vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sri

104 articole
Eveniment

Coldea, suspect DNA, inexplicabile profituri uriașe

Coldea, suspect DNA, inexplicabile profituri uriașe. Omul de afaceri Cătălin Hideg, cel care i-a denunţat la DNA pe foştii generali SRI Florian Coldea şi Dumitru Dumbravă, a declarat joi, într-o intervenţie la Antena 3, că aceştia i-ar fi cerut, prin intermediul avocatului Doru Trăilă, suma de 600.000 de euro pentru a-l ajuta să obţină o pedeapsă cu suspendare, într-un dosar în care are o condamnare în primă instanţă de patru ani închisoare pentru fraude cu fonduri europene. 700.000 de euro plus TVA Cătălin Hideg, patronul companiei Sanimed International, a fost condamnat în luna februarie de Tribunalul Bucureşti la patru ani închisoare cu executare pentru folosire de documente false şi spălare de bani, într-un dosar legat de o fraudă cu fonduri europene în valoare de trei milioane de euro. Citește și: Coldea a rămas tot agent. Dar nu secret, ci imobiliar: cea mai nouă firmă a sa are ca obiect de activitate „agenții imobiliare”, dar se ocupă și de intermedieri financiare. Profitul, enorm Dosarul se află în prezent în faza de apel la Curtea de Apel Bucureşti. "Am avut o întâlnire cu domnul Dumbravă, care l-a recomandat pe domnul Trăilă ca viitorul meu avocat. Am fost la dânsul la birou, la cabinetul de avocatură, unde mi-au spus iniţial că vor 700.000 de euro plus TVA. S-a scăzut doar 100.000 de euro Ulterior, eu i-am spus că e o sumă foarte mare, că nu am mai văzut asemenea onorarii în România. Dânsul mi-a spus ca aşa a primit ordine de la domnii generali, că asta e suma pe care trebuie să o plătesc dacă vor să mă ia ca şi client. I-am spus că este foarte mult şi ofer suma de 500.000 de euro. Dânsul a zis: . Ulterior, m-am prezentat din nou la cabinetul domnului avocat Trăilă şi mi-a spus că singura variantă pe care o acceptă este de 600.000 de euro cu TVA, altfel nu putem încheia acest contract de asistenţă juridică. Şi am semnat contractul", a afirmat Cătălin Hideg, la Antena 3. Întâlnire cu Coldea la terasă În schimbul acestor bani, i s-ar fi promis "optimizarea problemelor sale din justiţie", adică să primească o pedeapsă cu suspendare. "Când am încheiat contractul, mi-au spus că dacă lucrurile decurg bine la instanţa de fond şi judecătorul, care a fost student al domnului Trăilă, va da o rezoluţie pozitivă, la Curtea de Apel va fi mai simplu şi că vom scădea aceşti ani", a spus Hideg. El a adăugat că s-a întâlnit cu Florian Coldea în vara anului 2023 la o terasă, unde a fost şi un prieten de-al său care venise din Emiratele Arabe Unite, iar fostul general i-ar fi spus că ştie de problema lui. Cătălin Hideg a mai susţinut că a plătit o primă tranşă de 100.000 de euro, însă nu a mai avut bani, după care ar fi fost ameninţat să achite restul sumei. El a recunoscut că a depus un denunţ la DNA şi peste 20 de înregistrări cu "probe clare" împotriva celor care l-au ameninţat. Pe de altă parte, Hideg a mărturisit că nu are probe că banii pe care i-a dat avocatului Trăilă ar fi ajuns la foştii generali SRI. Coldea, suspect DNA, inexplicabile profituri uriașe Trecut în rezervă în 2017, Florian Coldea, fostul număr 2 din SRI, s-a apucat de afaceri trei ani mai târziu. Generalul în rezervă are două firme, pe care le împarte cu un fost coleg din Serviciu, generalul Dumitru Cocoru. Prima firmă a fost înființată de Coldea și Cocoru, cu cote egale, în 2020 și se numește Strategic Sys SRL. Obiectul principal de activitate: Activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea. În 2022, firma a avut venituri de 2,96 milioane de lei și cheltuieli de numai 233.015 lei, cu un singur angajat. Profitul net a fost de 2,69 milioane de lei, adică de peste 90% din venituri. Un an mai târziu, în 2021, Coldea și Cocoru au înființat, tot în cote egale, Strategic Assets SRL. Obiect de activitate principal: Agenții imobiliare. Totuși, în 2022, obiectul de activitate a fost completat cu: Activități auxiliare intermedierilor financiare, exclusiv activități de asigurări și fonduri de pensii – servicii de consiliere pentru investiții, intermedieri credite bancare, pentru persoane juridice. La finalul lui 2022, Strategic Assets SRL avea venituri de 2,34 milioane de lei și cheltuieli infime, de aproape 64.000 de lei. Profitul net: 2,25 milioane de lei (95% din venituri), cu un singur angajat.

Coldea, suspect DNA, inexplicabile profituri uriașe (sursa: Inquam Photos/Saul Pop)
Noua „umbră” a lui Firea, după Ligia Enache, Ancuta Comanici Foto: Facebook
Eveniment

Noua „umbră” a lui Firea, după Ligia Enache

Noua „umbră” a lui Firea, după Ligia Enache: Ancuța Comănici, nevasta unui ex-ofițer SRI, cu o avere impresionantă, muncitoare la Turbomecanica, cu facultate absolvită la 33 de ani. Comănici candidează pentru funcția de consilier în consiliul general al Capitalei și este șefa organizației PSD de femei din București. Fosta asistentă a lui Firea, Ligia Enache, cu care lucra de pe vremea când făcea emisiuni la Antena 3, a dispărut din spațiul public după scandalul „azilurilor groazei”. Citește și: INTERCEPTĂRI Judecătoarea drogată de la Suceava lua cocaină sintetică diluată: „Odată am consumat și nefăcută cumva că nu au avut timp s-o prepare… și… mi-o rupt nasu’… (…) rană” Noua „umbră” a lui Firea, după Ligia Enache Din fotografiile postate de Firea pe Facebook se vede că Ancuța Comănici o însoțește la aproape toate evenimentele electorale, dar stă discret cât mai departe de camere de luat vederi. De altfel, aceasta i-a fost consilieră și la primăria Capitalei, și la ministerul Familiei. Potrivit propriului CV, Comănici a terminat liceul industrial Tudor Vladimirescu în 1986, dar a reușit să absolve facultatea abia în 2001 - la Spiru Haret. Între 1986 și 1991 ea a muncit la Turbomecanica, unde era „angajat”. Cu această pregătire extrem de subțire, PSD a plasat-o în cele mai diversificate sinecuri: între 2008 și 2010, când Sorin Oprescu era primar al Capitalei, a fost director la Administrația Unităților de Învățământ Preuniversitar și Unităților Sanitare Publice, inspector la Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București sau membră în consiliile de administrație ale companiilor înființate de Firea pentru a căpușa bugetul Capitalei, respectiv trustul de construcții și cea care se ocupa de parking. Soțul conducea SRI București Soțul ei avea, în anul fiscal 2022, o pensie specială de 91.000 de lei, net, anual. Cei doi bugetari dețin o avere impresionantă: două apartamente în București (un al treilea a fost vândut în 2022) și o casă în Vrancea, două mașini, dintre care un Volvo, achiziționat în 2017, circa trei hectare de teren agricol în Vrancea și Călărași și circa 175.000 de lei la CEC. În anul fiscal 2022, ea era și directoare de cabinet a Gabrielei Firea, pe atunci ministru al Familiei, și consilier juridic la un centru medical. În 2017, o anchetă a jurnalistului Cătălin Tolontan arăta că ea este „mâna dreaptă” a lui Firea, responsabilă de achiziții la spitalul Sf.Maria. „Anca era una dintre persoanele de maximă încredere ale sale! Administrație, achiziție, toate chestiile sensibile, cu bani mulți”, spunea, la acel moment, medicul Narcis Copcă. Gabriela Firea, cu fosta ei umbră, Ligia Enache (Gheorghe, după numele de căsătorie) și Anca Comănici Foto: Tolo.ro Soțul ei era, la acel moment, Șef Structură SRI – Direcția de Informații a Municipiului București.

SRI are locuri dedicate în universități (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

SRI are locuri dedicate în universități

SRI are locuri dedicate în universități. Nouă studenţi ai Universităţii Tehnice "Gheorghe Asachi" din Iaşi (TUIASI) pot avea o carieră în Serviciul Român de Informaţii (SRI) după urmarea unor cursuri de licenţă organizate de Politehnica ieşeană în parteneriat cu SRI. SRI are locuri dedicate în universități Astfel, oferta de şcolarizare a Serviciului Român de Informaţii prin studii universitare de licenţă organizate de institute civile de învăţământ superior, în acest caz TUIASI, este următoarea: Citește și: Într-un an la Biblioteca Națională, Cioroianu a avut venituri mai mari cu 170.000 de lei decât în anul anterior. Salariul de director, 8.000 de lei lunar. I se cere demisia după scandalul cu Emilia Șercan "Avem nouă locuri pe universitate, patru la AC şi cinci la Electronică. Deci aşa sunt împărţite locurile. Sunt specificate clar. Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, Domeniul «Electronică aplicată» - un loc. Apoi, «Tehnologii şi sisteme de telecomunicaţii» - patru locuri, şi la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, «Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei» - patru locuri", a declarat prof. univ. dr. Vasile Manta, decanul Facultăţii de Automatică şi Calculatoare. Termenul de înscriere este până pe 31 martie 2024, iar obiectivul vizează formarea de ofiţeri care vor fi încadraţi după absolvire în unităţile SRI. Continuarea, în Ziarul de Iași.

SRI, SIE văd pericol, MApN - nu. Ministrul Apărării, Angel Tâlvăr, pare concentrat pe problemă (sursa: facebook/MApN)
Investigații

SRI, SIE văd pericol, MApN - nu

SRI, SIE văd pericol, MApN - nu. O companie IT controlată de bulgarul Minchev Lyubomir nu a fost autorizată de Consiliul Suprem de Apărare al Țării pentru a folosi infrastructura 5G întrucât prezintă "riscuri și vulnerabilități" la adresa securității naționale. Totuși, Ministerul Apărării Naționale a avizat favorabil solicitarea bulgarilor. Mai mult, firma controlată de Minchev Lyubomir a semnat acorduri-cadru în valoare de 20 de milioane lei în urma câștigării unor licitații organizate de Comandamentul Apărării Cibernetice. Atentatul de la Sofia împotriva "Doctorului" Una dintre figurile proeminente ale crimei organizate din Bulgaria, Ivan Todorov „Doctorul”, a fost ținta unui asasinat în aprilie 2003. Potrivit site-ului Bivol.bg, mașina lui Todorov a explodat atunci pe o stradă aglomerată din Sofia. Citește și: Cum l-a întâlnit George Simion pe Trump la Washington DC: și-a făcut o poză cu poza fostului președinte al SUA. Până și Dragnea și Grindeanu s-au apropiat mai mult de Trump, în 2017 În portbagajul mașinii a fost găsită și o fotografie realizată la Monaco, pe iahtul afaceristului Spas Roussev. Fotografia îi înfățișa pe Petar Petrov, condamnat pentru spălarea a 28 milioane de dolari, pe Milen Vechev, pe atunci ministru de Finanțe, pe Miroslav Sevlievski, ministrul Energiei, dar și pe afaceristul Minchev Lyubomir și pe soția sa, Maria Oprenova. Spas Roussev și Minchev Lyubomir sunt fondatorii grupului Telelink Business Services (TBS), una dintre cele mai mari companii IT din Bulgaria. Telelink, în România din 2000 Din 2012, Minchev Lyubomir este acționar majoritar, cu 50,11%. Grupul are afaceri în mai multe state din Europa, inclusiv Germania, dar și în SUA. Pe piața românească, compania a intrat în anul 2000. Atunci, a fost înființată societatea Telelink Services România, deținută de Telelink City Group AD. Administratorul societății este în prezent Alexandru Irimia, fost director comercial la Felix Telecom și manager de conturi la Romtelecom. Apoi, grupul TBS a deschis în 2018 Telelink Business Services EAD Sofia sucursala București, administrată de Krasimirov Zhitiyanov Ivan. Ulterior, în 2021, a mai fost înființată, tot la București, firma Telelink Business Services, filiala românească a grupului bulgar Telelink Business Services Group AD. Datele de la Registrul Comerțului arată că de administrarea societății se ocupă Florin Iovu. 20 de milioane de lei de la Armată în 2023 Telelink Business Services a câștigat mai multe licitații organizate de Comandamentul Apărării Cibernetice, condus de generalul maior Gheorghe Iordache. De exemplu, asocierea dintre Telelink Business Services și firma mamă din Bulgaria, Telelink Business Services EAD, a semnat un acord cadru de 2,73 milioane lei pentru a furniza "Soluții HCI pentru centru de date tip 2". Ulterior, în septembrie 2023, asocierea dintre cele două societăți a mai câștigat o licitație, de 8,8 milioane lei, pentru furnizarea de "Soluții HCI pentru centru de date tip 1". La începutul lunii decembrie a anului trecut, Telelink Business Services a mai semnat două acorduri-cadru cu Comandamentul Apărării Cibernetice, pentru a furniza licențe Microsoft și Windows Server Standard. Valoarea celor două acorduri cadru a fost de aproximativ 8,46 milioane lei. În total, bulgarii de la Telelink au câștigat anul trecut licitații de aproape 20 de milioane lei, echivalentul a patru milioane de euro, de la Comandamentul Apărării Cibernetice. Guvernul nu a autorizat Telelink pentru 5G Reprezentanții Telelink Business Services au solicitat Administrației Prezidențiale, respectiv Departamentului Securității Naționale, să autorizeze societatea pentru a putea utiliza echipamentele de infrastructură 5G. Ca răspuns, pe 4 octombrie 2023, Guvernul României a emis decizia nr. 409 prin care respinge autorizarea societății Telelink Business Services întrucât prezintă "amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale și apărării naționale". "Se respinge solicitarea pentru obținerea autorizării privind utilizarea echipamentelor de infrastructură 5G, formulată de Telelink Business Services SRL (…) ca urmare a evaluărilor realizate de către instituțiile cu responsabilități în domeniu, din perspectiva riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților la adresa securității naționale și apărării țării și prin raportare la obligațiile asumate de statul român în cadrul cooperării la nivelul organizațiilor internaționale din care România face parte, al Uniunii Europene și al parteneriatelor strategice bilaterale", se menționează în decizia Guvernului. CSAT, aviz negativ Consiliul Suprem de Apărare al Țării, condus de președintele Klaus Iohannis, a transmis la solicitarea DeFapt.ro că prin Legea 163/2021 s-a stabilit un mecanism de autorizare prealabilă a producătorilor de tehnologii și soluții 5G pentru a asigura "prevenirea și contracararea eventualelor riscuri și amenințări la adresa securității naționale, în acord cu obligațiile asumate de România în cadrul Uniunii Europene și în relația cu partenerii strategici". "În cazul companiei Telelink Business Services S.R.L., la nivelul CSAT au fost analizate datele furnizate de către toate instituțiile cu responsabilități în domeniul apărării și securității naționale, date care au relevat riscuri la adresa securității naționale și apărării țării, fapt pentru care CSAT a emis aviz negativ, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 163/2021. În procesul de evaluare a acestei companii a fost implicat și Ministerul Apărării Naționale prin structurile sale specializate", conform răspunsului transmis de Consiliul Suprem de Apărare al Țării. Avizul negativ dat de CSAT companiei Telelink Business Services este strict legat de infrastructura 5G. În cazul celorlalte servicii și soluții IT furnizate de această companie, responsabilitatea de analiză și evaluare este a fiecărei instituții contractante în parte. MApN a avizat favorabil Potrivit CSAT, una dintre instituțiile cu responsabilități în domeniul apărării și securității naționale implicate în procesul de avizare al companiilor private pentru folosirea infrastructurii 5G este Ministerul Apărării Naționale. La solicitarea DeFapt.ro, Biroul de Presă al MApN a transmis că "în urma analizei efectuate de către structurile specializate din cadrul MApN a documentelor primite de la Telelink Business Services SRL, instituţia militară a avizat favorabil solicitarea acestei companii pentru a opera cu echipamente de comunicații în tehnologia 5G". Totodată, Biroul de Presă al MApN a mai transmis că analiza s-a efectuat conform competențelor specifice ale MApN, prin studierea documentelor prezentate de Telelink Business Services SRL (documente de natură comercială și juridică - date despre structura acționariatului, prezentarea societăților comerciale din compunere, declarații pe proprie răspundere ale reprezentanților acestor companii etc). SRI, SIE văd pericol, MApN - nu Cu alte cuvinte, din punctul de vedere al MApN, Telelink ar putea opera cu echipamente 5G în România. Alte instituții ale statului statului român, însă, adică SIE și SRI, au găsit o serie de "vulnerabilități și amenințări". Cât despre contractele pe care Comandamentul Apărării Cibernetice le-a atribuit firmei Telelink Business Services SRL, oficialii MApN susțin că acestea nu fac obiectul infrastructurii 5G. "Licenţele sunt furnizate direct de producător prin portalul securizat Microsoft şi nu au fost identificate elemente care pot genera riscuri în acest context. Acordurile-cadru au fost încheiate conform legislaţiei achiziţiilor publice în vigoare în urma organizării unor proceduri transparente de atribuire, de licitaţie deschisă, desfăşurate online, prin intermediul Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP)", a mai transmis MApN. Răspunsul MApN pentru DeFapt.ro în cazul Telelink (sursa: MApN)

Ștefureac și Dragic, agregator de știri (sursa: Facebook/Remus Ioan Stefureac, medium.com)
Investigații

Ștefureac și Dragic, agregator de știri

Ștefureac și Dragic, agregator de știri. Remus Ioan Ștefureac, fostul consilier al lui George Maior la SRI și Ambasada României în SUA, s-a asociat cu soția lui Sacha Dragic, fondatorul Superbet, pentru a lansa un proiect media. Noua platformă este un agregator de știri care utiliează instrumente de Inteligență Artificială. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM Acesta este cel de-al doilea proiect media aflat în portofoliul familiei Dragic, după ce anul trecut a achiziționat 40% din agenția de știri news.ro. Sociologul Remus Ioan Ștefureac a obținut titlul de doctor în științe Militare și Informații la Academia Națională de Informații "Mihai Viteazu", după ce anterior a fost consilierul directorului SRI, pesedistul George Maior. Ștefureac și Dragic, agregator de știri Politologul Remus Ioan Ștefureac, proprietarul casei de sondaje Inscop, a anunțat în urmă cu două săptămâni lansarea platformei informat.ro, un proiect media care folosește mai multe instrumente de Inteligență Artificială. Totodată, potrivit lui Ștefureac, proiectul este o "platformă independentă, echidistantă care te ajută să fii informat la minut despre tot ceea ce contează". Noul proiect media este deținut de Strategic Media Team SRL, societate deținută de Fundația Dragic (80%) și Remus Ioan Ștefureac (20%). Pe funcția de administrator al societății se află Mircea Marian Medaru, fost coordonator de programe la mai multe televiziuni și unul din partenerii de afaceri ai lui Silviu Prigoană. Fundația Dragic și cei mai puțin norocoși Fundația Dragic este condusă de Augusta Valeria Dragic, co-fondatoare a Grupului Superbet alături de soțul ei, Sacha Dragic. Din anul 2019, Augusta Dragic face parte și din Consiliul Director al Fundației Superbet. Conform unui interviu acordat Business Magazin, Augusta Dragic s-a declarat generoasă: "Prin Fundația Dragic am vrut să împărțim și cu cei mai puțini norocoși ceva din succesul nostru". Agenția de știri news.ro este un alt proiect media în care a investit familia Dragic. La începutul anului trecut, Sacha Dragic a cumpărat 40% din părțile sociale prin firma D Craig Holding. Ștefureac, cu Maior până la moarte Remus Ioan Ștefureac a avut o carieră publică strâns legată de cea a pesedistului George Maior, fostul șef al Serviciului Român de Informații și ambasador al României în SUA. În perioada 2008 – 2011, a fost consilierul directorului SRI George Maior. În 2013, a obținut titlul de doctor în științe Militare și Informații la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazu” a Seriviciului Român de Informații. Totul părea că s-a sfârșit la începutul anului 2015, atunci când George Maior a fost obligat să "abdice" de la conducerea SRI. Moment în care Ștefureac i-a scris o odă demnă de ceaușism fostului său șef sub titlul "Demisia – protest a lui George Maior" în Adevărul. Din textul cu pricina aflăm că George Maior a fost cel mai bun șef al unui serviciu secret, dar și că plecarea sa era o pierdere pentru România. George Maior a fost numit ulterior ambasador al României în SUA. L-a urmat îndeaproape Remus Ștefureac în calitate de consilier diplomatic.

Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune. Grosu (stânga) versus Stoica (sursa: Libertatea, Inquam Photos/Alex Nicodim)
Investigații

Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune

Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune. 120.000 de euro a plătit până acum Autoritatea Aeronautică Civilă Română pentru o decizie a directorului Nicolae Stoica: cea de concediere a șefului Direcției Securitate Aeronautică și Cibernetică, generalul SRI în rezervă Ion Grosu. Decizie care s-a dovedit ilegală. Consiliul de Administrație al AACR, condus de președintele Eduard Mike, trebuie să sesizeze Curtea de Conturi pentru ca prejudiciul adus statului român să fie imputat celui care a emis decizia ilegală, directorul Nicolae Stoica. Citește și: Fosta ostatică Mia Schem își relatează experiența: „Nu există civili inocenți în Gaza”. Ținută în captivitate la o familie cu copii, ea relatează cum era înfometată și umilită În cazul în care Autoritatea îl va da în judecată pentru recuperarea pagubei, Nicolae Stoica ar putea fi revocat din funcția de director, conform contractului de mandat. Anterior demiterii de către Stoica, generalul Grosu fusese implicat într-un alt proces, care dusese la o primă demitere a lui din funcția de la AACR. Securitatea cibernetică, inutilă Nicolae Stoica, directorul general al Autorității Aeronautice Civile Române, a decis în februarie 2021 să reorganizeze instituția. Atunci, a desființat inclusiv compartimentul de securitate cibernetică în cadrul căruia lucrau trei specialiști recunoscuți la nivel internațional. Chipurile, Autoritatea nu avea atribuții în domeniu securității cibernetice în domeniul aviației civile iar prin concedierea celor trei angajați s-ar fi făcut o economie anuală de 507.000 lei. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile, Nicolae Stoica, confirmă dezvăluirile Defapt.ro: i-a cerut mii de euro unui subordonat detașat în străinătate În urma acestei decizii controversate, Stoica a lăsat vulnerabilă aviația civilă în fața posibilelor atacuri cibernetice. Nu i-a păsat că președintele Klaus Iohannis, Serviciul Român de Informații, Ministerul Transporturilor și Directoratul Național de Securitate au spus, la unison, că AACR are atribuții în domeniul securității cibernetice. Generalul (r) SRI Ion Grosu, dat afară Mai mult, Corpul de Control al prim-ministrului a constatat că "AACR, în calitate de autoritate competentă în domeniul securității aviației civile, are atribuții/competențe în domeniul securității cibernetice, ca parte integrantă a securității aviației civile, așa după cum rezultă din cadrul legal european și național". Totodată, Corpul de Control a mai constatat că restructurarea din anul 2021 făcută de Nicolae Stoica "s-a realizat fără a avea la bază o analiză a activității desfășurată în concret de către compartimentele din cadrul Autorității, ci, practic, au fost invocate doar argumente de natură economică". Printre cei pe care i-a dat afară directorul Nicolae Stoica se afla și generalul SRI Ion Grosu, care ocupa funcția de șef al Direcției Securitate Aeronautică și Cibernetică. Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune Conform deciziei 238 din 7 aprilie 2021, generalului Ion Grosu i s-a propus atunci să fie retrogradat pe funcția de referent de specialitate în cadrul Direcției de Securitate Aeronautică. În replică, Grosu a decis să conteste în instanță decizia semnată de directorul Nicolae Stoica. După aproape trei ani de procese, Ion Grosu a câștigat procesul cu Autoritatea Aeronautică Civilă Română, ocazie cu care Nicolae Stoica a fost obligat să reînființeze postul de pe care generalul fusese concediat. Mai mult, judecătorii au decis că Ion Grosu este îndreptățit să își primească retroactiv toate salariile și drepturile cuvenite de la data la care a fost concediat până în decembrie 2023. Conform documentelor obținute de către DeFapt.ro, Autoritatea Aeronautică Civilă Română i-a plătit deja aproximativ 600.000 lei, echivalentul a peste 120.000 de euro. Pe lângă acești bani, AACR urmează să îi mai plătească generalului în jur de 20.000 de euro pentru sporuri și cheltuieli de judecată. Proces câștigat, funcție pierdută din nou Generalul Ion Grosu a fost reangajat în decembrie 2023 pe funcția de director al Direcției Securitate Aeronautică. Dar, la scurt timp, Nicolae Stoica a decis să reorganizeze din nou AACR. De data aceasta, cu acordul Consiliului de Administrație. În urma acestei noi reorganizări, Direcția Securitate Aeronautică a fost transformată în Serviciul de Securitate Aeronautică. La fel ca în 2021, directorul Nicolae Stoica a decis ca Ion Grosu să fie retrogradat. De data aceasta, pe funcția de referent de specialitate la Navigabilitate, în loc să îl numească pe funcția de șef serviciu Securitate Aeronautică, așa cum prevede Legea 296/2023. Generalul Ion Grosu l-a notificat pe directorul Nicolae Stoica că nu este de acord cu ocuparea funcției de referent. Mai mult, i-a cerut să respecte legislația și să îl încadreze pe funcția de șef serviciu Securitate Aeronautică. La fel a procedat și Sindicatul Personalului de Specialitate din Autoritatea Aeronautică Civilă Română, condus de Elena Tănase, care a cerut directorului Nicolae Stoica să respecte legea.

Pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei Foto: Digi 24
Eveniment

Pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei

Pensiile speciale vor ajunge la circa 15 miliarde de lei, o creștere de peste 10% față de 2023, arată datele din proiectul bugetului pe anul 2024. Pensiile speciale plătite de SRI, ministerul de Interne și cel al Apărării cresc cu mult peste 10%, însă există o scădere a celor plătite de Senat și Camera Deputaților. Informațiile apar la capitolul „Asistență socială” din bugetele instituțiilor care plătesc astfel de pensii. Bugetul de stat pe 2024 a fost pus azi în dezbatere publică. Pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei Situația din 2024 se prezintă astfel: Pensii speciale ministerul de Interne: 7,85 miliarde de lei în 2024, față de 6,96 miliarde lei în 2023, creștere de 12,83% Pensii speciale ministerul Apărării: 5,76 miliarde lei față de 5,01 miliarde lei în 2023, creștere de peste 14,93% Pensii speciale SRI: 1,1 miliarde de lei față de 0,95 miliarde în 2023, majorare de 16,74% Inalta Curte de Casație și Justiție: 50 milioane de lei, exact ca-n 2023 Ministerul Justiției: 21 de milioane de lei, față de 29 de milioane de lei în 2023, scădere de 27% Camera Deputaților și Senatul, împreună: 31 de milioane de lei În 2022, Apărarea, Internele și SRI - cei mai mari plătitori de pensii speciale - au cheltuit împreună circa 10,5 miliarde de lei la acest capitol. O parte din pensiile speciale care vor fi plătite în 2024 sunt plătite direct de Casa Națională de Pensii Publice, deci sunt greu de anticipat aceste cheltuieli, însă impactul lor este mic. Citește și: Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, o cheltuială bugetară inacceptabilă, insuportabilă, nesustenabilă Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50% în zece ani și va ajunge la 300.000, avertizează Eugen Rădulescu, fost director al BNR, într-un interviu pentru Digi 24. El spune că nu există țară în Europa în care angajații să iasă la pensie la 45 de ani și să primească mai mult decât ultimul salariu.

Investigații

Aeroportul Brașov, breșe grave de securitate

Aeroportul Brașov, breșe grave de securitate. Aerogara, o investiție de aproximativ 140 de milioane de euro, a picat testul de securitate, deși a fost autorizat recent de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, condusă de liberalul Nicolae Stoica. O autorizare suspectă, făcută la ordin politic, dar care poate pune în pericol siguranța și securitatea aviației civile din România. Raport AACR, în exclusivitate DeFapt.ro a obținut în exclusivitate un raport făcut pe repede înainte care, chiar și așa, arată că Aeroportul Internațional Brașov este un adevărat sat fără câini construit din bani publici. De exemplu, angajații firmei UTI se legitimează cu permisele de acces auto, în timp ce angajații aeroportului au acces pe baza unor legitimații fără fotografie în toate zonele de securitate cu acces restricționat. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești În aceste situații se încalcă Regulamentul Uniunii Europene 2015/1998. Sunt vulnerabilități grave de securitate care au fost ignorate la momentul autorizării de AACR. Mai mult, pentru ca imaginea să fie complet halucinantă, șeful securității de pe Aeroportul Internațional Brașov este Dan Ion Roșu, un fost manager de securitate la magazinele Selgros. Cost: 140 de milioane de euro Aeroportul Internațional Brașov a fost proiectul de suflet al actualului ministru al Dezvoltării, Adrian Ioan Veștea, în mandatul său de președinte al Consiliului Județean Brașov. Construcția aeroportului a început în anul 2020 și a costat în jur de 140 de milioane de euro, din care aproximativ 120 milioane de euro au fost alocați de Consiliul Județean din fonduri proprii și împrumuturi, iar restul, de la bugetul de stat. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile le cere aeroporturilor să se protejeze cibernetic. Același șef a sabotat securitatea cibernetică din AACR Liberalul Adrian Veștea l-a desemnat director de aeroport pe Alexandru Anghel, pe care ulterior l-a plasat în Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile Române. Adică exact la instituția Ministerului Transporturilor care autorizează aeroporturile în România. Autorizarea inițială, doar pe reguli naționale Primele suspiciuni legate de neregulile de la Aeroportul Brașov au apărut atunci când administratorul aeroportului a cerut Autorității Aeronautice Civile Române (AACR), condusă de controversatul liberal Nicolae Stoica, autorizarea doar în baza reglementărilor naționale. Ulterior a cerut certificarea și autorizarea în baza Regulamentului European nr. 139/2014. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) DeFapt.ro i-a solicitat directorului Nicolae Stoica să comunice ce nereguli au fost constatate în timpul procesului de autorizare și certificare, dar acesta a refuzat să le comunice. Cu toate acestea, directorul Nicolae Stoica a transmis că „Autoritatea Aeronautică Civilă Română a evaluat, conform Regulamentului UE nr. 139/2014, adecvarea resurselor Aeroportului Internațional Brașov, iar operatorul de aerodrom a îndeplinit condițiile necesare eliberării certificatului”. Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a plusat și a anunțat că a emis un ordin de ministru prin care Aeroportul Brașov a fost certificat ca aeroport internațional. Raport cu 90 de deficiențe Inaugurat cu surle și trâmbițe la data de 15 iunie 2023, aeroportul s-a dovedit un real eșec pentru administrația județeană, cât și pentru AACR și ministrul Sorin Grindeanu. Surse din cadrul ministerul Transporturilor au declarat sub protecția anonimatului pentru DeFapt.ro că "Aeroportul Internațional Brașov a fost certificat internațional fără să se respecte Regulamentul European în baza căruia a fost autorizat. Există un raport stufos, ținut la secret de domnul director Nicolae Stoica și domnul ministrul Sorin Grindeanu, în care sunt semnalate 90 de neconformități, dintre care 28 sunt deficiențe grave". Aeroportul Brașov, breșe grave de securitate Alte nereguli pe partea de securitate aeroportuară i-au fost semnalate de Serviciul Român de Informații directorului Nicolae Stoica. De exemplu, SRI i-a transmis șefului AACR că sunt probleme cu zonele critice ale zonelor de securitate, controlul accesului pe aeroport, controlul de securitate al persoanelor, altele decât pasagerii, și al articolelor transportate. Nu există liste cu articolele interzise pe care angajații aeroportului au voie să le introducă în partea critică a aeroportului, dar mai ales nu există nimic pe partea de identificare a datelor și a sistemelor de tehnologie a informațiilor și comunicațiilor critice pentru aviația civilă și protejarea acestora împotriva amenințărilor cibernetice. Nu există nici măcar schița zonelor de securitate În urma acestei informări, liberalul Nicolae Stoica a trimis la data de 18 octombrie 2023 o echipă de inspecție de la ACCR la Aeroportul Internațional Brașov. Echipa de inspecție a fost formată din Maria Șola, Alexandru Pavel și Mirela Pricopi. Ultima, apropiată de liberalul Nicolae Stoica, ar fi fost plasată în echipă strategic, pentru a îndulci neregulile pe partea de securitate a aeroportului. DeFapt.ro a obținut în exclusivitate raportul de inspecție pe securitate întocmit pe repede înainte de Mirela Pricopi și cei doi colegi ai ei. Conform acestui document, echipa de inspecție "nu a putut confirma în urma analizării documentelor puse la dispoziție, implementarea anumitor prevederi din în programul de securitate". Pretextul: aeroportul de abia a fost dat în folosință. Cu toate acestea, s-a constatat că "nu există o schiță relevantă a zonelor de securitate, care să permită corelarea cu descrierea din PSA (Programul de securitate aeronautică al aeroportului)". Absența până și a unei banale schițe ridică multe întrebări în legătură cu autorizarea aeroportului de către AACR. Uși și geamuri periculoase A fost constatată o deficiență și mai gravă. De exemplu, susține echipa de inspecție, pot apărea situații în care o persoană poate să acceseze Punctul de Control Acces (PCA) nr. 2, să treacă neobservată prin filtrul de control de securitate și apoi, printr-un geam situat la nivelul solului, să intre în partea critică a zonelor de securitate cu acces restricționat (CPSRA). Atenție, fără a fi supusă controlului de securitate. Mai mult, angajații aeroportului pot utiliza cardurile de proximitate pentru a deschide ușa care delimitează clădirea în care se află punctul de control de partea critică. Asta, în condițiile în care "o parte din acesti angajați nu dețin necesitatea operațională pentru a accesa CPSRA, deci nu ar trebui să dețină dreptul să acceseze respectiva ușă". Acces în zona de securitate cu legitimație auto O altă vulnerabilitate a Aeroportului Brașov constă în faptul că la intrarea în CPSRA prin PCA din interiorul terminalului de pasageri, controlul accesului pentru persoane este asigurat de personalul operatorului aeroportuar, accesul fiind permis, în general, numai după verificarea legitimației de aeroport. "Echipa a constatat însă situații în care accesul era permis și cu alt tip de legitimații, care nu se încadrau în categoriile permise de Regulamentul (UE) 2015/1998. Spre exemplu, reprezentanților firmei UTI li se permitea accesul pe baza unor permise de acces auto, în timp ce unora dintre angajații aeroportului li se permitea accesul pe baza unor legitimații fără fotografie", se menționează în raport. Fragment din raportul de control al ACCR la Aeroportul Brașov (sursa: defapt.ro) În plus, la nivelul Aeroportului Brașov nu a fost "realizată o analiză a necesității operaționale la emiterea legitimațiilor de aeroport. Astfel, s-a constatat faptul că toate legitimațiile emise până la acel moment permit acces în zonele de securitate cu acces restricționat inclusiv personalului administrativ (contabilitate, resurse umane, etc.), fără ca acesta să aibă necesitatea de a accesa respectivele zone". Șeful securității, adus de la un hipermarket Liberalul Adrian Veștea și Alexandru Anghel, care între timp a fost concediat din funcția de director al Aeroportului Brașov, l-au angajat pe Dan Ion Roșu, un fost manager de securitate la magazinele Selgros, pe funcția de șef al Serviciului de Securitate Aeroportuară. Deși, evident, securitatea unui aeroport internațional din Uniunea Europeană este complet diferită de cea a unor magazine cu alimente. Echipa de inspecție a AACR a considerat că responsabilă pentru haosul de pe Aeroportul Brașov este structura condusă de Dan Ion Roșu. Cum împiedică acesta utilizarea frauduloasă a legitimațiilor? Aflăm tot din raportul AACR: "Pentru a împiedica tentativele de utilizare frauduloasă a legitimațiilor de aeroport, declarate furate, pierdute sau anulate din cauza unor deteriorări, șeful SSA transmite o listă cu aceste legitimații la toate punctele de control acces ale aeroportului. Personalul responsabil cu activitatea de control acces în aceste puncte are obligația de a urmări cu atenție dacă aceste legitimații nu sunt utilizate de persoane neautorizate pentru a avea acces în zone restricționate ale aeroportului Brașov-Ghimbav".

Hellvig desființează propunerea lui Boloș  de a recompensa delațiunile Foto: SRI.ro
Politică

Hellvig desființează propunerea lui Boloș

Fostul șef al SRI, Eduard Hellvig, desființează propunerea lui Boloș ca cetățenii să fie recompensați de Fisca dacă denunță cazuri de evaziune: „Dacă nu este însoțit de plafon, un astfel de demers de petiții în masă îi va aglomera și mai mult inspectorii Fiscului, deja în deficit de personal, și îi va proteja, ați ghicit, tocmai pe marii evazioniști”. Citește și: CSM a promovat la Curtea de Apel București o judecătoare cercetată pentru că nu poate justifica o avere de șase milioane de euro. Averea ei ar trebui verificată chiar de instanța unde va lucra Hellvig a mai spus că „democrația nu este o construcție ieftin de întreținut. Dar ea ar trebui să se bazeze pe Finanțe puternice, nu pe unele care își ascund neputința invitând populist la delațiune”. Hellvig desființează propunerea lui Boloș „Am citit zilele trecute despre o idee a dlui ministru Boloș de a crea un mecanism de raportare cetățenească a situațiilor de evaziune fiscală. Un denunț bun ar putea fi «premiat», conform domniei sale, cu un procent din valoarea sumelor recuperate la buget. Având în vedere că ideea a fost anunțată la televizor, fără calculele care să o întemeieze, tind să cred că e un balon de încercare, menit să testeze cu vârful degetelor apele reci ale deficitului de încasare. Câteva gânduri răzlețe și câteva întrebări retorice: Modelul american invocat este real, dar se omite ceva: Oficiul Avertizorului urmărește fraude care depășesc 2 milioane USD și este bazat pe o procedurare foarte strictă. Detalii aici https://irs.gov/compliance/whistleblower-office#submit…. Dacă nu este însoțit de plafon, un astfel de demers de petiții în masă îi va aglomera și mai mult inspectorii Fiscului, deja în deficit de personal, și îi va proteja, ați ghicit, tocmai pe marii evazioniști. Or exista? Un astfel de sistem, cu sau fără plafon, tinde să aducă și mai multă subiectivitate umană în procesul de colectare. Și știm cu toții, unde sunt oameni sunt și tentații. Domeniul colectării taxelor ar trebui să fie cel mai septic-informatizat din România. Sau este lăsat intenționat cu ochiuri? Cetățenii români au și astăzi, pe legislația în vigoare, obligația de a semnala posibile fapte ilegale. Îi transformăm în vânători de recompense? Zilele trecute, Shakira a ajuns la o înțelegere cu statul spaniol și a plătit 8 mil. USD pentru a nu se ajunge la proces. Messi a plătit aproape 6 mil. USD în 2017, Ronaldo, 21.6 mil. USD în 2019 pe investigații similare. Aici detalii despre necazul Shakirei și despre cum face ANAF-ul spaniol, zis și Hacienda: https://time.com/6337537/shakira-deal-tax-fraud-case/…. Să fi fost mâna lui Atletico? Sau a lui Gerard Piqué? Să nu ne îmbătăm cu apă rece. Informațiile valoroase nu vin pur și simplu, ele trebuie căutate cu insistență și consecvență în locurile predispuse la derapaje. Locuri care în linii mari se știu. Sau nu? Democrația nu este o construcție ieftin de întreținut. Dar ea ar trebui să se bazeze pe Finanțe puternice, nu pe unele care își ascund neputința invitând populist la delațiune. Hips don’t lie!”, a scris Hellvig pe Twitter. Am citit zilele trecute despre o idee a dlui ministru Boloș de a crea un mecanism de raportare cetățenească a situațiilor de evaziune fiscală. Un denunț bun ar putea fi “premiat”, conform domniei sale, cu un procent din valoarea sumelor recuperate la buget.Având în vedere că…— Eduard Hellvig (@Eduard_Hellvig) November 23, 2023

Colonei SRI pensionari, contracte cu statul (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Colonei SRI pensionari, contracte cu statul

Colonei SRI pensionari, contracte cu statul. Afacerea coloneilor pensionaţi din SRI a înflorit în cei cinci ani de activitate după înființare. Colonei SRI pensionari, contracte cu statul Fostul adjunct al SRI Iaşi Cristian Obreja a înfiinţat firma de consultanţă în securitate Stabris SRL, la care au devenit colaboratori fostul şef al SRI Iaşi Radu Voroneanu Popa şi chestorul de poliţie Ioan Scripniciuc. Citește și: Vodafone, dezastru în toată Europa: creșteri abuzive de prețuri, procese cu consumatorii, 11.000 de concediați, scăderea acțiunilor. Compania, desființată de presa europeană Între timp, Voroneanu şi Scripniciuc au încetat colaborarea cu firma lui Obreja, care s-a specializat în afaceri cu statul. Obreja şi-a mai deschis încă două firme, toate trei într-un apartament din Nicolina. Câţi bani a făcut afacerea coloneilor SRI Iaşi şi cu ce instituţii a lucrat aceasta? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rafila, consilieri din SRI și Interne (sursa: Facebook/Alexandru Rafila)
Investigații

Rafila, consilieri din SRI și Interne

Rafila, consilieri din SRI și Interne. Pesedistul Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, s-a înconjurat de o „brigadă de epoleți” formată din foști șefi din Serviciul Român de Informații și din Ministerul Afacerilor Interne. Citește și: EXCLUSIV Blonda lui Rafila: șefa de cabinet a ministrului îl însoțește pe acesta în cele mai exotice delegații externe. Pentru loialitate, a fost numită șefa CA la Institutul Oncologic Cel mai înalt în grad este generalul de brigadă Cristian Georgică Celea, un pensionar special care încasează anual doar din pensie aproximativ 42.000 de euro. Un alt consilier personal al ministrului Rafila este comisarul șef Octavian Melintescu, fostul adjunct al Direcției Generale Anticorupție. Ministrul Alexandru Rafila nu s-a mulțumit doar cu atât. A decis să-l numească în funcția de secretar general al ministerului pe prietenul său, comisarul șef Mihai Alexandru Borcan, fostul șef al Poliției Sectorului 5. Rafila senior, șeful Securității Arad Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, pare atras de haina militară, motiv pentru care s-a înconjurat de fostele cadre de nădejde ale statului român. Tatăl său, Alexandru Rafila senior, s-a născut în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS), dar a ajuns să conducă serviciul de Securitate în județul Arad. Alexandru Rafila senior a fost trecut în rezervă cu gradul de maior de securitate la data de 1 iunie 1949, conform unui document publicat de Consiliul Naționale pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Ministrul Alexandru Rafila a declarat pe la mai multe televiziuni că tatăl său ar fi fost exclus din Securitate și a fost dat afară din Partidul Comunist Român pentru că nu corespundea cerințelor trasate de partid. „Probabil în acea perioadă erau presiuni mari pentru rezolvarea problemelor legate de colectivizare şi faptul că el nu a putut să le pună în practică au condus la excluderea lui şi din Securitate, şi din Partidul Comunist Român. Nu există o scuză pentru apartenenţa la o astfel de organizaţie. (...) El sigur că a avut momente în care a regretat cu siguranţă acel lucru, mai ales că a fost şi el la un moment dat afectat - nu vreau în vreun fel să îl scuz, pentru că nu există o astfel de scuză pentru apartenţa la o astfel de organizaţie”, spunea ministrul Alexandru Rafila. Rafila, consilieri din SRI și Interne Pesedistul Alexandru Rafila a fost numit ministru al Sănătății în noiembrie 2021. La fel ca predecesorii săi, s-a încojurat de consilieri personali, plătiți din banii ministerului, și de consilieri onorifici. Citește și: Rafila, îngrijorat că medicii ar putea fi puși la plată: „Nu trebuie o lege a malpraxisului care să înrobească medicii din punct de vedere financiar” DeFapt.ro a solicitat ministerului Sănătății o listă cu toți consilierii ministrului Alexandru Rafila, dar și atribuțiile acestora. Din documentul transmis de minister rezultă că la cabinetul de ministru al lui Rafila sunt încadrați cinci consilieri personali și 17 consilieri onorifici. În capul listei de consilieri onorifici se află generalul SRI Cristian Georgică Celea, unul dintre pensionarii speciali ai statului român. Totodată, acesta a fost desemnat de ministrul Rafila în două consilii de administrație: Spitalul Clinic de Urgență "Bagdasar Arseni" și Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Din documentele oficiale rezultă că Cristian Georgică Celea a fost trecut în rezervă cu gradul de general de brigadă de președintele Traian Băsescu în martie 2006. Generalul Celea, zeci de terenuri și case În ultima declarație de avere depusă de generalul Celea în iunie 2023, rezultă că încasează o pensie militară anuală de 214.000 lei. Adică aproape 18.000 lei lunar, echivalentul a 3.500 de euro. Totodată, a mai menționat încă o pensie, nu se știe dacă privată sau de stat, de 9.480 lei. Din declarația de avere depusă de generalul Cristian Georgică Celea mai aflăm că a cumpărat un teren agricol de 4.200 mp în Ciolpani, un alt teren agricol, de un hectar, în comuna sibiană Șelimbăr, un teren de un hectar și o pădure de 2.000 mp în Dâmbovița, dar și un teren intravilan, de 4.507 mp, în Argeș. În anul 2021 și-a cumpărat o casă de 470 mp în localitatea argeșeană Căteasca. A moștenit în 2022 o altă casă de 191 mp și trei apartamente, plus 18 terenuri. Pe numele generalului se mai află trei mașini, trei șalupe și un scuter. În perioada 1986 -2022, a strâns obiecte de artă în valoare de 30.000 de euro. Dar are și datorii pe măsură. De la o persoană fizică a luat în 2021 o sumă de 560.000 lei, bani pe care trebuie să îi returneze până în 2026. Tot până în 2026, trebuie să restituie 100.000 lei la BRD. O altă sumă de 18.600 de euro urmează să o returneze până în 2025 către Impuls Leasing. Comisarul șef Melintescu, nota 2,65 la concurs Comisarul șef Octavian Melintescu, fostul șef al Direcția Generală Anticorupție, este un alt consilier personal al ministrului Alexandru Rafila. Anterior, Melintescu l-a consiliat pe primarul USR Radu Mihaiu, de la Primăria Sector 2. Practic, Octavian Melintescu a trecut din tabăra USR în cea a PSD, chiar dacă susține că nu s-a înregimentat politic. DeFapt.ro a dezvăluit că ministrul Alexandru Rafila a vrut să-l pună pe Octavian Melintescu în funcția de șef al Corpului de Control, dar acesta a picat concursul pentru ocuparea funcției cu nota 2,65. Pentru ocuparea funcției trebuia să obțină nota 7. Conform declarației sale de avere, Octavian Melintescu a încasat un salariu anual de 55.800 lei de la Ministerul Sănătății. În plus, încasează de la statul român o pensie specială de 172.200 lei. Comisarul șef Borcan, soțul colegei lui Rafila Pesedistul Alexandru Rafila a decis ca cea mai importantă funcție de la Sănătate, cea de secretar general al ministerului, să îi revină comisarului-șef Alexandru Mihai Borcan, fostul șef al Poliției Sector 5. Înainte de a fi uns pe funcția de secretar general, comisarul șef Alexandru Mihai Borcan a făcut parte din echipa de consilieri ai ministrului Rafila. În plus, ministrul l-a plasat și în consiliul de administrație al Companiei Naționale Unifarm SA. Conform ultimei declarații de avere, din mai 2023, comisarul șef Borcan a declarat că a încasat un salariu de 25.975 lei de la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, în jur de 119.000 lei de la Ministerul Sănătății, plus o indemnizație de peste 66.000 lei de la Unifarm. În total, veniturile cumulate în anul 2022 de comsisarul șef Borcan au fost de 211.000 lei. Adică în jur de 17.500 lei lunar, echivalentul a peste 3.500 euro. Cum a ajuns un polițist să dețină cea mai importantă funcție din Ministerul Sănătății? O explicație ar fi că soția comisarului șef Alexandru Mihai Borcan, Alina Maria Borcan, este colegă cu ministrul Alexandru Rafila la Institutul Național de Boli Infecțioase "Matei Balș" și la Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila".

Cu ce avere a rămas Hellvig după 101 luni la conducerea SRI Foto: Blog Eduard Hellvig
Eveniment

Cu ce avere a rămas Hellvig după conducerea SRI

Cu ce avere a rămas Eduard Hellvig după 101 luni la conducerea SRI, comparativ cu 2015, când a fost votat la conducerea acestui serviciu de informații: o vilă uriașă în Tunari, ceasuri și bijuterii, dar și un credit imens, luat de la o instituție financiară nebancară, Imocredit, controlată de oameni de afaceri din Ardeal. Citește și: VIDEO Cinism incredibil în Luganskul ocupat de ruși: un camion militar lovește un pieton pe trecere, îl omoară și pleacă. În câteva secunde, traficul se reia, cu pietonul mort în intersecție După ce a demisionat de la conducerea SRI, în iulie 2023, Hellvig a continuat să scrie pe blogul său. Pe blog sau pe Linkedin nu se precizează locul său de muncă, în prezent. El este singurul director SRI care a plecat din funcție înainte ca președintele care l-a numit să părăsească Cotroceniul. Cu ce avere a rămas Hellvig după 101 luni la conducerea SRI În 2015, când a fost numit la conducerea SRI, Eduard Hellvig nu avea datorii și deținea în conturi circa 70.000 de euro - el a fost europarlamentar din 2013 în 2015. El deținea două case, una în Bihor, de 210 mp, și alte în Voluntari, de 143 mp. În declarația de avere din 2023 - care cuprinde informații din anul fiscal 2022 - fostul șef al SRI avea o vilă în Tunari, de 559 mp, și circa 3.700 mp de teren intravilan, tot în Tunari. Casa a fost dobândită în 2020. El declara ceasuri și bijuterii de 32.500 de lei. Însă, în declarația de avere apare un împrumut uriaș, puțin sub 1,95 milioane de lei, luat în 2020, de la Imocredit. Împrumutul trebuie achitat până în 2050, când Hellvig va avea 76 de ani. Citește și: Instituția inutilă care a ratat finanțări PNRR de 740 milioane euro pentru spitale: condusă de un pesedist, zeci de angajați care primesc sporuri uriașe, inclusiv pentru că nu atrag fonduri UE „SC Imocredit, firma clujeană controlată de mai mulți imobiliari locali, care l-a împrumutat pe șeful SRI, Eduard Hellving, a fost înființată de Iosif Pop. Clujeanul a fost director al Băncii Transilvania și actualul șef al Consiliului Civic Local. Pop a fost unul dintre primii oameni de afaceri clujeni arestați preventiv de procurorii DNA Cluj sub acuzațiile de spălare de bani. Ulterior, după ce a făcut plângere la CEDO pentru nerespectarea drepturilor omului, DNA Cluj a renunțat la acuzații. (…) Martin Miron, fiul unui unuia dintre acționarii Imocredit, este partener de afaceri cu Ovidiu Piros, este anchetat într-un dosar de trafic de medicamente”, scria Gazeta de Bistrița, în august 2022.

Pensionar special, pus de Grindeanu la conducerea inutilei societăți Palatul CFR Foto: Facebook
Eveniment

Pensionar special, conducerea inutilei Palatul CFR

Un pensionar special provenit din SRI, Petre Ungureanu, la bază „mecanic agricol” - tractorist, a fost pus de ministrul PSD al Transporturilor, Sorin Grindeanu, la conducerea inutilei societăți care administrează Palatul CFR. Alte instituții care au sediul în clădiri mari, precum Palatul Parlamentului, Palatul Victoria sau ministerele de Interne și al Apărării, nu au inventat astfel de societăți care să se ocupe strict de „administrarea” imobilului. De altfel, peste 20% din angajați acestei companii de stat au funcții de conducere. În iulie 2023, Ungureanu și-a depus candidatura pentru funcția de director general al Metrorex. Pensionar special, la conducerea inutilei societăți Palatul CFR Petre Ungureanu a fost numit în mai 2022 în funcția de director general al S.C. G.E.I. Palat CFR - aceasta este denumirea care administrează sediul ministerului Transporturilor. Potrivit unui CV al lui Ungureanu, acesta a absolvit în 1993 liceul agricol din Corabia, având specializarea de „mecanic agricol”. În mod straniu, în 2008 ia licența de inginer la Universitatea de Agronomie București, iar în 2009 mai obține o licență, în fizică, la Universitatea Hyperion. Din 1998 în 2017 a lucrat la SRI. Nu se știe cu ce s-a ocupat între 1993 și 1998, când a început să lucreze pentru acest serviciu. După 2017, când a plecat din SRI, a ajuns consilier al directorului CFR. În ianuarie 2022, a mai primit o sinecură, fiind plasat în consiliul de administrație al companiei „Electrificare CFR”. Potrivit ultimei declarații de avere, Ungureanu are o pensie „temporară” de 26.400 de lei pe an de la o unitate SRI. Consiliul de administrație al companiei Electrificare CFR SA îi mai aduce 54.000 lei/an - date valabile pentru 2022 - iar funcția de director al societății Palat CFR este răsplătită cu 127.000 lei/an. În total, acest pensionar special obține de la stat circa 17.200 lei/lună. Societatea care administrează Palatul CFR are 47 de angajați, dintre care zece au funcții de conducere, 34 sunt specialiști și doar doi sunt muncitori. Cei 47 pot beneficia de nu mai puțin de opt sporuri: de vechime în muncă, pentru condiții periculoase de lucru, dar și pentru „condiții nocive”, pentru lucru în timpul nopții, pentru lucru în week-end sau pentru cei care lucrează în zilele de sărbătoare. Potrivit bugetului pe 2023, cheltuilile salariale vor fi de circa 900.000 de euro.

"Ordonanța austerității", concepută de colonel SRI (sursa: mfe.gov.ro)
Economie

"Ordonanța austerității", concepută de colonel SRI

"Ordonanța austerității", concepută de colonel SRI. Este vorba de Liliana Anghel, consiliera ministrului Marcel Boloș, cea care a elaborat cele patru variante ale proiectului de Ordonanță de Urgență privind reducerea cheltuielilor bugetare și reformă administrativă. Ordonață de Urgență pe care premierul Marcel Ciolacu, șeful PSD, vrea să și-o asume în parlament cu demisia pe masă. Reducere prin creștere DeFapt.ro a obținut ultima variantă a proiectului de Ordonanță din care rezultă că șefii de birou ar putea ajunge direct șefi de serviciu sau chiar directori, dacă au în subordine numărul de angajați aferenți fiecărei structuri. Citește și: EXCLUSIV Generalul SRI la care este conectată gruparea GPL Caracal-Crevedia, scandaluri cu Coldea, Sebastian Ghiță și procurorul Negulescu. Generalul Iancu, în anturajul LOV În plus, deși Ordonanța are clar în titlu cuvântul "reducere", valoarea voucherelor pentru angajații cu salarii de până în 8.000 de lei va crește de la 1.450 lei la 1.600 lei. Însă plata voucherelor de vacanța ar urma să fie suspendată în cursul anului 2024. În cazul polițiștilor, militarilor și angajaților din structurile de securitate națională se vor acorda vouchere de vacanță, dar nu vor fi decontate firmelor care au oferit servicii turistice. Specialiștii în tehnică legislativă consultați de către DeFapt.ro susțin că Liliana Anghel a elaborat un proiect de OUG plin de erori care încalcă Codul Administrativ, dar mai ales Constituția României. AICI, toate prevederile controversate ale ultimei variante a proiectului "austerității". Liliana Anghel, umbra lui Boloș Numele Lilianei Anghel a fost adus în atenția opiniei publice de Cristian Ghinea, fostul ministru al Fondurilor Europene din partea USR. La data de 20 martie 2023, Cristian Ghinea atrăgea atenția printr-o postare pe Facebook că o fostă secretară de stat în minister, care după demitere s-a prezentat drept colonel SRI și reprezentant al serviciului, urmează să fie angajată pe un post de director general în ministerul condus acum de Marcel Boloș. "Liliana Anghel a (re)devenit funcționar public luna trecută, când a luat un concurs pe funcție de execuție la direcția de implementare a…. PNRR. Cum ditamai colonelul nu putea rămâne pe funcție mică, Boloș a numit-o (cred că tot fără să știe) director general adjunct la autoritatea de management care va gestiona banii europeni pentru sănătate. De aici urma să sară încă o etapă azi, până în vârf. Doar că s-au panicat", susținea Cristian Ghinea. Câteva zile mai târziu, pe 24 martie, Liliana Anghel și-a depus declarația de avere din care rezultă că a primit funcția de director general adjunct la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. În același document menționează că în anul anterior primise un salariu de aproape 146.000 lei de la Unitatea Militară 0929, o unitate din București a Serviciului Român de Informații. Fragment din declarația de avere a Lilianei Anghel (sursa: integritate.eu) "Ordonanța austerității", concepută de colonel SRI Ministrul liberal Marcel Boloș a preluat Ministerul Finanțelor Publice, după ce a fost schimbat din funcția de ministru al Fondurilor Europene. O dată cu Marcel Boloș a ajuns la Ministerul Finanțelor Publice și colonelul SRI Liliana Anghel. Cum? Liliana Anghel s-a suspendat din funcția de director general adjunct la MIPE pentru a putea fi detașată pe funcția de consilier al ministrului Finanțelor Marcel Boloș. Din noua postură, colonelul SRI Liliana Anghel a elaborat Ordonanță de Urgență privind reducerea cheltuielilor bugetare și reforma administrativă. Fără să se consulte cu vreun specialist din Ministerul Finanțelor. Citește și: O femeie bolnavă de plămâni a fost tratată de diabet, la Spitalul Județean Galați – acuză familia. Ea a murit după ce a fost conectată la un aparat de oxigen defect Prima variantă a fost scursă "pe surse" către televiziunile centrale. Nici un politician nu și-a asumat varianta excesiv de dură a Ordonanței, nici măcar liberalul Marcel Boloș. "Chiar nu pot să răspund la această întrebare" Ulterior, Liliana Anghel a elaborat o nouă variantă, care a fost împrăștiată prin câteva ministere. De data aceasta, varianta aruncată "în piață" a fost un pic mai blândă. Apoi, funcționarii publici, cei vizați direct de reforma administrativă, s-au trezit în brațe cu o a treia variantă. Abia apoi, secretarii generali din ministere au fost chemați la consultări pe o altă variantă. Consultări la care colonelul Liliana Anghel a afișat o atitudine superioară și i-a ignorat complet. Contactată de către DeFapt.ro, colonelul SRI Liliana Anghel nu a negat că se află în spatele variantelor de proiect de Ordonanță de Urgență. "Chiar nu pot să răspund la această întrebare. Mulțumesc frumos!", a spus Liliana Anghel.

Generalul SRI-GPL Iancu, garantat Lia Olguța (sursa: Facebook/Mihăiță Goga)
Investigații

Generalul SRI-GPL Iancu, garantat Lia Olguța

Generalul SRI-GPL Iancu, garantat Lia Olguța. Generalul Sabin Iancu, șeful SRI Oltenia, își convoacă subalternii, ofițeri operativi, la cârciumile din Craiova în timp ce se află la masă cu afaceriști locali. Printre aceștia, și Cristian Berceanu, asociat al fraților Doldurea în firme de GPL. Protejat în trecut de generalul Florian Coldea, eternul număr doi din SRI, Sabin Iancu a ajuns sub aripa protectoare a nașului său, generalul Adrian Ciocîrlan, unul din adjuncții actuali ai Serviciului Român de Informații. Citește și: Paul Stănescu, secretarul general al PSD, confirmă că primarul GPL de Caracal e protejatul său: M-am întâlnit frecvent cu primarul de la Caracal. Sunt de partea dânsului Numele generalului Sabin Iancu a devenit cunoscut opiniei publice în urma războiului dintre serviciile secrete, politicieni și justiție. Război în care au fost implicați fostul procuror Mircea Negulescu, zis Portocală, afaceristul și politicianul Sebastian Ghiță și generalul SRI Florian Coldea. Ghiță: Procurorul Negulescu, omul lui Sabin Iancu Sabin Iancu a intrat la Facultatea de Psihosociologie a Academiei SRI în anul 1994. După o carieră de ofițer operativ, avea să fie numit șef al SRI Teleorman. Citește și: FOTO Fiul pistolar al primarului GPL de Caracal, relație strânsă cu avocatul soților Ceaușescu din procesul de la Târgoviște, generalul Constantin Lucescu. Primarul Doldurea i-a fost alături la moarte generalului De acolo, a ajuns la conducerea SRI Prahova, județ cunoscut pentru afacerile tenebroase în care au fost implicați de-a lungul timpului șefii serviciului secret. Nici Sabin Iancu nu a fost mai prejos față de predecesorii săi. Sebastian Ghiță, de exemplu, a susținut acum câțiva ani că Sabin Iancu, pe atunci colonel, l-a selectat pe procurorul Mircea Negulescu pentru a face treburile murdare ale justiției și serviciului secret. Adică ar fi măsluit dosare și s-ar fi folosit de martori și denunțători falși. Negulescu despre Sabin Iancu: Acționa la ordinul lui Coldea La rândul lui, fostul procurorul Mircea Negulescu pretindea, într-un interviu, că Florian Coldea, în calitate de prim-adjunctul SRI, l-ar fi sunat pe colonelul Sabin Iancu ca să-l întrebe de ce DNA l-a chemat la audieri pe Sebastian Ghiță. După ce ar fi aflat că este "muls" de informații de colonelul Sabin Iancu, Negulescu i-ar fi limitat accesul la informațiile din dosarul de corupție al lui Sebastian Ghiță. Apoi, a adăugat Negulescu, colonelul Sabin Iancu ar fi fost chemat regulat la structura centrală a SRI să facă test poligraf pentru ca Florian Coldea să vadă dacă este mințit de subalternul său. În urma scandalului de la Prahova, colonelul Sabin Iancu a fost retras de pe funcția de șef al SRI Prahova. Se întâmpla în mai 2017. Dar, la scurt timp, directorul SRI de atunci, Eduard Hellvig, l-a numit la conducerea SRI București, cea mai valoroasă structură de informații din cadrul serviciului secret. Generalul SRI-GPL Iancu, garantat Lia Olguța Serviciul Român de Informații s-a reorganizat în format regional în septembrie 2019. Cu acea ocazie, colonelul Sabin Iancu a renunțat la șefia SRI București pentru a fi numit șeful Direcției de Informații Regionale Oltenia, structură care gestionează județele Dolj, Gorj, Olt, Mehedinți și Vâlcea. Sediul central al DIR Oltenia a fost stabilit la Craiova. Între timp, colonelul Sabin Iancu a fost avansat la gradul de general. O dată ajuns la Craiova, în toamna anului 2019, generalul Sabin Iancu și-a făcut o poză cu pesedistul Ovidiu Aurelian Flori, fost primar al localității doljene Ișalnița și fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Generalul SRI Sabin Iancu (stânga) și Ovidiu Flori, nașul cuplului LOV - Manda (sursa: Facebook/Mihăiță Goga) Pentru a-și arăta relațiile sus puse, pesedistul Ovidiu Aurelian Flori a distribuit poza în toată Craiova. Ovidiu Flori este mult mai cunoscut ca nașul cuplului Lia Olguța Vasilescu și Claudiu Manda. Prima conduce primăria Craiova, celălalt este europarlamentar PSD. "Fratele" Ionuț Pîrvulescu Un alt apropiat al generalului Sabin Iancu este Ionuț Pîrvulescu, fostul denunțător al primarului Olguța Vasilescu. Tribunalul București a decis să excludă din dosar mai multe declarații de martor, inclusiv denunțul – declarație făcut de Ionuț Pîrvulescu. "Vreau să îi mulțumesc și lui Ionuț Pîrvulescu pentru modul în care s-a comportat, iar acum e atacat pe nedrept de multe persoane care au înțeles că el a fost denunțător în cazul meu și că m-a înregistrat. A dat o declarație, luată în condiții ilegale de procuror, după cum a admis și instanța, și a fost înregistrat, la rândul lui, de altă persoană, tot în condiții ilegale", spunea primarul Lia Olguța Vasilescu. Ionuț Pîrvulescu, pe Dunăre (sursa: defapt.ro) Și chiar i-a mulțumit: în anul 2017, după ce Claudiu Manda a fost numit președinte al Comisiei Permanente pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI, Pîrvulescu a fost numit consultant parlamentar al lui Claudiu Manda. Ulterior, cu ajutorului cuplului Claudiu Manda – Olguța Vasilescu, a fost numit director al High – Tech Industry Park Craiova SA, societate deținută de Consiliul Județean Dolj. Atunci când vorbește despre generalul Iancu, Pîrvulescu spune că este "fratele" lui. O stradă cu nume de flori În anturajul generalului Sabin Iancu se află și Claudia Delia Ciucă, director executiv în Primăria Municipiului Craiova și o apropiată a primarului Lia Olguța Vasilescu. Cu sau fără legătură cu aceasta, o mașină de lux Mercedes S Class Coupé parchează uneori în fața unui bloc de pe strada Toporași din Craiova. Mercedesul de pe strada Toporași din Craiova (sursa: defapt.ro) Acolo unde are locuința de serviciu tocmai generalul Sabin Iancu. Sau chiar în parcarea privată a blocului. Ce este sigur este că o astfel de mașină de lux de aproape 100.000 de euro nu apare în ultima declarație de avere a Claudiei Delia Ciucă. Generalul Sabin Iancu are la dispoziție o mașină Audi Q5 cu șofer. Mașina a fost cumpărată de Serviciul Român de Informații din banii publici, dar generalul o folosește pentru "vizitele de lucru" pe care le face la barul CRUSH sau la alte cârciumi de lux din Craiova. Ședințe de lucru la restaurant Defapt.ro a dezvăluit că generalul Sabin Iancu a avut întâlniri de taină cu afaceristul mason Cristi Berceanu, unul dintre patronii ADE Gas (firmă ale cărei cisterne se aflau tot timpul parcate la Crevedia), la restaurantul Epoca Stake House din Vraiova. Citește și: EXCLUSIV La stația GPL ilegală din Crevedia parcau des cisternele firmei ADE Gas. Printre asociați, un mason care stă des la șpriț cu șeful SRI Oltenia în restaurantul lui din Craiova O altă cârciumă preferată de general pentru ședințe operative cu subalternii și afaceriștii olteni este Trattoria Trevi din Craiova. Acolo a fost fotografiat generalul Sabin Iancu alături de doi dintre subalternii săi, dar și de afaceristul milionar Ionuț Ștefan și conferențiarul universitar Cosmin Fratostițeanu. Generalul SRI Sabin Iancu, ședințe de lucru la restaurant (sursa: defapt.ro) Afaceristul Ionuț Ștefan controlează societatea Diversinst, specializată în proiectarea și execuția sistemelor de distribuție a gazelor naturale, dar și în lucrări de apă-canal și instalații conexe. De pe site-ul firmei aflăm că a montat peste 1.000 km de conducte gaze naturale și peste 15.000 de branșamente de gaze naturale. Firma Diversinst a avut în anul 2022 o cifră de afaceri de peste 32,1 milioane lei și un profit declarat de 5,27 milioane lei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră