luni 30 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: sri

116 articole
Investigații

SRI, SIE văd pericol, MApN - nu

SRI, SIE văd pericol, MApN - nu. O companie IT controlată de bulgarul Minchev Lyubomir nu a fost autorizată de Consiliul Suprem de Apărare al Țării pentru a folosi infrastructura 5G întrucât prezintă "riscuri și vulnerabilități" la adresa securității naționale. Totuși, Ministerul Apărării Naționale a avizat favorabil solicitarea bulgarilor. Mai mult, firma controlată de Minchev Lyubomir a semnat acorduri-cadru în valoare de 20 de milioane lei în urma câștigării unor licitații organizate de Comandamentul Apărării Cibernetice. Atentatul de la Sofia împotriva "Doctorului" Una dintre figurile proeminente ale crimei organizate din Bulgaria, Ivan Todorov „Doctorul”, a fost ținta unui asasinat în aprilie 2003. Potrivit site-ului Bivol.bg, mașina lui Todorov a explodat atunci pe o stradă aglomerată din Sofia. Citește și: Cum l-a întâlnit George Simion pe Trump la Washington DC: și-a făcut o poză cu poza fostului președinte al SUA. Până și Dragnea și Grindeanu s-au apropiat mai mult de Trump, în 2017 În portbagajul mașinii a fost găsită și o fotografie realizată la Monaco, pe iahtul afaceristului Spas Roussev. Fotografia îi înfățișa pe Petar Petrov, condamnat pentru spălarea a 28 milioane de dolari, pe Milen Vechev, pe atunci ministru de Finanțe, pe Miroslav Sevlievski, ministrul Energiei, dar și pe afaceristul Minchev Lyubomir și pe soția sa, Maria Oprenova. Spas Roussev și Minchev Lyubomir sunt fondatorii grupului Telelink Business Services (TBS), una dintre cele mai mari companii IT din Bulgaria. Telelink, în România din 2000 Din 2012, Minchev Lyubomir este acționar majoritar, cu 50,11%. Grupul are afaceri în mai multe state din Europa, inclusiv Germania, dar și în SUA. Pe piața românească, compania a intrat în anul 2000. Atunci, a fost înființată societatea Telelink Services România, deținută de Telelink City Group AD. Administratorul societății este în prezent Alexandru Irimia, fost director comercial la Felix Telecom și manager de conturi la Romtelecom. Apoi, grupul TBS a deschis în 2018 Telelink Business Services EAD Sofia sucursala București, administrată de Krasimirov Zhitiyanov Ivan. Ulterior, în 2021, a mai fost înființată, tot la București, firma Telelink Business Services, filiala românească a grupului bulgar Telelink Business Services Group AD. Datele de la Registrul Comerțului arată că de administrarea societății se ocupă Florin Iovu. 20 de milioane de lei de la Armată în 2023 Telelink Business Services a câștigat mai multe licitații organizate de Comandamentul Apărării Cibernetice, condus de generalul maior Gheorghe Iordache. De exemplu, asocierea dintre Telelink Business Services și firma mamă din Bulgaria, Telelink Business Services EAD, a semnat un acord cadru de 2,73 milioane lei pentru a furniza "Soluții HCI pentru centru de date tip 2". Ulterior, în septembrie 2023, asocierea dintre cele două societăți a mai câștigat o licitație, de 8,8 milioane lei, pentru furnizarea de "Soluții HCI pentru centru de date tip 1". La începutul lunii decembrie a anului trecut, Telelink Business Services a mai semnat două acorduri-cadru cu Comandamentul Apărării Cibernetice, pentru a furniza licențe Microsoft și Windows Server Standard. Valoarea celor două acorduri cadru a fost de aproximativ 8,46 milioane lei. În total, bulgarii de la Telelink au câștigat anul trecut licitații de aproape 20 de milioane lei, echivalentul a patru milioane de euro, de la Comandamentul Apărării Cibernetice. Guvernul nu a autorizat Telelink pentru 5G Reprezentanții Telelink Business Services au solicitat Administrației Prezidențiale, respectiv Departamentului Securității Naționale, să autorizeze societatea pentru a putea utiliza echipamentele de infrastructură 5G. Ca răspuns, pe 4 octombrie 2023, Guvernul României a emis decizia nr. 409 prin care respinge autorizarea societății Telelink Business Services întrucât prezintă "amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale și apărării naționale". "Se respinge solicitarea pentru obținerea autorizării privind utilizarea echipamentelor de infrastructură 5G, formulată de Telelink Business Services SRL (…) ca urmare a evaluărilor realizate de către instituțiile cu responsabilități în domeniu, din perspectiva riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților la adresa securității naționale și apărării țării și prin raportare la obligațiile asumate de statul român în cadrul cooperării la nivelul organizațiilor internaționale din care România face parte, al Uniunii Europene și al parteneriatelor strategice bilaterale", se menționează în decizia Guvernului. CSAT, aviz negativ Consiliul Suprem de Apărare al Țării, condus de președintele Klaus Iohannis, a transmis la solicitarea DeFapt.ro că prin Legea 163/2021 s-a stabilit un mecanism de autorizare prealabilă a producătorilor de tehnologii și soluții 5G pentru a asigura "prevenirea și contracararea eventualelor riscuri și amenințări la adresa securității naționale, în acord cu obligațiile asumate de România în cadrul Uniunii Europene și în relația cu partenerii strategici". "În cazul companiei Telelink Business Services S.R.L., la nivelul CSAT au fost analizate datele furnizate de către toate instituțiile cu responsabilități în domeniul apărării și securității naționale, date care au relevat riscuri la adresa securității naționale și apărării țării, fapt pentru care CSAT a emis aviz negativ, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 163/2021. În procesul de evaluare a acestei companii a fost implicat și Ministerul Apărării Naționale prin structurile sale specializate", conform răspunsului transmis de Consiliul Suprem de Apărare al Țării. Avizul negativ dat de CSAT companiei Telelink Business Services este strict legat de infrastructura 5G. În cazul celorlalte servicii și soluții IT furnizate de această companie, responsabilitatea de analiză și evaluare este a fiecărei instituții contractante în parte. MApN a avizat favorabil Potrivit CSAT, una dintre instituțiile cu responsabilități în domeniul apărării și securității naționale implicate în procesul de avizare al companiilor private pentru folosirea infrastructurii 5G este Ministerul Apărării Naționale. La solicitarea DeFapt.ro, Biroul de Presă al MApN a transmis că "în urma analizei efectuate de către structurile specializate din cadrul MApN a documentelor primite de la Telelink Business Services SRL, instituţia militară a avizat favorabil solicitarea acestei companii pentru a opera cu echipamente de comunicații în tehnologia 5G". Totodată, Biroul de Presă al MApN a mai transmis că analiza s-a efectuat conform competențelor specifice ale MApN, prin studierea documentelor prezentate de Telelink Business Services SRL (documente de natură comercială și juridică - date despre structura acționariatului, prezentarea societăților comerciale din compunere, declarații pe proprie răspundere ale reprezentanților acestor companii etc). SRI, SIE văd pericol, MApN - nu Cu alte cuvinte, din punctul de vedere al MApN, Telelink ar putea opera cu echipamente 5G în România. Alte instituții ale statului statului român, însă, adică SIE și SRI, au găsit o serie de "vulnerabilități și amenințări". Cât despre contractele pe care Comandamentul Apărării Cibernetice le-a atribuit firmei Telelink Business Services SRL, oficialii MApN susțin că acestea nu fac obiectul infrastructurii 5G. "Licenţele sunt furnizate direct de producător prin portalul securizat Microsoft şi nu au fost identificate elemente care pot genera riscuri în acest context. Acordurile-cadru au fost încheiate conform legislaţiei achiziţiilor publice în vigoare în urma organizării unor proceduri transparente de atribuire, de licitaţie deschisă, desfăşurate online, prin intermediul Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP)", a mai transmis MApN. Răspunsul MApN pentru DeFapt.ro în cazul Telelink (sursa: MApN)

SRI, SIE văd pericol, MApN - nu. Ministrul Apărării, Angel Tâlvăr, pare concentrat pe problemă (sursa: facebook/MApN)
Ștefureac și Dragic, agregator de știri (sursa: Facebook/Remus Ioan Stefureac, medium.com)
Investigații

Ștefureac și Dragic, agregator de știri

Ștefureac și Dragic, agregator de știri. Remus Ioan Ștefureac, fostul consilier al lui George Maior la SRI și Ambasada României în SUA, s-a asociat cu soția lui Sacha Dragic, fondatorul Superbet, pentru a lansa un proiect media. Noua platformă este un agregator de știri care utiliează instrumente de Inteligență Artificială. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM Acesta este cel de-al doilea proiect media aflat în portofoliul familiei Dragic, după ce anul trecut a achiziționat 40% din agenția de știri news.ro. Sociologul Remus Ioan Ștefureac a obținut titlul de doctor în științe Militare și Informații la Academia Națională de Informații "Mihai Viteazu", după ce anterior a fost consilierul directorului SRI, pesedistul George Maior. Ștefureac și Dragic, agregator de știri Politologul Remus Ioan Ștefureac, proprietarul casei de sondaje Inscop, a anunțat în urmă cu două săptămâni lansarea platformei informat.ro, un proiect media care folosește mai multe instrumente de Inteligență Artificială. Totodată, potrivit lui Ștefureac, proiectul este o "platformă independentă, echidistantă care te ajută să fii informat la minut despre tot ceea ce contează". Noul proiect media este deținut de Strategic Media Team SRL, societate deținută de Fundația Dragic (80%) și Remus Ioan Ștefureac (20%). Pe funcția de administrator al societății se află Mircea Marian Medaru, fost coordonator de programe la mai multe televiziuni și unul din partenerii de afaceri ai lui Silviu Prigoană. Fundația Dragic și cei mai puțin norocoși Fundația Dragic este condusă de Augusta Valeria Dragic, co-fondatoare a Grupului Superbet alături de soțul ei, Sacha Dragic. Din anul 2019, Augusta Dragic face parte și din Consiliul Director al Fundației Superbet. Conform unui interviu acordat Business Magazin, Augusta Dragic s-a declarat generoasă: "Prin Fundația Dragic am vrut să împărțim și cu cei mai puțini norocoși ceva din succesul nostru". Agenția de știri news.ro este un alt proiect media în care a investit familia Dragic. La începutul anului trecut, Sacha Dragic a cumpărat 40% din părțile sociale prin firma D Craig Holding. Ștefureac, cu Maior până la moarte Remus Ioan Ștefureac a avut o carieră publică strâns legată de cea a pesedistului George Maior, fostul șef al Serviciului Român de Informații și ambasador al României în SUA. În perioada 2008 – 2011, a fost consilierul directorului SRI George Maior. În 2013, a obținut titlul de doctor în științe Militare și Informații la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazu” a Seriviciului Român de Informații. Totul părea că s-a sfârșit la începutul anului 2015, atunci când George Maior a fost obligat să "abdice" de la conducerea SRI. Moment în care Ștefureac i-a scris o odă demnă de ceaușism fostului său șef sub titlul "Demisia – protest a lui George Maior" în Adevărul. Din textul cu pricina aflăm că George Maior a fost cel mai bun șef al unui serviciu secret, dar și că plecarea sa era o pierdere pentru România. George Maior a fost numit ulterior ambasador al României în SUA. L-a urmat îndeaproape Remus Ștefureac în calitate de consilier diplomatic.

Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune. Grosu (stânga) versus Stoica (sursa: Libertatea, Inquam Photos/Alex Nicodim)
Investigații

Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune

Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune. 120.000 de euro a plătit până acum Autoritatea Aeronautică Civilă Română pentru o decizie a directorului Nicolae Stoica: cea de concediere a șefului Direcției Securitate Aeronautică și Cibernetică, generalul SRI în rezervă Ion Grosu. Decizie care s-a dovedit ilegală. Consiliul de Administrație al AACR, condus de președintele Eduard Mike, trebuie să sesizeze Curtea de Conturi pentru ca prejudiciul adus statului român să fie imputat celui care a emis decizia ilegală, directorul Nicolae Stoica. Citește și: Fosta ostatică Mia Schem își relatează experiența: „Nu există civili inocenți în Gaza”. Ținută în captivitate la o familie cu copii, ea relatează cum era înfometată și umilită În cazul în care Autoritatea îl va da în judecată pentru recuperarea pagubei, Nicolae Stoica ar putea fi revocat din funcția de director, conform contractului de mandat. Anterior demiterii de către Stoica, generalul Grosu fusese implicat într-un alt proces, care dusese la o primă demitere a lui din funcția de la AACR. Securitatea cibernetică, inutilă Nicolae Stoica, directorul general al Autorității Aeronautice Civile Române, a decis în februarie 2021 să reorganizeze instituția. Atunci, a desființat inclusiv compartimentul de securitate cibernetică în cadrul căruia lucrau trei specialiști recunoscuți la nivel internațional. Chipurile, Autoritatea nu avea atribuții în domeniu securității cibernetice în domeniul aviației civile iar prin concedierea celor trei angajați s-ar fi făcut o economie anuală de 507.000 lei. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile, Nicolae Stoica, confirmă dezvăluirile Defapt.ro: i-a cerut mii de euro unui subordonat detașat în străinătate În urma acestei decizii controversate, Stoica a lăsat vulnerabilă aviația civilă în fața posibilelor atacuri cibernetice. Nu i-a păsat că președintele Klaus Iohannis, Serviciul Român de Informații, Ministerul Transporturilor și Directoratul Național de Securitate au spus, la unison, că AACR are atribuții în domeniul securității cibernetice. Generalul (r) SRI Ion Grosu, dat afară Mai mult, Corpul de Control al prim-ministrului a constatat că "AACR, în calitate de autoritate competentă în domeniul securității aviației civile, are atribuții/competențe în domeniul securității cibernetice, ca parte integrantă a securității aviației civile, așa după cum rezultă din cadrul legal european și național". Totodată, Corpul de Control a mai constatat că restructurarea din anul 2021 făcută de Nicolae Stoica "s-a realizat fără a avea la bază o analiză a activității desfășurată în concret de către compartimentele din cadrul Autorității, ci, practic, au fost invocate doar argumente de natură economică". Printre cei pe care i-a dat afară directorul Nicolae Stoica se afla și generalul SRI Ion Grosu, care ocupa funcția de șef al Direcției Securitate Aeronautică și Cibernetică. Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune Conform deciziei 238 din 7 aprilie 2021, generalului Ion Grosu i s-a propus atunci să fie retrogradat pe funcția de referent de specialitate în cadrul Direcției de Securitate Aeronautică. În replică, Grosu a decis să conteste în instanță decizia semnată de directorul Nicolae Stoica. După aproape trei ani de procese, Ion Grosu a câștigat procesul cu Autoritatea Aeronautică Civilă Română, ocazie cu care Nicolae Stoica a fost obligat să reînființeze postul de pe care generalul fusese concediat. Mai mult, judecătorii au decis că Ion Grosu este îndreptățit să își primească retroactiv toate salariile și drepturile cuvenite de la data la care a fost concediat până în decembrie 2023. Conform documentelor obținute de către DeFapt.ro, Autoritatea Aeronautică Civilă Română i-a plătit deja aproximativ 600.000 lei, echivalentul a peste 120.000 de euro. Pe lângă acești bani, AACR urmează să îi mai plătească generalului în jur de 20.000 de euro pentru sporuri și cheltuieli de judecată. Proces câștigat, funcție pierdută din nou Generalul Ion Grosu a fost reangajat în decembrie 2023 pe funcția de director al Direcției Securitate Aeronautică. Dar, la scurt timp, Nicolae Stoica a decis să reorganizeze din nou AACR. De data aceasta, cu acordul Consiliului de Administrație. În urma acestei noi reorganizări, Direcția Securitate Aeronautică a fost transformată în Serviciul de Securitate Aeronautică. La fel ca în 2021, directorul Nicolae Stoica a decis ca Ion Grosu să fie retrogradat. De data aceasta, pe funcția de referent de specialitate la Navigabilitate, în loc să îl numească pe funcția de șef serviciu Securitate Aeronautică, așa cum prevede Legea 296/2023. Generalul Ion Grosu l-a notificat pe directorul Nicolae Stoica că nu este de acord cu ocuparea funcției de referent. Mai mult, i-a cerut să respecte legislația și să îl încadreze pe funcția de șef serviciu Securitate Aeronautică. La fel a procedat și Sindicatul Personalului de Specialitate din Autoritatea Aeronautică Civilă Română, condus de Elena Tănase, care a cerut directorului Nicolae Stoica să respecte legea.

Pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei Foto: Digi 24
Eveniment

Pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei

Pensiile speciale vor ajunge la circa 15 miliarde de lei, o creștere de peste 10% față de 2023, arată datele din proiectul bugetului pe anul 2024. Pensiile speciale plătite de SRI, ministerul de Interne și cel al Apărării cresc cu mult peste 10%, însă există o scădere a celor plătite de Senat și Camera Deputaților. Informațiile apar la capitolul „Asistență socială” din bugetele instituțiilor care plătesc astfel de pensii. Bugetul de stat pe 2024 a fost pus azi în dezbatere publică. Pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei Situația din 2024 se prezintă astfel: Pensii speciale ministerul de Interne: 7,85 miliarde de lei în 2024, față de 6,96 miliarde lei în 2023, creștere de 12,83% Pensii speciale ministerul Apărării: 5,76 miliarde lei față de 5,01 miliarde lei în 2023, creștere de peste 14,93% Pensii speciale SRI: 1,1 miliarde de lei față de 0,95 miliarde în 2023, majorare de 16,74% Inalta Curte de Casație și Justiție: 50 milioane de lei, exact ca-n 2023 Ministerul Justiției: 21 de milioane de lei, față de 29 de milioane de lei în 2023, scădere de 27% Camera Deputaților și Senatul, împreună: 31 de milioane de lei În 2022, Apărarea, Internele și SRI - cei mai mari plătitori de pensii speciale - au cheltuit împreună circa 10,5 miliarde de lei la acest capitol. O parte din pensiile speciale care vor fi plătite în 2024 sunt plătite direct de Casa Națională de Pensii Publice, deci sunt greu de anticipat aceste cheltuieli, însă impactul lor este mic. Citește și: Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, o cheltuială bugetară inacceptabilă, insuportabilă, nesustenabilă Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50% în zece ani și va ajunge la 300.000, avertizează Eugen Rădulescu, fost director al BNR, într-un interviu pentru Digi 24. El spune că nu există țară în Europa în care angajații să iasă la pensie la 45 de ani și să primească mai mult decât ultimul salariu.

Investigații

Aeroportul Brașov, breșe grave de securitate

Aeroportul Brașov, breșe grave de securitate. Aerogara, o investiție de aproximativ 140 de milioane de euro, a picat testul de securitate, deși a fost autorizat recent de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, condusă de liberalul Nicolae Stoica. O autorizare suspectă, făcută la ordin politic, dar care poate pune în pericol siguranța și securitatea aviației civile din România. Raport AACR, în exclusivitate DeFapt.ro a obținut în exclusivitate un raport făcut pe repede înainte care, chiar și așa, arată că Aeroportul Internațional Brașov este un adevărat sat fără câini construit din bani publici. De exemplu, angajații firmei UTI se legitimează cu permisele de acces auto, în timp ce angajații aeroportului au acces pe baza unor legitimații fără fotografie în toate zonele de securitate cu acces restricționat. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești În aceste situații se încalcă Regulamentul Uniunii Europene 2015/1998. Sunt vulnerabilități grave de securitate care au fost ignorate la momentul autorizării de AACR. Mai mult, pentru ca imaginea să fie complet halucinantă, șeful securității de pe Aeroportul Internațional Brașov este Dan Ion Roșu, un fost manager de securitate la magazinele Selgros. Cost: 140 de milioane de euro Aeroportul Internațional Brașov a fost proiectul de suflet al actualului ministru al Dezvoltării, Adrian Ioan Veștea, în mandatul său de președinte al Consiliului Județean Brașov. Construcția aeroportului a început în anul 2020 și a costat în jur de 140 de milioane de euro, din care aproximativ 120 milioane de euro au fost alocați de Consiliul Județean din fonduri proprii și împrumuturi, iar restul, de la bugetul de stat. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile le cere aeroporturilor să se protejeze cibernetic. Același șef a sabotat securitatea cibernetică din AACR Liberalul Adrian Veștea l-a desemnat director de aeroport pe Alexandru Anghel, pe care ulterior l-a plasat în Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile Române. Adică exact la instituția Ministerului Transporturilor care autorizează aeroporturile în România. Autorizarea inițială, doar pe reguli naționale Primele suspiciuni legate de neregulile de la Aeroportul Brașov au apărut atunci când administratorul aeroportului a cerut Autorității Aeronautice Civile Române (AACR), condusă de controversatul liberal Nicolae Stoica, autorizarea doar în baza reglementărilor naționale. Ulterior a cerut certificarea și autorizarea în baza Regulamentului European nr. 139/2014. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) DeFapt.ro i-a solicitat directorului Nicolae Stoica să comunice ce nereguli au fost constatate în timpul procesului de autorizare și certificare, dar acesta a refuzat să le comunice. Cu toate acestea, directorul Nicolae Stoica a transmis că „Autoritatea Aeronautică Civilă Română a evaluat, conform Regulamentului UE nr. 139/2014, adecvarea resurselor Aeroportului Internațional Brașov, iar operatorul de aerodrom a îndeplinit condițiile necesare eliberării certificatului”. Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a plusat și a anunțat că a emis un ordin de ministru prin care Aeroportul Brașov a fost certificat ca aeroport internațional. Raport cu 90 de deficiențe Inaugurat cu surle și trâmbițe la data de 15 iunie 2023, aeroportul s-a dovedit un real eșec pentru administrația județeană, cât și pentru AACR și ministrul Sorin Grindeanu. Surse din cadrul ministerul Transporturilor au declarat sub protecția anonimatului pentru DeFapt.ro că "Aeroportul Internațional Brașov a fost certificat internațional fără să se respecte Regulamentul European în baza căruia a fost autorizat. Există un raport stufos, ținut la secret de domnul director Nicolae Stoica și domnul ministrul Sorin Grindeanu, în care sunt semnalate 90 de neconformități, dintre care 28 sunt deficiențe grave". Aeroportul Brașov, breșe grave de securitate Alte nereguli pe partea de securitate aeroportuară i-au fost semnalate de Serviciul Român de Informații directorului Nicolae Stoica. De exemplu, SRI i-a transmis șefului AACR că sunt probleme cu zonele critice ale zonelor de securitate, controlul accesului pe aeroport, controlul de securitate al persoanelor, altele decât pasagerii, și al articolelor transportate. Nu există liste cu articolele interzise pe care angajații aeroportului au voie să le introducă în partea critică a aeroportului, dar mai ales nu există nimic pe partea de identificare a datelor și a sistemelor de tehnologie a informațiilor și comunicațiilor critice pentru aviația civilă și protejarea acestora împotriva amenințărilor cibernetice. Nu există nici măcar schița zonelor de securitate În urma acestei informări, liberalul Nicolae Stoica a trimis la data de 18 octombrie 2023 o echipă de inspecție de la ACCR la Aeroportul Internațional Brașov. Echipa de inspecție a fost formată din Maria Șola, Alexandru Pavel și Mirela Pricopi. Ultima, apropiată de liberalul Nicolae Stoica, ar fi fost plasată în echipă strategic, pentru a îndulci neregulile pe partea de securitate a aeroportului. DeFapt.ro a obținut în exclusivitate raportul de inspecție pe securitate întocmit pe repede înainte de Mirela Pricopi și cei doi colegi ai ei. Conform acestui document, echipa de inspecție "nu a putut confirma în urma analizării documentelor puse la dispoziție, implementarea anumitor prevederi din în programul de securitate". Pretextul: aeroportul de abia a fost dat în folosință. Cu toate acestea, s-a constatat că "nu există o schiță relevantă a zonelor de securitate, care să permită corelarea cu descrierea din PSA (Programul de securitate aeronautică al aeroportului)". Absența până și a unei banale schițe ridică multe întrebări în legătură cu autorizarea aeroportului de către AACR. Uși și geamuri periculoase A fost constatată o deficiență și mai gravă. De exemplu, susține echipa de inspecție, pot apărea situații în care o persoană poate să acceseze Punctul de Control Acces (PCA) nr. 2, să treacă neobservată prin filtrul de control de securitate și apoi, printr-un geam situat la nivelul solului, să intre în partea critică a zonelor de securitate cu acces restricționat (CPSRA). Atenție, fără a fi supusă controlului de securitate. Mai mult, angajații aeroportului pot utiliza cardurile de proximitate pentru a deschide ușa care delimitează clădirea în care se află punctul de control de partea critică. Asta, în condițiile în care "o parte din acesti angajați nu dețin necesitatea operațională pentru a accesa CPSRA, deci nu ar trebui să dețină dreptul să acceseze respectiva ușă". Acces în zona de securitate cu legitimație auto O altă vulnerabilitate a Aeroportului Brașov constă în faptul că la intrarea în CPSRA prin PCA din interiorul terminalului de pasageri, controlul accesului pentru persoane este asigurat de personalul operatorului aeroportuar, accesul fiind permis, în general, numai după verificarea legitimației de aeroport. "Echipa a constatat însă situații în care accesul era permis și cu alt tip de legitimații, care nu se încadrau în categoriile permise de Regulamentul (UE) 2015/1998. Spre exemplu, reprezentanților firmei UTI li se permitea accesul pe baza unor permise de acces auto, în timp ce unora dintre angajații aeroportului li se permitea accesul pe baza unor legitimații fără fotografie", se menționează în raport. Fragment din raportul de control al ACCR la Aeroportul Brașov (sursa: defapt.ro) În plus, la nivelul Aeroportului Brașov nu a fost "realizată o analiză a necesității operaționale la emiterea legitimațiilor de aeroport. Astfel, s-a constatat faptul că toate legitimațiile emise până la acel moment permit acces în zonele de securitate cu acces restricționat inclusiv personalului administrativ (contabilitate, resurse umane, etc.), fără ca acesta să aibă necesitatea de a accesa respectivele zone". Șeful securității, adus de la un hipermarket Liberalul Adrian Veștea și Alexandru Anghel, care între timp a fost concediat din funcția de director al Aeroportului Brașov, l-au angajat pe Dan Ion Roșu, un fost manager de securitate la magazinele Selgros, pe funcția de șef al Serviciului de Securitate Aeroportuară. Deși, evident, securitatea unui aeroport internațional din Uniunea Europeană este complet diferită de cea a unor magazine cu alimente. Echipa de inspecție a AACR a considerat că responsabilă pentru haosul de pe Aeroportul Brașov este structura condusă de Dan Ion Roșu. Cum împiedică acesta utilizarea frauduloasă a legitimațiilor? Aflăm tot din raportul AACR: "Pentru a împiedica tentativele de utilizare frauduloasă a legitimațiilor de aeroport, declarate furate, pierdute sau anulate din cauza unor deteriorări, șeful SSA transmite o listă cu aceste legitimații la toate punctele de control acces ale aeroportului. Personalul responsabil cu activitatea de control acces în aceste puncte are obligația de a urmări cu atenție dacă aceste legitimații nu sunt utilizate de persoane neautorizate pentru a avea acces în zone restricționate ale aeroportului Brașov-Ghimbav".

Hellvig desființează propunerea lui Boloș de a recompensa delațiunile Foto: SRI.ro
Politică

Hellvig desființează propunerea lui Boloș

Fostul șef al SRI, Eduard Hellvig, desființează propunerea lui Boloș ca cetățenii să fie recompensați de Fisca dacă denunță cazuri de evaziune: „Dacă nu este însoțit de plafon, un astfel de demers de petiții în masă îi va aglomera și mai mult inspectorii Fiscului, deja în deficit de personal, și îi va proteja, ați ghicit, tocmai pe marii evazioniști”. Citește și: CSM a promovat la Curtea de Apel București o judecătoare cercetată pentru că nu poate justifica o avere de șase milioane de euro. Averea ei ar trebui verificată chiar de instanța unde va lucra Hellvig a mai spus că „democrația nu este o construcție ieftin de întreținut. Dar ea ar trebui să se bazeze pe Finanțe puternice, nu pe unele care își ascund neputința invitând populist la delațiune”. Hellvig desființează propunerea lui Boloș „Am citit zilele trecute despre o idee a dlui ministru Boloș de a crea un mecanism de raportare cetățenească a situațiilor de evaziune fiscală. Un denunț bun ar putea fi «premiat», conform domniei sale, cu un procent din valoarea sumelor recuperate la buget. Având în vedere că ideea a fost anunțată la televizor, fără calculele care să o întemeieze, tind să cred că e un balon de încercare, menit să testeze cu vârful degetelor apele reci ale deficitului de încasare. Câteva gânduri răzlețe și câteva întrebări retorice: Modelul american invocat este real, dar se omite ceva: Oficiul Avertizorului urmărește fraude care depășesc 2 milioane USD și este bazat pe o procedurare foarte strictă. Detalii aici https://irs.gov/compliance/whistleblower-office#submit…. Dacă nu este însoțit de plafon, un astfel de demers de petiții în masă îi va aglomera și mai mult inspectorii Fiscului, deja în deficit de personal, și îi va proteja, ați ghicit, tocmai pe marii evazioniști. Or exista? Un astfel de sistem, cu sau fără plafon, tinde să aducă și mai multă subiectivitate umană în procesul de colectare. Și știm cu toții, unde sunt oameni sunt și tentații. Domeniul colectării taxelor ar trebui să fie cel mai septic-informatizat din România. Sau este lăsat intenționat cu ochiuri? Cetățenii români au și astăzi, pe legislația în vigoare, obligația de a semnala posibile fapte ilegale. Îi transformăm în vânători de recompense? Zilele trecute, Shakira a ajuns la o înțelegere cu statul spaniol și a plătit 8 mil. USD pentru a nu se ajunge la proces. Messi a plătit aproape 6 mil. USD în 2017, Ronaldo, 21.6 mil. USD în 2019 pe investigații similare. Aici detalii despre necazul Shakirei și despre cum face ANAF-ul spaniol, zis și Hacienda: https://time.com/6337537/shakira-deal-tax-fraud-case/…. Să fi fost mâna lui Atletico? Sau a lui Gerard Piqué? Să nu ne îmbătăm cu apă rece. Informațiile valoroase nu vin pur și simplu, ele trebuie căutate cu insistență și consecvență în locurile predispuse la derapaje. Locuri care în linii mari se știu. Sau nu? Democrația nu este o construcție ieftin de întreținut. Dar ea ar trebui să se bazeze pe Finanțe puternice, nu pe unele care își ascund neputința invitând populist la delațiune. Hips don’t lie!”, a scris Hellvig pe Twitter. Am citit zilele trecute despre o idee a dlui ministru Boloș de a crea un mecanism de raportare cetățenească a situațiilor de evaziune fiscală. Un denunț bun ar putea fi “premiat”, conform domniei sale, cu un procent din valoarea sumelor recuperate la buget.Având în vedere că…— Eduard Hellvig (@Eduard_Hellvig) November 23, 2023

Colonei SRI pensionari, contracte cu statul (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Colonei SRI pensionari, contracte cu statul

Colonei SRI pensionari, contracte cu statul. Afacerea coloneilor pensionaţi din SRI a înflorit în cei cinci ani de activitate după înființare. Colonei SRI pensionari, contracte cu statul Fostul adjunct al SRI Iaşi Cristian Obreja a înfiinţat firma de consultanţă în securitate Stabris SRL, la care au devenit colaboratori fostul şef al SRI Iaşi Radu Voroneanu Popa şi chestorul de poliţie Ioan Scripniciuc. Citește și: Vodafone, dezastru în toată Europa: creșteri abuzive de prețuri, procese cu consumatorii, 11.000 de concediați, scăderea acțiunilor. Compania, desființată de presa europeană Între timp, Voroneanu şi Scripniciuc au încetat colaborarea cu firma lui Obreja, care s-a specializat în afaceri cu statul. Obreja şi-a mai deschis încă două firme, toate trei într-un apartament din Nicolina. Câţi bani a făcut afacerea coloneilor SRI Iaşi şi cu ce instituţii a lucrat aceasta? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rafila, consilieri din SRI și Interne (sursa: Facebook/Alexandru Rafila)
Investigații

Rafila, consilieri din SRI și Interne

Rafila, consilieri din SRI și Interne. Pesedistul Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, s-a înconjurat de o „brigadă de epoleți” formată din foști șefi din Serviciul Român de Informații și din Ministerul Afacerilor Interne. Citește și: EXCLUSIV Blonda lui Rafila: șefa de cabinet a ministrului îl însoțește pe acesta în cele mai exotice delegații externe. Pentru loialitate, a fost numită șefa CA la Institutul Oncologic Cel mai înalt în grad este generalul de brigadă Cristian Georgică Celea, un pensionar special care încasează anual doar din pensie aproximativ 42.000 de euro. Un alt consilier personal al ministrului Rafila este comisarul șef Octavian Melintescu, fostul adjunct al Direcției Generale Anticorupție. Ministrul Alexandru Rafila nu s-a mulțumit doar cu atât. A decis să-l numească în funcția de secretar general al ministerului pe prietenul său, comisarul șef Mihai Alexandru Borcan, fostul șef al Poliției Sectorului 5. Rafila senior, șeful Securității Arad Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, pare atras de haina militară, motiv pentru care s-a înconjurat de fostele cadre de nădejde ale statului român. Tatăl său, Alexandru Rafila senior, s-a născut în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS), dar a ajuns să conducă serviciul de Securitate în județul Arad. Alexandru Rafila senior a fost trecut în rezervă cu gradul de maior de securitate la data de 1 iunie 1949, conform unui document publicat de Consiliul Naționale pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Ministrul Alexandru Rafila a declarat pe la mai multe televiziuni că tatăl său ar fi fost exclus din Securitate și a fost dat afară din Partidul Comunist Român pentru că nu corespundea cerințelor trasate de partid. „Probabil în acea perioadă erau presiuni mari pentru rezolvarea problemelor legate de colectivizare şi faptul că el nu a putut să le pună în practică au condus la excluderea lui şi din Securitate, şi din Partidul Comunist Român. Nu există o scuză pentru apartenenţa la o astfel de organizaţie. (...) El sigur că a avut momente în care a regretat cu siguranţă acel lucru, mai ales că a fost şi el la un moment dat afectat - nu vreau în vreun fel să îl scuz, pentru că nu există o astfel de scuză pentru apartenţa la o astfel de organizaţie”, spunea ministrul Alexandru Rafila. Rafila, consilieri din SRI și Interne Pesedistul Alexandru Rafila a fost numit ministru al Sănătății în noiembrie 2021. La fel ca predecesorii săi, s-a încojurat de consilieri personali, plătiți din banii ministerului, și de consilieri onorifici. Citește și: Rafila, îngrijorat că medicii ar putea fi puși la plată: „Nu trebuie o lege a malpraxisului care să înrobească medicii din punct de vedere financiar” DeFapt.ro a solicitat ministerului Sănătății o listă cu toți consilierii ministrului Alexandru Rafila, dar și atribuțiile acestora. Din documentul transmis de minister rezultă că la cabinetul de ministru al lui Rafila sunt încadrați cinci consilieri personali și 17 consilieri onorifici. În capul listei de consilieri onorifici se află generalul SRI Cristian Georgică Celea, unul dintre pensionarii speciali ai statului român. Totodată, acesta a fost desemnat de ministrul Rafila în două consilii de administrație: Spitalul Clinic de Urgență "Bagdasar Arseni" și Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Din documentele oficiale rezultă că Cristian Georgică Celea a fost trecut în rezervă cu gradul de general de brigadă de președintele Traian Băsescu în martie 2006. Generalul Celea, zeci de terenuri și case În ultima declarație de avere depusă de generalul Celea în iunie 2023, rezultă că încasează o pensie militară anuală de 214.000 lei. Adică aproape 18.000 lei lunar, echivalentul a 3.500 de euro. Totodată, a mai menționat încă o pensie, nu se știe dacă privată sau de stat, de 9.480 lei. Din declarația de avere depusă de generalul Cristian Georgică Celea mai aflăm că a cumpărat un teren agricol de 4.200 mp în Ciolpani, un alt teren agricol, de un hectar, în comuna sibiană Șelimbăr, un teren de un hectar și o pădure de 2.000 mp în Dâmbovița, dar și un teren intravilan, de 4.507 mp, în Argeș. În anul 2021 și-a cumpărat o casă de 470 mp în localitatea argeșeană Căteasca. A moștenit în 2022 o altă casă de 191 mp și trei apartamente, plus 18 terenuri. Pe numele generalului se mai află trei mașini, trei șalupe și un scuter. În perioada 1986 -2022, a strâns obiecte de artă în valoare de 30.000 de euro. Dar are și datorii pe măsură. De la o persoană fizică a luat în 2021 o sumă de 560.000 lei, bani pe care trebuie să îi returneze până în 2026. Tot până în 2026, trebuie să restituie 100.000 lei la BRD. O altă sumă de 18.600 de euro urmează să o returneze până în 2025 către Impuls Leasing. Comisarul șef Melintescu, nota 2,65 la concurs Comisarul șef Octavian Melintescu, fostul șef al Direcția Generală Anticorupție, este un alt consilier personal al ministrului Alexandru Rafila. Anterior, Melintescu l-a consiliat pe primarul USR Radu Mihaiu, de la Primăria Sector 2. Practic, Octavian Melintescu a trecut din tabăra USR în cea a PSD, chiar dacă susține că nu s-a înregimentat politic. DeFapt.ro a dezvăluit că ministrul Alexandru Rafila a vrut să-l pună pe Octavian Melintescu în funcția de șef al Corpului de Control, dar acesta a picat concursul pentru ocuparea funcției cu nota 2,65. Pentru ocuparea funcției trebuia să obțină nota 7. Conform declarației sale de avere, Octavian Melintescu a încasat un salariu anual de 55.800 lei de la Ministerul Sănătății. În plus, încasează de la statul român o pensie specială de 172.200 lei. Comisarul șef Borcan, soțul colegei lui Rafila Pesedistul Alexandru Rafila a decis ca cea mai importantă funcție de la Sănătate, cea de secretar general al ministerului, să îi revină comisarului-șef Alexandru Mihai Borcan, fostul șef al Poliției Sector 5. Înainte de a fi uns pe funcția de secretar general, comisarul șef Alexandru Mihai Borcan a făcut parte din echipa de consilieri ai ministrului Rafila. În plus, ministrul l-a plasat și în consiliul de administrație al Companiei Naționale Unifarm SA. Conform ultimei declarații de avere, din mai 2023, comisarul șef Borcan a declarat că a încasat un salariu de 25.975 lei de la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, în jur de 119.000 lei de la Ministerul Sănătății, plus o indemnizație de peste 66.000 lei de la Unifarm. În total, veniturile cumulate în anul 2022 de comsisarul șef Borcan au fost de 211.000 lei. Adică în jur de 17.500 lei lunar, echivalentul a peste 3.500 euro. Cum a ajuns un polițist să dețină cea mai importantă funcție din Ministerul Sănătății? O explicație ar fi că soția comisarului șef Alexandru Mihai Borcan, Alina Maria Borcan, este colegă cu ministrul Alexandru Rafila la Institutul Național de Boli Infecțioase "Matei Balș" și la Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila".

Cu ce avere a rămas Hellvig după 101 luni la conducerea SRI Foto: Blog Eduard Hellvig
Eveniment

Cu ce avere a rămas Hellvig după conducerea SRI

Cu ce avere a rămas Eduard Hellvig după 101 luni la conducerea SRI, comparativ cu 2015, când a fost votat la conducerea acestui serviciu de informații: o vilă uriașă în Tunari, ceasuri și bijuterii, dar și un credit imens, luat de la o instituție financiară nebancară, Imocredit, controlată de oameni de afaceri din Ardeal. Citește și: VIDEO Cinism incredibil în Luganskul ocupat de ruși: un camion militar lovește un pieton pe trecere, îl omoară și pleacă. În câteva secunde, traficul se reia, cu pietonul mort în intersecție După ce a demisionat de la conducerea SRI, în iulie 2023, Hellvig a continuat să scrie pe blogul său. Pe blog sau pe Linkedin nu se precizează locul său de muncă, în prezent. El este singurul director SRI care a plecat din funcție înainte ca președintele care l-a numit să părăsească Cotroceniul. Cu ce avere a rămas Hellvig după 101 luni la conducerea SRI În 2015, când a fost numit la conducerea SRI, Eduard Hellvig nu avea datorii și deținea în conturi circa 70.000 de euro - el a fost europarlamentar din 2013 în 2015. El deținea două case, una în Bihor, de 210 mp, și alte în Voluntari, de 143 mp. În declarația de avere din 2023 - care cuprinde informații din anul fiscal 2022 - fostul șef al SRI avea o vilă în Tunari, de 559 mp, și circa 3.700 mp de teren intravilan, tot în Tunari. Casa a fost dobândită în 2020. El declara ceasuri și bijuterii de 32.500 de lei. Însă, în declarația de avere apare un împrumut uriaș, puțin sub 1,95 milioane de lei, luat în 2020, de la Imocredit. Împrumutul trebuie achitat până în 2050, când Hellvig va avea 76 de ani. Citește și: Instituția inutilă care a ratat finanțări PNRR de 740 milioane euro pentru spitale: condusă de un pesedist, zeci de angajați care primesc sporuri uriașe, inclusiv pentru că nu atrag fonduri UE „SC Imocredit, firma clujeană controlată de mai mulți imobiliari locali, care l-a împrumutat pe șeful SRI, Eduard Hellving, a fost înființată de Iosif Pop. Clujeanul a fost director al Băncii Transilvania și actualul șef al Consiliului Civic Local. Pop a fost unul dintre primii oameni de afaceri clujeni arestați preventiv de procurorii DNA Cluj sub acuzațiile de spălare de bani. Ulterior, după ce a făcut plângere la CEDO pentru nerespectarea drepturilor omului, DNA Cluj a renunțat la acuzații. (…) Martin Miron, fiul unui unuia dintre acționarii Imocredit, este partener de afaceri cu Ovidiu Piros, este anchetat într-un dosar de trafic de medicamente”, scria Gazeta de Bistrița, în august 2022.

Pensionar special, pus de Grindeanu la conducerea inutilei societăți Palatul CFR Foto: Facebook
Eveniment

Pensionar special, conducerea inutilei Palatul CFR

Un pensionar special provenit din SRI, Petre Ungureanu, la bază „mecanic agricol” - tractorist, a fost pus de ministrul PSD al Transporturilor, Sorin Grindeanu, la conducerea inutilei societăți care administrează Palatul CFR. Alte instituții care au sediul în clădiri mari, precum Palatul Parlamentului, Palatul Victoria sau ministerele de Interne și al Apărării, nu au inventat astfel de societăți care să se ocupe strict de „administrarea” imobilului. De altfel, peste 20% din angajați acestei companii de stat au funcții de conducere. În iulie 2023, Ungureanu și-a depus candidatura pentru funcția de director general al Metrorex. Pensionar special, la conducerea inutilei societăți Palatul CFR Petre Ungureanu a fost numit în mai 2022 în funcția de director general al S.C. G.E.I. Palat CFR - aceasta este denumirea care administrează sediul ministerului Transporturilor. Potrivit unui CV al lui Ungureanu, acesta a absolvit în 1993 liceul agricol din Corabia, având specializarea de „mecanic agricol”. În mod straniu, în 2008 ia licența de inginer la Universitatea de Agronomie București, iar în 2009 mai obține o licență, în fizică, la Universitatea Hyperion. Din 1998 în 2017 a lucrat la SRI. Nu se știe cu ce s-a ocupat între 1993 și 1998, când a început să lucreze pentru acest serviciu. După 2017, când a plecat din SRI, a ajuns consilier al directorului CFR. În ianuarie 2022, a mai primit o sinecură, fiind plasat în consiliul de administrație al companiei „Electrificare CFR”. Potrivit ultimei declarații de avere, Ungureanu are o pensie „temporară” de 26.400 de lei pe an de la o unitate SRI. Consiliul de administrație al companiei Electrificare CFR SA îi mai aduce 54.000 lei/an - date valabile pentru 2022 - iar funcția de director al societății Palat CFR este răsplătită cu 127.000 lei/an. În total, acest pensionar special obține de la stat circa 17.200 lei/lună. Societatea care administrează Palatul CFR are 47 de angajați, dintre care zece au funcții de conducere, 34 sunt specialiști și doar doi sunt muncitori. Cei 47 pot beneficia de nu mai puțin de opt sporuri: de vechime în muncă, pentru condiții periculoase de lucru, dar și pentru „condiții nocive”, pentru lucru în timpul nopții, pentru lucru în week-end sau pentru cei care lucrează în zilele de sărbătoare. Potrivit bugetului pe 2023, cheltuilile salariale vor fi de circa 900.000 de euro.

"Ordonanța austerității", concepută de colonel SRI (sursa: mfe.gov.ro)
Economie

"Ordonanța austerității", concepută de colonel SRI

"Ordonanța austerității", concepută de colonel SRI. Este vorba de Liliana Anghel, consiliera ministrului Marcel Boloș, cea care a elaborat cele patru variante ale proiectului de Ordonanță de Urgență privind reducerea cheltuielilor bugetare și reformă administrativă. Ordonață de Urgență pe care premierul Marcel Ciolacu, șeful PSD, vrea să și-o asume în parlament cu demisia pe masă. Reducere prin creștere DeFapt.ro a obținut ultima variantă a proiectului de Ordonanță din care rezultă că șefii de birou ar putea ajunge direct șefi de serviciu sau chiar directori, dacă au în subordine numărul de angajați aferenți fiecărei structuri. Citește și: EXCLUSIV Generalul SRI la care este conectată gruparea GPL Caracal-Crevedia, scandaluri cu Coldea, Sebastian Ghiță și procurorul Negulescu. Generalul Iancu, în anturajul LOV În plus, deși Ordonanța are clar în titlu cuvântul "reducere", valoarea voucherelor pentru angajații cu salarii de până în 8.000 de lei va crește de la 1.450 lei la 1.600 lei. Însă plata voucherelor de vacanța ar urma să fie suspendată în cursul anului 2024. În cazul polițiștilor, militarilor și angajaților din structurile de securitate națională se vor acorda vouchere de vacanță, dar nu vor fi decontate firmelor care au oferit servicii turistice. Specialiștii în tehnică legislativă consultați de către DeFapt.ro susțin că Liliana Anghel a elaborat un proiect de OUG plin de erori care încalcă Codul Administrativ, dar mai ales Constituția României. AICI, toate prevederile controversate ale ultimei variante a proiectului "austerității". Liliana Anghel, umbra lui Boloș Numele Lilianei Anghel a fost adus în atenția opiniei publice de Cristian Ghinea, fostul ministru al Fondurilor Europene din partea USR. La data de 20 martie 2023, Cristian Ghinea atrăgea atenția printr-o postare pe Facebook că o fostă secretară de stat în minister, care după demitere s-a prezentat drept colonel SRI și reprezentant al serviciului, urmează să fie angajată pe un post de director general în ministerul condus acum de Marcel Boloș. "Liliana Anghel a (re)devenit funcționar public luna trecută, când a luat un concurs pe funcție de execuție la direcția de implementare a…. PNRR. Cum ditamai colonelul nu putea rămâne pe funcție mică, Boloș a numit-o (cred că tot fără să știe) director general adjunct la autoritatea de management care va gestiona banii europeni pentru sănătate. De aici urma să sară încă o etapă azi, până în vârf. Doar că s-au panicat", susținea Cristian Ghinea. Câteva zile mai târziu, pe 24 martie, Liliana Anghel și-a depus declarația de avere din care rezultă că a primit funcția de director general adjunct la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. În același document menționează că în anul anterior primise un salariu de aproape 146.000 lei de la Unitatea Militară 0929, o unitate din București a Serviciului Român de Informații. Fragment din declarația de avere a Lilianei Anghel (sursa: integritate.eu) "Ordonanța austerității", concepută de colonel SRI Ministrul liberal Marcel Boloș a preluat Ministerul Finanțelor Publice, după ce a fost schimbat din funcția de ministru al Fondurilor Europene. O dată cu Marcel Boloș a ajuns la Ministerul Finanțelor Publice și colonelul SRI Liliana Anghel. Cum? Liliana Anghel s-a suspendat din funcția de director general adjunct la MIPE pentru a putea fi detașată pe funcția de consilier al ministrului Finanțelor Marcel Boloș. Din noua postură, colonelul SRI Liliana Anghel a elaborat Ordonanță de Urgență privind reducerea cheltuielilor bugetare și reforma administrativă. Fără să se consulte cu vreun specialist din Ministerul Finanțelor. Citește și: O femeie bolnavă de plămâni a fost tratată de diabet, la Spitalul Județean Galați – acuză familia. Ea a murit după ce a fost conectată la un aparat de oxigen defect Prima variantă a fost scursă "pe surse" către televiziunile centrale. Nici un politician nu și-a asumat varianta excesiv de dură a Ordonanței, nici măcar liberalul Marcel Boloș. "Chiar nu pot să răspund la această întrebare" Ulterior, Liliana Anghel a elaborat o nouă variantă, care a fost împrăștiată prin câteva ministere. De data aceasta, varianta aruncată "în piață" a fost un pic mai blândă. Apoi, funcționarii publici, cei vizați direct de reforma administrativă, s-au trezit în brațe cu o a treia variantă. Abia apoi, secretarii generali din ministere au fost chemați la consultări pe o altă variantă. Consultări la care colonelul Liliana Anghel a afișat o atitudine superioară și i-a ignorat complet. Contactată de către DeFapt.ro, colonelul SRI Liliana Anghel nu a negat că se află în spatele variantelor de proiect de Ordonanță de Urgență. "Chiar nu pot să răspund la această întrebare. Mulțumesc frumos!", a spus Liliana Anghel.

Generalul SRI-GPL Iancu, garantat Lia Olguța (sursa: Facebook/Mihăiță Goga)
Investigații

Generalul SRI-GPL Iancu, garantat Lia Olguța

Generalul SRI-GPL Iancu, garantat Lia Olguța. Generalul Sabin Iancu, șeful SRI Oltenia, își convoacă subalternii, ofițeri operativi, la cârciumile din Craiova în timp ce se află la masă cu afaceriști locali. Printre aceștia, și Cristian Berceanu, asociat al fraților Doldurea în firme de GPL. Protejat în trecut de generalul Florian Coldea, eternul număr doi din SRI, Sabin Iancu a ajuns sub aripa protectoare a nașului său, generalul Adrian Ciocîrlan, unul din adjuncții actuali ai Serviciului Român de Informații. Citește și: Paul Stănescu, secretarul general al PSD, confirmă că primarul GPL de Caracal e protejatul său: M-am întâlnit frecvent cu primarul de la Caracal. Sunt de partea dânsului Numele generalului Sabin Iancu a devenit cunoscut opiniei publice în urma războiului dintre serviciile secrete, politicieni și justiție. Război în care au fost implicați fostul procuror Mircea Negulescu, zis Portocală, afaceristul și politicianul Sebastian Ghiță și generalul SRI Florian Coldea. Ghiță: Procurorul Negulescu, omul lui Sabin Iancu Sabin Iancu a intrat la Facultatea de Psihosociologie a Academiei SRI în anul 1994. După o carieră de ofițer operativ, avea să fie numit șef al SRI Teleorman. Citește și: FOTO Fiul pistolar al primarului GPL de Caracal, relație strânsă cu avocatul soților Ceaușescu din procesul de la Târgoviște, generalul Constantin Lucescu. Primarul Doldurea i-a fost alături la moarte generalului De acolo, a ajuns la conducerea SRI Prahova, județ cunoscut pentru afacerile tenebroase în care au fost implicați de-a lungul timpului șefii serviciului secret. Nici Sabin Iancu nu a fost mai prejos față de predecesorii săi. Sebastian Ghiță, de exemplu, a susținut acum câțiva ani că Sabin Iancu, pe atunci colonel, l-a selectat pe procurorul Mircea Negulescu pentru a face treburile murdare ale justiției și serviciului secret. Adică ar fi măsluit dosare și s-ar fi folosit de martori și denunțători falși. Negulescu despre Sabin Iancu: Acționa la ordinul lui Coldea La rândul lui, fostul procurorul Mircea Negulescu pretindea, într-un interviu, că Florian Coldea, în calitate de prim-adjunctul SRI, l-ar fi sunat pe colonelul Sabin Iancu ca să-l întrebe de ce DNA l-a chemat la audieri pe Sebastian Ghiță. După ce ar fi aflat că este "muls" de informații de colonelul Sabin Iancu, Negulescu i-ar fi limitat accesul la informațiile din dosarul de corupție al lui Sebastian Ghiță. Apoi, a adăugat Negulescu, colonelul Sabin Iancu ar fi fost chemat regulat la structura centrală a SRI să facă test poligraf pentru ca Florian Coldea să vadă dacă este mințit de subalternul său. În urma scandalului de la Prahova, colonelul Sabin Iancu a fost retras de pe funcția de șef al SRI Prahova. Se întâmpla în mai 2017. Dar, la scurt timp, directorul SRI de atunci, Eduard Hellvig, l-a numit la conducerea SRI București, cea mai valoroasă structură de informații din cadrul serviciului secret. Generalul SRI-GPL Iancu, garantat Lia Olguța Serviciul Român de Informații s-a reorganizat în format regional în septembrie 2019. Cu acea ocazie, colonelul Sabin Iancu a renunțat la șefia SRI București pentru a fi numit șeful Direcției de Informații Regionale Oltenia, structură care gestionează județele Dolj, Gorj, Olt, Mehedinți și Vâlcea. Sediul central al DIR Oltenia a fost stabilit la Craiova. Între timp, colonelul Sabin Iancu a fost avansat la gradul de general. O dată ajuns la Craiova, în toamna anului 2019, generalul Sabin Iancu și-a făcut o poză cu pesedistul Ovidiu Aurelian Flori, fost primar al localității doljene Ișalnița și fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Generalul SRI Sabin Iancu (stânga) și Ovidiu Flori, nașul cuplului LOV - Manda (sursa: Facebook/Mihăiță Goga) Pentru a-și arăta relațiile sus puse, pesedistul Ovidiu Aurelian Flori a distribuit poza în toată Craiova. Ovidiu Flori este mult mai cunoscut ca nașul cuplului Lia Olguța Vasilescu și Claudiu Manda. Prima conduce primăria Craiova, celălalt este europarlamentar PSD. "Fratele" Ionuț Pîrvulescu Un alt apropiat al generalului Sabin Iancu este Ionuț Pîrvulescu, fostul denunțător al primarului Olguța Vasilescu. Tribunalul București a decis să excludă din dosar mai multe declarații de martor, inclusiv denunțul – declarație făcut de Ionuț Pîrvulescu. "Vreau să îi mulțumesc și lui Ionuț Pîrvulescu pentru modul în care s-a comportat, iar acum e atacat pe nedrept de multe persoane care au înțeles că el a fost denunțător în cazul meu și că m-a înregistrat. A dat o declarație, luată în condiții ilegale de procuror, după cum a admis și instanța, și a fost înregistrat, la rândul lui, de altă persoană, tot în condiții ilegale", spunea primarul Lia Olguța Vasilescu. Ionuț Pîrvulescu, pe Dunăre (sursa: defapt.ro) Și chiar i-a mulțumit: în anul 2017, după ce Claudiu Manda a fost numit președinte al Comisiei Permanente pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI, Pîrvulescu a fost numit consultant parlamentar al lui Claudiu Manda. Ulterior, cu ajutorului cuplului Claudiu Manda – Olguța Vasilescu, a fost numit director al High – Tech Industry Park Craiova SA, societate deținută de Consiliul Județean Dolj. Atunci când vorbește despre generalul Iancu, Pîrvulescu spune că este "fratele" lui. O stradă cu nume de flori În anturajul generalului Sabin Iancu se află și Claudia Delia Ciucă, director executiv în Primăria Municipiului Craiova și o apropiată a primarului Lia Olguța Vasilescu. Cu sau fără legătură cu aceasta, o mașină de lux Mercedes S Class Coupé parchează uneori în fața unui bloc de pe strada Toporași din Craiova. Mercedesul de pe strada Toporași din Craiova (sursa: defapt.ro) Acolo unde are locuința de serviciu tocmai generalul Sabin Iancu. Sau chiar în parcarea privată a blocului. Ce este sigur este că o astfel de mașină de lux de aproape 100.000 de euro nu apare în ultima declarație de avere a Claudiei Delia Ciucă. Generalul Sabin Iancu are la dispoziție o mașină Audi Q5 cu șofer. Mașina a fost cumpărată de Serviciul Român de Informații din banii publici, dar generalul o folosește pentru "vizitele de lucru" pe care le face la barul CRUSH sau la alte cârciumi de lux din Craiova. Ședințe de lucru la restaurant Defapt.ro a dezvăluit că generalul Sabin Iancu a avut întâlniri de taină cu afaceristul mason Cristi Berceanu, unul dintre patronii ADE Gas (firmă ale cărei cisterne se aflau tot timpul parcate la Crevedia), la restaurantul Epoca Stake House din Vraiova. Citește și: EXCLUSIV La stația GPL ilegală din Crevedia parcau des cisternele firmei ADE Gas. Printre asociați, un mason care stă des la șpriț cu șeful SRI Oltenia în restaurantul lui din Craiova O altă cârciumă preferată de general pentru ședințe operative cu subalternii și afaceriștii olteni este Trattoria Trevi din Craiova. Acolo a fost fotografiat generalul Sabin Iancu alături de doi dintre subalternii săi, dar și de afaceristul milionar Ionuț Ștefan și conferențiarul universitar Cosmin Fratostițeanu. Generalul SRI Sabin Iancu, ședințe de lucru la restaurant (sursa: defapt.ro) Afaceristul Ionuț Ștefan controlează societatea Diversinst, specializată în proiectarea și execuția sistemelor de distribuție a gazelor naturale, dar și în lucrări de apă-canal și instalații conexe. De pe site-ul firmei aflăm că a montat peste 1.000 km de conducte gaze naturale și peste 15.000 de branșamente de gaze naturale. Firma Diversinst a avut în anul 2022 o cifră de afaceri de peste 32,1 milioane lei și un profit declarat de 5,27 milioane lei.

Baronii GPL, la masă cu SRI. În imagine, activitate la stația ilegală din Crevedia, în 2021 (sursa: Google Maps)
Investigații

Baronii GPL, la masă cu SRI

Baronii GPL, la masă cu SRI. Cisternele cu gaz lichefiat ale companiei ADE Gas apar în imaginile Google Maps din ultimii trei ani la locul exploziei din Crevedia, acolo unde se transvaza GPL dintr-o cisternă în alta. Citește și: EXCLUSIV Clanul Doldurea se protejează cu arme: unul din fiii primarului de Caracal, deținător de permis de armă încă din 2017 Stația GPL era desființată încă din 2020, dar funcționa ilegal sub ochii blajini ai polițiștilor. Defapt.ro a vorbit cu afaceristul Berceanu La solicitarea Defapt.ro, afaceristul Cristi Berceanu, unul din cei trei asociați ai firmei ADE Gas, a declarat că cisternele care au explodat la Crevedia nu aparțin firmei la care este asociat. Ci sunt ale firmei Flagas, controlată de milionarul Ionuț Daniel Doldurea, fiul primarului PSD din Caracal, Ion Doldurea. Berceanu, însă, nu a reușit să explice prezența din ultimii trei ani a cisternelor ADE Gas la stația GPL ilegală din Crevedia. Membru al masoneriei române, Cristi Berceanu a avut în ultima perioadă mai multe întâlniri cu generalul Sabin Iancu, șeful Direcției Regionale de Informații Oltenia. De la un maidan, la stație GPL Google Maps oferă o colecție de imagini cu locul în care funcționa ilegal stația GPL din Crevedia, fotografii din care rezultă că acolo se transfera periodic gaz dintr-o cisternă în alta. Citește și: La stația GPL ilegală, din Crevedia, se amesteca gaz de butelie cu propan, pentru a-l vinde cu profit uriaș. Manevra, sâmbăta și duminica, fiindcă statul era în week-end Din imaginile surprinse de Google în noiembrie 2008 se poate observa că locul cu pricina era un teren viran între două case sărăcăcioase. În fața uneia dintre locuințe se află un stâlp de curent pe care erau lipite afișe cu candidații PSD. Imaginile surprinse în septembrie 2012 arată că pe terenul viran fusese construită o hală și o stație GPL care funcționa non-stop sub sigla Flagas. Șase ani mai târziu, adică în iulie 2018, în curtea stației GPL (care era franciză Rompetrol) se afla o cisternă-rezervor de gaz petrolier lichefiat, vopsită în galben. Alte câteva cisterne se aflau în curte, inclusiv una a firmei ADE Gas. Transvazare la vedere deși stația nu mai era autorizată Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) arată că la data de 28 septembrie 2020 a amendat firma Flagas cu suma de 30.000 de lei pentru că nu avea autorizație de funcționare la incendiu. Tot atunci, IGSU a mai dat o amendă de 10.000 pentru că pe amplasament se afla un rezervor tip cisternă neomologat în care se transvaza GPL. În octombrie 2020, punctul de lucru al firmei Flagas din Crevedia a fost închis oficial. Google Maps mai prezintă o fotografie, din iulie 2021, în care se observă că stația GPL, cea care oficial era închisă, avea porțile larg deschise. În curte se pot observa patru cisterne cu sigla ADE Gas. O a cincea, galbenă, era conectată la furtunuri de transvazare. În mai 2022, altă imagine furnizată de Google Maps arată că în curte se afla o cisternă ADE Gas. Mai mult, în curte se afla și un panou cu logo-ul ADE Gas. Cu toate acestea, polițiștii din Crevedia nu au văzut nici un fel de activitate în curtea stației GPL, deținută de Flagas. Chiar și în cea mai recentă imagine Google, din iunie 2023, se poate vedea o cisternă a ADE Gas în curtea din Crevedia. Fiii primarului PSD Doldurea, acționari la ADE Gas Defapt.ro a arătat că firma ADE Gas Oil Company, cel mai mare distribuitor de gaz lichefiat din sud-vestul României, este deținută de alte trei societăți. Cel mai mare asociat, cu 33,34% din părțile sociale, este firma Dolchimex, deținută de frații Ionuț Daniel Doldurea și Cristian Marian Doldurea, fiii primarului PSD din Caracal. Citește și: EXCLUSIV Fiii primarului Ion Doldurea, baronii gazului lichefiat din sudul României: firme cu zeci de puncte de lucru în multe județe. Tatăl, protejat de Paul Stănescu, secretar general PSD Totodată, Ionuț Daniel Doldurea este asociatul majoritar al firmel Flagas SRL, cea care deținea stația GPL de la Crevedia. Celelalte două firme care dețin ADE Gas Oil Company sunt Azalis SRL și Eurogenetic SRL. Prima este controlată de afaceristul Cristi Berceanu, iar cealaltă, de Ionuț Cosmin Crețan. Cel din urmă, prin firma Eurogenetic, deține mai multe benzinării și stații GPL în sudul țării. "Doar un accident" de la o țigară Afaceristul Cristi Berceanu a declarat pentru Defapt.ro că în explozia de la Crevedia nu a fost implicată nici o cisternă deținută de ADE Gas. "Din informațiile pe care le am și eu, a fost doar un accident. Cineva care a venit cu o țigară de la care s-a aprins prima cisternă. De la o cisternă s-a aprins a doua și după aia încă două. Acolo fiind parcate șase mașini. În continuare vă spun, nu sunt acționar la Flagas", a spus Cristi Berceanu. Întrebat cum își explică faptul că Google a surprins mai multe cisterne ADE Gas la locul în care a avut loc explozia de la Crevedia în ultimii trei ani, Cristi Berceanu s-a eschivat. "Nu am nici o explicație. Mașinile sunt mașini. Pot să circule. Nu am ce să vă răspund la așa ceva. De-a lungul timpului s-au făcut afaceri între Flagas și ADE Gas. Nu știu ce afaceri, eu sunt doar unul dintre asociații ADE Gas. De-a lungul timpului, cred că și acum, sunt afaceri între Flagas și ADE Gas. Nu am spus nici că le dăm noi gaz și nici că ne dau ei gaz. Am spus că de-a lungul timpului au fost afaceri între cele două companii. Astăzi, în momentul acesta, nu știu dacă au fost afaceri în care s-a dat gaz sau s-a luat gaz", a declarat Cristi Berceanu. ADE Gas cumpăra gaz din Rusia Cristi Berceanu a recunoscut că firma ADE Gas se aproviziona cu gaz din Rusia până acum câțiva ani. Dar, între timp, ar fi schimbat furnizorul cu Rompetrol. "Exclus să cumpărăm gaz din Rusia. De câțiva ani de zile, mai bine de trei-patru-cinci ani, toate importurile din Rusia nu s-au mai… nu au mai fost. Am adus gaz din Rusia acum foarte mulți ani. Furnizorul principal al ADE Gas este compania Rompetrol", a explicat afaceristul. George Simion, liderul AUR, a susținut că Cristi Berceanu a fost asociat cu Corina Culiță, fostă parteneră de afaceri a spionului militar rus Boris Golovin și al Nataliei Rybchenko, fostă angajată a ambasadei Rusiei la București. Întrebat despre Corina Culiță, afaceristul Cristi Berceanu a spus că de aproape șase ani nu mai are nici o relație cu aceasta. „Atunci când ne-am despărțit, nu ne-am despărțit în relațiile cele bune. Am fost oarecum într-o relație de conflict economic. Dânsa a plecat de la noi din firmă. Ea a lucrat la noi o perioadă. În momentul în care Corina Culiță a lucrat la noi a avut și ea 2% din companie. Corina Culiță a fost angajata ADE Gas până acum câțiva ani. Nu-l cunosc pe Boris Golovin. Nu mai am nici o relație cu doamna Corina Culiță de cinci – șase ani de zile. De când nu mai lucrează la noi, nu am mai vorbit cu dânsa. Nici numărul ei nu îl mai am. Dânsa a fost director de vânzări", a spus afaceristul. Baronii GPL, la masă cu SRI Milionarul Cristi Berceanu este unul dintre cei mai influenți masoni din Craiova, oraș condus de Lia Olguța Vasilescu. Acesta controlează restaurantul de lux Epoca Stake House, acolo unde masonii din Oltenia își dau întâlnire regulat. Tot acolo, Cristi Berceanu s-a întâlnit la masă în repetate rânduri cu Sabin Iancu, șeful Direcției Regionale de Informații Oltenia. Adică boss-ul SRI Oltenia. Întrebat despre relația pe care o are cu generalul Sabin Iancu, masonul Cristi Berceanu a început să se încurce în declarații. "Nu am nici o relație cu domnul Sabin Iancu. Avem în Craiova cunoștințe comune, dar nu am o relație cu el. Nu m-am întâlnit niciodată decât eu cu el. Ne-am întâlnit o dată, de două ori cred, într-o conjunctură cu mai multă lume. Nu-l cunosc. E posibil să mă fi întâlnit cu el pentru că fac evenimente la care vine foarte multă lume", a declarat afaceristul craiovean. Nu-s mason, dar Doldurea nu e din loja mea Întrebat direct dacă generalul îi asigură protecția, Cristi Berceanu a spus: "Categoric nu îmi asigură protecția șeful SRI Dolj. Nici nu îl cunosc. Ne-am întâlnit pur și simplu. V-am spus că ne-am întâlnit pur și simplu. Eu am un restaurant în Craiova și acolo vine foarte multă lume. Iar eu ca și gazdă salut pe foartă multă lume. Dar nu mă cunosc cu el personal.". Întrebat din nou dacă a stat la masă cu generalul, Cristi Berceanu a admis că "la evenimente organizate unde sunt poate 100 de persoane, posibil să fi fost și dânsul. Aș fi bucuros să îl cunosc pentru că am auzit că este un profesionist.". Cât despre relația sa cu masoneria, nu a vrut să divulge prea multe: "Nu pot să vă răspund dacă sunt mason. Domnul Doldurea nu face parte din loja mea. Chiar dacă aș fi nu pot să vă spun cine face parte din lojă.".

Doctoratul ministrei Muncii: exmatriculată de SRI (sursa: Facebook/Simona Bucura Oprescu)
Investigații

Doctoratul ministrei Muncii: exmatriculată de SRI

Doctoratul ministrei Muncii: exmatriculată de SRI. Simona Bucura Oprescu, noul ministru al Muncii, a fost exmatriculată în 2019 de la școala doctorală a Academiei Naționale de Informații "Mihai Viteazul", instituție de învățământ din subordinea Serviciului Român de Informații. În același an, a renunțat la școala doctorală a Academiei SRI și Marcel Ciolacu, actualul prim-ministru al României și șeful PSD. Academia SRI a transmis la solicitarea Defapt.ro că îndrumătorii de doctorat ai ministrului Simona Bucura Oprescu au fost profesorii universitari Ștefan Teodoru Gheorghe și Ioan Deac. Totodată, cei doi profesori au fost și îndrumătorii premierului Marcel Ciolacu. Minoră, membră de partid. Ilegal Simona Bucura Oprescu, deputat PSD de Argeș și noul ministru al Muncii, are un CV coafat și contradictoriu. De exemplu, și-a șters din CV doctoratul cu tema "Buna Guvernare" început în anul 2013 la Academia SRI. Defapt.ro a dezvăluit că ministrul Simona Bucura Oprescu a menționat în CV-urile ei că a devenit membru PSD la vârsta de 16 ani. Iar la 17 ani era deja membru în Consiliul Național al PSD. Legea partidelor specifică clar că "pot fi membri ai partidelor politice cetăţenii care, potrivit Constituţiei, au drept de vot". Adică vârsta minimă pentru a deveni membru de partid cu acte este 18 ani. Citește și: Simona Bucura, noul ministru al Muncii, colegă de doctorat la SRI cu Marcel Ciolacu. Bucura și-a cosmetizat CV-ul în mai multe rânduri: au dispărut studii la ASE și tentativa de doctorat Cariera politică a Simonei Bucura este strâns legată de fostul baron PSD Constantin Nicolescu, decedat în iunie 2023, care o alinta "nepoțica". Mai mult, ca orice politician care se consideră de anvergură, Simona Bucura a avut timp să contribuie și la scrierea cărții "Generalul Berthelot și românii – Rapoarte transmise la Paris (1916-1918)", apărută în anul 2013 la editura Mioveni. Autorul principal al acestei cărți este Gheorghe Nicolescu. Doctoratul ministrei Muncii: exmatriculată de SRI Defapt.ro a solicitat oficial Academiei Naționale de Informații "Mihai Viteazul" să comunice în ce an a fost exmatriculată ministra Simona Bucura Oprescu de la școala doctorală și ce profesor universitar i-a coordonat pașii în demersul de studiu. Citește și: ANALIZĂ Guvernul Ciolacu, tot mai favorabil Chinei comuniste. Lenovo primește acces la rețelele 5G, Ponta, Câciu și Bucura-Oprescu, propagandiștii intereselor Beijingului "Menționăm că exmatricularea din program a doamnei Simona BUCURA-OPRESCU s-a realizat la data de 30 septembrie 2019, conform Deciziei Rectorului ANIMV nr. 313641/2019, având drept motivare faptul că studenta doctorandă nu a îndeplinit obiectivele din programul de cercetare stabilite împreună cu conducătorul de doctorat. Acesta din urmă a propus exmatricularea studentei doctorand", a transmis Academia SRI. Răspunsul Academiei SRI pentru Defapt.ro (sursa: defapt.ro) Potrivit răspunsului oficial, pesedista Simona Bucura Oprescu nu a beneficiat de bursă doctorală în perioada în care a urmat cursurile școlii doctorale ale Academiei Naționale de Informații "Mihai Viteazul". Chin intelectual la pachet cu Ciolacu Simona Bucura Oprescu a avut în perioada octombrie 2013 – septembrie 2019 doi conducători de doctorat. Primul a fost prof. univ. dr. Ștefan Teodoru Gheorghe, în intervalul octombrie 2013 - aprilie 2019. Acesta este fostul rector al Academiei SRI din perioada 2007-2013. La data de 27 iulie 2016, profesorul universitar Ștefan Teodoru Gheorghe, general de brigadă în Serviciul Român de Informații, a fost trecut în rezervă de președintele Klaus Iohannis. Cel de-al doilea îndrumător de doctorat, în intervalul mai - septembrie 2019, a fost prof. univ. dr. Ioan Deac. Din răspunsul Academiei SRI rezultă că profesorul universitar Ioan Deac a fost cel care a propus exmatricularea Simonei Bucura Oprescu de la școala doctorală a Academiei SRI. Întâmplător sau nu, exact în aceleași perioade, cei doi profesori universitari au fost și conducătorii de doctorat ai lui Marcel Ciolacu. "Referitor la conducătorii de doctorat ai domnului Marcel CIOLACU, precizăm că aceștia au fost domnul prof. univ. dr. Ștefan Teodoru (în intervalul octombrie 2013 - aprilie 2019) și domnul prof. univ. dr. Ioan Deac (în intervalul mai - septembrie 2019). Domnul Marcel CIOLACU nu a beneficiat de bursă doctorală", a mai transmis Academia SRI.

Locotenentul SRI Antonio Amuza, la Jurnalism (sursa: republica.ro)
Investigații

Locotenentul SRI Antonio Amuza, la Jurnalism

Locotenentul SRI Antonio Amuza, la Jurnalism. Antonio Amuza, fostul șef al Planificării Strategice a forței de muncă din cadrul Serviciului Român de Informații, a fost validat de Senatul Universității București pe funcția de asistent universitar la Facultatea de Jurnalism. Acolo urmează să predea cursuri de publicitate, deși nu are nici o legătură cu domeniul. În timp ce lucra în sistemul de securitate națională, Antonio Amuza a primit acordul conducerii SRI pentru a înființa firma Mad Intelligence, o societate care oferă servicii publice și private de intelligence. Defapt.ro a aflat în exclusivitate că Antonio Amuza a fost recrutat din sursă externă de Serviciul Român de Informații în anul 2017. Serviciul secret i-a dat gradul de sublocotenent, apoi l-a avansat la gradul de locotenent. Amuza nu a fost consilier la cabinetul directorului SRI, Eduard Hellvig, așa cum a lăsat să se înțeleagă din CV-ul său. Designer diplome Doctor Honoris Causa Antonio Amuza și-a început cariera drept copywriter în anul 2009 la Universitatea București, acolo unde era responsabil cu design-ul visul al diplomelor Doctor Honoris Causa. Apoi a fost avansat ca editor de text și director de creație. În anul 2016 a obținut diploma de doctor în Sociologie, sub coordonarea profesorului Vasile Dîncu, actualul șef al Consiliului Național PSD și fost ministru al Apărării în Guvernul Ciucă. La scurt timp după, au început să-i dea târcoale ofițerii Serviciului Român de Informații, specializați în recrutarea viitoarele cadre. Fără o pregătire adecvată în domeniul securității naționale, Antonio Amuza a fost angajat direct pe funcția de șef al Planificării Strategice a forței de muncă din cadrul Serviciului Român de Informații. "Recrutat din sursă externă" Întrebat de Defapt.ro cum a ajuns să fie încadrat direct pe o funcție de conducere, Antonio Amuza a explicat că a fost recrutat din sursă externă. El a explicat că, după ce a terminat doctoratul în Sociologie, în perioada 2016-2017, a avut câteva publicații și conferințe internaționale, parte din ele pe zona de resurse umane. "Motiv pentru care am fost angajat de Serviciul Român de Informații din sursă externă. Nu am făcut Academia de Informații. Sunt absolvent de Sociologie. M-au căutat ei pe mine, nu eu pe ei. Nu aș vrea să povestesc despre asta", a declarat Antonio Amuza. Nu era consilier la cabinetul lui Hellvig Antonio Amuza menționează în CV-ul său că una dintre responsabilitățile sale în cadrul SRI era cea de "consilier cabinet director pe teme sociologice". Deși la prima vedere pare că era consilierul directorului Eduard Hellvig, în realitate este un truc pentru a da greutate CV-ului. Întrebat dacă l-a consiliat direct pe fostul director Eduard Hellvig, Antonio Amuza și-a nuanțat responsabilitatea. "Dacă vă uitați pe site-ul public al SRI o să vedeți că departamentul de resurse umane este pe organigramă în subordinea directorului Serviciului Român de Informații. Motiv pentru care toate analizele sociologice pe resurse umane interne erau raportate ierarhic. Eu nu am avut funcție operativă. Ca organigramă, tot ce nu este operativ răspunde în fața directorului. Am menționat consilier cabinet director, dar nu e consilier. Am dat consiliere la nivelul directorului SRI, în sensul că analizele mele ajungeau către cabinetul directorului. Nu l-am cunoscut, nu ne-am întâlnit. Nu am fost consilier în cadrul cabinetului", a precizat Antonio Amuza. A plecat locotenent din SRI Ofițerul SRI Antonio Amuza susține că și-a dat demisia din Serviciul Român de Informații în anul 2022. Cutuma spune că ofițerii de informații, fie ei chiar și din sursă externă, nu părăsesc niciodată serviciul secret, chiar dacă sunt trași pe linie moartă. Întrebat cu ce grad militar a fost încadrat și ce grad avea atunci când și-a dat demisia, Antonoi Amuza a refuzat inițial să răspundă. Ulterior a declarat așa: "Din Serviciul Român de Informații am plecat prin demisie. E o diferență destul de mare între gradul funcției și gradul militar. Serviciul Român de Informații are un specific distinct. Eu am fost încadrat direct cu gradul minim. Gradul meu militar este unul de locotenent. Am fost încadrat cu gradul de sublocotenent. Am ajuns locotenent pentru că trece timpul. Nu mai lucrez în SRI. Eu am fost încadrat direct. Am fost sociolog înainte. Nu m-a făcut SRI sociolog.". Firmă de intelligence În timp ce slujea patria, locotenentul Antonio Amuza a decis să își deschidă o afacere de succes. Pentru a putea fi asociat într-o firmă privată, Antonio Amuza a făcut un raport către directorul SRI, Eduard Hellvig, prin care îl informa despre intențiile sale. De abia după ce și-a dat acordul conducerea SRI, Antonio Amuza s-a asociat Dragoș Georgian Ilie, un fost coleg de facultate, și au înființat firma Mad Intelligence SRL în anul 2019. Prin această societate, urma să ofere produse de intelligence mediului privat de afaceri și entităților de stat. Oficial oferea servicii de "consultanţă pentru afaceri şi management". "Probabil am făcut un raport. Un raport intern către conducerea SRI. Nu aveam cum să menționez asta în CV. Societatea nu are angajați, are doar asociați. Toate contractele cred că sunt publice. Nu a fost o firmă făcută cu prea mult cap. În sensul în care au fost analize sociologice, noi fiind sociologi la bază, pe care am încercat să le publicăm. Cine era interesat de ele le achiziționa. La un moment dat Universitatea de la Cluj a fost interesată pentru câteva analize, institute de cercetare de piață, în zona asta", a declarat Amuza pentru Defapt.ro. Cifră de afaceri penibilă Datele de la Registrul Comerțului arată că, în anul fiscal 2020, firma Mad Intelligence a avut o cifră de afaceri netă de 23.755 lei. În anul 2021, cifra de afaceri a scăzut la 14.500 lei și a raportat pierderi de 8.112 lei. De abia în anul fiscal 2022 cifra de afaceri a crescut la aproape 86.000 lei și un profit de peste 10.000 lei. Partenerul de afaceri al lui Antonio Amuza, Dragoș Georgian Ilie, este profesor asociat la Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București. Totodată, deține și funcția de președinte al Consiliului Director al Asociației Absolvenților Facultății de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității București, care ar putea fi o resursă inepuizabilă de cadre pentru SRI. Locotenentul SRI Antonio Amuza, la Jurnalism După ce și-a dat oficial demisia din SRI, Antonio Amuza și-a depus candidatura pentru ocuparea funcției de asistent universitar la Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității București. Jurnalista Emilia Șercan a menționat pe contul ei de Facebook că Senatul Universității București a validat concursul prin care locotenentul Antonio Amuza devine asistent universitar. Citește și: Pandele se plânge în direct la RTV că Sebastian Ghiță îl jupoaie pentru aparițiile la acest post TV. El spune că a fost „o glumă” după lamentările lui Ciutacu "Postul pentru care a dat concurs la FJSC are următoarele discipline: Introducere în publicitate; Introducere în semiotică; Atelier în publicitate; Semiotica publicității, Publicitate politică; Practică; Noile media și comunicarea politică în advertising; Comunicarea de criză; Campanii în publicitate. Candidatul nu are studii în domeniul publicității sau al semioticii, nu are nicio lucrare științifică în domeniul publicității sau al semioticii, iar experiența sa practică se rezumă la redactarea de advertoriale, desenarea de diplome și conceperea de texte pentru site-uri, după cum singur precizează în CV", a scris Emilia Șercan.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră