joi 16 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: stat

114 articole
Investigații

Roșia Montană: aurul rămâne la RMGC

Roșia Montană: aurul rămâne la RMGC. 314 tone de aur și aproape 1.500 de tone de argint - atât au estimat canadienii de la Roșia Montană Gold Corporation că ar putea extrage timp de 16 ani din zăcământul aurifer de la Roșia Montană din Munții Apuseni. Aurul valorează mult, dar e în pământ Doar valoarea aurului se ridică astăzi la aproape 19 miliarde de euro, la care se adaugă peste un miliard de euro pentru argint. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Chiar dacă au făcut studii timp de nouă ani, în perioada 1997 – 2006, reprezentanții RMGC susțin că valoarea întregului zăcământ nu este exactă. Aceștia nu exclud ca întreaga cantitate de aur și argint să crească substanțial. La Roșia Montană există și alte tipuri de metale, dar acestea nu pot fi exploatate și valorificate economic pentru că se află în concentrații prea mici. De la romani la Frank Timiș Zăcământul de aur de la Roșia Montană a fost exploatat timp de aproape 2.000 de ani. După 1989, mina a fost închisă. Apoi a venit controversatul afacerist Frank Timiș. Acesta a avut nevoie de doi ani pentru a pune mâna pe aurul de la Roșia Montană. În anul 1997, statul român, prin Regia Autonomă a Cuprului Deva, rebotezată Minvest SA, s-a asociat cu Gabriel Resources Limited, firma lui Frank Timiș, pentru a fonda societate mixtă Euro Gold Resources SA. Noua societate, la care statul este acționar cu 19,31%, și-a schimbat denumirea în Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) în anul 2001. Un gram și jumătate de aur la o tonă de munte Între timp, canadienii au explorat îndeaproape zăcământul aurifer de la Roșia Montana. Datele făcute publice de aceștia arată că de la Roșia Montană s-ar putea extrage 215 milioane tone de minereu cu un conținut mediu de 1,46 g/t aur şi 6,9 g/t argint. Adică în jur de 314 tone de aur și 1.480 de tone de argint. "Calculul de rezerve se bazează pe un program foarte elaborat de cercetare în urma căruia s-au prelevat 191.320 de probe din foraje, reţele subterane şi de la suprafaţă. Am putea spune că acest zăcământ se cunoaşte în cel mai mic detaliu şi totodată că este cel mai extins program de cercetare a unui zăcământ care s-a realizat vreodată în România. Fiecare metru probat a fost analizat pentru aur și argint. Baza de date, care conţine peste 400.000 de analize, a fost verificată de experţi independenţi, atât din România cât şi din străinătate", conform informațiilor făcute publice de reprezentanții RMGC. Roșia Montană: aurul rămâne la RMGC Prețul aurului pe bursele internaționale este în continuă creștere. Ultimele date arată că un gram de aur se tranzacționează cu aproximativ 60 euro. La uncie, aurul atinge în această perioadă un preț în jur de 1.860 de euro. În cazul în care întreaga cantitate de aur de la Roșia Montană ar fi vândută la prețul zilei, Roșia Montană Gold Corporation ar încasa nu mai puțin de 18,8 miliarde euro. Argintul este mult mai ieftin pe piețele internaționale, deși foarte mulți au început să investească în acest metal prețios. Pe piețe internaționale se tranzacționeză în prezent cu 663 de euro kilogramul. Dacă ar fi vândută și întreaga cantitate de argint, adică cele 1.480 tone estimate a fi conținute în zăcământul de la Roșia Montană, RMGC ar obține încă 982 milioane de euro. Cumulat, Roșia Montană Gold Corporation ar obține în jur de 20 de miliarde de euro pe aurul și argintul de la Roșia Montană. Statului român i-ar reveni 19,31% din profitul obținut după scăderea cheltuielilor. Iar cheltuielile miniere nu sunt deloc mici. Pe de altă parte, RMGC trebuie să plătească și redevență în valoare de 6% din cantitatea de aur scoasă. Adică, raportat la 20 de miliarde de euro, ar fi vorba de 1,2 miliarde de euro din redevențe. Dar, atenție, redevențele ar fi încasate numai din momentul scoaterii primului gram de aur, anual. Metale (prea) rare Care este cantitatea reală de aur și argint în zăcământul de la Roșia Montană nu se știe cu exacitate, chiar dacă au fost prelevate 191.320 de probe. Pe site-ul RMGC au fost postate întrebările puse de cetățeni în urma unor dezbateri publice. Reprezentanții companiei au răspuns la una dintre întrebări că "zăcământul Roşia Montană prezintă un bun potenţial de creştere a resurselor şi rezervelor cunoscute, dar pentru promovarea acestora la un grad ridicat de cunoaştere este necesară efectuarea unor programe de cercetare adiţionale, care trebuie sa obţină avizul de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale". Aceleași probe din foraje arată că la "Roşia Montană nu se cunosc alte metale, pe lângă aur şi argint, în concentraţii suficient de importante pentru a fi exploatate şi valorificate economic". Reprezentanții RMGC susțin că "acestă afirmaţie este susţinută de datele obţinute în urma analizării a 47 de elemente şi efectuării a numeroase studii petrografice. Precizăm că în cea mai mare parte concentraţiile de elemente se încadrează în fondul natural al scoarţei terestre: U (1,43 ppm conţinut mediu la Roşia Montană faţă de 3,7 ppm în scoarţa terestră), Th (6,07 ppm faţă de 18 ppm), Sr (95,4 ppm faţă de 125 ppm), Mo (1,27 ppm faţă de 1,5 ppm), In (0,05 ppm faţă de 0,1 ppm), Ge (0,21 ppm faţă de 1,5 ppm) etc.".

Roșia Montană: aurul rămâne la RMGC (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Stat palestinian în Gaza, refuz israelian (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Stat palestinian în Gaza, refuz israelian

Stat palestinian în Gaza, refuz israelian. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a transmis sâmbătă că i-a reiterat preşedintelui american Joe Biden poziţia sa cu privire la "suveranitatea palestiniană", insistând asupra "pretenţiei" de securitate. Stat palestinian în Gaza, refuz israelian Cei doi lideri au vorbit la telefon vineri pentru prima dată în aproape o lună. Biden a declarat după conversaţie că este încă posibil ca Netanyahu să accepte o formă de statalitate palestiniană. Citește și: Un latifundiar din Dolj, care a făcut profit de zeci de milioane de lei, se alătură protestelor fermierilor: „Guvernul trebuie să pună pe masă soluţii” În timpul discuţiei, "prim-ministrul Netanyahu şi-a reiterat politica potrivit căreia, odată ce Hamas este distrusă, Israelul trebuie să păstreze controlul asupra securităţii în Gaza pentru a se asigura că Gaza nu va mai reprezenta o ameninţare pentru Israel, o pretenţie care contrazice cererea de suveranitate palestiniană", a precizat sâmbătă biroul premierului israelian. Statele Unite, principalul aliat şi susţinător, au cerut Israelului să limiteze numărul victimelor civile, în contextul în care războiul dintre Israel şi Hamas face ravagii din 7 octombrie în Fâşia Gaza. Washingtonul şi-a reiterat, de asemenea, sprijinul pentru crearea unui stat palestinian. Vineri, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, a spus că Biden "încă mai crede în perspectiva şi posibilitatea" unui stat palestinian, dar "recunoaşte că va fi nevoie de multă muncă pentru a se ajunge acolo". Atacul Hamas de pe 7 octombrie, atroce Cu o zi înainte, Benjamin Netanyahu spusese deja că "Israelul trebuie să aibă controlul securităţii pe întregul teritoriu de la vest de râul Iordan. Aceasta este o condiţie necesară, care este în contradicţie cu ideea suveranităţii (palestiniene)". Războiul dintre Israel şi Hamas a fost declanşat de un atac fără precedent al mişcării islamiste palestiniene pe 7 octombrie pe teritoriul israelian, soldat cu moartea a aproximativ 1.140 de persoane, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ bazat pe datele oficiale israeliene. Aproximativ 250 de persoane au fost răpite şi duse în Gaza. Ca represalii pentru atac, Israelul a promis să "anihileze" Hamas, bombardând Fâşia Gaza şi desfăşurând operaţiuni militare intensive acolo. Conform unui nou bilanţ publicat sâmbătă de Ministerul Sănătăţii al Hamas, 24.927 de persoane, marea majoritate femei, copii şi adolescenţi, au fost ucise şi 62.108 rănite în operaţiunile israeliene.

Romarm face pulbere industria de apărare (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Romarm face pulbere industria de apărare

Romarm face pulbere industria de apărare. România a scos în jur de 400 de tone de pulberi de la Rezervele de Stat pentru ca industria de apărare românească să poată produce muniție. Dar Compania Națională Romarm, condusă de Emanuel Ioana, vrea să o vândă pe repede înainte magnatului bulgar Emilian Grebev, patronul firmei EMCO. Citește și: VIDEO Oficialii NATO ne sfătuiesc cum să ne pregătim de războiul cu Rusia: să avem în casă radiouri și lanterne cu baterii. Germania încurajează populația să păstreze și bani cash O afacere controversată, în contextul în care Romarm cumpără anual pulberi din Serbia pentru a asigura materia primă companiilor de stat pe care le gestionează în numele Ministerului Economiei, condus de pesedistul Radu Oprea. Citește și: EXCLUSIV Cu război la graniță, România încă nu a reușit să pună pe picioare o fabrică de pulberi pentru muniție. Ministrul Spătaru de la Economie se încurcă în cifre și minte la TV Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică, a declarat pentru DeFapt.ro că filialele Romarm, companii cu tradiție în producția de muniție, au refuzat contracte pe bandă rulantă din cauza lipsei de pulberi. Mană cerească: 400 de tone de pulberi din Rezerva de Stat Fabricile de armament românești deținute de Compania Națională Romarm, din subordinea Ministerului Economiei, sunt dependente de pulberea sârbească pentru a produce diverse tipuri de muniție pentru export, dar și pentru Armata Română. Citește și: EXCLUSIV Țuțu a pus la cale afacerea măștilor în biroul său de la Romarm și a făcut presiuni la MApN să se facă rapid plățile. Țuțu, Pițurcii și complicii aveau un grup dedicat de Whatsapp Principalul furnizor de pulbere pentru industria de apărare românească este Uni Global, o firmă sârbească controlată de Nebojsa Novakovic. Acesta este unul dintre cei mai mari și comercianți de arme din Balcani. Recent, însă, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, condusă de Georgian Pop, a scos din depozitele statului în jur de 400 de tone de pulberi pentru fabricile de armament românești. Părea o oportunitate extraordinară pentru industria românească de apărare. Motivul scoaterii pulberilor din Rezerva de Stat: substanțele sunt aproape de expirarea duratei de viață. De exemplu, s-au scos zeci de tone de pulbere nitroceluloză produsă în perioada 1991 -1995. Un alt tip de pulbere, VT, a fost produs în anul 1990. Pulberea VU-FL datează din perioada 1995-2000. O parte din aceste tipuri de pulberi a ajuns la Uzina Mecanică Plopeni, restul, la Carfil. Ambele, fabrici producătoare de armament ale Romarm. Romarm face pulbere industria de apărare Pe fir a intrat, însă, magnatul bulgar Emilian Grebev, patronul firmei EMCO, care vrea să obțină pulberea scoasă din Rezervele de Stat ale României pentru compania sa. În acest sens, a început să facă demersuri la Romarm pentru a cumpăra pulberea ajunsă la cele două fabrici de armament românești. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Romarm să joace electoral pentru ministrul Virgil Popescu: investiție de zece milioane de lei într-o comună. Fiica primarului, consiliera ministrului Romarm, sub conducerea lui Emanuel Ioana, și-a arătat deja disponibilitatea de a vinde pulberea. De exemplu, Șerban Ianculescu, șeful serviciului export din cadrul Romarm, a anunțat, printr-un mesaj intern, intenția companiei EMCO de a achiziționa pulberea. DeFapt.ro l-a întrebat pe Bogdan Hera, directorul comercial al Romarm, de ce se vrea ca pulberea primită de la Rezervele de Stat ale României să fie vândută în Bulgaria. "Nu aș putea să vă răspund la întrebarea asta. Nu pot să vă confirm sau nu că vrem să o vindem", a spus directorul Bogdan Hera. Tăcere la Romarm și Ministerul Economiei Întrebat dacă România mai importă pulberi din Serbia, Bogdan Hera a precizat că informațiile au un caracter confidențial. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Emanuel Ioana, directorul general al Romarm, în legătură cu vânzarea pe care o pregătește către compania EMCO, dar acesta a refuzat să răspundă la solicitarea transmisă. Emanuel Ioana, fost consilier economic de la Ambasada României de la Berlin, a fost pus șef la Romarm de ministrul Economiei, pesedistul Radu Oprea. Nici acesta din urmă, deși Romarm este în subordinea Ministerului Economiei, nu a răspuns solicitării transmise în legătură cu această afacere controversată. Bulgarii cumpără pulbere ieftină și o revând scump Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică, știe prea bine cum se fac afacerile cu pulberi la nivelul Romarm. "Vindem în Bulgaria ieftin și pe o urmă bulgarii o să ne-o vândă nouă, în industria noastră. S-au mai întâmplat lucruri din astea", a spus râzând liderul de sindicat. Acesta a precizat că i-a trimis un material ministrului Radu Oprea în contextul în care fabricile de armament românești au avut o perioadă de aproximativ trei luni în care nu au avut nici un gram de pulbere pentru producția de muniție. Fabricile românești refuză contracte din lipsă de pulberi "Fabricile au suferit de lipsă de pulberi pentru muniție. Via Bulgaria ne costă foarte mult pe noi, în loc să o dea direct industriei românești pentru îmbunătățire. Bulgarii zic că fac o îmbunătățire și o bagă din nou pe piață. Una dintre țările în care bagă pulberea bulgarii este chiar România", a declarat Constantin Bucuroiu. Liderul de sindicat atrage atenția că există pericolul să ne trezim în situația, așa cum s-a mai întâmplat, în care să nu primim pulbere de la sârbi. "Avem penalizări chiar de la armata noastră pentru că nu am livrat muniția la timp. Sunt foarte multe contracte care se refuză din cauza lipsei de pulberi. Industria românească, în loc să meargă mai departe, stă pe loc și are pierderi. Pe urmă vine Guvernul cu măsuri de austeritate că sunt pierderi", a declarat Bucuroiu. Bulgarul Gebrev, otrăvit de GRU Magnatul armelor din Bulgaria, Emilian Gebrev, a cărui companie, EMCO, produce o mare parte din muniția și obuzele de tanc pe standarde sovietice, a declarat pentru Financial Times că rușii au încercat să-i saboteze fabricile și depozitele de armament. Producătorul de arme a spus că agenții serviciilor secrete militare ruse (GRU) care au încercat să-l omoare de două ori în 2015: "Au acționat în mod evident la comenzi de la un nivel foarte înalt la Moscova". Emilian Gebrev a fost otrăvit în anul 2015 cu o substanță de tipul celei folosite trei ani mai târziu împotriva fostului ofițer de informații rus Serghei Skripal pe teritoriul britanic. Afaceristul bulgar a intrat în comă câteva săptămâni, dar și-a revenit. Procurorii responsabili de cazul Gebrev au descoperit implicarea a trei agenți GRU, dar ancheta a fost suspendată în 2020, motivându-se lipsa asistenței juridice internaționale.

Procurorii cer spor enorm de secrete (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Procurorii cer spor enorm de secrete

Procurorii cer spor enorm de secrete. Suma în plus, pentru a nu fi tentaţi să divulge secretele de stat care le trec prin mână. Procurorii cer spor enorm de secrete Ei beneficiază deja de un spor de confidenţialitate, dar acesta se referă la secretele de serviciu. Citește și: Austria a fost ținută trei ani la poarta Schengen de către Germania, nemulțumită de frontierele șvaițer austriece. După negocieri dure, Viena a intrat în Schengen doar aerian, inițial Deocamdată, magistraţii Tribunalului Iași le-au respins solicitarea, dar procurorii mai au calea apelului. Acţiunea grupului de procurori ai parchetelor de pe lângă judecătoriile ieşene a fost înaintată în aprilie anul trecut. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ponta, plătit regește de oligarhi turci (sursa: Facebook/Mariana Gavrilă)
Eveniment

Ponta, plătit regește de oligarhi turci

Ponta, plătit regește de oligarhi turci. Consilierul onorific al premierului Ciolacu vinde consultanță privată unor corporații care se intersectează frecvent cu banii publici sau cu măsurile fiscale ale guvernului. Ponta, plătit regește de oligarhi turci Tranzacțiile firmei lui Ponta din ultimii doi ani arată conexiuni profitabile cu holdinguri mari din Turcia și China, cu una dintre companiile austriece active în pădurile românești, cu o agenție de impresariat faimoasă în piață sau cu diferiți constructori de proiecte guvernamentale, potrivit captura.ro. Citește și: Și protejata lui Ciolacu, ex-miss Buzău Sorina Docuz-Stan, are un chioșc magic, cu încasări de peste 12 milioane de lei pe an. Șeful PSD a renunțat la chioșcul lui din Buzău Marea corporație turcească Cengiz Holding este client de bază la firma de consultanță privată înființată de Victor Ponta la începutul lui 2021 (VP Projects Advisers). Consilierul lui Ciolacu încasează neîntrerupt, de doi ani, câte o sută de mii de lei pe lună din acest parteneriat . Compania lui Ponta facturează direct către o filială minieră de aici a grupului turc, Cuprumold Mining SA. Aceasta e fosta societate de stat Moldomin, care administrează zăcământul de cupru de la Moldova Nouă, al doilea ca mărime din România, estimat la aproximativ un miliard de euro. Numai în ultimii doi ani, Cengiz Holding a pompat astfel aproximativ 390 de mii de euro (1,9 milioane lei) în firma lui Victor Ponta. Suma a fost defalcată în 18 plăți, mai arată sursa citată.

Colonei SRI pensionari, contracte cu statul (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Colonei SRI pensionari, contracte cu statul

Colonei SRI pensionari, contracte cu statul. Afacerea coloneilor pensionaţi din SRI a înflorit în cei cinci ani de activitate după înființare. Colonei SRI pensionari, contracte cu statul Fostul adjunct al SRI Iaşi Cristian Obreja a înfiinţat firma de consultanţă în securitate Stabris SRL, la care au devenit colaboratori fostul şef al SRI Iaşi Radu Voroneanu Popa şi chestorul de poliţie Ioan Scripniciuc. Citește și: Vodafone, dezastru în toată Europa: creșteri abuzive de prețuri, procese cu consumatorii, 11.000 de concediați, scăderea acțiunilor. Compania, desființată de presa europeană Între timp, Voroneanu şi Scripniciuc au încetat colaborarea cu firma lui Obreja, care s-a specializat în afaceri cu statul. Obreja şi-a mai deschis încă două firme, toate trei într-un apartament din Nicolina. Câţi bani a făcut afacerea coloneilor SRI Iaşi şi cu ce instituţii a lucrat aceasta? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ce pensie ar trebui să primească un contribuabil de 65 de ani Foto: Inquam/ George Calin
Eveniment

Ce pensie trebui primească contribuabil de 65 de ani

Ce pensie ar trebui să primească un contribuabil de 65 de ani de la care s-au colectat 650.000 lei, dacă banii ar fi investiți: rezultă o diferență imensă față de pensia oferită de stat, arată un calcul făcut de deputatul USR Claudiu Năsui. Citește și: Date șocante despre pensiile ne-speciale: după 35 de ani de muncă, un pensionar obișnuit are o pensie de circa 45% din salariu. Unii pensionari speciali au pensie peste ultimul salariu Potrivit calculelor făcute de acesta, un contribuabil care a cotizat, până la vârsta de 65 de ani, suma de 650.000 de lei la sistemul de pensii ar trebui să primească o pensie de 7.000 lei/ lună, dacă banii ar fi investiți cu un randament de 5% pe an. Însă, statul oferă acestui contribuabil o pensie de doar 1.785 de lei pe lună, susține deputatul, într-o postare pe Twitter. Ce pensie ar trebui să primească un contribuabil de 65 de ani Diferența este de 5.235 de lei pe lună. „Până ajungeți la 65 de ani, veți fi plătit 650.000 de lei în sistemul de pensii de stat, adică în pilonul 1. Dacă acești bani ar fi fost investiți cu un randament de 5% la vârsta de pensionare ați avea în cont peste 1.7 milioane de lei. Asta v-ar garanta un venit de 85.000 lei/an, iar asta fără să vă atingeți de banii acumulați. Adică 7.000 lei/lună. Statul, în schimb, vă promite 1.785 lei/lună, adică puțin peste 21.000 lei/an. Tipic pentru sistemul de stat. Cotizații mari, pensii mici”, a scris Năsui. Până ajungeți la 65 de ani, veți fi plătit 650.000 de lei în sistemul de pensii de stat, adică în pilonul 1.Dacă acești bani ar fi fost investiți cu un randament de 5% la vârsta de pensionare ați avea în cont peste 1.7 milioane de lei.Asta v-ar garanta un venit de 85.000…— Claudiu Nasui, CFA (@ClaudiuNasui) November 12, 2023 În martie 2023, Asociația Analiștilor Financiari Bancari prezenta calcule asemănătoare. Citește și: Sinecuristul ministrului Grindeanu: absolvent de geografie, de neînlocuit la Transporturi – șef peste aeroporturi, căi ferate și porturile Dunării. Plus încă vreo două sinecuri „La un calcul simplu, fără a ține cont și de valoarea în timp a banilor, o persoană activă este taxată cu 21,25% din salariu pentru sistemul public de pensii, pentru o perioadă de 35 de ani, iar apoi primește ca pensie aproape 45% din salariu. În aceste condiții, primește în jur de 55%-60% din suma contribuită pe parcursul vieții active. Daca este luată în considerare și valoarea în timp a banilor, suma primită (ca procent din contribuții) este și mai mică”, se arată în studiu.

Tot mai mulți români vor ca statul să le dea salarii mari: 55,3% cred că Guvernul trebuie să crească salariile chiar dacă economia scade Foto: Facebook
Eveniment

Tot mai mulți români vor statul să le dea salarii mari

Tot mai mulți români vor ca statul să le dea salarii mari: 55,3% cred că Guvernul trebuie să crească salariile chiar dacă economia scade, arată un sondaj INSCOP efectuat la cererea site-ul de știri news.ro. Doar 44,7% consideră că guvernul nu trebuie să crească salariile atunci când economia scade. Citește și: Abia acum, Internele vor să-i oblige pe polițiști să se testeze antidrog și le interzic, prin lege, să consume droguri sau alcool în timpul serviciului Datele au fost culese în perioada 15 – 22 septembrie 2023, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1550 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.49 %, la un grad de încredere de 95%. Tot mai mulți români vor ca statul să le dea salarii mari Acum zece ani, în 2013, un sondaj INSCOP arăta că 36% dintre cei chestionați considerau că Executivul trebuie să crească salariile chiar dacă economia scade, iar majoritatea, de 64%, se opunea unei astfel de măsuri. Grafică: INSCOP/ News.ro „Analiza socio-demografică indică faptul că femeile, persoanele cu vârsta sub 45 de ani, cei cu un nivel de educaţie redus, cei inactivi potenţial activi, gulerele albastre, locuitorii din rural, cei cu un venit mai redus, angajaţii la stat sunt de părere că «Guvernul trebuie să crească salariile chiar şi dacă economia scade» într-o măsură mai mare decât restul populaţiei. Consideră că «guvernul nu trebuie să crească salariile atunci când economia scade» mai ales: bărbaţii, persoanele cu studii superioare, gulerele albe, locuitorii din Bucureşti, cei cu un venit mai ridicat”, explică news.ro. Grafica: INSCOP „Statul are datoria să ajute” Comparativ cu situaţia de acum 10 ani, a crescut numărul celor care cred că statul are datoria să îi ajute indiferent de situaţie, de la 42% la 50%, scăzând toată numărul celor care cred că statul trebuie să ajute doar când au nevoie, de la 58% la 50%. Conform analizei socio-demografice, sunt de părere că ”statul are datoria să îi ajute în orice situaţie” mai ales: tinerii, persoanele cu un nivel de educaţie redus, cei inactivi potenţial activi, cei cu un venit mai redus, locuitorii din urban. Persoanele peste 45 de ani, cei cu studii superioare, gulerele albe, locuitorii din Bucureşti, angajaţii la stat cred într-o proporţie mai mare decât celelalte categorii de populaţie că ”statul nu trebuie să ajute decât atunci când au nevoie”. Citește și: Opera baronului PSD de Tulcea, Horia Teodorescu: o treime din școlile care ar fi trebuit să fie renovate cu banii europeni din programul ITI Delta Dunării sunt ruine Numărul românilor care preferă un loc de muncă bine plătit dar instabil a scăzut uşor în septembrie 2023 comparativ cu februarie 2013, de la 52% şa 51,8%., crescând numărul celor care preferă un loc de muncă stabil, dar prost plătit, 48% - 48,2%.

Cum sunt jefuiți pensionarii de statul român Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Politică

Cum sunt jefuiți pensionarii de statul român

Cum sunt jefuiți pensionarii de statul român: un om care contribuie la pensie cu 652.000 de lei în 35 de ani de muncă primește înapoi doar jumătate din acești bani, arată date publicate azi Ziarul Financiar. Datele apar pe fondul tentativelor repetate ale PSD de a desființa Pilonul II de pensii administrate privat, unde contribuabilii pot urmări evoluția fondurilor depuse și sunt informați periodic câți bani dețin. Citește și: EXCLUSIV Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă. Ce economii se vor face prin impunerea unor plafoane la achiziția de telefoane și abonamente „Vrem ca pensia să reflecte corect contribuția de o viață a fiecărui român”, se lăuda, duminică, premierul Ciolacu. Cum sunt jefuiți pensionarii de statul român „Un angajat român cotizează la sistemul de pensii circa 652.000 de lei în cei 35 de ani de activitate profesională ceruţi de lege. La final, pensia medie este de 40% - 50% din salariul pe care-l câştiga. Statisticile Eurostat arată că speranţa de viaţă medie în România este de circa 75 de ani, adică cu zece ani peste vârsta de pensionare, iar în aceşti ani pensionarul nu primeşte înapoi nici măcar jumătate din cât a cotizat toată viaţa la sistemul de pensii. Că cele 25 de procente din salariu brut reţinute angajatului de Fisc pentru contul de pensii se duc într-o «găleată mare», care este bugetul consolidat al statului. De acolo, banii se împart – la bunuri şi servicii, la investiţii şi, desigur, la pensii”, explică Ziarul Financiar. Doar cei care trăiesc peste 88 de ani își recuperează banii luați de stat În martie 2023, economistul Adrian Codirlașu, de la Asociația Analiștilor Financiar Bancari, a prezentat un studiu care arată că angajații care lucrează și contribuie timp de 35 de ani cu 21,25% din salariul brut vor primi la pensie aproximativ 45% din salariu. Pentru a recupera contribuțiile plătite în timpul perioadei active este nevoie de o speranță de viață de 88 de ani, o vârstă care depășește cu 14 ani durata medie de viață în România. Citește și: EXCLUSIV Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori ce câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri. Cu cât se vor reduce aceste cheltuieli În aceste condiții, pensionarii primesc doar între 55% și 60% din suma cu care au contribuit, iar dacă se ia în calcul și valoarea în timp, recuperarea banilor plătiți către buget este și mai mică. Mai mult, în cazul decesului contributorului banii cotizați rămân la stat, pentru că acesta nu are nicio obligație față de moștenitori. „Astfel, contribuțiile de asigurări sociale sunt de fapt o taxa pe muncă, nu un beneficiu pentru contributor”, arăta studiul Asociației Analiștilor Financiar Bancari. „Deşi Institutul Naţional de Statistică publică regulat veniturile obţinute la fondul public de pensii, realitatea este că acest fond nu este separat de bugetul consolidat, iar administraţia se poate înfrupta din el şi apoi pune la loc din bugetul de stat”, mai explică Ziarul Financiar.

Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă Foto: Lumea politică
Eveniment

Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă

Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă: potrivit unor informații oficiale, anual, în sectorul bugetar se cumpărau 50.000 de aparate, costul mediu fiind de 1.000 de lei. Valoarea medie a unui abonament este de 100 de lei. DeFapt.ro a scris, acum o săptămână, că Autoritatea Aeronautică Civilă s-a năpustit să-și cumpre telefoane iPhone 15 exact în ziua în care acest ultim model al companiei Apple apărea pe piață. Ulterior, autoritatea a renunțat la achiziție. Citește și: Performanță: prima instituție de stat care s-a năpustit să-și ia iPhone 15 în ziua în care a apărut pe piață este în subordinea lui Grindeanu Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă Proiectul de lege privind „unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung”, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea, prevede că nu se vor putea cumpăra telefoane mai scumpe de 500 de lei. Plafonul pentru un abonament al unui bugetar va fi de 35 de lei. Potrivit unor surse politice, în varianta inițială a proiectului, PSD eliminase aproape complet prevederile privind reducerea cheltuielilor statului, iar creșterile de taxe și impozite avea un impact cu 50% mai mare decât cel din varianta finală. Măsura nu se aplică structurilor și unităților din instituţiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională care desfăşoară activităţi operative, pentru activitățile specifice instituțiilor cu atribuții în domeniul afacerilor externe, precum şi serviciilor de salvare şi situaţii de urgenţă. Documentul consultat de DeFapt.ro arată că sunt circa 160.000 de abonamente de telefonie mobilă în sectorul bugetar, unde se aplică prevederile privind plafonarea acestui tip de cheltuieli, iar economiile vor fi de circa 37 de milioane de lei pe an. Citește și: EXCLUSIV Afacerea lui Pescobar, care a dat țeapă ANAF, a primit ajutor de stat: credite garantate 90% de Finanțe. Firma controlată de Pescobar plătește leasing la Ferrari, Lamborghini și BMW X6 În 2022, Lumea politică relata că, în 2015, într-o deplasare în SUA, Sorin Grindeanu a vorbit la telefon de 300 de euro pe zi. Inspectorii Curții de Conturi sunt cei care au constatat că roamnig-ul a costat 11.961,08 lei (2600 euro). Deplasarea a durat nouă zile și nu se știe ce obiective a avut Grindeanu, pe atunci ministru al Comunicațiilor, în acea plimbare externă. El a achitat însă banii și penalitățile, ca să nu se ajungă la executare, pe data de 17 februarie 2020, după ce ministerul Transporturilor - care, la acel moment, gestiona și Comunicațiile - l-a dat în judecată.

Fiul arestatului Buzatu, tot la stat (sursa: sgg.gov.ro)
Eveniment

Fiul arestatului Buzatu, tot la stat

Fiul arestatului Buzatu, tot la stat. După reținerea lui Dumitru Buzatu de către DNA pentru o mită de 1.250.000 de lei, PSD l-a exclus pe acesta din partid și a suspendat-o din formațiunea politică pe senatoarea Gabriela Crețu, fosta soție a lui Buzatu. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” La pachet, Tudor Buzatu, secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului, și-a dat demisia. Fiul arestatului Buzatu, tot la stat Dar Tudor Buzatu nu și-a încheiat, de fapt, relația cu statul român, care-l plătește în continuare. Citește și: Fiul lui Dumitru Buzatu compara familia sa cu Brătienii: „Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu” Astfel, Buzatu junior este membru provizoriu în CA (cel puțin din decembrie 2022) la SMART SA (Societatea pentru servicii de mentenanță a rețelei electrice de transport), companie deținută de Transelectrica și de Ministerul Economiei. Citește și: Pe cine a trimis Buzatu în Parlament: necuvântătoarea Stativă, zisă „Gogoșică”, cu o biografie secretă, avere consistentă, de bugetar, și cu soția judecătoare la o instanță locală Tudor Buzatu menționează această poziție și în declarația de interese depusă în iunie a.c. Fragment din declarația de interese a lui Tudor Buzatu (sursa: integritate.ru) Potrivit "Monitorului oficial", Buzatu junior a fost numit provizoriu în CA al SMART SA în decembrie 2022, apoi din nou în aprilie a.c. și încă o dată în iunie a.c. Actuala numire este valabilă până la finalul lunii octombrie a acestui an. În declarația de interese, Tudor Buzatu a menționat încasarea a 21.989 lei de la SMART SA. Nu este clar dacă suma este doar pentru anul 2022 sau acoperă și perioada din 2023 până la depunerea declarației de interese (iunie a.c.). Citește și: VIDEO Buzatu a luat personal geanta cu bani și a pus-o în portbagaj. La instanță, pesedistul a spus că este vorba de „banii familiei”

Angajați ai ANAF dau statul în judecată pentru spor de „suprasolicitare neuropsihică” Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Angajați ANAF dau statul judecată spor suprasolicitare

Pe modelul de succes al magistraților, sute de angajați ANAF dau statul în judecată pentru spor de „suprasolicitare neuropsihică”. Aproximativ toți angajații ANAF primesc deja spor de „condiții vătămătoare în muncă”. Acest spor este de 15%. Citește și: Magistrați vs statul român: 22.800 de procese pentru drepturi salariale. Surprinzător, le-au câștigat Angajați ai ANAF dau statul în judecată pentru spor de „suprasolicitare neuropsihică” Sporul de solicitare neuropsihică este de 20%. El a mai fost acordat, dar a fost eliminat printr-o lege din 2017. Dacă angajații ANAF vor câștiga, noul spor se va cumula cu cel de condiții vătămătoare. „Sunt, însă, și alte instituții care primesc acești bani în plus pentru suprasolicitare neuropsihică. Este cazul magistraților și profesorilor. Salariul oferit pentru o persoană care își dorește o carieră în administrația fiscală, pornește pentru un post de debutant sau asistent de la 3.600 de lei net, în timp ce un inspector ANAF poate câștiga până la 6.200 de lei pe lună”, arată Digi 24. Potirivt datelor publicate pe site-ul ANAF, un consilier sau inspector principal în ANAF, cu studii superioare, are un salariu de bază de 7.800-8.200 de lei, la care se adaugă sporul de condiții vătămătoare de 1.000-.1.280 de lei. Dacă vor primi și sporul de solicitare neuropsihică, consilierii principali vor câștiga în plus în jur de 1.500 de lei, depinde de salariu. Citește și: Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani – deputat PSD. În consecință, a început procesul de majorare a pensiilor Potrivit unui comunicat din 2021 al Parchetului General, procurorii beneficiază de spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25% aplicat la salariul de bază. În mai 2023, 40 de angajați ai Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială din Iași au dat statul în judecată pentru un spor de 15% pentru „complexitatea muncii”. Puțin peste jumătate dintre ei au câștigat.

Numărul posturilor ocupate la stat a crescut Foto: Inquam/ Diana Oros
Economie

Numărul posturilor ocupate la stat a crescut

Numărul posturilor ocupate la stat a crescut şi în iunie, pentru a patra lună consecutiv, dar mai lent faţă de luna mai, arată datele de pe site-ul ministerului de Finanțe. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. Numărul posturilor ocupate la stat a crescut Astfel, în iunie, numărul de posturi ocupate a urcat cu 490, la 1.284.999 locuri, după ce în luna mai creşterea a fost una considerabilă, de 4.395 de posturi. Guvernul a introdus în luna mai o serie de restricţii la angajările din sectorul bugetar, fiind permise recrutări noi de personal în unele domenii sau pe anumite posturi. Evoluţia numărului de posturi ocupate arată creşterea sau scăderea numărului de angajaţi din sistemul bugetar, nu numărul angajărilor din luna respectivă. Angajările au fost în număr mai mare, întrucât au acoperit plecările, prin pensionare, demisie, etc, şi au generat şi majorarea cu aproape 500 a numărului de posturi ocupate, precizează Profit.ro. Conform situaţiei numărului de posturi ocupate în instituţiile şi autorităţile publice, prezentată de Profit.ro, în iunie, acesta era de 1.284.199. În luna mai, numărul posturilor era 1.283.709. Creşterile numărului de posturi ocupate în sistemul public vin în contextul în care Guvernul încearcă să adopte măsuri de consolidare fiscală pe finalul anului, astfel încât depăşirea ţintei de deficit bugetar pentru acest an să nu fie una de amploare şi să nu ducă la suspendarea unor fonduri europene.

Potop de angajări la stat, în timp ce Ciolacu se laudă că va reduce cheltuielile de personal Foto: Facebook Guvernul României
Eveniment

Potop de angajări la stat

Potop de angajări la stat, în timp ce Ciolacu se laudă că va reduce cheltuielile de personal, mai multe ministere și administrații locale controlate de PSD vor mai mulți bugetari. Citește și: Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici Doar la celebra unitate de informații a ministerului de Interne, DGPI, la 8 august s-au scos la concurs 20 de posturi. Potop de angajări la stat Ce angajări se fac sau sunt planificate de către diferite instituții ale statului: Ministerul Justiției angajaează 138 de oameni, 100 de posturi sunt pentru personalul auxiliar de specialitate, adică grefieri și specialiști IT, iar restul de 38 sunt de funcționar public. Pro TV susține că aceste angajări vor presupune cheltuieli suplimentare de 21 de milioane de lei. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene scoate la concurs 33 de posturi de consilieri, experți în diferite domenii și debutanți. Salariile nete, potrivit datelor din martie 2023, ar fi între 8-9.000 de lei. CNAS angajează cinci IT-iști, al căror salariu maxim va fi de cinci salariu mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de stat, adică 6.789 de lei. Ministerul de Finanțe: 17 angajați, printre care specialiști IT Ministerul Cercetării: 15 posturi scoase la concurs ANAF: 29 de posturi scoase la concurs În paralel cu angajările din aparatul central, cel puțin două administrații locale - Consiliul Județean Argeș și primăria Pitești - și-au mărit schema de personal. La Consiliul Județean, schema de personal sare de la 200 de angajați la 255. Pentru comparație, în Bihor, Consiliul Județean, condus de Ilie Bolojan, are 96 de angajați. Primăria Pitești își va mări și ea schema, cu 15 noi posturi. Sute de posturi noi au fost create de aparatul central și în 2021 și 2022, sub pretextul absorbției fondurilor europene. Ulterior apariției acestui articol, ministerul de Finanțe a revenit cu un lung drept la replică în care omite o chestiune esențială: toate concursurile despre care scrie de DeFapt.ro au fost anunțate după 4 august - așa cum se poate vedea din print-scren-urile de pe site-urile ANAF-ului și ministerului de Finanțe. La acel moment, era deja cunoscută intenția Guvernului de a reduce cheltuielile de personal. __________________________________ DREPT LA REPLICĂ Drept-la-replica-Defapt.ro_Descarcă

Cât costă un bătrân la azil (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Cât costă un bătrân la azil

Cât costă un bătrân la azil. Ștefan Godei, liderul uneia dintre cele două grupări de crimă organizată din dosarul azilelor din Ilfov, a primit peste 3,7 milioane de lei de la stat pentru a avea grijă de bătrânii pe care îi exploata. Cât costă un bătrân la azil Ștefan Godei controla Asociația "Sfântul Gabriel cel Viteaz" prin care controla două centre de îngrijire și asistență pentru persoanele adulte cu dizabilități. Azile pentru bătrâni, practic. Azilul "Sfântul Gabriel cel Viteaz" din Voluntari avea o capacitate de 27 de locuri, în timp ce "Armonia", de 50 de locuri. Pe 4 octombrie 2021, asociația lui Ștefan Godei a semnat un acord cadru cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 3 (DGASPC), din subordinea Primăriei Sector 3, prin care se obliga să furnizeze servicii sociale cu cazare pentru persoane cu diferite tipuri de dizabilități din Sector 3. Citește și: STENOGRAME Daniel Godei, fratele lui Ștefan Godei, către un bătrân de la azil: „Eu sunt și doctor, sunt și Dumnezeul tău” Potrivit referatului de arestare, în perioada 25 noiembrie 2021 – 25 mai 2023, DGASPC a virat în conturile asociaței controlate de Ștefan Godei nu mai puțin de 2,55 milioane lei. Adică, 5.571 lei fără TVA pentru fiecare persoană, echivalentul a 1.130 de euro. Mihaela Ungureanu, șefa DGASPC Sector 3, s-a suspendat din funcție în urma anchetei DIICOT. Beneficiari repartizați preferențial La azilul "Armonia" erau cazate persoane cu dizabilități fizice și psihice accentuate care proveneau din sistemul de asistență socială de la DGASPC Ilfov și Primăria Ștefănești. Pe lângă aceste cazuri sociale mai erau aduse și alte persoane în baza contractelor semnate de către familiile acestora. Citește și: Ștefan Godei, arestat în dosarul azilelor, a fost angajat de Firea șofer nu doar la Primărie, ci și la cabinetul ei senatorial, de unde a luat bani inclusiv anul acesta. Plătit și de FC Voluntari Astfel, în iunie 2021, asociația lui Ștefan Godei a semnat mai multe contracte cu DGASPC Ilfov în baza cărora persoanele adulte cu handicap ar trebui să beneficieze de servicii sociale și asistență medicală. În baza acestor contracte DGASPC Ilfov a plătit în perioada decembrie 2021 – mai 2023 o sumă de 1,17 milioane lei. Adică, tot 5.571 lei de persoană, la fel ca DGASPC Sector 3. Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, arestat în dosarul azilelor din Ilfov, a luat sute de mii de lei împrumut de la două bănci în luna martie în numai o săptămână. De ce avea nevoie brusc de cash? Anchetatorii au stabilit că "adăpostirea beneficiarilor proveniți din sistemul social a fost realizată cu nerespectarea legii, fără a fi derulată o procedură transparentă de către D.G.A.S.P.C. Ilfov, Godei Ștefan Cristian fiind sprijinit în acest sens de funcționarii instituției respectiv Țicu Andrei Răzvan și Popa Mihaela Bianca, dar și de funcționarii din cadrul D.G.AS.P.C. Sector 3 prin repartizarea preferențială de loturi de beneficiari, fără a fi organizate licitații publice conform prevederilor legale, ci prin încheierea unui contract de parteneriat". Citește și: DOCUMENT Pandele a mințit: Direcția de Asistență Socială Voluntari a făcut anchetă socială la unul din azilurile groazei. Direcția e în subordinea primarului, care știa de centre Andrei Răzvan Țicu, unul din șefii de la DGASPC Ilfov și membru al grupării Godei, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră