vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sri

104 articole
Investigații

Baronii GPL, la masă cu SRI

Baronii GPL, la masă cu SRI. Cisternele cu gaz lichefiat ale companiei ADE Gas apar în imaginile Google Maps din ultimii trei ani la locul exploziei din Crevedia, acolo unde se transvaza GPL dintr-o cisternă în alta. Citește și: EXCLUSIV Clanul Doldurea se protejează cu arme: unul din fiii primarului de Caracal, deținător de permis de armă încă din 2017 Stația GPL era desființată încă din 2020, dar funcționa ilegal sub ochii blajini ai polițiștilor. Defapt.ro a vorbit cu afaceristul Berceanu La solicitarea Defapt.ro, afaceristul Cristi Berceanu, unul din cei trei asociați ai firmei ADE Gas, a declarat că cisternele care au explodat la Crevedia nu aparțin firmei la care este asociat. Ci sunt ale firmei Flagas, controlată de milionarul Ionuț Daniel Doldurea, fiul primarului PSD din Caracal, Ion Doldurea. Berceanu, însă, nu a reușit să explice prezența din ultimii trei ani a cisternelor ADE Gas la stația GPL ilegală din Crevedia. Membru al masoneriei române, Cristi Berceanu a avut în ultima perioadă mai multe întâlniri cu generalul Sabin Iancu, șeful Direcției Regionale de Informații Oltenia. De la un maidan, la stație GPL Google Maps oferă o colecție de imagini cu locul în care funcționa ilegal stația GPL din Crevedia, fotografii din care rezultă că acolo se transfera periodic gaz dintr-o cisternă în alta. Citește și: La stația GPL ilegală, din Crevedia, se amesteca gaz de butelie cu propan, pentru a-l vinde cu profit uriaș. Manevra, sâmbăta și duminica, fiindcă statul era în week-end Din imaginile surprinse de Google în noiembrie 2008 se poate observa că locul cu pricina era un teren viran între două case sărăcăcioase. În fața uneia dintre locuințe se află un stâlp de curent pe care erau lipite afișe cu candidații PSD. Imaginile surprinse în septembrie 2012 arată că pe terenul viran fusese construită o hală și o stație GPL care funcționa non-stop sub sigla Flagas. Șase ani mai târziu, adică în iulie 2018, în curtea stației GPL (care era franciză Rompetrol) se afla o cisternă-rezervor de gaz petrolier lichefiat, vopsită în galben. Alte câteva cisterne se aflau în curte, inclusiv una a firmei ADE Gas. Transvazare la vedere deși stația nu mai era autorizată Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) arată că la data de 28 septembrie 2020 a amendat firma Flagas cu suma de 30.000 de lei pentru că nu avea autorizație de funcționare la incendiu. Tot atunci, IGSU a mai dat o amendă de 10.000 pentru că pe amplasament se afla un rezervor tip cisternă neomologat în care se transvaza GPL. În octombrie 2020, punctul de lucru al firmei Flagas din Crevedia a fost închis oficial. Google Maps mai prezintă o fotografie, din iulie 2021, în care se observă că stația GPL, cea care oficial era închisă, avea porțile larg deschise. În curte se pot observa patru cisterne cu sigla ADE Gas. O a cincea, galbenă, era conectată la furtunuri de transvazare. În mai 2022, altă imagine furnizată de Google Maps arată că în curte se afla o cisternă ADE Gas. Mai mult, în curte se afla și un panou cu logo-ul ADE Gas. Cu toate acestea, polițiștii din Crevedia nu au văzut nici un fel de activitate în curtea stației GPL, deținută de Flagas. Chiar și în cea mai recentă imagine Google, din iunie 2023, se poate vedea o cisternă a ADE Gas în curtea din Crevedia. Fiii primarului PSD Doldurea, acționari la ADE Gas Defapt.ro a arătat că firma ADE Gas Oil Company, cel mai mare distribuitor de gaz lichefiat din sud-vestul României, este deținută de alte trei societăți. Cel mai mare asociat, cu 33,34% din părțile sociale, este firma Dolchimex, deținută de frații Ionuț Daniel Doldurea și Cristian Marian Doldurea, fiii primarului PSD din Caracal. Citește și: EXCLUSIV Fiii primarului Ion Doldurea, baronii gazului lichefiat din sudul României: firme cu zeci de puncte de lucru în multe județe. Tatăl, protejat de Paul Stănescu, secretar general PSD Totodată, Ionuț Daniel Doldurea este asociatul majoritar al firmel Flagas SRL, cea care deținea stația GPL de la Crevedia. Celelalte două firme care dețin ADE Gas Oil Company sunt Azalis SRL și Eurogenetic SRL. Prima este controlată de afaceristul Cristi Berceanu, iar cealaltă, de Ionuț Cosmin Crețan. Cel din urmă, prin firma Eurogenetic, deține mai multe benzinării și stații GPL în sudul țării. "Doar un accident" de la o țigară Afaceristul Cristi Berceanu a declarat pentru Defapt.ro că în explozia de la Crevedia nu a fost implicată nici o cisternă deținută de ADE Gas. "Din informațiile pe care le am și eu, a fost doar un accident. Cineva care a venit cu o țigară de la care s-a aprins prima cisternă. De la o cisternă s-a aprins a doua și după aia încă două. Acolo fiind parcate șase mașini. În continuare vă spun, nu sunt acționar la Flagas", a spus Cristi Berceanu. Întrebat cum își explică faptul că Google a surprins mai multe cisterne ADE Gas la locul în care a avut loc explozia de la Crevedia în ultimii trei ani, Cristi Berceanu s-a eschivat. "Nu am nici o explicație. Mașinile sunt mașini. Pot să circule. Nu am ce să vă răspund la așa ceva. De-a lungul timpului s-au făcut afaceri între Flagas și ADE Gas. Nu știu ce afaceri, eu sunt doar unul dintre asociații ADE Gas. De-a lungul timpului, cred că și acum, sunt afaceri între Flagas și ADE Gas. Nu am spus nici că le dăm noi gaz și nici că ne dau ei gaz. Am spus că de-a lungul timpului au fost afaceri între cele două companii. Astăzi, în momentul acesta, nu știu dacă au fost afaceri în care s-a dat gaz sau s-a luat gaz", a declarat Cristi Berceanu. ADE Gas cumpăra gaz din Rusia Cristi Berceanu a recunoscut că firma ADE Gas se aproviziona cu gaz din Rusia până acum câțiva ani. Dar, între timp, ar fi schimbat furnizorul cu Rompetrol. "Exclus să cumpărăm gaz din Rusia. De câțiva ani de zile, mai bine de trei-patru-cinci ani, toate importurile din Rusia nu s-au mai… nu au mai fost. Am adus gaz din Rusia acum foarte mulți ani. Furnizorul principal al ADE Gas este compania Rompetrol", a explicat afaceristul. George Simion, liderul AUR, a susținut că Cristi Berceanu a fost asociat cu Corina Culiță, fostă parteneră de afaceri a spionului militar rus Boris Golovin și al Nataliei Rybchenko, fostă angajată a ambasadei Rusiei la București. Întrebat despre Corina Culiță, afaceristul Cristi Berceanu a spus că de aproape șase ani nu mai are nici o relație cu aceasta. „Atunci când ne-am despărțit, nu ne-am despărțit în relațiile cele bune. Am fost oarecum într-o relație de conflict economic. Dânsa a plecat de la noi din firmă. Ea a lucrat la noi o perioadă. În momentul în care Corina Culiță a lucrat la noi a avut și ea 2% din companie. Corina Culiță a fost angajata ADE Gas până acum câțiva ani. Nu-l cunosc pe Boris Golovin. Nu mai am nici o relație cu doamna Corina Culiță de cinci – șase ani de zile. De când nu mai lucrează la noi, nu am mai vorbit cu dânsa. Nici numărul ei nu îl mai am. Dânsa a fost director de vânzări", a spus afaceristul. Baronii GPL, la masă cu SRI Milionarul Cristi Berceanu este unul dintre cei mai influenți masoni din Craiova, oraș condus de Lia Olguța Vasilescu. Acesta controlează restaurantul de lux Epoca Stake House, acolo unde masonii din Oltenia își dau întâlnire regulat. Tot acolo, Cristi Berceanu s-a întâlnit la masă în repetate rânduri cu Sabin Iancu, șeful Direcției Regionale de Informații Oltenia. Adică boss-ul SRI Oltenia. Întrebat despre relația pe care o are cu generalul Sabin Iancu, masonul Cristi Berceanu a început să se încurce în declarații. "Nu am nici o relație cu domnul Sabin Iancu. Avem în Craiova cunoștințe comune, dar nu am o relație cu el. Nu m-am întâlnit niciodată decât eu cu el. Ne-am întâlnit o dată, de două ori cred, într-o conjunctură cu mai multă lume. Nu-l cunosc. E posibil să mă fi întâlnit cu el pentru că fac evenimente la care vine foarte multă lume", a declarat afaceristul craiovean. Nu-s mason, dar Doldurea nu e din loja mea Întrebat direct dacă generalul îi asigură protecția, Cristi Berceanu a spus: "Categoric nu îmi asigură protecția șeful SRI Dolj. Nici nu îl cunosc. Ne-am întâlnit pur și simplu. V-am spus că ne-am întâlnit pur și simplu. Eu am un restaurant în Craiova și acolo vine foarte multă lume. Iar eu ca și gazdă salut pe foartă multă lume. Dar nu mă cunosc cu el personal.". Întrebat din nou dacă a stat la masă cu generalul, Cristi Berceanu a admis că "la evenimente organizate unde sunt poate 100 de persoane, posibil să fi fost și dânsul. Aș fi bucuros să îl cunosc pentru că am auzit că este un profesionist.". Cât despre relația sa cu masoneria, nu a vrut să divulge prea multe: "Nu pot să vă răspund dacă sunt mason. Domnul Doldurea nu face parte din loja mea. Chiar dacă aș fi nu pot să vă spun cine face parte din lojă.".

Baronii GPL, la masă cu SRI. În imagine, activitate la stația ilegală din Crevedia, în 2021 (sursa: Google Maps)
Doctoratul ministrei Muncii: exmatriculată de SRI (sursa: Facebook/Simona Bucura Oprescu)
Investigații

Doctoratul ministrei Muncii: exmatriculată de SRI

Doctoratul ministrei Muncii: exmatriculată de SRI. Simona Bucura Oprescu, noul ministru al Muncii, a fost exmatriculată în 2019 de la școala doctorală a Academiei Naționale de Informații "Mihai Viteazul", instituție de învățământ din subordinea Serviciului Român de Informații. În același an, a renunțat la școala doctorală a Academiei SRI și Marcel Ciolacu, actualul prim-ministru al României și șeful PSD. Academia SRI a transmis la solicitarea Defapt.ro că îndrumătorii de doctorat ai ministrului Simona Bucura Oprescu au fost profesorii universitari Ștefan Teodoru Gheorghe și Ioan Deac. Totodată, cei doi profesori au fost și îndrumătorii premierului Marcel Ciolacu. Minoră, membră de partid. Ilegal Simona Bucura Oprescu, deputat PSD de Argeș și noul ministru al Muncii, are un CV coafat și contradictoriu. De exemplu, și-a șters din CV doctoratul cu tema "Buna Guvernare" început în anul 2013 la Academia SRI. Defapt.ro a dezvăluit că ministrul Simona Bucura Oprescu a menționat în CV-urile ei că a devenit membru PSD la vârsta de 16 ani. Iar la 17 ani era deja membru în Consiliul Național al PSD. Legea partidelor specifică clar că "pot fi membri ai partidelor politice cetăţenii care, potrivit Constituţiei, au drept de vot". Adică vârsta minimă pentru a deveni membru de partid cu acte este 18 ani. Citește și: Simona Bucura, noul ministru al Muncii, colegă de doctorat la SRI cu Marcel Ciolacu. Bucura și-a cosmetizat CV-ul în mai multe rânduri: au dispărut studii la ASE și tentativa de doctorat Cariera politică a Simonei Bucura este strâns legată de fostul baron PSD Constantin Nicolescu, decedat în iunie 2023, care o alinta "nepoțica". Mai mult, ca orice politician care se consideră de anvergură, Simona Bucura a avut timp să contribuie și la scrierea cărții "Generalul Berthelot și românii – Rapoarte transmise la Paris (1916-1918)", apărută în anul 2013 la editura Mioveni. Autorul principal al acestei cărți este Gheorghe Nicolescu. Doctoratul ministrei Muncii: exmatriculată de SRI Defapt.ro a solicitat oficial Academiei Naționale de Informații "Mihai Viteazul" să comunice în ce an a fost exmatriculată ministra Simona Bucura Oprescu de la școala doctorală și ce profesor universitar i-a coordonat pașii în demersul de studiu. Citește și: ANALIZĂ Guvernul Ciolacu, tot mai favorabil Chinei comuniste. Lenovo primește acces la rețelele 5G, Ponta, Câciu și Bucura-Oprescu, propagandiștii intereselor Beijingului "Menționăm că exmatricularea din program a doamnei Simona BUCURA-OPRESCU s-a realizat la data de 30 septembrie 2019, conform Deciziei Rectorului ANIMV nr. 313641/2019, având drept motivare faptul că studenta doctorandă nu a îndeplinit obiectivele din programul de cercetare stabilite împreună cu conducătorul de doctorat. Acesta din urmă a propus exmatricularea studentei doctorand", a transmis Academia SRI. Răspunsul Academiei SRI pentru Defapt.ro (sursa: defapt.ro) Potrivit răspunsului oficial, pesedista Simona Bucura Oprescu nu a beneficiat de bursă doctorală în perioada în care a urmat cursurile școlii doctorale ale Academiei Naționale de Informații "Mihai Viteazul". Chin intelectual la pachet cu Ciolacu Simona Bucura Oprescu a avut în perioada octombrie 2013 – septembrie 2019 doi conducători de doctorat. Primul a fost prof. univ. dr. Ștefan Teodoru Gheorghe, în intervalul octombrie 2013 - aprilie 2019. Acesta este fostul rector al Academiei SRI din perioada 2007-2013. La data de 27 iulie 2016, profesorul universitar Ștefan Teodoru Gheorghe, general de brigadă în Serviciul Român de Informații, a fost trecut în rezervă de președintele Klaus Iohannis. Cel de-al doilea îndrumător de doctorat, în intervalul mai - septembrie 2019, a fost prof. univ. dr. Ioan Deac. Din răspunsul Academiei SRI rezultă că profesorul universitar Ioan Deac a fost cel care a propus exmatricularea Simonei Bucura Oprescu de la școala doctorală a Academiei SRI. Întâmplător sau nu, exact în aceleași perioade, cei doi profesori universitari au fost și conducătorii de doctorat ai lui Marcel Ciolacu. "Referitor la conducătorii de doctorat ai domnului Marcel CIOLACU, precizăm că aceștia au fost domnul prof. univ. dr. Ștefan Teodoru (în intervalul octombrie 2013 - aprilie 2019) și domnul prof. univ. dr. Ioan Deac (în intervalul mai - septembrie 2019). Domnul Marcel CIOLACU nu a beneficiat de bursă doctorală", a mai transmis Academia SRI.

Locotenentul SRI Antonio Amuza, la Jurnalism (sursa: republica.ro)
Investigații

Locotenentul SRI Antonio Amuza, la Jurnalism

Locotenentul SRI Antonio Amuza, la Jurnalism. Antonio Amuza, fostul șef al Planificării Strategice a forței de muncă din cadrul Serviciului Român de Informații, a fost validat de Senatul Universității București pe funcția de asistent universitar la Facultatea de Jurnalism. Acolo urmează să predea cursuri de publicitate, deși nu are nici o legătură cu domeniul. În timp ce lucra în sistemul de securitate națională, Antonio Amuza a primit acordul conducerii SRI pentru a înființa firma Mad Intelligence, o societate care oferă servicii publice și private de intelligence. Defapt.ro a aflat în exclusivitate că Antonio Amuza a fost recrutat din sursă externă de Serviciul Român de Informații în anul 2017. Serviciul secret i-a dat gradul de sublocotenent, apoi l-a avansat la gradul de locotenent. Amuza nu a fost consilier la cabinetul directorului SRI, Eduard Hellvig, așa cum a lăsat să se înțeleagă din CV-ul său. Designer diplome Doctor Honoris Causa Antonio Amuza și-a început cariera drept copywriter în anul 2009 la Universitatea București, acolo unde era responsabil cu design-ul visul al diplomelor Doctor Honoris Causa. Apoi a fost avansat ca editor de text și director de creație. În anul 2016 a obținut diploma de doctor în Sociologie, sub coordonarea profesorului Vasile Dîncu, actualul șef al Consiliului Național PSD și fost ministru al Apărării în Guvernul Ciucă. La scurt timp după, au început să-i dea târcoale ofițerii Serviciului Român de Informații, specializați în recrutarea viitoarele cadre. Fără o pregătire adecvată în domeniul securității naționale, Antonio Amuza a fost angajat direct pe funcția de șef al Planificării Strategice a forței de muncă din cadrul Serviciului Român de Informații. "Recrutat din sursă externă" Întrebat de Defapt.ro cum a ajuns să fie încadrat direct pe o funcție de conducere, Antonio Amuza a explicat că a fost recrutat din sursă externă. El a explicat că, după ce a terminat doctoratul în Sociologie, în perioada 2016-2017, a avut câteva publicații și conferințe internaționale, parte din ele pe zona de resurse umane. "Motiv pentru care am fost angajat de Serviciul Român de Informații din sursă externă. Nu am făcut Academia de Informații. Sunt absolvent de Sociologie. M-au căutat ei pe mine, nu eu pe ei. Nu aș vrea să povestesc despre asta", a declarat Antonio Amuza. Nu era consilier la cabinetul lui Hellvig Antonio Amuza menționează în CV-ul său că una dintre responsabilitățile sale în cadrul SRI era cea de "consilier cabinet director pe teme sociologice". Deși la prima vedere pare că era consilierul directorului Eduard Hellvig, în realitate este un truc pentru a da greutate CV-ului. Întrebat dacă l-a consiliat direct pe fostul director Eduard Hellvig, Antonio Amuza și-a nuanțat responsabilitatea. "Dacă vă uitați pe site-ul public al SRI o să vedeți că departamentul de resurse umane este pe organigramă în subordinea directorului Serviciului Român de Informații. Motiv pentru care toate analizele sociologice pe resurse umane interne erau raportate ierarhic. Eu nu am avut funcție operativă. Ca organigramă, tot ce nu este operativ răspunde în fața directorului. Am menționat consilier cabinet director, dar nu e consilier. Am dat consiliere la nivelul directorului SRI, în sensul că analizele mele ajungeau către cabinetul directorului. Nu l-am cunoscut, nu ne-am întâlnit. Nu am fost consilier în cadrul cabinetului", a precizat Antonio Amuza. A plecat locotenent din SRI Ofițerul SRI Antonio Amuza susține că și-a dat demisia din Serviciul Român de Informații în anul 2022. Cutuma spune că ofițerii de informații, fie ei chiar și din sursă externă, nu părăsesc niciodată serviciul secret, chiar dacă sunt trași pe linie moartă. Întrebat cu ce grad militar a fost încadrat și ce grad avea atunci când și-a dat demisia, Antonoi Amuza a refuzat inițial să răspundă. Ulterior a declarat așa: "Din Serviciul Român de Informații am plecat prin demisie. E o diferență destul de mare între gradul funcției și gradul militar. Serviciul Român de Informații are un specific distinct. Eu am fost încadrat direct cu gradul minim. Gradul meu militar este unul de locotenent. Am fost încadrat cu gradul de sublocotenent. Am ajuns locotenent pentru că trece timpul. Nu mai lucrez în SRI. Eu am fost încadrat direct. Am fost sociolog înainte. Nu m-a făcut SRI sociolog.". Firmă de intelligence În timp ce slujea patria, locotenentul Antonio Amuza a decis să își deschidă o afacere de succes. Pentru a putea fi asociat într-o firmă privată, Antonio Amuza a făcut un raport către directorul SRI, Eduard Hellvig, prin care îl informa despre intențiile sale. De abia după ce și-a dat acordul conducerea SRI, Antonio Amuza s-a asociat Dragoș Georgian Ilie, un fost coleg de facultate, și au înființat firma Mad Intelligence SRL în anul 2019. Prin această societate, urma să ofere produse de intelligence mediului privat de afaceri și entităților de stat. Oficial oferea servicii de "consultanţă pentru afaceri şi management". "Probabil am făcut un raport. Un raport intern către conducerea SRI. Nu aveam cum să menționez asta în CV. Societatea nu are angajați, are doar asociați. Toate contractele cred că sunt publice. Nu a fost o firmă făcută cu prea mult cap. În sensul în care au fost analize sociologice, noi fiind sociologi la bază, pe care am încercat să le publicăm. Cine era interesat de ele le achiziționa. La un moment dat Universitatea de la Cluj a fost interesată pentru câteva analize, institute de cercetare de piață, în zona asta", a declarat Amuza pentru Defapt.ro. Cifră de afaceri penibilă Datele de la Registrul Comerțului arată că, în anul fiscal 2020, firma Mad Intelligence a avut o cifră de afaceri netă de 23.755 lei. În anul 2021, cifra de afaceri a scăzut la 14.500 lei și a raportat pierderi de 8.112 lei. De abia în anul fiscal 2022 cifra de afaceri a crescut la aproape 86.000 lei și un profit de peste 10.000 lei. Partenerul de afaceri al lui Antonio Amuza, Dragoș Georgian Ilie, este profesor asociat la Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București. Totodată, deține și funcția de președinte al Consiliului Director al Asociației Absolvenților Facultății de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității București, care ar putea fi o resursă inepuizabilă de cadre pentru SRI. Locotenentul SRI Antonio Amuza, la Jurnalism După ce și-a dat oficial demisia din SRI, Antonio Amuza și-a depus candidatura pentru ocuparea funcției de asistent universitar la Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității București. Jurnalista Emilia Șercan a menționat pe contul ei de Facebook că Senatul Universității București a validat concursul prin care locotenentul Antonio Amuza devine asistent universitar. Citește și: Pandele se plânge în direct la RTV că Sebastian Ghiță îl jupoaie pentru aparițiile la acest post TV. El spune că a fost „o glumă” după lamentările lui Ciutacu "Postul pentru care a dat concurs la FJSC are următoarele discipline: Introducere în publicitate; Introducere în semiotică; Atelier în publicitate; Semiotica publicității, Publicitate politică; Practică; Noile media și comunicarea politică în advertising; Comunicarea de criză; Campanii în publicitate. Candidatul nu are studii în domeniul publicității sau al semioticii, nu are nicio lucrare științifică în domeniul publicității sau al semioticii, iar experiența sa practică se rezumă la redactarea de advertoriale, desenarea de diplome și conceperea de texte pentru site-uri, după cum singur precizează în CV", a scris Emilia Șercan.

Simona Bucura, doctorat SRI cu Ciolacu (sursa: Facebook/Simona Bucura Oprescu)
Politică

Simona Bucura, doctorat SRI cu Ciolacu

Simona Bucura, doctorat SRI cu Ciolacu. Deputata Simona Bucura Oprescu, propunerea PSD pentru ministerul Muncii, și-a șters din CV doctoratul cu tema „Buna Guvernare” început în anul 2013 la Academia SRI. În același an a început doctoratul, tot la Academia SRI, și Marcel Ciolacu, actualul ei șef pe linie de partid. Dar el a fost exmatriculat. Din CV-ul viitorului ministru al Muncii a dispărut și Facultatea de Relații Internaționale din cadrul Academiei de Științe Economice (ASE), pe care susținea că o absolvise în anul 2004. Cariera politică a Simonei Bucura este strâns legată de fostul baron PSD Constantin Nicolescu, decedat în iunie 2023, care o alinta "nepoțica". Mai mult, ca orice politician de anvergură care se respectă, Simona Bucura a avut timp să contribuie și la o carte: în cazul ei, "Generalul Berthelot și românii – Rapoarte transmise la Paris (1916-1918)", apărută în anul 2013 la editura Mioveni. În PSD, încă din adolescență Deputata Simona Bucura susține în CV-urile publicate de-a lungul vremii de presa locală că a devenit membru PSD în 1996, la vârsta de 16 ani. Mai mult, pentru a avea greutate în CV, Simona Bucura a specificat că în anul 1997, adică la 17 ani, a devenit membru în Consiliul Național al PSD. Însă în legea partidelor se specifică clar că „pot fi membri ai partidelor politice cetăţenii care, potrivit Constituţiei, au drept de vot”. Citește și: Firea insistă că este încă ministru al Familiei: pagina sa de Facebook menționează și luni, 17 iulie, funcția guvernamentală. Demisia i-a fost oficializată prin decret pe 14 iulie Un an mai târziu avea să fie aleasă președinte al TSD Argeș, cu ajutorul baronului Constantin Nicolescu. Apoi a plecat la facultate la București. În perioada 1999 – 2004 a urmat cursurile Facultății de Relații Internaționale din cadrul ASE București, în timp ce se ocupa de politică social-democrată la nivelul județului Argeș. Informațiile despre studiile urmate la ASE București au dispărut din CV-ul deputatei. Comitete și comiții fără număr Revenită pe plaiurile natale, Simona Bucura s-a înscris la a doua facultate. De data aceasta, la Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității din Craiova,de unde a obținut o diplomă de economist. În timp ce își tocea coatele pe băncile facultății, Simona Bucura era manager la firma Top Image, consilier județean și secretar al comisiei de învățământ, reprezentant al CJ Argeș în Asociația Internațională a Regiunile Francofone, membru în Consiliul de Administrație al Spitalului Rucăr și membru în Consiliul de Administrație al Bibliotecii Județene "Dinicu Golescu". În plus, se mai ocupa și de treburile de partid. Înainte de a termina cea de-a doua facultate, a fost aleasă din nou consilier județean. Simona Bucura, doctorat SRI cu Ciolacu Cu cariera politică aranjată, Simona Bucura a trecut la nivelul următor: studii de securitate și combinații politice de la București. Așa că, în anul 2009, s-a înscris la Colegiul Național de Afaceri Interne din cadrul Academiei de Poliție "Alexandru Ioan Cuza" pentru a se specializa în managementul afacerilor interne. În paralel, a urmat și cursurile unui master în Relații Internaționale și Programe Europene, tot la Academia de Poliție. Trebuie menționat că, în timp ce urma cele două forme de studiu la București, se ocupa și de administrație la nivelul județului Argeș. În plus, era și purtătorul de cuvânt al PSD Argeș. Citește și: Pe cine promovează PSD în locul lui Firea și Budăi: o educatoare din Brad care credea că Suedia are președinte și o deputată obscură, care spunea că Elena Lasconi este o „venetică” Cu toate responsabilitățile administrativ politice pe umerii săi, Simona Bucura a început în anul 2013 un doctorat la Academia Națională de Informații "Mihai Viteazul", celebra academie a Serviciului Român de Informații. Tema tezei de doctorat era "Buna Guvernare". În acel an, s-a înscris la doctorat și colegul ei de partid Marcel Ciolacu, actualul prim-ministru și șef al PSD. Simona Bucura a avut grijă să își cosmetizeze CV-ul, din care a șters informațiile care făceau referire la doctoratul început la Academia SRI. Cu toate acestea, a menționat că în anul 2014 s-a specializat în "securitate națională" în urma unui curs de la Colegiul Național de Informații al Academiei SRI.

Ciolacu, Iohannis nu vor șef SRI (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ciolacu, Iohannis nu vor șef SRI

Ciolacu, Iohannis nu vor șef SRI. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat miercuri că Serviciul Român de Informaţii nu se va implica în viaţa politică din România, fiind întrebat pe tema demisiei lui Eduard Hellvig de la şefia Serviciului şi despre faptul că, în prezent, conducerea instituţiei este asigurată de prim-adjunctul SRI, generalul Răzvan Ionescu. Premierul nu știe ce va face Hellvig Şeful Executivului a fost întrebat într-o conferinţă de presă la sediul Ambasadei României de la Berlin, în cadrul vizitei de lucru de două zile pe care o efectuează în Republica Federală Germania, dacă Eduard Hellvig va intra în politică după demisia de la şefia SRI. "Cred că domnul Hellvig este cel mai în măsură să vă răspundă", a afirmat Marcel Ciolacu. Cu privire la momentul când vor începe "negocierile" pentru numirea unui nou şef al Serviciului Român de Informaţii, premierul a precizat: "Momentan a făcut, am înţeles, preşedintele României, a informat Parlamentul, aşa e procedura constituţională". Ciolacu, Iohannis nu vor șef SRI Despre ipoteza în care prim-adjunctul SRI, generalul Răzvan Ionescu, ar trebuie să rămână la şefia Serviciului până la alegerile din 2024, Ciolacu a spus: "E o hotărâre care se va lua în primul rând în CSAT, nu este prima oară când se întâmplă acest lucru". Citește și: Sora unei foste Miss Buzău primește funcții grase de la miniștrii PSD subordonați lui Marcel Ciolacu În context, prim-ministrul a subliniat că nu crede că SRI se va implica în vreun fel în viaţa politică din România, fiind întrebat, în perspectiva alegerilor de anul viitor, cum este mai sănătos pentru democraţia din România: ca la conducerea SRI să se afle un general sau un civil. "Nu cred că Serviciul Român de Informaţii, mai ales după transformările din ultimii ani, se va implica în vreun fel în viaţa politică din România", a mai declarat Marcel Ciolacu.

Influența interimarului SRI asupra 2024 electoral (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Influența interimarului SRI asupra 2024 electoral

Influența interimarului SRI asupra 2024 electoral. La 3 iulie 2023, Eduard Hellvig a anunţat că renunţă la funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii, susţinând că a discutat "deschis" pe această temă cu preşedintele Klaus Iohannis în ultimele săptămâni. "Am discutat deschis cu președintele" "Este momentul să constat că obiectivele profesionale pe care mi le-am propus la preluarea mandatului de director al SRI au fost îndeplinite. Prin urmare, pot să închei etapa de viaţă pe care am parcurs-o în fruntea SRI. Încheierea mandatului meu este o decizie pe care am discutat-o deschis în ultimele săptămâni cu preşedintele României, căruia îi mulţumesc cu acest prilej pentru susţinerea constantă arătată de-a lungul acestor ani la conducerea Serviciului. L-am informat şi pe preşedintele Comisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI. Este o decizie ale cărei raţiuni au fost înţelese pe deplin şi pe care vi le împărtăşesc şi dumneavoastră", a spus Eduard Hellvig într-o declaraţie de presă la sediul SRI, la 3 iulie 2023. Prim-adjunctul directorului Serviciului Român de Informaţii, generalul Răzvan Ionescu, urmează să preia conducerea interimară a instituţiei după demisia lui Eduard Hellvig. Potrivit articolului 24 din Legea 14/1992, directorul Serviciului Român de Informaţii are un prim-adjunct, care este şi înlocuitorul legal al acestuia. Șeful statului face propunerea Serviciul Român de Informaţii (SRI) este condus de un director cu rang de ministru, numit de Parlament la propunerea Preşedintelui României, potrivit portalului oficial al instituţiei. Potrivit Legii nr. 14 din 24 februarie 1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, directorul SRI are rang de ministru, fiind numit de Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţa comună, la propunerea Preşedintelui României. Numirea se face în urma audierii celui propus de către comisia însărcinată să exercite controlul parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, care va prezenta un raport în faţa celor două camere ale Parlamentului (art. 23 din Legea nr. 14/1992). Votul în acest caz este secret şi se exercită prin buletine de vot, potrivit Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, (art. 13 şi 99). Influența interimarului SRI asupra 2024 electoral Numirea în plenul reunit a directorului SRI se concretizează printr-o hotărâre a Parlamentului şi se face cu votul majorităţii membrilor prezenţi, conform cu art. 76, alin. 2 din Constituţia României: "Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră". Astfel, dacă, în acest moment, președintele Klaus Iohannis ar propune numirea unui nou candidat pentru șefia SRI, acesta ar trebui să întrunească acordul politic al ambelor mari partide din coaliția de guvernare. Or, tocmai acest acord ar fi foarte dificil de obținut în condițiile în care nici unul din partide nu-și dorește un șef al SRI care să aibă legături cu celălalt partid, în vederea alegerilor din 2024. Este, deci, de presupus că interimatul lui Răzvan Ionescu va dura până după alegerea unui nou președinte al țării. Cum e demis un șef al SRI La numirea în funcţie, directorul depune în faţa Parlamentului următorul jurământ: "Eu, ..., jur că voi îndeplini de bună-credinţă şi nepărtinire, în deplinul respect al Constituţiei şi legilor tarii, atribuţiile ce-mi revin în calitate de director al Serviciului Român de Informaţii." (art. 23 din Legea nr. 14/1992). Eliberarea din funcţie a directorului Serviciului Român de Informaţii se face de către Parlament, în şedinţa comună a celor două Camere, la propunerea Preşedintelui României sau a cel puţin o treime din numărul total al deputaţilor ori al senatorilor, se mai arată în Legea nr. 14/992. În executarea atribuţiilor ce revin Serviciului Român de Informaţii, directorul emite, potrivit legii, ordine şi instrucţiuni. Rolul Consiliului Director Directorul este secondat de un prim-adjunct pentru zona de informaţii-operaţiuni şi de trei adjuncţi. Prim-adjunctul şi adjuncţii directorului au rang de secretar de stat şi sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea directorului Serviciului Român de Informaţii (art. 24 din Legea nr. 14/1992). Organismul deliberativ al Serviciului Român de Informaţii este Consiliul Director, compus din directorul Serviciului Român de Informaţii, prim-adjunctul şi adjuncţii acestuia, precum şi din şefi ai unor unităţi centrale şi teritoriale. Preşedintele Consiliului Director este directorul Serviciului Român de Informaţii. Biroul Executiv al Consiliului Director asigură conducerea operativă a Serviciului Român de Informaţii şi îndeplinirea hotărârilor Consiliului Director. Este alcătuit din directorul Serviciului Român de Informaţii, prim-adjunctul şi adjuncţii săi (art. 16 şi 21 din Legea nr. 14/1992). Ionescu, al șaptelea director după '89 Serviciul Român de Informaţii este organul de stat specializat în domeniul informaţiilor privitoare la siguranţa naţională a României, parte componentă a sistemului naţional de apărare, activitatea sa fiind organizată şi coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Activitatea Serviciului Român de Informaţii este controlată de Parlament. Citește și: Hellvig, posibil candidat la prezidențiale cu sprijinul PNL, potrivit unor scenarii politice. Șeful demisionar al SRI, văzut ca un adversar solid pentru Geoană, spre deosebire de Ciucă Anual sau când Parlamentul hotărăşte, directorul Serviciului Român de Informaţii prezintă acestuia rapoarte referitoare la îndeplinirea atribuţiilor ce revin Serviciului Român de Informaţii, potrivit legii. Controlul este exercitat de către o comisie comună a celor două camere ale Parlamentului. Directorii SRI din 1990 până în prezent au fost: Virgil Măgureanu (mart. 1990 - apr. 1997); Costin Georgescu (mai 1997 - dec. 2000); Radu Timofte (febr. 2001 - iul. 2006); Florian Coldea (interimar; iul. - oct. 2006); George Maior (oct. 2006 - ian. 2015); Eduard Hellvig (mart. 2015 - iul. 2023)

Generalul Răzvan Ionescu, director interimar SRI (sursa: sri.ro)
Eveniment

Generalul Răzvan Ionescu, director interimar SRI

Generalul Răzvan Ionescu, director interimar SRI. Prim-adjunctul directorului Serviciului Român de Informaţii, generalul Răzvan Ionescu, urmează să preia conducerea interimară a instituţiei după demisia lui Eduard Hellvig. Generalul Răzvan Ionescu, director interimar SRI Potrivit Articolului 24 din Legea 14/1992, directorul Serviciului Român de Informaţii are un prim-adjunct, care este şi înlocuitorul legal al acestuia. La 3 iulie 2023, Eduard Hellvig a anunţat că renunţă la funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii, susţinând că a discutat "deschis" pe această temă cu preşedintele Klaus Iohannis în ultimele săptămâni. Generalul Răzvan Ionescu are o experienţă de peste două decenii în activitatea operativă a Serviciului Român de Informaţii, conform site-ului Serviciului Român de Informaţii. Răzvan Ionescu a absolvit Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii Bucureşti. A urmat cursuri postuniversitare cu specializarea Geopolitică şi Geostrategie în cadrul Academiei de Studii Economice. A absolvit masterul NATO Senior Executive din cadrul SNSPA, potrivit sursei citate. De asemenea, este absolvent al cursurilor seminarului Combaterea Armelor de Distrugere în Masă şi Terorismului organizate de Centrul European pentru Studii de Securitate "George C. Marshall" (Germania). Prim-adjunct din martie 2017 Ionescu a ocupat funcţii în cadrul unităţilor centrale şi teritoriale, înregistrând succese operaţionale, în parteneriat cu servicii de informaţii din spaţiul euroatlantic, pe problematici privind criminalitatea organizată transfrontalieră, respectarea regimurilor internaţionale privind proliferarea sistemelor de armament, fluxuri financiare internaţionale, migraţie şi terorism, conform sursei amintite. În SRI a fost încadrat cu gradul de locotenent şi a absolvit ca şef de promoţie cursurile de iniţiere. Răzvan Ionescu a fost avansat la gradul de general de brigadă în primăvara anului 2016. În 23 martie 2017, generalul de brigadă Răzvan Ionescu a devenit prim-adjunct al directorului Serviciului Român de Informaţii, Eduard Hellvig, după ce decretul de numire, semnat de preşedintele Klaus Iohannis, a fost publicat în Monitorul Oficial. A preluat atribuţiile de prim-adjunct începând cu 24 martie 2017. Combaterea ameninţărilor transfrontaliere Anterior numirii în funcţia de prim-adjunct al directorului SRI, a condus o unitate centrală cu responsabilităţi în combaterea ameninţărilor transfrontaliere. La 1 decembrie 2017, a fost avansat la gradul de general-maior. Citește și: Hellvig, posibil candidat la prezidențiale cu sprijinul PNL, potrivit unor scenarii politice. Șeful demisionar al SRI, văzut ca un adversar solid pentru Geoană, spre deosebire de Ciucă În data de 29 noiembrie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de înaintare în grad a lui Răzvan Ionescu din general-locotenent cu trei stele în general cu patru stele în cadrul Serviciului Român de Informaţii. O constantă a activităţii sale este excelenta colaborare cu partenerii instituţionali ai SRI în plan intern şi extern, menţionează portalul SRI.

Hellvig, contracandidatul lui Geoană la prezidențiale (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Hellvig, contracandidatul lui Geoană la prezidențiale

Hellvig, contracandidatul lui Geoană la prezidențiale. Eduard Hellvig a anunţat, luni, că renunţă la funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii, susţinând că a discutat "deschis" pe această temă cu preşedintele Klaus Iohannis în ultimele săptămâni. Hellvig, contracandidatul lui Geoană la prezidențiale "Finalizarea proceselor de actualizare operaţională a SRI mă obligă, în egală măsură, şi la analiză cu privire la viitor. Vorbesc despre viitor în raport cu valorile care mă definesc, cu lucrurile în care cred şi sub auspiciile sistemului democratic pe care am ales să-l slujesc. Este momentul să constat că obiectivele profesionale pe care mi le-am propus la preluarea mandatului de director al SRI au fost îndeplinite. Prin urmare, pot să închei etapa de viaţă pe care am parcurs-o în fruntea SRI. Încheierea mandatului meu este o decizie pe care am discutat-o deschis în ultimele săptămâni cu preşedintele României, căruia îi mulţumesc cu acest prilej pentru susţinerea constantă arătată de-a lungul acestor ani la conducerea Serviciului. Citește și: Șansa lui Halep în cazul unei suspendări pentru dopaj și de ce un precedent în materie o ajută. O eventuală suspendare poate fi redusă masiv în instanță L-am informat şi pe preşedintele Comisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI. Este o decizie ale cărei raţiuni au fost înţelese pe deplin şi pe care vi le împărtăşesc şi dumneavoastră", a spus Eduard Hellvig într-o declaraţie de presă (textul complet, aici) la sediul SRI.

AUR și UDMR, în consens Foto: Inquam/ George Călin
Politică

AUR și UDMR, în consens

AUR și UDMR, în consens: SRI trebuie împiedicat să furnizeze informații în anchete de corupție. Liderii AUR și UDMR au folosit aproape același limbaj, criticând această prevedere legală. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online AUR și UDMR, în consens „Știți mulți dintre voi că n-ar trebui să reintroducem SRI-ul în anchetele penale. În mod normal va cădea la Curtea Constituțională. Acum tot ce vă rog e să nu vă temeți”, a spus liderul AUR, în plenul Parlamentului. „Probele obținute pe mandat de siguranță națională pot fi folosite pentru faptele penale legate de securitatea națională, legate de crima organizată (terorism, trafic de arme, de muniție, trafic de persoane) plus acele fapte legate de siguranța omului. Pentru alte fapte penale, probele obținute pe mandat de securitate națională nu pot fi folosite. Corupția este o altă discuție, aceasta a fost introdusă în legea care vorbea de vulnerabilitatea la adresa securității naționale, este interpretabilă. Aici era vorba de a aduce o corecție conform CCR. Au fost mai multe decizii, eu zic că nu au ce căuta SRI în procesul penal, în cercetare penală”, a spus Kelemen Hunor, la Euronews. Citește și: Primul președinte al SUA arestat n-a fost Trump: în 1872, Ulysses S. Grant a fost reținut fiindcă gonea cu teleguța prin Washington DC El a criticat Executivul din care face parte, spunând că proiectul de modiifcare a Codului penal, adoptat azi de Camera Deputaților în forma primită de la Palatul Victoria „din punctul meu de vedere, nu este una corectă și nu e în concordanță cu CCR”.

SRI va controla tot în online (sursa: Facebook/SRI)
Eveniment

SRI va controla tot în online

SRI va controla tot în online. Proiectul de lege care extinde atribuțiile Serviciului Român de Informații va merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis după ce Curtea Constituțională a respins sesizarea făcută de USR și Forța Dreptei pe legea securității cibernetice. SRI va controla tot în online Proiectul de lege privind securitatea și apărarea cibernetică este unul contestat atât de opoziție cât și de Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Aceasta din urmă a avertizat că ar transforma furnizorii de servicii de securitate cibernetică în delatori profesioniști și ar permite acces sporit și discreționar către SRI ori MApN la problemele de securitate și la datele persoanelor private, arată Hotnews. Citește și: EXCLUSIV Secretarul de stat MAI responsabil de integrarea în Schengen, un tânăr politruc PNL fără nici o calificare în domeniu. CV-ul arată că a fost șomer, agent de vânzări de medicamente, numit politic în CA-uri în energie, consilier județean ApTI atenționa că s-a lărgit și mai tare spectrul celor care trebuie să se supună obligațiilor de securitate, iar „atribuțiile SRI au fost extinse și la campaniile de propagandă sau dezinformare inclusiv derulate de o entitate non-statala. Deci acum chiar are un motiv să ne urmărească pe toți”, semnala Bogdan Manolea, președintele APTI.

Profesorul Ivan, îndrumător pentru Pîrlog, Moșneagu (sursa: Inquam Photos/Adel Al-Haddad)
Eveniment

Profesorul Ivan, îndrumător pentru Pîrlog, Moșneagu

Profesorul Ivan, îndrumător pentru Pîrlog, Moșneagu. Procurorul militar Bogdan Pîrlog și comisarul șef Cătălin Moșneagu, fostul șef al Direcției Control Intern a Poliției Române, ambii doctoranzi la Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj, l-au avut în comisia de îndrumare pe profesorul Adrian Ivan, rectorul Academiei SRI. Pe lista doctoranzilor îndrumați și coordonați de profesorul Adrian Ivan sunt mai mulți polițiști, profesori și o șefă de la Banca Națională a României. Cel mai cunoscut doctorand al lui Adrian Iovan este actualul ministru de Interne Lucian Bode, secretarul general al PNL, a cărui lucrare de doctorat a fost considerată ca fiind plagiată de Universitatea "Babeș-Bolyai". Chiar și președintele României, Klaus Iohannis, a recunoscut public că sunt probleme de plagiat în lucrarea de doctorat a liberalului Lucian Bode. Ivan s-a retras pe divan Profesorul Adrian Ivan este unul din fondatorii Școlii de studii de securitate de la Universitatea "Babeș-Bolyai" (UBB) din Cluj și coordonatorul lucrării de doctorat a ministrului Lucian Bode. În urma deciziei Comisiei de Etică a UBB, care a constatat că lucrarea de doctorat a liberalului Lucian Bode este profund viciată și se confirmă suspiciunile de plagiat, profesorul Adrian Ivan a fost nevoit să facă un pas în spate. Adică, în următorii doi ani, profesorul Adrian Ivan nu va mai coordona lucrări de doctorat la UBB. În urma verdictului UBB, opoziția a depus o moțiune de cenzură împotriva ministrului Lucian Bode. Dar acesta din urmă a fost salvat de coaliția de guvernământ PNL – PSD – UDMR. A urmat o intervenție publică a președintelui Klaus Iohannis care a recunoscut că sunt „probleme” de plagiat în lucrarea liberalului. Iohannis a cerut capul lui Bode "Aceste probleme trebuie luate, după părerea mea, foarte în serios și eu am încredere că în PNL, și domnul Bode personal, vor analiza aceste chestiuni și impactul politic. Eu personal, sincer, mă aștept ca cel târziu până la rocadă sau rotația guvernamentală, să se ia o decizie clară în acest sens", a precizat președintele Klaus Iohannis. Citește și: Mai poate fi ministrul de Interne de la București un partener credibil la Bruxelles pentru ai săi omologi din UE când vine vorba de Schengen? Plagiatul lui Bode, vulnerabilitate națională Șeful liberalilor, premierul Nicolae Ciucă, a ascultat sfatul președintelui Iohannis și a menționat că situația ministrului Lucian Bode va fi clarificată în interiorul PNL. "La nivelul PNL urmează să avem o clarificare și în funcție de aceasta să putem să luăm decizii până la rocadă. Este un mesaj pe care domnul președinte l-a mai dat. Așa cum a spus și dumnealui analizăm până la rocadă ca să putem lua decizii", a declarat Nicolae Ciucă. Cu toate acestea, ministrul Lucian Bode se simte vânat de opoziție, dar îndreptățit să dețină titlul de doctor. Profesorul Ivan, îndrumător pentru Pîrlog, Moșneagu După ce s-a retras temporar de la UBB, profesorul Adrian Ivan a lăsat în urmă zeci de doctoranzi cărora le îndruma cariera academică. În anul 2016, procurorul militar Bogdan Ciprian Pîrlog era doctorand în anul 2 la Relații Internaționale și Studii Europene și îl avea ca conducător de doctorat pe profesorul Mihai Alexandru Croitor. Din Comisia de Îndrumare, însă, făceau parte profesorul Adrian Ivan, Lucian Năstasă Kovacs și Marcela Sălăgean. Tot în anul 2 de doctorat se afla și comisarul șef Cătălin Marius Moșneagu. Conducătorul de doctorat era același profesor Mihai Alexandru Croitor. Iar în Comisia de Îndrumare îi avea pe aceiași trei profesori, în frunte cu Adrian Ivan. Comisarul șef Cătălin Marius Moșneagu, fostul șef al Direcției Control Intern, a fost obligat să se pensioneze la vârsta de 39 de ani după ce controversata Direcție Generală de Protecție Internă i-a retras accesul la documente Strict Secret de Importanță Deosebită. Decizia a fost atacată în instanță. Procurorul Bogdan Ciprian Pîrlog și comisarul șef Cătălin Moșneagu au o relație apropiată. Amândoi au lucrat la dosarul penal "10 august". Șefă din BNR, coordonată de Ivan Ioana Rada este șefa filialei Bihor a Băncii Naționale a României. Ea figura ca doctorand la Relații Internaționale și Studii Europene și îl avea ca conducător de doctorat pe profesorul Adrian Ivan. Pe lista doctoranzilor lui Adrian Ivan s-a aflat și George Marius Șinca, agent șef adjunct de Poliție și asistent universitar la UBB și Universitatea Agora, conform CV-ului său din 2016. Un alt doctorand a fost Raluca Codruța Luțai, care a absolvit un masterat la Academia Națională de Informații "Mihai Viteazu". În prezent este asistent la Facultatea de Istorie și Filosofie din cadrul UBB, specializată pe terorism și globalizare, studii de intelligence și științe politice.

Reținutul Țuțu, expert SRI în cybersecurity (sursa: romarm.ro)
Eveniment

Reținutul Țuțu, expert SRI în cybersecurity

Reținutul Țuțu, expert SRI în cybersecurity. Gabriel Țuțu, șeful Romarm și protejatul ministrului liberal Virgil Popescu, a fost reținut de procurorii anticorupție pentru că a vândut măști neconforme Ministerului Apărării Naționale. În același dosar de corupție a fost reținut și Victor Pițurcă, fostul selecționer al echipei de fotbal a României, pentru că o parte dintre produsele neconforme au fost achiziționate prin intermediul unei societăți deținute de fiul său. Numele lui Gabriel Țuțu apare în mai multe afaceri controversate, inclusiv în achiziția de rachete ruginite din Bulgaria pe care le-a revândut în Ucraina. În această operațiune a fost implicată direct compania Romarm, deținută de Ministerul Economiei. Reținutul Țuțu, expert SRI în cybersecurity Gabriel Țuțu și-a început cariera în 1995 ca agent de poliție în Galați. A rezistat doar trei ani. Nu se știe ce a făcut în perioada 1998-2001. Dar în 2001 îl regăsim ca angajat al companiei de pază Securent SA, societate care l-a pus șef de securitate la Arcelor Mittal Steel Galați. De acolo, a fost recuperat de Serviciul Român de Informații, care i-a dat pe mână coordonarea unei echipe de identificare, prevenire și combatere a amenințărilor din spațiul cibernetic care pun în pericol securitatea națională a României. Se întâmpla în aprilie 2003, în timp ce Țuțu urma cursurile unui master la Academia Națională de Informații. Pe această funcție, Țuțu a rezistat până în august 2011, potrivit propriului CV, deși nu avea specializări în securitatea cibernetică. Studiile superioare ale lui Țuțu sunt de drept, la Universitatea "Danubius" din Galați. Dezastrul Țuțu De la SRI, Gabriel Țuțu a ajuns șef al departamentului juridic la Ministerul Comunicațiilor. Ulterior, a trecut prin Consiliul de Administrație al Loteriei Române. Într-un final, a ajuns detectiv particular. A fost salvat în decembrie 2019 de ministrul Economiei, liberalul Virgil Popescu, care l-a plantat la șefia companiei de stat Romarm, principalul producător și exportator de produse militare din România. Sub ministrul Virgil Popescu, Gabriel Țuțu a fost implicat într-o serie de achiziții controversate în plină pandemie. De exemplu, a cumpărat instalații chinezești pentru a produce măști medicale la Uzina Mecanică Plopeni. La scurt timp după ce au fost puse în funcțiune, echipamentele chinezești s-au stricat. În toamna anului 2020, Gabriel Țuțu l-a însoțit pe ministrul Virgil Popescu l-a Mehedinți, în timpul campaniei electorale. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Romarm să joace electoral pentru ministrul Virgil Popescu: investiție de zece milioane de lei într-o comună. Fiica primarului, consiliera ministrului Acolo a promis că va construi fabrica de arme Beretta, dar proiectul a fost abandonat, iar Romarm a rămas cu obligația de offset. Filiera Belarus - Bulgaria - Romarm - Ucraina În vara anului 2022, la aproape șase luni de la declanșarea războiului din Ucraina, o ancheta jurnalistică a unei publicații bulgare a dezvăluit că Romarm, sub conducerea lui Gabriel Țuțu, a cumpărat rachete ruginite din Bulgaria, produse în Belarus, pentru a fi vândute în Ucraina. Militarii ucraineni au refuzat muniția livrată de Romarm pentru că aceasta era deformată și ruginită. În urma acestei controversate afaceri cu armament, actualul ministru al Economiei, Florin Spătaru, a promis declanșarea unei anchete interne. Rezultatele nu au mai fost făcute publice.

Mihai Tudose se laudă că a predat la academia SRI Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Mihai Tudose se laudă că a predat la academia SRI

Fostul premier PSD Mihai Tudose se laudă, în CV-ul de pe site-ul Parlamentului European, că are doctorat și a predat la academia SRI. Însă, în 2017, el a fost acuzat că și-a plagiat doctoratul și, pentru a scăpa de acuzații, a depus cerere să renunțe la acest titlu universitar. În plus, Tudose a reafirmat, recent, că nu a predat la academia SRI. Mihai Tudose se laudă că a predat la academia SRI În CV-ul de pe site-ul Parlamentului European, scris în engleză, fostul premier PSD menționează că, în 2010, a obținut un doctorat în științe militare și intelligence la „Mihai Viteazul National Intelligence Academy, Romanian Intelligence Service”. În 2011, el susține că ar fi fost lector în protecția infrastructurilor critice, tot la academia SRI. În 2013, Tudose scrie că a fost profesor asociat la academia SRI, specializat fiind tot în protecția infrastructurilor critice. Dar, în 2021, premierul desemnat de Dragnea în vara lui 2017, spunea că nu a predat niciodată. „Lucrurile s-au întâmplat așa. Am dat examen de lector, aveam timp, îmi plăcea ceea ce învățasem și ce făceam. Ghiciți ce s-a întâmplat după ce am dat examenul de lector! M-am dus în Guvern în 2015. Niciodată nu amestec lucrurile. Nu poți să trimiți un asistent să țină cursurile. Și când eram la Ministerul Economiei și când am fost prim-ministru, ziua mea de muncă avea cam de la 14 la 16 ore. Adică să mai și predai... nu. S-au închis lucrurile aici. Apoi, iar am intrat în opoziție, nu aveam ce face și am dat examen de conferențiar și mi-am luat cursul, în semestrul doi. Ghici ce s-a întâmplat în semestrul doi! Eram prim-ministru, iar am lăsat-o baltă. Sunt lucruri pe care le-am câștigat prin muncă, am dat niște examene, sunt în CV. Dacă nu le puneam în CV, începea, Nu am nimic de ascuns", a declarat Mihai Tudose, în 2021, la emisiunea lui Denise Rifai. Dar datele invocate de premier nu se potrivesc cu cele din CV: el scrie că a predat în 2011 și 2013, când era fie în opoziție, fie parlamentar. Tudose a ajuns ministru al economiei în decembrie 2014. Fostul premier nu știe cum să scape de doctorat Comisia de Etică a Academiei SRI a dat verdict de plagiat pentru teza lui Mihai Tudose și a propus retragerea titlului de doctor. Hotărârea Comisiei de Etică a fost însă revocată în 2017 de Senatul Academiei SRI, care a invocat un alt verdict, de data asta de neplagiat – pronunțat, după câteva luni, de o comisie de „specialiști externi”. Pentru a evita un verdict de plagiat, Tudose a depus două solicitări la Ministerul Educației de a renunța la titlul de doctor. Prima cerere de renunțarea la titlul de doctor a fost făcută de fostul premier în data de 3 martie 2016, iar a doua, pe 13 noiembrie 2018. Fostul premier nu a așteptat 30 de zile pentru a vedea dacă primește un eventual răspuns din partea Ministerului Educației – termen prevăzut de legislația în domeniul petiționării – iar pe data de 19 noiembrie a înregistrat la Curtea de Apel București acțiunea de chemare în judecată, a explicat pressone. Citește și: Închisoare pentru o palmă peste posteriorul unei femei pe stradă. Decizie fără precedent în România În primăvara lui 2020 însă, Mihai Tudose a pierdut, în primă instanță, procesul intentat Ministerului Educației. Curtea de Apel Galați a respins ca nefondată acțiunea lui Tudose în data de 5 martie.

1989: SRI a declasificat documentele Securității (sursa: RFI)
Eveniment

1989: SRI a declasificat documentele Securității

1989: SRI a declasificat documentele Securității. Serviciul Român de Informaţii (SRI) a declasificat dosarul aferent implicării cadrelor Departamentului Securităţii Statului (DSS) în evenimentele din 1989. 1989: SRI a declasificat documentele Securității Potrivit unui comunicat al SRI transmis joi, dosarul declasificat a făcut parte din investigaţiile Comisiei "Decembrie 1989", instituită în anul 1991 la nivelul Senatului cu scopul de a cerceta evenimentele din Bucureşti şi din ţară din perioada 1 - 31 decembrie 1989. "Această declasificare face parte din proiectul anunţat anterior de conducerea SRI de a aduce la lumină întregul set de documente cu privire la evenimentele din 1989, în spiritul unei depline transparenţe, cu scopul de a oferi cercetătorilor şi istoricilor instrumente de cunoaştere asupra perioadei în cauză", arată sursa citată. Directorul SRI, Eduard Hellvig, a subliniat că "sute de familii încă aşteaptă răspunsuri, sute de victime încă îşi aşteaptă liniştea, iar milioane de români încă aşteaptă acest adevăr pentru a închide o dată pentru totdeauna unul din capitolele cele mai criminale ale comunismului românesc". Conform acestuia, SRI "face încă un pas pentru a sprijini sau pentru a impulsiona acest demers naţional", iar în acest moment sunt desecretizate şi publicate pe site-ul Serviciului toate documentele pe care instituţia le mai avea în păstrare cu privire la Revoluţia din 1989. Securitatea și PCR Hellvig a adăugat că acesta este "un semn că statul român trebuie să se scuture şi să condamne cu adevărat, în sens juridic deplin, comunismul". Citește și: Ce a lăsat Blue Air statului român: datorii la ANAF de circa 400 de milioane de lei. Sechestru asigurator pe doar șase aeronave și 84 de milioane de lei "Şi nu doar comunismul, pentru că şi fosta Securitate a avut o contribuţie importantă la reprimarea sângeroasă a manifestanţilor anticomunişti din Decembrie 1989. Acel aparat represiv al statului român de atunci este condamnabil pentru că avea ca prioritate apărarea Partidului Comunist şi a conducătorilor săi, nu era un serviciu de informaţii dedicat apărării cetăţenilor. Eroii pe care îi comemorăm astăzi, 22 decembrie, merită adevărul. Pentru că ei nu au luptat pentru idei abstracte sau pentru diferitele linii politice", a completat şeful SRI. 13 volume Dosarul declasificat conţine treisprezece volume şi a fost creat în urma corespondenţei cu Comisia "Decembrie 1989" a Senatului în 1991 şi 1992. Acesta cuprinde, printre altele, copii după documente elaborate de unităţile judeţene din decembrie 1989, corespondenţă cu Procuratura României şi Comisia "Decembrie 1989", corespondenţă cu Comisia "Decembrie 1989" privind comunicările către Televiziunea Română în ziua de 22 decembrie 1989 şi în zilele următoare transmise de unităţile fostului DSS. Acestora li se adaugă documente referitoare la casete video, audio şi material fotografic realizate de fostele unităţi DSS, documente referitoare la datele pe care le deţinea fosta unitate speciala "R" (comunicaţii şi interceptări radio), documente întocmite de SRI referitoare la activitatea cadrelor fostului DSS care în perioada 15 - 22 decembrie 1989 au efectuat misiuni, situaţii numerice ale cadrelor din unităţile centrale şi teritoriale ale fostului DSS, situaţii privind cadrele militare din fostul DSS decedate sau rănite în timpul Revoluţiei, precum şi copii după documente întocmite în decembrie 1989, copii după documente întocmite de unităţile fostului DSS.

Luptătorul antitero SRI bătăuș, frate condamnat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Luptătorul antitero SRI bătăuș, frate condamnat

Luptătorul antitero SRI bătăuș, frate condamnat. O familie ieșeană pare să fie blestemată. Luptătorul antitero SRI bătăuș, frate condamnat Cei doi fii ai acesteia au intrat în conflict cu legea în urma unor incidente stupide. Unul din tineri a ajuns în închisoare, după un conflict fizic cu un deznodământ tragic. Citește și: VIDEO Luptătorul antitero al SRI care a făcut KO un străin într-o sală de forță are dosar penal. La mijloc ar fi fost o ceartă de la o femeie Celălalt este cercetat de polițiști pentru lovire sau alte violențe, ceea ce l-ar putea costa postul în cadrul SRI. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră