joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: stat

109 articole
Eveniment

Colonei SRI pensionari, contracte cu statul

Colonei SRI pensionari, contracte cu statul. Afacerea coloneilor pensionaţi din SRI a înflorit în cei cinci ani de activitate după înființare. Colonei SRI pensionari, contracte cu statul Fostul adjunct al SRI Iaşi Cristian Obreja a înfiinţat firma de consultanţă în securitate Stabris SRL, la care au devenit colaboratori fostul şef al SRI Iaşi Radu Voroneanu Popa şi chestorul de poliţie Ioan Scripniciuc. Citește și: Vodafone, dezastru în toată Europa: creșteri abuzive de prețuri, procese cu consumatorii, 11.000 de concediați, scăderea acțiunilor. Compania, desființată de presa europeană Între timp, Voroneanu şi Scripniciuc au încetat colaborarea cu firma lui Obreja, care s-a specializat în afaceri cu statul. Obreja şi-a mai deschis încă două firme, toate trei într-un apartament din Nicolina. Câţi bani a făcut afacerea coloneilor SRI Iaşi şi cu ce instituţii a lucrat aceasta? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Colonei SRI pensionari, contracte cu statul (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Ce pensie ar trebui să primească un contribuabil de 65 de ani Foto: Inquam/ George Calin
Eveniment

Ce pensie trebui primească contribuabil de 65 de ani

Ce pensie ar trebui să primească un contribuabil de 65 de ani de la care s-au colectat 650.000 lei, dacă banii ar fi investiți: rezultă o diferență imensă față de pensia oferită de stat, arată un calcul făcut de deputatul USR Claudiu Năsui. Citește și: Date șocante despre pensiile ne-speciale: după 35 de ani de muncă, un pensionar obișnuit are o pensie de circa 45% din salariu. Unii pensionari speciali au pensie peste ultimul salariu Potrivit calculelor făcute de acesta, un contribuabil care a cotizat, până la vârsta de 65 de ani, suma de 650.000 de lei la sistemul de pensii ar trebui să primească o pensie de 7.000 lei/ lună, dacă banii ar fi investiți cu un randament de 5% pe an. Însă, statul oferă acestui contribuabil o pensie de doar 1.785 de lei pe lună, susține deputatul, într-o postare pe Twitter. Ce pensie ar trebui să primească un contribuabil de 65 de ani Diferența este de 5.235 de lei pe lună. „Până ajungeți la 65 de ani, veți fi plătit 650.000 de lei în sistemul de pensii de stat, adică în pilonul 1. Dacă acești bani ar fi fost investiți cu un randament de 5% la vârsta de pensionare ați avea în cont peste 1.7 milioane de lei. Asta v-ar garanta un venit de 85.000 lei/an, iar asta fără să vă atingeți de banii acumulați. Adică 7.000 lei/lună. Statul, în schimb, vă promite 1.785 lei/lună, adică puțin peste 21.000 lei/an. Tipic pentru sistemul de stat. Cotizații mari, pensii mici”, a scris Năsui. Până ajungeți la 65 de ani, veți fi plătit 650.000 de lei în sistemul de pensii de stat, adică în pilonul 1.Dacă acești bani ar fi fost investiți cu un randament de 5% la vârsta de pensionare ați avea în cont peste 1.7 milioane de lei.Asta v-ar garanta un venit de 85.000…— Claudiu Nasui, CFA (@ClaudiuNasui) November 12, 2023 În martie 2023, Asociația Analiștilor Financiari Bancari prezenta calcule asemănătoare. Citește și: Sinecuristul ministrului Grindeanu: absolvent de geografie, de neînlocuit la Transporturi – șef peste aeroporturi, căi ferate și porturile Dunării. Plus încă vreo două sinecuri „La un calcul simplu, fără a ține cont și de valoarea în timp a banilor, o persoană activă este taxată cu 21,25% din salariu pentru sistemul public de pensii, pentru o perioadă de 35 de ani, iar apoi primește ca pensie aproape 45% din salariu. În aceste condiții, primește în jur de 55%-60% din suma contribuită pe parcursul vieții active. Daca este luată în considerare și valoarea în timp a banilor, suma primită (ca procent din contribuții) este și mai mică”, se arată în studiu.

Tot mai mulți români vor ca statul să le dea salarii mari: 55,3% cred că Guvernul trebuie să crească salariile chiar dacă economia scade Foto: Facebook
Eveniment

Tot mai mulți români vor statul să le dea salarii mari

Tot mai mulți români vor ca statul să le dea salarii mari: 55,3% cred că Guvernul trebuie să crească salariile chiar dacă economia scade, arată un sondaj INSCOP efectuat la cererea site-ul de știri news.ro. Doar 44,7% consideră că guvernul nu trebuie să crească salariile atunci când economia scade. Citește și: Abia acum, Internele vor să-i oblige pe polițiști să se testeze antidrog și le interzic, prin lege, să consume droguri sau alcool în timpul serviciului Datele au fost culese în perioada 15 – 22 septembrie 2023, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1550 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.49 %, la un grad de încredere de 95%. Tot mai mulți români vor ca statul să le dea salarii mari Acum zece ani, în 2013, un sondaj INSCOP arăta că 36% dintre cei chestionați considerau că Executivul trebuie să crească salariile chiar dacă economia scade, iar majoritatea, de 64%, se opunea unei astfel de măsuri. Grafică: INSCOP/ News.ro „Analiza socio-demografică indică faptul că femeile, persoanele cu vârsta sub 45 de ani, cei cu un nivel de educaţie redus, cei inactivi potenţial activi, gulerele albastre, locuitorii din rural, cei cu un venit mai redus, angajaţii la stat sunt de părere că «Guvernul trebuie să crească salariile chiar şi dacă economia scade» într-o măsură mai mare decât restul populaţiei. Consideră că «guvernul nu trebuie să crească salariile atunci când economia scade» mai ales: bărbaţii, persoanele cu studii superioare, gulerele albe, locuitorii din Bucureşti, cei cu un venit mai ridicat”, explică news.ro. Grafica: INSCOP „Statul are datoria să ajute” Comparativ cu situaţia de acum 10 ani, a crescut numărul celor care cred că statul are datoria să îi ajute indiferent de situaţie, de la 42% la 50%, scăzând toată numărul celor care cred că statul trebuie să ajute doar când au nevoie, de la 58% la 50%. Conform analizei socio-demografice, sunt de părere că ”statul are datoria să îi ajute în orice situaţie” mai ales: tinerii, persoanele cu un nivel de educaţie redus, cei inactivi potenţial activi, cei cu un venit mai redus, locuitorii din urban. Persoanele peste 45 de ani, cei cu studii superioare, gulerele albe, locuitorii din Bucureşti, angajaţii la stat cred într-o proporţie mai mare decât celelalte categorii de populaţie că ”statul nu trebuie să ajute decât atunci când au nevoie”. Citește și: Opera baronului PSD de Tulcea, Horia Teodorescu: o treime din școlile care ar fi trebuit să fie renovate cu banii europeni din programul ITI Delta Dunării sunt ruine Numărul românilor care preferă un loc de muncă bine plătit dar instabil a scăzut uşor în septembrie 2023 comparativ cu februarie 2013, de la 52% şa 51,8%., crescând numărul celor care preferă un loc de muncă stabil, dar prost plătit, 48% - 48,2%.

Cum sunt jefuiți pensionarii de statul român Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Politică

Cum sunt jefuiți pensionarii de statul român

Cum sunt jefuiți pensionarii de statul român: un om care contribuie la pensie cu 652.000 de lei în 35 de ani de muncă primește înapoi doar jumătate din acești bani, arată date publicate azi Ziarul Financiar. Datele apar pe fondul tentativelor repetate ale PSD de a desființa Pilonul II de pensii administrate privat, unde contribuabilii pot urmări evoluția fondurilor depuse și sunt informați periodic câți bani dețin. Citește și: EXCLUSIV Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă. Ce economii se vor face prin impunerea unor plafoane la achiziția de telefoane și abonamente „Vrem ca pensia să reflecte corect contribuția de o viață a fiecărui român”, se lăuda, duminică, premierul Ciolacu. Cum sunt jefuiți pensionarii de statul român „Un angajat român cotizează la sistemul de pensii circa 652.000 de lei în cei 35 de ani de activitate profesională ceruţi de lege. La final, pensia medie este de 40% - 50% din salariul pe care-l câştiga. Statisticile Eurostat arată că speranţa de viaţă medie în România este de circa 75 de ani, adică cu zece ani peste vârsta de pensionare, iar în aceşti ani pensionarul nu primeşte înapoi nici măcar jumătate din cât a cotizat toată viaţa la sistemul de pensii. Că cele 25 de procente din salariu brut reţinute angajatului de Fisc pentru contul de pensii se duc într-o «găleată mare», care este bugetul consolidat al statului. De acolo, banii se împart – la bunuri şi servicii, la investiţii şi, desigur, la pensii”, explică Ziarul Financiar. Doar cei care trăiesc peste 88 de ani își recuperează banii luați de stat În martie 2023, economistul Adrian Codirlașu, de la Asociația Analiștilor Financiar Bancari, a prezentat un studiu care arată că angajații care lucrează și contribuie timp de 35 de ani cu 21,25% din salariul brut vor primi la pensie aproximativ 45% din salariu. Pentru a recupera contribuțiile plătite în timpul perioadei active este nevoie de o speranță de viață de 88 de ani, o vârstă care depășește cu 14 ani durata medie de viață în România. Citește și: EXCLUSIV Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori ce câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri. Cu cât se vor reduce aceste cheltuieli În aceste condiții, pensionarii primesc doar între 55% și 60% din suma cu care au contribuit, iar dacă se ia în calcul și valoarea în timp, recuperarea banilor plătiți către buget este și mai mică. Mai mult, în cazul decesului contributorului banii cotizați rămân la stat, pentru că acesta nu are nicio obligație față de moștenitori. „Astfel, contribuțiile de asigurări sociale sunt de fapt o taxa pe muncă, nu un beneficiu pentru contributor”, arăta studiul Asociației Analiștilor Financiar Bancari. „Deşi Institutul Naţional de Statistică publică regulat veniturile obţinute la fondul public de pensii, realitatea este că acest fond nu este separat de bugetul consolidat, iar administraţia se poate înfrupta din el şi apoi pune la loc din bugetul de stat”, mai explică Ziarul Financiar.

Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă Foto: Lumea politică
Eveniment

Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă

Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă: potrivit unor informații oficiale, anual, în sectorul bugetar se cumpărau 50.000 de aparate, costul mediu fiind de 1.000 de lei. Valoarea medie a unui abonament este de 100 de lei. DeFapt.ro a scris, acum o săptămână, că Autoritatea Aeronautică Civilă s-a năpustit să-și cumpre telefoane iPhone 15 exact în ziua în care acest ultim model al companiei Apple apărea pe piață. Ulterior, autoritatea a renunțat la achiziție. Citește și: Performanță: prima instituție de stat care s-a năpustit să-și ia iPhone 15 în ziua în care a apărut pe piață este în subordinea lui Grindeanu Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă Proiectul de lege privind „unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung”, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea, prevede că nu se vor putea cumpăra telefoane mai scumpe de 500 de lei. Plafonul pentru un abonament al unui bugetar va fi de 35 de lei. Potrivit unor surse politice, în varianta inițială a proiectului, PSD eliminase aproape complet prevederile privind reducerea cheltuielilor statului, iar creșterile de taxe și impozite avea un impact cu 50% mai mare decât cel din varianta finală. Măsura nu se aplică structurilor și unităților din instituţiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională care desfăşoară activităţi operative, pentru activitățile specifice instituțiilor cu atribuții în domeniul afacerilor externe, precum şi serviciilor de salvare şi situaţii de urgenţă. Documentul consultat de DeFapt.ro arată că sunt circa 160.000 de abonamente de telefonie mobilă în sectorul bugetar, unde se aplică prevederile privind plafonarea acestui tip de cheltuieli, iar economiile vor fi de circa 37 de milioane de lei pe an. Citește și: EXCLUSIV Afacerea lui Pescobar, care a dat țeapă ANAF, a primit ajutor de stat: credite garantate 90% de Finanțe. Firma controlată de Pescobar plătește leasing la Ferrari, Lamborghini și BMW X6 În 2022, Lumea politică relata că, în 2015, într-o deplasare în SUA, Sorin Grindeanu a vorbit la telefon de 300 de euro pe zi. Inspectorii Curții de Conturi sunt cei care au constatat că roamnig-ul a costat 11.961,08 lei (2600 euro). Deplasarea a durat nouă zile și nu se știe ce obiective a avut Grindeanu, pe atunci ministru al Comunicațiilor, în acea plimbare externă. El a achitat însă banii și penalitățile, ca să nu se ajungă la executare, pe data de 17 februarie 2020, după ce ministerul Transporturilor - care, la acel moment, gestiona și Comunicațiile - l-a dat în judecată.

Fiul arestatului Buzatu, tot la stat (sursa: sgg.gov.ro)
Eveniment

Fiul arestatului Buzatu, tot la stat

Fiul arestatului Buzatu, tot la stat. După reținerea lui Dumitru Buzatu de către DNA pentru o mită de 1.250.000 de lei, PSD l-a exclus pe acesta din partid și a suspendat-o din formațiunea politică pe senatoarea Gabriela Crețu, fosta soție a lui Buzatu. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” La pachet, Tudor Buzatu, secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului, și-a dat demisia. Fiul arestatului Buzatu, tot la stat Dar Tudor Buzatu nu și-a încheiat, de fapt, relația cu statul român, care-l plătește în continuare. Citește și: Fiul lui Dumitru Buzatu compara familia sa cu Brătienii: „Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu” Astfel, Buzatu junior este membru provizoriu în CA (cel puțin din decembrie 2022) la SMART SA (Societatea pentru servicii de mentenanță a rețelei electrice de transport), companie deținută de Transelectrica și de Ministerul Economiei. Citește și: Pe cine a trimis Buzatu în Parlament: necuvântătoarea Stativă, zisă „Gogoșică”, cu o biografie secretă, avere consistentă, de bugetar, și cu soția judecătoare la o instanță locală Tudor Buzatu menționează această poziție și în declarația de interese depusă în iunie a.c. Fragment din declarația de interese a lui Tudor Buzatu (sursa: integritate.ru) Potrivit "Monitorului oficial", Buzatu junior a fost numit provizoriu în CA al SMART SA în decembrie 2022, apoi din nou în aprilie a.c. și încă o dată în iunie a.c. Actuala numire este valabilă până la finalul lunii octombrie a acestui an. În declarația de interese, Tudor Buzatu a menționat încasarea a 21.989 lei de la SMART SA. Nu este clar dacă suma este doar pentru anul 2022 sau acoperă și perioada din 2023 până la depunerea declarației de interese (iunie a.c.). Citește și: VIDEO Buzatu a luat personal geanta cu bani și a pus-o în portbagaj. La instanță, pesedistul a spus că este vorba de „banii familiei”

Angajați ai ANAF dau statul în judecată pentru spor de „suprasolicitare neuropsihică” Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Angajați ANAF dau statul judecată spor suprasolicitare

Pe modelul de succes al magistraților, sute de angajați ANAF dau statul în judecată pentru spor de „suprasolicitare neuropsihică”. Aproximativ toți angajații ANAF primesc deja spor de „condiții vătămătoare în muncă”. Acest spor este de 15%. Citește și: Magistrați vs statul român: 22.800 de procese pentru drepturi salariale. Surprinzător, le-au câștigat Angajați ai ANAF dau statul în judecată pentru spor de „suprasolicitare neuropsihică” Sporul de solicitare neuropsihică este de 20%. El a mai fost acordat, dar a fost eliminat printr-o lege din 2017. Dacă angajații ANAF vor câștiga, noul spor se va cumula cu cel de condiții vătămătoare. „Sunt, însă, și alte instituții care primesc acești bani în plus pentru suprasolicitare neuropsihică. Este cazul magistraților și profesorilor. Salariul oferit pentru o persoană care își dorește o carieră în administrația fiscală, pornește pentru un post de debutant sau asistent de la 3.600 de lei net, în timp ce un inspector ANAF poate câștiga până la 6.200 de lei pe lună”, arată Digi 24. Potirivt datelor publicate pe site-ul ANAF, un consilier sau inspector principal în ANAF, cu studii superioare, are un salariu de bază de 7.800-8.200 de lei, la care se adaugă sporul de condiții vătămătoare de 1.000-.1.280 de lei. Dacă vor primi și sporul de solicitare neuropsihică, consilierii principali vor câștiga în plus în jur de 1.500 de lei, depinde de salariu. Citește și: Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani – deputat PSD. În consecință, a început procesul de majorare a pensiilor Potrivit unui comunicat din 2021 al Parchetului General, procurorii beneficiază de spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25% aplicat la salariul de bază. În mai 2023, 40 de angajați ai Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială din Iași au dat statul în judecată pentru un spor de 15% pentru „complexitatea muncii”. Puțin peste jumătate dintre ei au câștigat.

Numărul posturilor ocupate la stat a crescut Foto: Inquam/ Diana Oros
Economie

Numărul posturilor ocupate la stat a crescut

Numărul posturilor ocupate la stat a crescut şi în iunie, pentru a patra lună consecutiv, dar mai lent faţă de luna mai, arată datele de pe site-ul ministerului de Finanțe. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. Numărul posturilor ocupate la stat a crescut Astfel, în iunie, numărul de posturi ocupate a urcat cu 490, la 1.284.999 locuri, după ce în luna mai creşterea a fost una considerabilă, de 4.395 de posturi. Guvernul a introdus în luna mai o serie de restricţii la angajările din sectorul bugetar, fiind permise recrutări noi de personal în unele domenii sau pe anumite posturi. Evoluţia numărului de posturi ocupate arată creşterea sau scăderea numărului de angajaţi din sistemul bugetar, nu numărul angajărilor din luna respectivă. Angajările au fost în număr mai mare, întrucât au acoperit plecările, prin pensionare, demisie, etc, şi au generat şi majorarea cu aproape 500 a numărului de posturi ocupate, precizează Profit.ro. Conform situaţiei numărului de posturi ocupate în instituţiile şi autorităţile publice, prezentată de Profit.ro, în iunie, acesta era de 1.284.199. În luna mai, numărul posturilor era 1.283.709. Creşterile numărului de posturi ocupate în sistemul public vin în contextul în care Guvernul încearcă să adopte măsuri de consolidare fiscală pe finalul anului, astfel încât depăşirea ţintei de deficit bugetar pentru acest an să nu fie una de amploare şi să nu ducă la suspendarea unor fonduri europene.

Potop de angajări la stat, în timp ce Ciolacu se laudă că va reduce cheltuielile de personal Foto: Facebook Guvernul României
Eveniment

Potop de angajări la stat

Potop de angajări la stat, în timp ce Ciolacu se laudă că va reduce cheltuielile de personal, mai multe ministere și administrații locale controlate de PSD vor mai mulți bugetari. Citește și: Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici Doar la celebra unitate de informații a ministerului de Interne, DGPI, la 8 august s-au scos la concurs 20 de posturi. Potop de angajări la stat Ce angajări se fac sau sunt planificate de către diferite instituții ale statului: Ministerul Justiției angajaează 138 de oameni, 100 de posturi sunt pentru personalul auxiliar de specialitate, adică grefieri și specialiști IT, iar restul de 38 sunt de funcționar public. Pro TV susține că aceste angajări vor presupune cheltuieli suplimentare de 21 de milioane de lei. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene scoate la concurs 33 de posturi de consilieri, experți în diferite domenii și debutanți. Salariile nete, potrivit datelor din martie 2023, ar fi între 8-9.000 de lei. CNAS angajează cinci IT-iști, al căror salariu maxim va fi de cinci salariu mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de stat, adică 6.789 de lei. Ministerul de Finanțe: 17 angajați, printre care specialiști IT Ministerul Cercetării: 15 posturi scoase la concurs ANAF: 29 de posturi scoase la concurs În paralel cu angajările din aparatul central, cel puțin două administrații locale - Consiliul Județean Argeș și primăria Pitești - și-au mărit schema de personal. La Consiliul Județean, schema de personal sare de la 200 de angajați la 255. Pentru comparație, în Bihor, Consiliul Județean, condus de Ilie Bolojan, are 96 de angajați. Primăria Pitești își va mări și ea schema, cu 15 noi posturi. Sute de posturi noi au fost create de aparatul central și în 2021 și 2022, sub pretextul absorbției fondurilor europene. Ulterior apariției acestui articol, ministerul de Finanțe a revenit cu un lung drept la replică în care omite o chestiune esențială: toate concursurile despre care scrie de DeFapt.ro au fost anunțate după 4 august - așa cum se poate vedea din print-scren-urile de pe site-urile ANAF-ului și ministerului de Finanțe. La acel moment, era deja cunoscută intenția Guvernului de a reduce cheltuielile de personal. __________________________________ DREPT LA REPLICĂ Drept-la-replica-Defapt.ro_Descarcă

Cât costă un bătrân la azil (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Cât costă un bătrân la azil

Cât costă un bătrân la azil. Ștefan Godei, liderul uneia dintre cele două grupări de crimă organizată din dosarul azilelor din Ilfov, a primit peste 3,7 milioane de lei de la stat pentru a avea grijă de bătrânii pe care îi exploata. Cât costă un bătrân la azil Ștefan Godei controla Asociația "Sfântul Gabriel cel Viteaz" prin care controla două centre de îngrijire și asistență pentru persoanele adulte cu dizabilități. Azile pentru bătrâni, practic. Azilul "Sfântul Gabriel cel Viteaz" din Voluntari avea o capacitate de 27 de locuri, în timp ce "Armonia", de 50 de locuri. Pe 4 octombrie 2021, asociația lui Ștefan Godei a semnat un acord cadru cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 3 (DGASPC), din subordinea Primăriei Sector 3, prin care se obliga să furnizeze servicii sociale cu cazare pentru persoane cu diferite tipuri de dizabilități din Sector 3. Citește și: STENOGRAME Daniel Godei, fratele lui Ștefan Godei, către un bătrân de la azil: „Eu sunt și doctor, sunt și Dumnezeul tău” Potrivit referatului de arestare, în perioada 25 noiembrie 2021 – 25 mai 2023, DGASPC a virat în conturile asociaței controlate de Ștefan Godei nu mai puțin de 2,55 milioane lei. Adică, 5.571 lei fără TVA pentru fiecare persoană, echivalentul a 1.130 de euro. Mihaela Ungureanu, șefa DGASPC Sector 3, s-a suspendat din funcție în urma anchetei DIICOT. Beneficiari repartizați preferențial La azilul "Armonia" erau cazate persoane cu dizabilități fizice și psihice accentuate care proveneau din sistemul de asistență socială de la DGASPC Ilfov și Primăria Ștefănești. Pe lângă aceste cazuri sociale mai erau aduse și alte persoane în baza contractelor semnate de către familiile acestora. Citește și: Ștefan Godei, arestat în dosarul azilelor, a fost angajat de Firea șofer nu doar la Primărie, ci și la cabinetul ei senatorial, de unde a luat bani inclusiv anul acesta. Plătit și de FC Voluntari Astfel, în iunie 2021, asociația lui Ștefan Godei a semnat mai multe contracte cu DGASPC Ilfov în baza cărora persoanele adulte cu handicap ar trebui să beneficieze de servicii sociale și asistență medicală. În baza acestor contracte DGASPC Ilfov a plătit în perioada decembrie 2021 – mai 2023 o sumă de 1,17 milioane lei. Adică, tot 5.571 lei de persoană, la fel ca DGASPC Sector 3. Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, arestat în dosarul azilelor din Ilfov, a luat sute de mii de lei împrumut de la două bănci în luna martie în numai o săptămână. De ce avea nevoie brusc de cash? Anchetatorii au stabilit că "adăpostirea beneficiarilor proveniți din sistemul social a fost realizată cu nerespectarea legii, fără a fi derulată o procedură transparentă de către D.G.A.S.P.C. Ilfov, Godei Ștefan Cristian fiind sprijinit în acest sens de funcționarii instituției respectiv Țicu Andrei Răzvan și Popa Mihaela Bianca, dar și de funcționarii din cadrul D.G.AS.P.C. Sector 3 prin repartizarea preferențială de loturi de beneficiari, fără a fi organizate licitații publice conform prevederilor legale, ci prin încheierea unui contract de parteneriat". Citește și: DOCUMENT Pandele a mințit: Direcția de Asistență Socială Voluntari a făcut anchetă socială la unul din azilurile groazei. Direcția e în subordinea primarului, care știa de centre Andrei Răzvan Țicu, unul din șefii de la DGASPC Ilfov și membru al grupării Godei, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile.

Vîlceanu, exclus din PNL, bani publici (sursa: Facebook/Dan Vîlceanu)
Eveniment

Vîlceanu, exclus din PNL, bani publici

Vîlceanu, exclus din PNL, bani publici. Deputatul Dan Vîlceanu, fostul ministru al Finanțelor în Guvernul Cîțu, a fost exclus din PNL pentru că a votat împotriva învestirii Guvernului condus de Marcel Ciolacu. Decizia a fost anunțată de Nicolae Ciucă, președintele PNL, la finalul ședinței Biroului Politic Național. Vîlceanu, exclus din PNL, bani publici Defapt.ro a scris că liberalul Dan Vîlceanu se afla pe lista neagră a lui Nicolae Ciucă încă de anul trecut. Atunci, Ciucă l-a apostrofat public, în ședința de Guvern, pentru că a criticat activitatea miniștrilor PSD de la Sănătate și Muncă. Însă, în timp ce făcea parte din echipa guvernamentală, firma familiei Vîlceanu a continuat tradiția de a obține contracte publice de la Complexul Energetic Oltenia și CET Govora. Citește și: EXCLUSIV Mama liberalului Dan Vîlceanu, 425.000 de euro de la CE Oltenia, companie controlată de ministrul liberal Virgil Popescu Nicolae Ciucă, președintele PNL, a decis să-l excludă din partid pe deputatul Dan Vîlceanu, un apropiat al fostului premier Florin Cîțu. Nemulțumirea liberalilor a fost generată de faptul că deputatul Dan Vîlceanu a votat în parlament împotriva învestirii Guvernului condus de Marcel Ciolacu. Solicitarea de excludere a venit din partea filialei PNL Gorj, condusă de senatorul Ion Iordache, în contextul în care Dan Vîlceanu este deputat de Gorj. "Ultima decizie a fost aceea de a da curs unei solicitări a filialei Gorj în ceea ce priveşte exprimarea solicitării de excludere din partid a deputatului Dan Vîlceanu", a spus Nicolae Ciucă, la finalul şedinţei Biroului Politic Naţional. PSD - PDL - PNL Dan Vîlceanu și-a început cariera politică la filiala tinerilor social-democrați din Gorj, organizație al cărei președinte a ajuns cu ajutorul lui Victor Ponta. "Îl cunosc pe Dan Vîlceanu încă din 2004. Este dintr-o familie respectată din Gorj – vechi membri PSD (tatăl sau a fost subprefect PSD al județului și candidat la Parlament din partea PSD)! A fost alături de mine și de PSD Gorj în campaniile din 2004, 2007, 2008; din acest motiv l-am susținut toți să fie Președintele TSD (organizația de tineret) / având o relația personală a fost și invitatul meu la botezul Irinei și îi mulțumesc pentru că a venit și ne-am bucurat împreună de acel eveniment fericit!", scria Ponta, pe Facebook. În 2009, tânărul Dan Vîlceanu a ajuns la PDL, iar în 2014 a devenit liberal, după absorbirea democrat-liberalilor de către PNL. Ciucă și Iohannis, țintele lui Vîlceanu Excluderea deputatul Dan Vîlceanu din PNL nu este întâmplătoare. În februarie 2022, premierul de atunci, Nicolae Ciucă, l-a apostrofat pe ministrul Dan Vîlceanu chiar într-o ședință de guvern. Acestuia i s-a reproșat că a criticat public slaba absorbție a fondurilor europene la Ministerul Muncii și la Ministerul Sănătății. Tot în februarie 2022, Dan Vîlceanu a fost aspru criticat de liberalul Emil Boc, primarul Clujului și președinte al Asociației Municipiilor, pentru că voia să desființeze Agențiile de Dezvoltare Regională. Citește și: EXCLUSIV Legătura între avionul lui Țiriac pentru SMURD, ajuns la DNA, și zboruri ilegale ale lui Tăriceanu: directorul Școlii de Aviație, demis după punerea sub acuzare Deputatul Dan Vîlceanu a continuat să-i atace pe liberali, după ce a pierdut privilegiile guvernamentale. De exemplu, l-a atacat frontal pe Nicolae Ciucă, despre care a spus că "este un om profund de stânga". Apoi l-a atacat pe președintele Klaus Iohannis. "PNL nu și-a dorit această coaliție cu PSD și este un lucru de notorietate că președintele României a spus că a încurajat și a susținut formarea acestei coaliții. Președintele României are premier și președinte de partid, nu PNL are președinte de partid și premier", a declarat Dan Vîlceanu la B1 TV.

Conducerea PSD Buzău și partenerii lor de viață sunt angajați în procent de 92,3% la stat Foto: Facebook PSD Buzau
Politică

Conducerea PSD Buzău partenerii viață angajați stat

Conducerea PSD Buzău și partenerii lor de viață sunt angajați în procent de 92,3% la stat, scrie, în Libertatea, Valeriu Nicolae. Marcel Ciolacu provine din filiala PSD Buzău. Conducerea PSD Buzău și partenerii lor de viață sunt angajați în procent de 92,3% la stat Potrivit acestui articol: În conducerea PSD Buzău sunt cinci actuali parlamentari și un fost ales. Toți au avut sau au soția/soțul care lucrează la stat. Pe lângă ei, mai sunt 11 oameni în conducerea PSD Buzău. Nouă dintre ei lucrează tot la stat: viceprimar, director la transportul local, director la poștă, directori la târguri și piețe, președinte de consiliu județean, vicepreședinte de consiliu județean și prezenți în CA-uri care controlează alte multe instituții ale statului. Opt dintre partenerii lor de viață lucrează și ei la stat: la URBIS, compania locală unde șeful PSD a fost director, la consiliul județean sau în domeniul medical. Din 17 oameni câți sunt în conducerea PSD Buzău, 15 sunt plătiți de stat – 88,3%. 14 din 17 sunt căsătoriți, iar 13 dintre soți și soții lucrează tot la stat în posturi- cheie pentru banul public. Cu tot cu partenerii de viață, procentul ajunge la 92,3%. Potrivit informațiilor din articol, mulți dintre aceștia au absolvit universități private cu reputație controversată, precum Bioterra sau Valahia, din Târgoviște. Citește și: Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat: salariile lor le depășesc frecvent pe cele ale unui conferențiar universitar și sunt mult peste cele ale profesorilor din școli

Pensionar special, patru salarii, bonus uriaș (sursa: România TV)
Investigații

Pensionar special, patru salarii, bonus uriaș

Pensionar special, patru salarii, bonus uriaș. Ionel Georgescu, șeful Corpului de Control al ministrului Energiei, Virgil Popescu, este unul dintre bugetarii de lux ale cărui venituri de la stat depășesc salariile cumulate ale președintelui Klaus Iohannis și premierului Nicolae Ciucă. În plus, Georgescu încasează și o pensie specială de peste 3.200 de euro pe lună pentru cariera de polițist la Strehaia și șef al Direcției Generale Anticorupție din Ministerul de Interne. Anul trecut, a încasat din salarii și bonusuri de la stat nu mai puțin de 447.000 lei net, echivalentul a 92.000 de euro. Numele lui Ionel Georgescu apare și în dosarul de corupție al lui Adrian Duicu, fostul președinte al Consiliului Județean Mehedinți, condamnat definitiv la un an și șase luni cu suspendare. Polițist la Strehaia în anii '90 Ionel Georgescu și-a început cariera de polițist în orașul Strehaia, din județul Mehedinți, în anul 1991. A fost șef Biroul Poliție Rutieră până în anul 2000, atunci când a devenit responsabil cu ordinea publică. Ulterior a ajuns șeful Poliției Strehaia, apoi a fost transferat în București, pe funcția de adjunct șef serviciu la Direcția Poliție Rutieră. În anul 2004, s-a detașat la actuala Direcție Națională Anticorupție, unde "gestiona activități specifice" pe linia de prevenire și combatere a corupției. De acolo, a ajuns director general adjunct al Direcției Generale Anticorupție din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. În aprilie 2009, ministrul de Interne de atunci, Dan Nica, șeful PSD Galați, l-a împuternicit la șefia Direcției Generale Anticorupție. Câteva luni mai târziu, în octombrie 2009, ministrul Dan Nica a fost schimbat din funcție. Tot atunci, a fost schimbat și Ionel Georgescu. A revenit pe funcția de adjunct o scurtă perioadă. Patru ani în privat Apoi a plecat în privat. Inițial, a fost angajat pe funcția de director al Direcției de Securitate a BRD. În anul 2011, tot în cadrul băncii, deținea postul de director al Direcției Antifraudă și Protecție Internă. Ionel Georgescu a renunțat la cariera strălucitoare în mediul bancar pentru a se reangaja la stat. În anul 2014, a fost încadrat pe funcția de consilier superior la Direcția Generală de Integritate a ANAF. Acest post a fost rampă pentru a putea fi detașat la Corpul de Control al ministerului Economiei. Apoi a intrat în grațiile liberalului Virgil Popescu, care l-a plasat la conducerea Corpului de Control al ministrului Energiei. Pensia i-a crescut de patru ori Pentru întreaga activitate de polițist, Ionel Georgescu a primit în 2013 o pensie anuală de 46.740 lei. De atunci au trecut aproape zece ani, timp în care pensia specială i s-a mărit de aproape patru ori. Conform ultimei declarații de avere, în anul 2022 a primit o pensie anuală de 190.224 lei. Adică 15.852 lei lunar, echivalentul a peste 3.200 de euro. Asta, în timp ce o pensie medie în România este în jur de 1.800 de lei. Dar Ionel Georgescu nu s-a mulțumit doar cu pensia specială. De când a venit în Ministerul Economiei, adică în urmă cu aproape zece ani, a primit, pe lângă salariu, și indemnizații de la companiile de stat pe care trebuia să le controleze. De exemplu, în anul 2017 era șef șerviciu Antifraudă și Anticorupție la Ministerul Economiei. Salariul său anual era de 52.743 lei. Dar își tripla salariul anual din indemnizațiile primite de la Băița SA, DMHI SA și SNAM SA. Pensionar special, patru salarii, bonus uriaș La fel a procedat și la Ministerul Energiei, acolo unde conduce Corpul de Control al ministrului Virgil Popescu. Declarația de avere aferentă anului 2022 arată că Ionel Georgescu a primit un salariu de 125.000 de lei net. Cum și-a mărit de aproape patru ori salariul primit de la Energie? Cu ajutorul indemnizațiilor primite de la companiile de stat. Astfel, pentru funcția de administrator special la Băița SA a încasat peste 103.000 lei. De la CNCIR, companie devalizată de directoare Ioana Timofte, potrivit DIICOT, a primit peste 173.000 lei net. Această sumă este formată din indemnizația brută lunară de 12.400 lei și componenta variabilă, adică bonusul anual, de 148.000 lei brut, echivalentul a 30.000 de euro, conform Raportului anual privind renumerațiile și alte avantaje acordate administratorilor și directorilor CNCIR. Citește și: EXCLUSIV Arest pentru nepoata fostului șef al SRI Radu Timofte. Ioana Timofte, directoare generală la Controlul Cazanelor, 30 de zile la domiciliu, DIICOT o acuză de devalizarea CNCIR CupruMin SA este o altă societate de stat care i-a plătit anul trecut o indemnizație (45.505 lei). În total, peste 447.000 lei, echivalentul a 92.000 de euro. Între timp, Georgescu a renunțat la Consiliul de Administrație al CupruMin pentru a fi numit la Titan Power, o altă controlată de Ministerul Energiei, de unde încasează lunar o indemnizație de 1.000 de euro. Georgescu: "Nu mi-am stabilit eu pensia, au fost niște criterii" La solicitarea Defapt.ro, Ionel Georgescu a spus că nu consideră că primește pensie specială, ci o pensie de serviciu care nu a fost stabilită de el. "E stabilită conform legii. Anatema se pune pe cel care beneficiază. Cel care beneficiază nu este nici cel care a făcut legea, nici cel care o aplică. Și ca mine sunt circa 200.000. Nu mi-am stabilit eu pensia, au fost niște criterii", a declarat Ionel Georgescu. Întrebat dacă își exercită mandatul de administrator special la Băița SA în timpul programului de muncă de la Ministerul Energiei, Ionel Georgescu a ținut să precizeze că a vizitat compania statului de nenumărate ori. Citește și: DOCUMENT Țepele din noile amendamente la legislația pensiilor speciale: parlamentari, primari – neatinși; vârsta de pensionare crește peste cinci ani; nu există calcul de impact "Te poți duce și în weekend. Poți să îți îndeplinești activitățile și online, adică vorbim de documente finaciare, corespondența cu autoritățile statului român, autorități locale. Nu trebuie să stau acolo pentru că nu sunt director executiv, nici să intru în galerie să văd cum se exploatează dolomita. Nu prevede prezența mea fizică acolo. Nici membrii Consiliul de Administrație nu au obligația să fie acolo. Am vizitat-o de nenumărate ori. Nu am fost în timpul programului. Se poate verifica", a spus Ionel Georgescu. Care a adăugat totuși că, în calitate de administrator special, împreună cu conducerea executivă, răspunde de zona patrimonială a societății și de zona financiară.

ONG-urile de mediu dau statul în judecată Foto: Romsilva
Mediu

ONG-urile de mediu dau statul în judecată

ONG-urile de mediu dau statul în judecată: comunitatea Declic a chemat statul român în instanță, pentru că îi cere acțiuni concrete împotriva schimbărilor climatice, anunță RFI. Demersul este susținut de organizațiile ecologiste Bankwatch România și 2Celsius. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online ONG-urile de mediu dau statul în judecată Cătălina Hopârteanu, campaigner la Declic, a explicat la RFI ce urmăresc ONG-urile de mediu prin acest proces pe climă: ”Am cerut instanței să oblige Ministerul Mediului și Ministerul Energiei să ia măsuri pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice. Aici vorbim pe de o parte de creșterea procentului de energie verde din mixul energetic la 45% până în 2030, așa cum cere și Uniunea Europeană, dar și măsuri de protecție a pădurilor și măsuri prin care să reușim să ajungem ca țară la neutralitate climatică până în 2050”. Citește și: Directivă confidențială a premierului: toate ministerele trebuie să reducă cu 6% cheltuielile. „Fără afectarea investiţiilor”, spune dispoziția, care însă nu interzice tăierea salariilor Ea a explicat ce riscă statul, dacă pierde procesul: „Dacă noi vom avea câștig de cauză în acest proces, atunci am cerut de altfel instanței să amendeze cu 20% din salariul minim, pentru fiecare zi de întârziere, să-i amendeze pe premier, ministrul Energiei și ministrul Mediului, cei care vor fi în funcție la momentul deciziei instanței, asta pentru că nu credem că e normal ca tot noi, cetățenii, să plătim, adică prin aceste instituții, ci vrem ca cei responsabili de acțiunile lor să fie trași la răspundere”.

Ministerul Sănătății nu poate opri medicii de la stat să lucreze și la privat Foto: Facebook
Politică

Ministerul Sănătății nu opri medicii stat lucreze privat

Ministerul Sănătății anunță, într-un răspuns la o interpelare a unui deputat, că nu poate opri medicii de la stat să lucreze și la privat: „Orice angajat are dreptul de a munci la angajați diferiți”. Totuși, pentru a nu fi acuzat că a abandonat această chestiune extrem de controversată, ministerul Sănătății mai afirmă că aceste „aspecte” vor fi „analizate, dezbătute și, cu proxima ocazie, vor fi înaintate propuneri legale”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ministerul Sănătății nu poate opri medicii de la stat să lucreze și la privat Ministerul mai explică, în răspunsul la interpelare, că „niciun angajator nu poate aplica un tratament nefavorabil salariatului care își exercită acest drept”. „Nu am, în momentul de faţă, pârghiile legale să împiedic un medic să-şi exercite profesia în sistemul privat după încheierea programului de lucru în sistemul public (…). Nu poate să existe suprapunere între cele două, adică să am program până la 3,00 şi am consultaţii la privat de la 12,00”, spunea ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, în februarie. Rafila le cere să respecte programul. Ceea ce nu se întâmplă „Dar cred că am putea să lucrăm pe mai multe paliere. Una ar fi legată de respectarea programului de lucru, care trebuie să se desfăşoare integral în spitalul public şi evident că ulterior cineva poate să lucreze într-o altă instituţie medicală care poate să fie şi privată. Şi al doilea lucru care cred că este, de asemenea, la fel de important, este legat de traseul pacientului. Adică dacă un pacient este consultat de către un medic într-un spital sau într-un ambulatoriu al unui spital public, el trebuie să rămână în spitalul public. Dacă merge la privat, eventual la acelaşi medic, lucrul ăsta nu este deloc în regulă pentru că acolo este clar vorba despre o direcţionare a pacientului. Ne gândim cum să facem să împiedicăm această direcţionare a pacienţilor. Adică dacă pacientul se prezintă de novo la spitalul privat este opţiunea lui, mai ales că coplata în sistemul privat de multe ori este substanţială, ea este posibilă doar pentru unii dintre pacienţi. Noi trebuie să putem să oferim servicii medicale tuturor, chiar dacă nu au bani pentru coplată şi lucrul ăsta trebuie să se întâmple în spitalul public”, a adăugat Alexandru Rafila. Citește și: Medic de la spitalul Târgu Cărbunești lucra la privat în timpul programului și este bănuit că opera cu aparatura de la stat. Managerul spitalului susține că nu poate face nimic Tot în februarie, presa locală relata cazul unui medic de la spitalul Târgu Cărbunești lucra la privat în timpul programului și este bănuit că opera cu aparatura de la stat. „Acest doctor presta la cabinetul privat de peste stradă, în timp ce el trebuia să se afle la spital, fiind plătit de spital, din bani publici. Dar nimeni nu se sesizează, nimeni nu face nimic”, a spus managerul Sorin Mehedințu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră