miercuri 26 martie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sri

65 articole
Politică

Nicușor Dan vrea să lase SRI fără Poșta Specială. Și Hellvig ar fi dorit, în 2017, dar a abandonat

Nicușor Dan vrea să lase SRI fără Poșta Specială: într-o emisiune la Digi 24, el a spus că serviciile secrete au o problemă de „optimizare” și a oferit acest exemplu, spunând că „poșta militară” nu ar trebui să fie la un serviciu de informații. În 2017, mai multe publicații au scris că și șeful SRI de la acel moment, Eduard Hellvig, ar fi vrut să desprindă poșta specială de SRI. El ar fi ridicat această problemă în CSAT și în comisia parlamentară de control a SRI. Însă, ulterior, problema poștei speciale nu a mai fost abordată. Citește și: Antena 3 are candidat la președinția României: circa 30% din veniturile lui Șandru, de la acest post În 2017, presa scria că 93% din corespondenta postei speciale nu este clasificată. „7% din bugetul SRI este destinat transportului de documente între toate instituţiile statului. Însă, mai puţin de 10% dintre acestea sunt documente clasificate. Restul sunt documente oficiale neclasificate”, arăta, în februarie 2017, Biroul de Presă al SRI. Nicușor Dan vrea să lase SRI fără Poșta Specială Ce spune acum Nicușor Dan: „Serviciile secrete au o problemă de funcționare. Au o problemă de optimizare. De exemplu, poșta militară care e o chestiune absolut banală, nu trebuie să fie la un serviciu de informații. Au o problemă mare de control civil, pentru că cele două comisii de control din Parlament, SRI și SIE, nu intră deloc în substanța activității atât a SRI, cât și a SIE”.  În februarie 2025, presa a scris că Eugen Bejinariu, un penal PSD care s-a pus sub protecția imunității va conduce comisia parlamentară de control SRI, iar un turnător din PSD, Felix Stroe, e vicepreședinte la comisia SIE.  Întrebat dacă serviciile secrete nu îl vor „încăleca”, Nicușor Dan a răspuns: „Da, ce să vă spun? Și înainte de a prelua mandatul la Primăria Capitalei toată lumea paria că voi fi mâncat de sistem. Iată că am supraviețuit”.

Nicușor Dan vrea să lase SRI fără Poșta Specială Foto: Facebook
Echipa lui Antonescu: penali și un sereist Foto: Inquam/George Calin
Politică

Echipa lui Antonescu: penalul Thuma, penalul Alexe, ex-sereistul Tuță - presă

Din echipa lui Crin Antonescu, echipă care se va ocupa de campania acestuia, fac parte penalul Hubert Thuma, președinte al Consiliului Județean PNL, penalul Costel Alexe, președinte al CJ Iași, ex-penalul Mircea Roșca, deputat PNL, ex-sereistul George Tuță, primarul Sectorului 1, și Alina Gorghiu. Numele celor din echipa sa au fost prezentate de site-ul Hotnews.  Citește și: CCR îi poate aplica lui Călin Georgescu precedentul Șoșoacă de pe 10 martie. În ce condiții îi poate fi interzisă candidatura Potrivit Hotnews, deputații Andrei Dolineaschi și Florin Manole sunt reprezentanții PSD în staff-ul lui Antonescu. Nici unul dintre ei nu are vreo forță politică.  Echipa lui Antonescu Campania sa este condusă de un deputat PNL din Prahova, Mircea Roșca. Acesta a fost condamnat pentru trafic de influenţă, el primind o pedeapsă de trei ani cu suspendare. Însă el a scăpat de această pedeapsă cu ajutorul uneia din controversatele măsuri anti-Justiție luate în regimul Dragnea-Iordache: decizia sa de condamnare a fost dată de un complet care nu era specializat în judecarea faptelor de corupţie. Procesul a fost reluat de la zero, dar fapta s-a prescris.  Hubert Thuma, un apropiat al primarului din Voluntari, Florentin Pandele și al fostului șef SRI Eduard Hellvig, a fost condamnat, în 2016, la șase luni de închisoare, cu suspendare. El va gestiona „organizarea pe zona de sud”. Costel Alexe a fost trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru luare de mită. El este acuzat de procurori că a cerut șpagă tablă în valoare de aproape 100.000 lei. Alexe va conduce campania lui Antonescu în Moldova. Fostul ofițer SRI George Tuță, acum primar al Sectorului 1, va coordona campania online. Fostul ministru al Justiției Alina Gorghiu va conduce comunicarea lui Antonescu. 

Călin Georgescu amenință CCR cu condamnări extrajudiciare Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Călin Georgescu amenință CCR cu condamnări extrajudiciare

Călin Georgescu amenință CCR cu condamnări extrajudiciare, printr-o „comisie” care să analizeze trădarea de țară: „Va fi cu siguranță o comisie la cel mai înalt nivel, care să analizeze toate aceste abuzuri, care înseamnă înaltă trădare de țară și atentat la siguranța națională”, a spus el la Realitatea TV, potrivit unei transcrieri a site-ului Antena 3. Citește și: VIDEO Amenințări cumplite de la fanaticii lui Călin Georgescu: „Băi, Bolojane, vă iau familia și o dau, uite așa, cu capul de bordură!” Călin Georgescu amenință CCR cu condamnări extrajudiciare El a cerut imperativ SRI să prezinte dovezi care să justifice anularea alegerilor și, dacă ele nu există, CCR să revină asupra deciziei de anulare a alegerilor. „Cer în mod imperativ instituțiilor de forță din România, care au spus că au dovezi, ca până mâine – ori le aduc la Curtea Constituțională – ori vin la Curtea Constituțională. Cer Curții Constituționale în mod oficial ca, până cel târziu vineri, pe 21, să decidă al doilea tur”, a spus Georgescu. El i-a amenințat pe cei care pe care îi definește drept „statul paralel”. „Începând de astăzi, nu mai este valabilă oferta mea de pace pentru statul paralel. Mergem înainte și vom vedea cum va fi finalul, până la urmă. Am auzit că primul adjunct de Informații, Eugen Nedelcu, vrea să își dea demisia. Eu aș vrea să dau mesaj inclusiv lui Răzvan Ionescu, de la SRI, și să-i spun că are două opțiuni: prima opțiune este aceea să își dea demisia. Iar a doua este să apere Constituția. Cum? Analizând dacă sunt dovezi. Și, dacă nu sunt dovezi, să dea la Curtea Constituțională o notă, unde să arate că nu sunt dovezi, pur și simplu. Despre asta este vorba. Nu există dovezi și, cu toate acestea, ei o țin langa cu...”, a declarat Călin Georgescu.

Au existat atacuri cibernetice în alegeri? (sursa: Facebook/SRI - Serviciul Român de Informații)
Investigații

Au existat atacuri cibernetice în alegeri?

Au existat atacuri cibernetice în alegeri? Serviciul Român de Informații, condus de generalul Răzvan Ionescu, a declarat public că au fost demarate "investigații specifice" împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă și Serviciul de Telecomunicații Speciale cu privire la atacurile cibernetice ale unui "atacator statal" asupra infrastructurii IT aferentă alegerilor prezidențiale din România. Citește și: Manipularea alegerilor pe TikTok, ca în România, nu este un caz unic în UE, avertizează Kaja Kallas La solicitarea DeFapt.ro, AEP și STS au transmis că nu au fost implicate în nici o "investigație specifică" alături de SRI. Acesta din urmă consideră că informațiile legate de "investigațiile specifice" derulate împreună cu AEP și STS sunt clasificate. Totodată, AEP a ținut să transmită că din sistemele informatice care deservesc procesele electorale "nu au fost exfiltrate date și nu a fost alterată integritatea datelor sau informațiilor deținute". Altfel spus, atacurile cibernetice nu au influențat/modificat rezultatul alegerilor prezidențiale. SRI a invocat "peste 85.000" de atacuri cibernetice Generalul Răzvan Ionescu, directorul interimar al Serviciului Român de Informații, susținea într-o "Notă" declasificată la cererea Consiliului Suprem de Apărare a Țării în urma anulării alegerilor prezidențiale din România, că infrastructurile IT pentru derularea procesului electoral găzduite de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) au fost ținta unui atac cibernetic. "În context, a fost identificat un număr ridicat de atacuri cibernetice (peste 85.000), care au vizat exploatarea vulnerabilităților existente la nivelul sistemelor informatice de suport pentru procesul electoral, în vederea obținerii accesului la date din sistemele informatice, alterării integrității acestora, schimbării conținutului prezentat publicului larg și indisponibilizării infrastructurii", se menționa în documentul SRI. "Investigații specifice împreună cu AEP și STS" În aceeași notă se mai preciza că, pentru lansarea atacurilor cibernetice, au fost utilizate sisteme informatice din peste 33 de țări, folosindu-se metode de anonimizare avansate pentru a îngreuna procesul de atribuire. Totodată, SRI atrăgea atenția asupra faptului că "au fost demarate investigații specifice împreună cu AEP și STS". "Întrucât evaluarea cu privire la atacul cibernetic este în derulare, în prezent nu deținem date certe cu privire la atacator ori la afectarea procesului electoral", potrivit documentelor declasificate și publicate pe site-ul Administrației Prezidențiale. Fragment din nota SRI declasificată (sursa: presidency.ro) SRI: "informațiile solicitate au caracter clasificat" DeFapt.ro a solicitat SRI, AEP și STS să comunice dacă investigațiile comune au fost finalizate, respectiv care au fost concluziile acestora, dar și dacă rezultatul final al alegerilor prezidențiale a fost viciat în urma atacurilor cibernetice. Serviciul Român de Informații a transmis că "informațiile solicitate au caracter clasificat, fiind astfel exceptate de la liberul acces al cetățenilor, în conformitate cu art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare". AEP: "nu au fost exfiltrate date" Autoritatea Electorală Permanentă nu a derulat nici o "investigație specifică" în comun cu SRI și STS, ci doar a pus la dispoziția instituțiilor cu competențe toate informațiile solicitate pentru a investiga atacurile cibernetice. "Menționăm că AEP nu deține informații privind stadiul actual al investigațiilor desfășurate de alte instituții, iar concluziile referitoare la aceste investigații pot fi oferite exclusiv de către instituțiile de specialitate competente", a transmis AEP la solicitarea DeFapt.ro. În plus, AEP a comunicat că nu există vulnerabilități exploatabile cunoscute în sistemele informatice ale instituției, dar și că sistemele de protecție beneficiază de o supervizare continuă. Mai mult, din sistemele informatice care deservesc procesele electorale "nu au fost exfiltrate date și nu a fost alterată integritatea datelor sau informațiilor deținute". Răspunsul AEP pentru DeFapt.ro (sursa: AEP) Au existat atacuri cibernetice în alegeri? STS neagă Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a transmis la solicitarea Defapt.ro că "nu există suspiciuni sau indicii referitoare la atacuri cibernetice care să fi avut ca efect modificarea sau alterarea datelor din infrastructura IT&C suport pentru alegerile din 24 noiembrie 2024, după cum rezultă și din raportul prezentat de STS în ședința CSAT din 28.11.2024". STS mai susține că a implementat măsuri de prevenire și contracarare a riscurilor de securitate cibernetică, iar sistemele și terminalele informatice, resursele de comunicații de acces și aplicațiile specifice puse la dispoziția AEP, au fost "monitorizate permanent din prisma securității cibernetice și nu au fost identificate anomalii premergător, pe timpul desfășurării sau după finalizarea procesului electoral". Atacuri blocate asupra site-ului de prezență După încheierea alegerilor, potrivit STS, sistemele au fost reanalizate de specialiștii instituției. Nici de această dată nu s-au constatat vulnerabilități "care ar putea fi exploatate de către o terță parte, așa cum reiese și din raportul prezentat de STS în ședința CSAT". Singurele atacuri cibernetice asupra cărora STS a oferit date sunt cele detectate asupra site-ului https://prezenta.roaep.ro. Acestea, însă, conform STS, au fost blocate la nivelul echipamentelor de securitate. Mai mult, acest site nu reprezintă un punct de intrare în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV) și Sistemul informatic de centralizare a proceselor-verbale (SICPV), aspect care exclude posibilitatea compromiterii datelor în format electronic. STS a menționat, la finalul răspunsului către DeFapt.ro, și că "nu există pagube materiale".

Pensiile speciale vor înghiți peste 0,9% din PIB Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Pensiile speciale vor înghiți peste 0,9% din PIB

Pensiile speciale vor înghiți, în 2025, circa 0,9% din PIB, mai mult de 17 miliarde de lei, arată datele bugetului de stat pentru anul 2025. La ministerul Apărării, suma prevăzută pentru aceste pensii scade ușor, dar la Apărare și SRI ele cresc puțin. România riscă să piardă 660 de milioane de euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului, a arătat ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș. Într-un limbaj evaziv, Boloș a recunoscut că și guvernul Ciolacu, nu doar CCR și Parlamentul, sunt vinovate de această situație. Citește și: Averea greu de justificat a pensionarului special Bejinariu, deputatul PSD care va controla SRI și pe care DNA nu l-a putut ancheta pentru afacerea Microsoft Pensiile speciale vor înghiți peste 0,9% din PIB Pensiile de serviciu ale civililor - printre care magistrații, diplomații și angajații Curții de Conturi - nu sunt prevăzute separat în buget, dar pot fi estimate pe baza plăților făcute în ianuarie. Ce sume sunt prevăzute pentru pensiile speciale, camuflate în bugetele instituțiilor militarizate la capitolul „Asistența socială”: 8,47 miliarde de lei - ministerul de Interne 5,9 miliarde de lei - ministerul Apărării 1,16 miliarde de lei - SRI Aceste trei instituții dețin propriile case de pensii. La Senat și Camera Deputaților mai sunt 46 de milioane de lei pentru pensii speciale ale foștilor parlamentari. La ele se adaugă pensiile speciale ale civililor, denumite „pensii de serviciu” și plătite din bugetul casei de pensii. Ele pot fi doar estimate. De exemplu, în ianuarie erau 5.622 de magistrați care beneficiau de o pensie medie de 25.185 de lei. Un calcul simplu ar arăta că, în 12 luni, aceștia vor primi pensii de 1,7 miliarde de lei. Încă 215 milioane de lei ar fi pensiile personalului aviatic, 78,5 milioane de lei - foștii diplomați, 65 de milioane de lei - funcționarii parlamentari și circa 83 de milioane de lei pentru pensionarii din Curtea de Conturi. În total, bugetul achită pensii speciale de aproximativ 17,6 miliarde de lei. PIB-ul României este estimat, în 2025, la 1.912 miliarde lei, deci pensiile speciale consumă peste 0,92% din PIB.

Un penal conduce comisia SRI, generalul de ață Eugen Bejinariu Foto: News Bucovina
Politică

Un penal conduce comisia SRI, un turnător, la comisia SIE

Eugen Bejinariu, un penal PSD care s-a pus sub protecția imunității va conduce comisia parlamentară de control SRI, iar un turnător din PSD, Felix Stroe, e vicepreședinte la comisia SIE, a decis plenul reunit al Parlamentului. Citește și: Cum pot fi alungați politrucii care conduc companiile de stat: dați afară, iar plățile compensatorii impozitate cu 99%, „cu reținere la sursă” Bejinariu a scăpat, în 2017, de urmărirea penală în dosarul Microsoft pentru că Legislativul a refuzat să-i ridice imunitatea. Deputatul PSD a fost ofițer, a ajuns la gradul de general și are o pensie specială de peste 160.000 de lei, net, anual. Un penal conduce comisia SRI, un turnător, la comisia SIE În 2020, presa scria despre uriașa sa avere nejustificată: „Peste 450.000 de euro din conturile deputatului PSD Eugen Bejinariu nu-și găsesc justificare, acesta nu a avut venituri oficiale care să ducă la economiile pe care susține că le-a făcut. „În 2017, Eugen Bejinariu a pus la bancă 320.756 USD. În 2018, a mai pus în bancă aproape 27.000 USD, peste 322.000 euro (dar în două conturi diferite) și peste 97.000 de lei. În 2019, a mai pus în bănci 65.000 USD (în două conturi diferite)”. La comisia de control a SIE, PSD l-a plasat pe Felix Stroe, care și-a turnat colegii, când era elev. Însă dosarul său conține o singură turnătorie, în 1973, după care Securitatea l-ar fi „abandonat”. CNSAS a decis că nu a fost colaborator al Securității. Stroe, care a fost viceprimar al Constanței în mandatul lui Radu Mazăre, a făcut Marina Militară, ajungând chiar comandant de navă. El are o avere uriașă și două pensii, din care una specială.

Creierul operațiunilor lui Georgescu, absolvent SRI (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Creierul operațiunilor lui Georgescu, absolvent SRI

Creierul operațiunilor lui Georgescu, absolvent SRI. Este vorba de Nicolae Radu, profesor universitar cu două doctorate. Creierul operațiunilor lui Georgescu, absolvent SRI La manifestările de Ziua Unirii Principatelor (24 ianuarie) din Parcul Carol din București, în preajma lui Călin Georgescu a stat tot timpul un personaj care nu făcea parte din suita de bodyguarzi a candidatului la prezidențiale. Citește și: SRI și SIE, acuzate că îl protejează pe Călin Georgescu: dosarul acestuia NU a fost transmis CNSAS, arată un cercetător, fostul disident Gabriel Andreescu Acesta este Nicolae Radu, un om cu un CV burdușit cu poziții în instituții de forță și de securitate ale statului român. Potrivit celui mai recent CV, cel postat pe site-ul SNSPA, Nicolae Radu a făcut prima facultate la Serviciul Român de Informații: Facultatea de Psihosociologie (1993-1998). Această facultate nu mai există în prezent în programul de studii al Academiei Naționale de Informații a SRI, dar a fost prima formă de învățământ superior a SRI în anii '90, după cum arată chiar Serviciul. Ulterior, Nicolae Radu a absolvit și Istoria. Admirator al ultimului șef al Securității Profesor universitar, în prezent, la "Spiru Haret", Nicolae Radu mai are colaborări și cu alte instituții de învățământ superior. Cum ar fi SNSPA, Facultatea de Psihologie a Universității București, Universitatea Națională de Apărare, Academia de Poliție. Nicolae Radu a fost purtător de cuvânt al Academiei de Poliție, dar și consilier în Ministrul de Interne și chiar în CSAT, pentru scurt timp. Concepția despre viață și lume a lui Nicolae Radu este conspiraționistă și "suveranistă" (dovadă stau postările sale pe YouTube și articolele scrise). La moartea ultimului șef al Securității ceaușiste, generalul Iulian Vlad, Nicolae Radu a postat o fotografie în care îl sprijinea pe acesta, însoțită de textul: "Vă port în suflet". Generalul de Securitate Iulian Vlad și Nicolae Radu (sursa: Facebook/Nicolae Radu) CV Nicolae RaduDescarcă

Călin Georgescu anunță că serviciile secrete trec de partea sa Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Călin Georgescu anunță că serviciile secrete trec de partea sa

Călin Georgescu anunță că serviciile secrete trec de partea sa și îi amenință pe cei care i se opun: „Pot fi și consecințe!”, a spus el, în interviul la Robert Turcescu. Citește și: Propaganda lui Georgescu, care vrea să mențină dependența României de Gazprom, demontată: „Un capitol din manualul rusesc de propagandă” Ce a spus Georgescu la Metropola TV, postul primăriei din Voluntari, controlat de Florentin Pandele, soțul Gabrielei Firea: Călin Georgescu anunță că serviciile secrete trec de partea sa „Călin Georgescu: Văd că toată această structură de forță nu dorește să mai facă parte din acest sistem total ilegal și abuziv. M-ați înțeles? Și a cam rupt rândurile! Despre asta este vorba! Robert Turcescu: E o revoltă în interiorul Sistemului? Călin Georgescu: Asta văd eu! Sigur că da! Păi, și faptul că ai toate aceste... Și vezi cu ochiul liber ce se întâmplă. Adică eu văd deja pactizarea, în cea mai mare parte, cu poporul român a multor părți din instituțiile de forță! Asta ne arată un singur lucru, că oamenii nu mai vor să trăiască, chiar și dintre ei, vreau să spun”. Pe de altă parte, în aceeași emisiune, el a amenințat mai mulți oficiali ai statului, printre care și medicul Valeriu Gheorghiță, acum directorul spitalului SRI. „Uitați, eu am un mesaj foarte elegant, zic eu, atât pentru frații Muraru, că e unul la Iași și unul la Washington, vremelnic acolo, cât mai este, dar și față de fostul președinte de la SRI, Hellvig, nu? Hellvig. Și față de fostul ambasador american aicia, Zuckermann (...) Și față de fostul șef vaccinist care astăzi este director la Spitalul SRI. Eu zic așa: că ar fi bine să oprească orice fel de atac pe care ei îl fac asupra democrației României și asupra interesului poporului român! Interesul la demnitate, la onoare, care ei nu prea înțeleg acest cuvânt! Pentru că, pe modul ăsta de a continua, pot fi și consecințe! (...) Consecințe din partea poporului român!”, a spus Georgescu.

Călin Georgescu și rețeaua de ofițeri (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Călin Georgescu și rețeaua de ofițeri

Călin Georgescu și rețeaua de ofițeri. Candidatul se descrie frecvent ca un candidat "antisistem", însă beneficiază de sprijinul unei rețele formate din foști ofițeri ai serviciilor de informații, poliției și armatei. Călin Georgescu și rețeaua de ofițeri "Dacă SRI-ul și alte servicii și-ar fi dorit binele poporului român, nu ajungeam în această situație", a declarat Călin Georgescu luna trecută, în fața unei secții de votare din Mogoșoaia, județul Ilfov, în ziua în care alegerile prezidențiale au fost anulate. Citește și: Ex-ofițer SRI, fost „șef birou securitate internă” peste cinci județe, poză tandră cu Călin Georgescu Cu doi ani înainte, în 2022, afirma că în serviciile de informații "sunt foarte mulți patrioți care nu sunt luați în seamă și sunt neglijați". O parte dintre acești foști ofițeri l-au susținut în lupta pentru funcția de președinte al României. O listă a acestor ofițeri a fost întocmită de către Public Record. Un inventar al numelor deja cunoscute de persoane afiliate serviciilor secrete a fost compilată de Digi24.

Ex-ofițer SRI, poză tandră cu Călin Georgescu Foto: Facebook
Politică

Ex-ofițer SRI, poză tandră cu Călin Georgescu

Un ex-ofițer SRI, fost „șef birou securitate internă” peste cinci județe, a publicat pe Facebook o poză tandră cu Călin Georgescu și a scris: „Eu, ca pleavă a societății, alături de viitorul președinte al României Reale - dl. Călin Georgescu. Doamne Ajută-ne!”. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție Imaginea a fost publicată la 13 ianuarie. Florea lucrează acum la poliția locală Ploiești, unde a fost o vreme și director general, fiind dat afară de noul primar, Mihai Polițeanu. Familia Florea - și soția sa lucrează la SRI - a acumulat o avere consistentă, deținând, printre altele, două apartamente, o casă de 150 mp, un BMW și o mașină Toyota. Ex-ofițer SRI, poză tandră cu Călin Georgescu Florea a fost, potrivit unui CV publicat de EcoPolitic, „șef birou securitate internă în cadrul Serviciului de Informații” și „avea în subordine angajații serviciului din cinci județe – Prahova, Dâmbovița, Argeș, Teleorman și Giurgiu”. El a ocupat această funcție timp de patru ani, din 2010 în 2014. Nu este clar de ce a părăsit SRI, dar o declarație de avere din noiembrie 2024, când a fost numit șef al poliției locale din Ploiești, nu menționa o pensie specială. Într-o intervenție la Antena 3 el a susținut că a fost dat afară datorită unui denunț depus la DNA. În mai 2024, Florea a apărut la Antena 3, unde a acuzat generali din SRI și de la Interne că acceptau vizite de prietenie în Chiuna comunistă: „Eu știu de foarte multe excursii ale generalilor, pe când lucram. Mergeau la schimb de experiență în China și de acolo veneau și ne explicau inclusiv de la MAI, inclusiv de la SRI, că generalii chinezi sunt foarte deschiși la afaceri”.

Funeriu, replică dură la ieșirile lui Crin Antonescu Foto: Facebook
Politică

Funeriu, replică dură la ieșirile lui Crin Antonescu

Fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, a dat o replică dură la ieșirile lui Crin Antonescu: „Crin, întoarce-te la devorarea resurselor aduse acasă de soția ta și când ai chef să vorbești fă-o în fața oglinzii”, a scris Funeriu pe Facebook. Citește și: Firea, atac deloc subtil la Ciolacu: „Am reușit să recuperăm votanții din iunie, de la alegerile locale, și care la primul tur al prezidențialelor au avut altă opțiune” DeFapt.ro a arătat că, potrivit declarațiilor de avere ale Adinei Vălean, soția fostului președinte al PNL, Crin Antonescu n-a mai avut o slujbă plătită de cel puțin zece ani. Foto: Digi 24 Funeriu, replică dură la ieșirile lui Crin Antonescu „Crin «gură mare, cap mic» Antonescu a ieșit din hibernarea în care, de 10 ani, ronțăie veniturile soției sale și vine cu idei crețe în discuția despre prezidențiale. Crin, noi ăștia mai vechi, știm bine cine te întoarce cu cheița și ne e clar ce urmărești. Mă întreb cât de mult urăște Crin-gură-mare-cap-mic, poporul român dacă, după ce poporul spune «nu mai vrem ca viața democratică a României să fie controlată de structuri secrete», el vine cu propunerea de candidat, țineți-vă bine, a ultimului director al SRI! Un SRI care, sub conducerea lui Hellvig, a lăsat să crească câteva tumori pe corpul tinerei noastre democrații, tumori pe care le vedem azi în viața noastră politică. Hellvig, ca om, are certe calități intelectuale -nu o spun deloc ironic, puteți constata aceste calități în luările sale de poziție de pe site-ul personal atent construit pentru a se prezenta în prezidențiabil. Cred că Hellvig merită puțin mai mult decât să fie împins înainte de prăfuitul frustrat etern Crin, dar ar fi bine să înțeleagă că, oricât ar fi de capabil, are un capital simbolic de «cap de structură» la care, acum, oamenii de rând sunt, pe bună dreptate, alergici. Crin, întoarce-te la devorarea resurselor aduse acasă de soția ta și când ai chef să vorbești fă-o în fața oglinzii, s-ar putea ca ea, oglinda, să-ți dea dreptate pentru a scăpa de logoreea ta. Lasă-i omule pe cei care au dovedit că știu să facă treabă, nu doar să ventileze aer cu cavitatea bucală, să structureze partidul care, totuși, merită mai mult decât strategiile tale de băgat strâmbe. În final: am spus că nu mai stau pe margine, așa că, Crin (și alți papagali ca el), fii deștept și nu-mi întrerupe tăcerea despre tine”, a scris Funeriu.

CSAT a publicat documentele care arată cum a fost susținut Georgescu Foto: CSAT
Politică

CSAT publicat documentele arată cum a fost susținut Georgescu

Fără precedent: CSAT a declasificat și publicat documentele care arată cum vrea Rusia să influențeze alegerile și cum a fost susținut Călin Georgescu prin metode utilizate de Mosocova și în Ucraina sau Republica Moldova. Administrația Prezidențială a publicat cinci documente: de la Interne, SIE, două de la SRI și încă unul de la STS. Citește și: VIDEO Interlopul George Pian nu-l susține pe Călin Georgescu fiindcă este fan Antonescu: „Tataia Gheorghiu nu s-a întors nici azi de unde l-a trimis la muncă” CSAT a publicat documentele care arată cum a fost susținut Georgescu Internele arată că in campania lui Georgescu s-au folosit aceleasi metode ca în Republica Moldova, folosindu-se influenceri români. Aceștia au fost plătiți printr-o platformă dedicată microinfluecerilor, care a fost folosită de o firmă posibil fantomă. Ei au fost plătiți cu 400 de lei la 20.000 de followerși. Oferta a fost disponibilă trei zile, după care compania a dispărut. Acest minister mai arată că campania „Echilibru și Verticalitate”, în sprijinul lui Călin Georgescu, este identică cu „Frate lângă frate”, derulată de Rusia în Ucraina. Ce arată documentele SRI: „Datele deținute au relevat implicarea contului de Tiktok „bogpr”, utilizat de cetățeanul român Bogdan PEȘCHIR, în finanțarea promovării lui Călin GEORGESCU la nivelul platformei de socializare. Acesta, utilizând contul bogpr a realizat donații pe TikTok de peste un milion de euro. După ce a devenit subiect de dezbatere publică, implicarea bogpr în finanțarea promovării lui Călin GEORGESCU la nivelul platformei a fost confirmată inclusiv de reprezentanții TikTok în dialogul cu autoritățile române în date de 28.11.2024. Aceștia au identitatea utilizatorului bogpr și au menționat că acesta a efectuat plăți în valoarea de 381.000 de dolari, în perioada 24.10-24.11.2024, către utilizatori ai unor conturi de TikTok implicați în promovarea candidatului Călin GEORGESCU, inclusiv după data încheierii campaniei electorale. Acestea reprezintă încălcări ale politicilor Tiktok și ale legislației electorale române”. Rețeaua Georgescu, 25.000 de conturi „I 1 Reteaua de conturi asociată direct campaniei lui Călin GEORGESCU a fost formată inițial din 25.000 de conturi la nivelul platformei TikTok, care au devenit foarte active cu două săptămâni înainte datei scrutinului electoral. Campania de promovare a avut o organizare deosebit de bună, numărul urmăritorilor crescând semnificativ. S-a observat faptul că 797 dintre conturile care au format initial reteaua de sustinere au fost create încã din anul 2016. Acestea au avut o activitate foarte redusă (1%) până la 11.11.2024, moment la care a fost activată la capacitate maximă. Prezintă o importanță deosebită faptul că nu au fost utilizate resurse tehnice comune și nu au fost observate adrese IP partajate (IP sharing). Concret, conturile de TikTok în cauză au avut alocate adrese IP unice, ceea ce denotă un mod de operare menit să îngreuneze activitățile de identificare a amplorii rețelei pe baza utilizării unei infrastructuri comune (aspect caracteristic rețelelor de boți). 2 Activitatea conturilor din rețea a fost organizată în afara platformei TikTok, respectiv la nivelul aplicației de mesagerie instantă Telegram.A fost identificat canalul de Telegram Propagator - implică-te si tu, Renasterea României, Hrană Apã Energie (@propagatorcg), care are rol de a coordona alti utilizatori cu privire la postãrile si continutul video distribuit. Abonatii@propagatorcg au primit instructiuni clare privind modalitatea de actiune a conturilor, recomandãri privind comportamentul utilizatorilor la nivelul TikTok, respectiv mesajele care ar fi urmat sã fie promovate sau distribuite, în sensul includerii unor emoji special alese si a numelui candidatului pentru a exploata algoritmii TikTok. Acestea erau pregătite anterior si încărcate instant în cadrul TikTok. Astfel, la nivelul unor grupuri dedicate de Telegram au fost identificate postãri care incurajau urmăritorii sã posteze anumite etichete predefinite (,#CG", "#diaspora", „#calingeorgescu"), sã distribuie anumite videoclipuri postate pe grupuri, respectiv indicatii pentru eludarea mecanismelor de verificare ale platformei TikTok (inregistrarea ecranelor si modificarea continutului pentru a fi percepute de platformä drept continut original). În 24.11.2024,@propagatorcg avea 1.088 abonati, iar la 01.12.2024 acesta avea 5.005 utilizatori, cu o crestere de 603 membri fată de ziua anterioară”, mai arată SRI. 1.000 euro/difuzare a unui clip pro-Georgescu Cum erau finanțați influencerii, potrivit SRI: „Finantarea influencerilor TikTok a fost asigurată prin platforma FameUp (dedicată monetizării activitãtilor de promovare în mediul online), la nivelul căreia a fost publicatã oportunitatea de reclamá, aläturi de descrieri bine definite. Una dintre metodele de atragere la colaborare a influencerilor români pentru promovarea candidaturii lui Călin GEORGESCU a fost contactarea pe e-mail a acestora de firma FA Agency, de origine sud-africanã, care oferea suma de 1.000 de euro pentru distribuirea unui videoclip realizat de acestia”

Ce spunea generalul SRI Rog în 2023 Foto: captură YouTube
Politică

Ce spunea generalul SRI Rog în 2023

Ce spunea generalul SRI Anton Rog, șeful Cyberint, în 2023: „Dacă acea campanie e de dezinformare, de influență, un atac hibrid la ordinea constituțională, adică influențează alegerile – înseamnă că voința electoratului, parte din Constituție, e schimbată – atunci noi ne folosim toate mijloacele și forța de care dispune un serviciu de informații pentru a elimina acea amenințare”. Citește și: Călin Georgescu, afaceri imobiliare de milioane de euro în România și Austria. Acum o lună, a cumpărat o vilă la Mogoșoaia cu 560.000 de euro Răspunzând unei întrebări legate de faptul că AUR s-a folosit în 2020 de „social media”, Rog a insistat pe faptul că SRI are acum o lege care-l obligă să acționeze și a susținut că acest serviciu poate combate o campanie de dezinformare, acționând de trei ori mai puternic. Ce spunea generalul SRI Rog în 2023 „Acum avem legea 58/2023, care la un articol a modificat și legea 51. La articolul 3 s-au adăugat 3 litere. Litera p se referă la acțiuni hibride, dezinformare care schimbă ordinea constituțională. Dacă discutăm de alegeri, ne aflăm în această situație. Deci din 14 martie avem lege care ne obligă să acționăm. Ce face centrul Cyberint în această situație? Dacă acea campanie e de dezinformare, de influență, un atac hibrid la ordinea constituțională, adică influențează alegerile – înseamnă că voința electoratului, parte din Constituție, e schimbată – atunci noi ne folosim toate mijloacele și forța de care dispune un serviciu de informații pentru a elimina acea amenințare (...) Ce înseamnă? Contracarăm campania în online. Dacă discutăm de o agenție de informații sau site-uri le punem jos, le închidem cu ajutorul ANCOM, al Directorarutului Național de Securitate Cibernetică. În multe situații nici nu se știe că suntem noi în spate, că noi am făcut toată treabă: mergem la instituțiile cu atribuții legale de a închide, le furnizăm toate informațiile și ele iau acele măsuri. Dacă ajungem și la persoane dacă știm sigur că fac treaba aia luăm mandat de securitate națională semnat de director, avizat de procuror, semnat de procurorul general, aprobat de un judecător”, a spus Rog. La cel moment, el afirma că și partidele ar trebui să contracareze amenințările online. „Facem o contracampanie de trei ori mai puternică” „Această chestiune nu e întotdeauna atributul SRI, unele lucruri trebuie să și le mai rezolve singure și partidele. Adică să-și facă campanii în mediul online și să combată campanii din mediul online. Dar cînd e ceva…un pic abscons, anormal, ciudat… cînd e un fenomen care depășește această chestiune, combaterea se va face tot prin mediul online, cu o contrapondere la această chestiune, se face prin oprirea surselor respective, se face prin dezafectarea infrastructurii, dacă este o infrastructură închiriată șamd și într-un final combaterea se face, dacă se ajunge la persoane, așa cum am spus și anterior, prin trimiterea acelor persoane în justiție. Pentru chestiunile respective, în afara faptului că le avem noi încadrate ca amenințări la siguranța națională, exista și prevederi în Codul Penal, sunt infracțiuni, nu știu exact care e articolul sau litera. Cam asta e, nu prea văd altcumva. Dacă unii fac o campanie de influențare într-un fel, atunci noi, sau partidul, fără să se știe că suntem noi, facem o contra-campanie cu informații corecte, de trei ori mai puternică. Acesta ar fi răspunsul meu”, a spus oficialul SRI. În același interviu, Anton Rog a dezvăluit că SRI are „un departament extrem de performant care se ocupă de un concept care se numește inginerie socială”.

Solicitarea SRI pentru siguranța procesului electoral (sursa: Facebook/SRI - Serviciul Român de Informații)
Eveniment

Solicitarea SRI pentru siguranța procesului electoral

Solicitarea SRI pentru siguranța procesului electoral. Președintele Comisiei parlamentare de control al activității SRI, Ioan Chirteș, a cerut Serviciului Român de Informații să investigheze prezența unor entități care ar putea influența procesul electoral în România, atât din interior, cât și din exteriorul țării. Solicitarea SRI pentru siguranța procesului electoral „Am fost întrebați dacă SRI a identificat pe teritoriul României entități care pot afecta procesul electoral”, a explicat Chirteș, menționând că răspunsul este așteptat în cursul acestei săptămâni. Citește și: EXCLUSIV Legătura financiară dintre Ciolacu și nepotul care s-a îmbogățit pe spatele statului: șeful PSD a „albit” 100.000 de euro investindu-i în afacerile nepotului sub formă de împrumut Chirteș a identificat mai mulți actori statali, inclusiv Rusia, Iran, China și Coreea de Nord, ca potențiale surse de influență în procesul electoral. De asemenea, a subliniat că entități non-statale, precum organizațiile private implicate în atacuri cibernetice asupra instituțiilor românești, pot crea vulnerabilități, punând în pericol securitatea națională. Investigații electorale Întrebat dacă SRI poate investiga lideri politici care ar putea amenința siguranța națională, Chirteș a explicat că „SRI nu are ca atribuții cercetarea penală a unor persoane”, ci doar transmiterea de informații relevante către instituțiile competente, precum DIICOT, MAI sau DNA, dacă sunt identificate elemente care să implice infracțiuni sau pericole la adresa securității naționale. Chirteș a indicat că răspunsul de la SRI este așteptat „astăzi sau mâine”, iar în cazul confirmării unor influențe externe sau interne asupra procesului electoral, instituțiile abilitate vor fi notificate „cu celeritate” pentru a lua măsurile necesare.

Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie

Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical este cea destinată spitalul Gerota al ministerului de Interne. Însă PNRR va finanța și noul spital, din Balotești, al SRI. Citește și: Cea mai scumpă campanie electorală din istoria României: subvenția de la buget pentru pensii se dublează, ajungând la 21,5 miliarde de lei, optimist. Pesimist, suma ajunge la 28,5 miliarde În plus, Compania Națională de Investiții derulează reparații de 125 de milioane de lei la Spitalul Militar Central. Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie Doar aceste trei investiții ajung la circa 2,4 miliarde de lei, deci aproximativ 480 milioane de euro. Pe de altă parte, Guvernul a tăiat 740 de milioane de euro din PNRR pentru spitale noi, deși unele aveau licitații în derulare. Ce spitale pentru structurile militarizate construiește sau urmează să construiască, prin PNRR, guvernul Ciolacu: ​Un nou sediu pentru Spitalul de Urgenţă al MAI „Prof. Dr. Dimitrie Gerota”, care va fi construit în nordul Bucureștiului. Valoarea investiției: 1,4 miliarde de lei. „Sunt 400 de paturi, toate digitalizate, vreo 50 de paturi pentru ATI, 10 săli de operaţie, 40 de paturi pentru internări de zi. Cu adevărat, unul dintre cele mai ambiţioase proiecte şi mă bucur mult că acest lucru va porni din februarie. Termenul în PNRR este unul scurt. Sperăm că şi constructorii să facă faţă acestei provocări”, a declarat premierul Marcel Ciolacu în decembrie 2023. Finanțări vor veni prin PNRR, dar și de la Banca Europeană de Investiții. Inițial, acest spital urma să fie scos din PNRR. Spitalul SRI de la Balotești: în februarie, Guvernul a actualizat valoarea proiectului la 879 de milioane de lei, de la 400 de milioane de lei, cât se estimase inițial. PNRR va finanța proiectul cu 670 de milioane de lei, iar ministerul Sănătății cu 200 de milioane de lei. Spitalul va avea 460 de paturi. Compania Națională de Investiții repară și dezvoltă mai multe corpuri din Spitalul Militar Central, costurile fiind de peste 120 de milioane de lei. Spitalul Militar de Urgenta Sibiu va beneficia de o finantare de 81 de milioane de lei prin PNRR pentru construirea unui nou bloc chirurgical, potrivit ministrului Sanatatii, Alexandru Rafila. “Unele spitale care au fost scoase de la finanțare din PNRR funcționează în clădiri de la începutul secolului al XX-lea, altele în foste băi comunale sau vile turistice“, arăta site-ul Context.ro în septembrie 2023.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră