobilizaţi pe frontul din Ucraina. Vestea a declanşat rare proteste anti-război în numeroase oraşe şi i-a făcut pe mulţi ruşi vizaţi de măsură să intre în panică. Au existat relatări răspândite privind bărbaţi care au cumpărat bilete de avion numai dus în alte ţări sau au plecat cu maşina spre ţări vecine ca Finlanda şi Kazahstan. Exodul este văzut drept o ameninţare pentru economia Rusiei, precum şi pentru maşinăria de război disfuncţională a lui Putin din Ucraina, comentează DPA. Linii telefonice speciale Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a ignorat însă preocupările publicului. "Poate fi cumva înţeles că în primele ore după anunţ, sau chiar în prima zi, a existat o reacţie isterică, extrem de emoţională pentru că într-adevăr existau informaţii insuficiente", a spus el. Între timp, guvernul a difuzat mai multe informaţii şi a înfiinţat linii telefonice speciale pentru a răspunde întrebărilor, a spus el. Vineri, Ministerul Apărării a furnizat noi detalii privind care bărbaţi vor fi excluşi de la recrutare. Propagandiștii ruși, exceptați de la mobilizare Specialiştii în tehnologii înalte şi IT, angajaţii critici în sectorul financiar şi cei ai media de stat - care promovează propaganda de război a Kremlinului - nu ar trebui să primească notificări de mobilizare pentru că activează în profesiuni care "menţin funcţionarea sistemului", a precizat ministerul. Citește și: Narațiunea în spatele căreia Putin încearcă să-și ascundă eșecul după invadarea Ucrainei: Rusia luptă cu întregul Occident, care a devenit parte în conflict înarmând forțele Kievului Şeful comisiei de apărare a parlamentului rus, Andrei Kartapolov, a explicat în ceea ce priveşte exodul ruşilor că, în conformitate cu legea mobilizării, există o interdicţie de a părăsi ţara. Totuşi, pentru că Putin a dispus o mobilizare "parţială", legea nu a fost aplicată, a spus el, iar călătoria pe teritoriul Rusiei şi în străinătate este permisă. Totuşi, el le-a recomandat rezerviştilor care sunt nesiguri de statutul lor să meargă singuri la comisiile de recrutare pentru a-şi clarifica situaţia.

După ce la OSIM a apărut un șef nou, Marian Șerbănescu, de la PSD, instituția a cumpărat un iPhone nou și foarte scump Foto: Facebook
Politică

După ce la OSIM a apărut un șef nou, de la PSD, instituția a cumpărat un iPhone nou și foarte scump. O listă a telefoanelor Apple cumpărate de stat în utlimele luni - Banii Noștri

După ce la OSIM a apărut un șef nou, de la PSD, instituția a cumpărat un iPhone nou și foarte scump, arată o listă de telefoane Apple cumpărate de stat în ultimele trei luni, listă publicată de Banii noștri. Șef nou, de la PSD, iPhone nou și foarte scump În mai, la conducerea OSIM a fost numit Marian-Octavian Șerbănescu, consilier local în Constanța, din partea PSD. El a studiat economia la Universitatea Ovidius din Constanța și a lucrat la regia de apă din acest oraș. Nimic din CV-ul său nu arată că ar avea vreo legătură cu complicatele probleme de protejare a mărcilor și invențiilor. Însă, pe lista publicată de Banii noștri, se poate observa că, la 14 august 2022, OSIM a cumpărat un iPhone 13 Pro Max de 5.420 de lei. Salariul său este, potrivit presei din Constanța, de 16.640 de lei. Și Sectorul 5 a cumpărat un iPhone 13 Pro Max, în iulie. Printr-o coincidență fericită, în iunie, un viceprimar PSD, Constantin Melnic, a preluat funcția de primar interimar. Print screen: Banii noștri În august 2022, la Apele Române a fost instalat un nou director general, Sorin Lucaci. În septembrie, instituția a cumpărat un iPhone nou, de 5.500 de lei. Lucaci nu este membru de partid, dar a fost susținut de PSD pentru promovarea în această funcție. Pe lista celor care au cumpărat telefoane Apple, cea mai scumpă achiziție este a Universității de Medicină din Târgu Mureș: un iPhone 13 Max în valoare de 7.300 de lei. Universitatea este condusă de un senator PSD, Leonard Azamfirei. Citește și: Rușii și-au retras submarinele din Crimeea de teama atacurilor ucrainene, după ce au pierdut mai multe aparate de zbor pe aerodromuri Din 8 iunie în 13 septembrie, diferite entități de stat au cumpărat telefoane Apple în valoare de peste 77.000 de lei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră