sâmbătă 09 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: sri

119 articole
Investigații

EXCLUSIV Tunul de 816 milioane EUR din SAFE al lui Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI, SPP

816,5 milioane de euro este valoarea contractului pregătit de Cătălin Predoiu, actualul ministru de Interne, cel mai probabil pentru compania Sig Sauer, de la care urmează să se cumpere aproximativ 400.000 de arme de asalt și pistoale prin programul SAFE. DeFapt.ro a obținut în exclusivitate lista completă cu armele care urmează să fie achiziționate, document din care rezultă că se vrea achiziționarea inclusiv a două tipuri de arme semi-automate cu chit de conversie calibru 6,8x51 mm, produs exclusiv de Sig Sauer pentru armata americană. Citește și: Fost lider PNL, ex-pușcăriaș, critici dure la Predoiu: „Și-a înjunghiat propriul partid pe la spate” Filiala românească a Sig Sauer, compania nou înființată SSI Legion SRL, este administrată de general – locotenent (r) Niculae Tabarcia, fostul director al Statului Major General. Generalul Tabarcia are o relație foarte strânsă cu senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc, susținută de baronul PNL de Ilfov Hubert Thuma.  Acuzații și condamnări în Germania Ron Cohen, directorul general al producătorului de arme Sig Sauer, a fost reținut de autoritățile germane pe aeroportul din Frankfurt în toamna anului 2018. Acesta era suspectat că eludase legislația germană pentru a putea vinde pistoale în Columbia, țară care în aceea perioadă era sfâșiată de un război civil. Mai multe organizații au atras atenția că protestele pașnice din Columbia erau „reprimate de poliție” cu arme din Germania. O investigație a publicației germane Tagesspiegel a dezvăluit că Tribunalul Regional Kiel a stabilit în aprilie 2019 că, între 2009 și 2011, Sig Sauer livrase 47.000 de pistoale SP 2022 de la fabrica sa din Eckernförde către compania-soră din SUA: SIG Sauer Inc. Conform licenței de export emise de autoritatea federală responsabilă, acestea erau destinate poliției americane. O manevră înșelătoare. Pentru că 38.000 de pistoale au fost exportate ulterior din SUA în Columbia, către Poliția Națională columbiană. Însă exporturile fuseseră autorizate doar către SUA. În urma litigiilor apărute, holdingul Lüke & Ortmeier, deținătorul companiei Sig Sauer, a fost obligat să plătească 11,1 milioane euro. Totodată, Michael Lüke – unul dintre asociații holdingului, directorul Ron Cohen și un al treilea manager au primit pedepse cu suspendare. Curtea Federală de Justiție a confirmat verdictul în anul 2021. Premierul interimar Cătălin Predoiu a girat compania „americană” Sig Sauer Patru ani mai târziu, în data de 21 mai 2025, premierul interimar al României de la acea dată, liberalul Cătălin Predoiu, i-a primit cu brațele deschise pe reprezentanții Sig Sauer la Palatul Victoria.  Din comunicatul oficial al Guvernului aflăm că „discuțiile au reprezentat o continuare a dialogului purtat la nivelul MAI cu compania americană, începute anul trecut în SUA, cu scopul de iniția proiecte de investiții în industria de armament românească, care să conducă la creșterea capacităților de producție ale industriei românești de armament, modernizarea și tehnologizarea acesteia”. Prim-ministrul interimar Cătălin Predoiu declara atunci că dorește să crească prezența economcă americană în economia românească, prin investiții directe și proiecte de modernizare și tehnologizare. „Dacă ele vizează și domeniul industriei de apărare, cu atât mai bine, având în vedere contextul securitar regional și global”, declara Cătălin Predoiu, actualul ministru al Afacerilor Interne. MApN a abandonat licitația pentru achiziția prin SAFE Câteva luni mai târziu, Ministerul Apărării Naționale a pus în dezbatere publică proiectul unei Hotărâri de Guvern privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente programului de înzestrare „Sistem armament individual tip NATO” – SAI. Conform proiectului de act normativ, se voia achiziționarea a 240.000 de arme pentru militari: arme de asalt cal. 5,56 mm, aruncător de grenade cal. 40 mm și pistoale cal. 9 mm. Toate cele trei tipuri de arme urmau să se fabrice integral în România. Și fabricarea parțială a mitralierei ușoare de sprijin cal. 5,56 mm, a mitralierei cal. 7,62 mm și a sistemului Sniper cal. 7,62 erau invocate. Contractul era pe radarul marilor producători de arme. Printre favoriți se aflau Heckler & Koch din Germania, firmă de la care MApN cumpărase deja arme pentru dotarea Forțelor pentru Operații Speciale, dar și belgienii de la FN Herstal, care erau sprijiniți diplomatic de Belgia și Franța. Pe lista ofertanților se mai aflau CEZ din Cehia și Beretta din Italia. Însă întreaga procedură a fost abandonată după ce la nivelul Uniunii Europene s-a aprobat instrumentul de finanțare „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), program prin care statele membre puteau să își finanțeze achizițiile militare cu bani împrumutați cu o dobândă de 3%. România a accesat un fond de 16,68 miliarde euro. Cum s-au împărțit banii SAFE pentru armele MAI, MApN, SRI și SPP La nivelul Guvernului, premierul Ilie Bolojan a decis ca toate propunerile de achiziții să fie centralizate la nivelul Cancelariei prim-ministrului, condusă de Mihai Jurcă, fără experiență în domeniul achizițiilor militare. În acest context s-a decis ca Ministerul Apărării Naționale să primească suma de 439,86 milioane euro pentru achiziția a 240.000 de arme. DeFapt.ro a dezvăluit că Ministerului Afacerilor Interne i s-a alocat 340,35 milioane euro pentru a cumpăra „arme și muniții individuale de luptă pentru infanterie, conforme standardelor NATO (diferite categorii și calibre, prioritar pistoale și arme de asalt)”. Iar serviciilor secrete, inclusiv SRI și SPP, li s-au alocat pentru achiziția de arme puțin peste 36 de milioane de euro. Talmeș-balmeș la Guvern cu achiziția de arme  La începutul lunii noiembrie 2025, reprezentanții marilor producători de arme au fost convocați telefonic de liberalul Mihai Jurcă la Guvern. „Ni s-au pus în față niște cantități și tipuri și calibre de arme. A zis să prezentăm o ofertă estimativă pentru arme și investițiile pe care vrem să le facem în România. Am întrebat dacă în prețul armelor trebuie să fie inclusă și investiția. Nu a știu să răspundă”, a spus, sub anonimat pentru DeFapt.ro, unul dintre reprezentanții companiilor de armament chemați la Guvern despre interacțiunea cu Mihai Jurcă.  După ce s-a dumirit, Jurcă a cerut ofertele pentru arme și cu, și fără investițiile obligatorii. După alte câteva zile, companiilor de armament li s-a transmis să refacă ofertele pentru că urma să fie făcută o achiziție comună în care să fie incluse și armele pentru Ministerul de Interne și serviciile secrete. „Totul s-a făcut pe telefon. Nimic profesionist! S-a făcut un grup de lucru SAFE la Cancelarie, ni s-a spus că putem lua legătura cu oricine din grup, iar pentru lămuriri să vorbim cu domnul general Ion Cornel Pleșa, șeful Direcției Generale pentru Armamente din MApN”, a spus o altă sursă, tot sub anonimat, pentru DeFapt.ro. Armele Sig Sauer, strecurate în lista comună de achiziții Reprezentanții producătorilor de arme susțin că în noua lista cu tipurile de arme au fost incluse pistoale de 9 mm pentru Ministerul de Interne. Și, în mod ciudat, au fost strecurate două tipuri noi de arme, calibru 7,62x51 mm, care să poată fi convertite în 6,8x51 mm. Lista armelor SAFE pentru MAI, MApN, SRI și SPP (sursa: defapt.ro) „Atunci, am zis stop joc! Toată lumea știe că 6,8x51 este un calibru unic în lume, pe care vrea să îl adopte armata americană și pe care îl face doar Sig Sauer. Este dezvoltat pe bani americani. MAI sprijinea fantastic acest calibru de 6,8, deși Ministerul de Interne nu are ce face cu acest calibru. MAI dacă trage cu alt calibru omoară oameni. Trec gloanțele prin pereți. Nu se justifică pentru misiunile MAI”, au adăugat sursele citate. Cu toate acestea, reprezentanții Ministerului Apărării Naționale, cât și cei ai marilor producători de arme, încă sperau să se facă achiziții separate pe instituții.  „Probabil, domnul Jurcă s-a ferit să lase urme” Alte nemulțumiri ale a producătorilor internaționali de arme au fost referitoare la lipsa de transparență și de comunicare la nivelul Cancelariei. De exemplu, un reprezentant al altei companii de armament a susținut, sub anonimat pentru DeFapt.ro, că, din noiembrie 2025 până în martie a.c., reprezentanți ai Sig Sauer s-au văzut de două-trei ori cu angajați ai Cancelariei Guvernului. „Nouă, celorlalte companii, ni s-a spus să așteptăm frumos, că vom primi cererea de informații. Ce ni s-a dat inițial nu conținea cerințele tehnice ale armei: culoarea, lungimea țevii, accesorii, cadență, lungimea maximă a tragerii. Toate acestea contează la o armă. Ni s-a spus că vom primi cererea de informații cu specificațiile tehnice când va fi gata la MAI. Cancelaria s-a ferit să discute oficial pe mail, pe documente oficiale. Doar pe telefon. Probabil, domnul Jurcă s-a ferit să lase urme”, au spus nemulțumiții pentru DeFapt.ro.   CSAT l-a făcut pe Predoiu stăpânul armelor pentru MAI, MApN, SRI și SPP Criza politică de la București și-a pus amprenta asupra achiziției de arme pe care urma să o facă Ministerul Apărării Naționale. Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, în urma negocierilor „pe sub masă” și a tensiunilor politice, a fost nevoit să renunțe la achiziția celor 240.000 de arme în valoare de 439,86 milioane de euro. Motivul: la nivelul CSAT și al Cancelariei prim-ministrului s-a decis ca Ministerul Afacerilor Interne, condus de liberalul Cătălin Predoiu, să fie unitate centrală de achiziții pentru programul de arme. Adică să organizeze procedura de achiziție pentru MAI, MApN, SRI și SPP. În acest context vor fi achiziționate în total 395.612 arme în valoare de 816,5 milioane euro. Vizibil iritat de această decizie, ministru Radu Miruță a declarat într-o conferință de presă că „acest proiect este sub autoritatea Ministerului Afacerilor Interne, care trebuie să vină în această comisie (Comisia de Apărare – n.r.) aşa cum am venit noi astăzi. Această armă este în discuţii pentru a se face la Cugir, la fabrica de arme Cugir, iar muniţia asociată acestui contract să se producă la Sadu, pentru că acolo sunt caracteristicile specifice solicitării. Este un pachet mai mare, armă de asalt, pistol, diverse calibre.” Controversatul Ron Cohen promite transfer tehnologic în România Decizia ca Ministerul Afacerilor Interne să se ocupe de achiziția centralizată a armelor nu este întâmplătoare. Astfel, în ultimele săptămâni a intrat puternic în scenă controversatul Ron Cohen, directorul general al Sig Sauer Inc., care a făcut o vizită la fabrica de arme Cugir. Ulterior, acesta a inundat presa cu comunicate prin care promitea că va dezvolta un nou tip de pușcă de asalt în România. Totodată, a mai precizat că „România nu este o piaţă de export pentru noi. Este o platformă industrială. Ceea ce construim aici — pas cu pas, alături de parteneri locali reali — este o capacitate de producţie şi transfer tehnologic cu relevanţă regională pe termen lung. Această vizită face parte din fundamentul pe care îl punem pentru construcţia unui proiect de dezvoltare esenţial, atât pentru România, cât şi pentru Sig Sauer.” Intră în scenă generalul (r) Niculae Tabarcia, apropiatul senatoarei Pauliuc, controlate de Hubert Thuma Compania germano - americană Sig Sauer a anunțat că este prezentă în România prin SSI Legion SRL, o filială recent înregistrată cu sediul în Cugir, care a parcurs toate etapele necesare pentru a opera ca producător de arme autorizat pe teritoriul României. Documentele publicate în „Monitorul Oficial” arată că firma SSI Legion SRL a fost fondată de SSI Inc, cu sediul în SUA, New Hampshire. Sediul social al firmei figurează într-o casă situată în satul Dragomirești Deal, din comuna ilfoveană Dragomirești Vale. Capitalul social este de 1.500 lei, împărțit în 1.500 de părți sociale. Iar dministratorul firmei SSI Legion SRL este generalul – locotenent (r) Niculae Tabarcia, fost director al Statului Major General și un apropiat al senatoarei PNL Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei de Apărare din Senatul României. Generalul (r) Tabarcia: „Nu mă întrebați pe mine” Contactat de către DeFapt.ro, generalul Niculae Tabarcia nu a vrut să detalieze investițiile pe care ar urma să le facă Sig Sauer în România. „Nu mă întrebați pe mine. Întrebați autoritățile române. Ele gestionează subiectul. Există o agenție guvernamentală care vă răspunde la toate întrebările, eu s-ar putea să vă spun prostii”, a declarat generalul. Întrebat despre motivele pentru care firma Sig Sauer este favorită la câștigarea contractului de 816,5 milioane de euro, generalul Niculae Tabarcia a spus că nu dă interviu. Cât despre relația pe care o are cu senatoarea Nicoleta Pauliuc, Tabarcia nu a vrut să dea nici un fel de detaliu.  Pauliuc îl cunoaște pe Tabarcia din 2005 DeFapt.ro a întrebat-o pe senatoarea Nicoleta Pauliuc despre achiziția de arme organizată de ministerul de Interne, dar aceasta a declarat că nu are de unde să știe dacă contractul va fi atribuit firmei Sig Sauer pentru că MAI nu a solicitat încă acordul Parlamentului României pentru achiziție. Întrebată despre relația cu generalul Niculae Tabarcia, senatoarea Nicoleta Pauliuc a spus că „Comisia de Apărare nu are nici un rol, nici o implicare în derularea contractelor. Pe domnul Tabarcia îl cunosc din 2005, înainte de a intra în politică.” Ulterior, senatoarea Pauliuc, sprijinită politic de baronul de Ilfov Hubert Thuma, a spus că nu i-am cerut acordul pentru a publica punctul său de vedere și a cerut întrebările pe e-mail. Italienii de la Beretta acuză implicarea americană Italienii de la Beretta, cu sprijinul Ambasadei Italiei la București, și-au exprimat nemulțumirea față de modalitatea în care a procedat România în cazul atribuirii contractelor prin programul SAFE.  De la lipsa de transparență până la favorizarea companiei Sig Sauer, italienii au atras atenția asupra faptului că regulamentul SAFE limitează costurile componentelor non-UE la 35%. „Infrastructura de producţie de bază, lanţurile de aprovizionare, proprietatea intelectuală şi autoritatea de proiectare ale SIG Sauer se află în Statele Unite. Întrunirea acestui prag - în mod credibil şi verificabil, nu doar pe hârtie - reprezintă o provocare structurală pe care angajamentele de localizare parţială nu o rezolvă automat”, se menționează într-un comunicat al Beretta. Totodată, compania italiană a reamintit autorităților române că „categoria 2 SAFE impune ca antreprenorii să aibă capacitatea de a modifica echipamentele fără restricţii impuse de entităţi non-UE. Pentru sistemele a căror autoritate de proiectare şi licenţiere la export rămâne supusă regulamentului american privind traficul internaţional cu arme (ITAR), această condiţie nu poate fi îndeplinită fără o restructurare fundamentală a aranjamentelor de proprietate intelectuală, aranjamente care nu au fost asumate public.” În final, Beretta a atras atenția că firma Sig Sauer s-a retras din procedura de achiziție a puștilor de asalt pentru Bundeswehr, după ce Ministerul German al Apărării a introdus cerinţe ITAR-free. „Compania în sine a recunoscut că nu ar fi avut şanse realiste de câştig în acele condiţii, invocând incompatibilitatea de facto a produselor sale cu cerinţele concepute pentru a exclude articolele controlate ITAR. Acea licitaţie germană - câştigată de un producător integral european - oferă un precedent clar pentru ce înseamnă autonomia strategică autentică în practică”, se menționează în comunicatul Beretta. 

Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Foto: Facebook
Politică

VIDEO EXCLUSIV Năsui, la podcastul “Cum e, de fapt?“: cum îi cerea SRI naționalizări și numiri

Fostul ministru USR al Economiei, Claudiu Năsui, relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște și cum intervenea acest serviciu secret în deciziile ministerului. “V-ați găsit foarte prost persoană cu care să naționalizați orice. Cică nu, c-o vindem apoi“, a relatat Năsui. Șef al SRI era, la acel moment, Eduard Hellvig, fost parlamentar și ministru PC și PNL.  Citește și: Legăturile suspecte ale lui Claudiu Manda cu Emiratele Arabe Unite, dezvăluite de un „watchdog” din Bruxelles Năsui a fost ministru circa opt luni și jumătate în guvernul Cîțu. COS Târgoviște, care produce oțeluri speciale, a fost cumpărat de grupul italian Beltrame.  Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște La podcastul “Cum e, de fapt?“, Năsui relatează presiunile din 2021 pentru ca acest combinat să fie, de facto, naționalizat. Transcrierea începe de la minutul 15.50:  “Claudiu Năsui: Singurul lucru pe care am putut să-l fac pentru cele 72 de companii erau la vremea respectivă în Ministerul Economiei era să blochez o naționalizare care începuse pe vremea domnului Orban, care a pornit pentru faimosul combinat de oțeluri speciale de Târgoviște. Era o o situație în care el fusese privatizat după mine foarte prost și fraudulos chiar. Dar asta e istorie antică. În vremea lui Adrian Năstase la niște ruși care au acumulat acolo o datorie de 40 de milioane de euro la statul român. Ce voia statul român profund, guvernul Orban, să facă era să semnez că ștergem datoria și luăm compania. Eu am zis și am zis asta și domnilor de la SRI care mi au care susțineau aceeași cale de acțiune: Nu știu, nu mi ați citit postările de Facebook. Nu, nu știu.  Q: Adică SRI-ul susținea aceeași cale de acțiune... Năsui: Da. Da. Și și mie se pare că SRI-ul face foarte face policy. (...) Adică e cam mult așa și mie mi se pare, și am zis nu mi-ați citit postările de Facebook, nu știu, v-ați găsit foarte prost persoana cu care să naționalizați orice. Cică nu, c-o vindem apoi. Păi hai să n-o naționalizăm. Hai s-o vindem de pe acum dacă ești. Q: Dar nu v a fost teamă să fiți abraziv cu SRI? Năsui: Până la urmă am intrat, eu am foarte clar ce pentru ce am intrat în politică. N-am intrat în politică ca să fiu o rotiță a aceluiași sistem care a mers până acum. În același mod în care am mers până acum. Puteam să fiu mult mai bine“. 

FBI a destructurat, alături de SRI, un „atac informatic prelungit” al GRU, anunță Nicușor Dan Foto: Facebook FBI
Eveniment

FBI a destructurat, alături de SRI, un „atac informatic prelungit” al GRU, anunță Nicușor Dan

FBI a destructurat, alături de SRI și alte servicii speciale din NATO, un „atac informatic prelungit” al GRU, anunță președintele Nicușor Dan pe Facebook. GRU este spionajul militar rusesc.  FBI a destructurat, alături de SRI, un „atac informatic prelungit” al GRU, anunță Nicușor Dan „FBI, împreună cu mai mulți parteneri, printre care SRI, a anunțat destructurarea unui atac informatic prelungit asupra infrastructurii sensibile din mai multe state occidentale. Actori cibernetici asociați GRU, serviciul de informații al armatei ruse, colectau informații militare, guvernamentale și legate de infrastructurile critice.   Rusia continuă, deci, războiul hibrid împotriva țărilor occidentale și numai cine este de rea-credință nu vede asta. România trebuie să să-și îmbunătățească securitatea cibernetică și să colaboreze în continuare cu partenerii occidentali”, a scris șeful statului. FBI arată cum sunt folosite routerele de la Wi-fi-ul de acasă   „Actorii cibernetici ai Direcției Principale de Informații a Statului Major General rus (GRU) exploatează routere vulnerabile din întreaga lume pentru a intercepta și a fura informații sensibile din domeniul militar, guvernamental și al infrastructurilor critice. Departamentul de Justiție al SUA și FBI au dezarticulat recent o rețea a GRU formată din routere compromise din categoria SOHO (small-office home-office), utilizate pentru a facilita operațiuni rău intenționate de deturnare a serviciilor DNS. FBI și următorii parteneri publică acest anunț pentru a avertiza publicul și a încuraja apărătorii rețelelor și proprietarii de dispozitive să ia măsuri pentru a remedia și a reduce suprafața de atac a dispozitivelor de margine similare: Agenția Națională de Securitate a SUA (NSA) și parteneri internaționali din Canada, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovacia și Ucraina.   Încă din 2024, actorii cibernetici ai Centrului Principal de Servicii Speciale nr. 85 al GRU (85 GTsSS) din Rusia — cunoscuți și sub numele de APT28, Fancy Bear și Forest Blizzard — au colectat date de autentificare și au exploatat routere vulnerabile la nivel mondial, inclusiv prin compromiterea routerelor TP-Link folosind vulnerabilitatea CVE-2023-50224. Actorii GRU au modificat setările protocolului de configurare dinamică a gazdei (DHCP) / sistemului de nume de domeniu (DNS) ale dispozitivelor pentru a introduce rezolvatoare DNS controlate de actori. Dispozitivele conectate, inclusiv laptopurile și telefoanele, moștenesc aceste setări modificate. Infrastructura controlată de actori rezolvă și capturează căutările pentru toate numele de domeniu. GRU furnizează răspunsuri DNS frauduloase pentru anumite domenii și servicii — inclusiv Microsoft Outlook Web Access — permițând atacuri de tip adversar-în-mijloc (AitM) împotriva traficului criptat dacă utilizatorii ignoră o avertizare de eroare de certificat. Aceste atacuri AitM le-ar permite actorilor să vadă traficul necriptat. GRU a colectat parole, tokenuri de autentificare și informații sensibile, inclusiv e-mailuri și informații de navigare pe web, protejate în mod normal prin criptare SSL (Secure Socket Layer) și TLS (Transport Layer Security). GRU a compromis fără discriminare un număr mare de victime din SUA și din întreaga lume, apoi a filtrat utilizatorii afectați, vizând în special informații legate de armată, guvern și infrastructura critică. FBI și partenerii săi au publicat îndrumări relevante și indicatori tehnici, printre care se numără avizul de securitate cibernetică al NCSC-UK intitulat „APT28 exploatează routerele pentru a facilita operațiuni de deturnare DNS”, emis luni, 6 aprilie 2026, precum și pagina web a CISA dedicată securității dispozitivelor periferice. Utilizatorii de routere SOHO sunt încurajați să își actualizeze dispozitivele pentru care asistența tehnică a încetat, să instaleze cele mai recente versiuni de firmware, să schimbe numele de utilizator și parolele implicite și să dezactiveze interfețele de gestionare la distanță de pe internet. Toți utilizatorii ar trebui să acorde o atenție deosebită avertismentelor privind certificatele din browserele web și clienții de e-mail. Organizațiile care permit munca la distanță ar trebui să revizuiască politicile relevante privind modul în care angajații accesează datele sensibile, cum ar fi utilizarea VPN-urilor și configurațiile de aplicații securizate. În plus, organizațiile pot lua în considerare stimularea angajaților să își actualizeze dispozitivele personale învechite implicate în accesul la distanță”, se arată în comunicatul FBI. 

Tudor Chirilă îl desființează pe primarul Sectorului 1, fost ofițer SRI, apropiatul lui Thuma Grupaj foto: Gândul
Politică

Tudor Chirilă îl desființează pe primarul Sectorului 1, fost ofițer SRI, apropiatul lui Thuma

Tudor Chirilă îl desființează pe primarul Sectorului 1, George Tuță, fost ofițer SRI, considerat a fi apropiatul lui Hubert Thuma: „Așteptările mele sunt zero, mafia nu stârpește mafia”, a scris Chirilă într-o postare virală pe Facebook. Tuță a fost ofițer SRI în perioada în care Eduard Hellvig conducea instituția.  Citește și: Fake news: fotografiile cu interiorul luxos al avionului cu care Nicușor Dan a plecat la Washington, închiriat de la Țiriac - Boarding Pass După ninsorile de marți seara, au devenit virale postările care arată că străzile mai mici din Sectorul 1, pe care nu există transport în comun, nu au fost curățate de zăpadă. În 2025, Sectorul 1 a avut un buget de 1,6 miliarde de lei, dar nu a putut cheltui toți banii, așa că a rămas cu un excedent de 93,3 milioane de lei, potrivit datelor de pe site-ul transparenta.eu.  Tudor Chirilă îl desființează pe primarul Sectorului 1, fost ofițer SRI, apropiatul lui Thuma „George Cristian Tuță vrăjeala cu mobilizarea pe facebook si filmulețe în care ne facem că muncim nu ține. Este în responsabilitatea operatorului de salubrizare să curețe străzile mici și mai ales trotuarele din fața diverselor instituții ale statului. Cu utilaje specifice acestor străzi pe care operatorul sau primăria ar trebui să le fi achiziționat. Eu am dezăpezit 2 ore azi în fața imobilului și cât am stat afară n-am văzut pe nimeni. Dar a oprit poliția locală să mă certe că arunc niște zăpadă pe carosabil. Mă folosesc de această ocazie ca să vă aduc aminte că aveți deja un an jumate’ și niciun proiect mare/serios pentru sectorul 1. Ah, ba da, ați vrut să ne puneți intrare în parcul Kiseleff. Dar așteptările mele sunt zero, mafia nu stârpește mafia.   Suntem cel mai bogat sector fără nicio alternativă reală la sport gratuit așa cum există în alte orașe din Europa și România. Terenuri publice fără taxă de intrare, nu există dau dacă există ajung pe-o măsea și sunt în stare proastă. Suntem cel mai bogat sector fără niciun proiect euroepean major demarat în actualul mandat. Nici măcar să luptați împotriva comasării școlilor de artă din sector nu ați fost în stare desi puteați, pe linie de partid.   Cine v-a votat, v-a votat ca alternativă la Clotide Armand. Un vot degeaba. Măcar pe vremea ei am reușit să conving primăria să facă primul pumptrack serios și corect proiectat din București. Și copiii se dau pe el. Cu biciclete și trotinete.   Aveți majoritate în consiliu. Probabil servește altor priorități. Ați putea merge la Ilie Bolojan să vă explice cum se face cu administrația locală. Sau nu vă lasă Thuma?”, a scris Chirilă, pe Facebook. 

Primăria Sectorului 1 plătește 20.600 euro/zi taxă de așteptare a zăpezii. Sectorul, sub zăpadă Foto: Facebook
Politică

Primăria Sectorului 1 plătește 20.600 euro/zi taxă de așteptare a zăpezii. Sectorul, sub zăpadă

Primăria Sectorului 1 plătește 20.600 euro/zi taxă de așteptare a zăpezii, dar sectorul este sub zăpadă, acuză fostul primar Clotilde Armand. Primar al acestui sector este penelistul George Tuță, fost ofițer SRI, considerat un apropiat al grupării Thuma-Hellvig.  Citește și: Dedeman, care preia Carrefour, critici grele de la profesorul Cristian Păun: Un SRL dubios și riscant Primăria Sectorului 1 plătește 20.600 euro/zi taxă de așteptare a zăpezii. Sectorul, sub zăpadă „Cineva face bani frumoși în aceste condiții”, a afirmat Armand. „Oameni buni, în Sectorul 1 plătim o „taxă de așteptare” de aproximativ 20.600 de euro pe zi pentru deszăpezire către Romprest - compania care este șefa primarului actul SRI. Atenție: Pe zi. Pentru… disponibilitate în caz de zăpadă. Adică milioane de euro într-un sezon doar ca utilajele să fie „pregătite”.   Întrebarea simplă este: unde sunt?   A văzut cineva deszăpezirea?   A văzut cineva trotuare curățate?   A văzut cineva intervenție reală, la timp?   Pentru că în realitate, oamenii merg pe carosabil, printre mașini, punându-și viața în pericol. Părinți cu copii, vârstnici, oameni care merg la muncă. Trotuarele sunt îngropate în zăpadă, iar administrația încasează facturi. Este rușinos să fim „surprinși” de iarnă în fiecare an. Nu mai e o surpriză. E un tipar.   Autoritățile au capacitatea și obligația să curețe trotuarele. Banii există. Se plătesc sume enorme. Dar rezultatul din teren arată exact opusul.   Cineva face bani frumoși în aceste condiții.   Cetățenii, în schimb, fac slalom printre mașini”, a scris Armand, pe Facebook.   

Șefii SRI și SIE, anunțați „relativ curând” (sursa: RRA)
Eveniment

Noi șefi la SRI și SIE, „relativ curând”, spune Nicușor Dan, care adaugă că are zece nume

Președintele Nicușor Dan a declarat că numirea noilor directori ai serviciilor secrete a fost amânată din motive obiective, însă o decizie va fi luată „relativ curând”. Șeful statului a precizat, marți, într-o intervenție la Radio România Actualități, că procesul implică atât Președinția, cât și Parlamentul, iar dialogul necesar a fost întârziat de alte evenimente politice și instituționale. Dialog cu Parlamentul pentru evitarea unui vot de respingere „Este o decizie comună a președintelui și a Parlamentului și un dialog care a fost întrerupt tot timpul de multe alte evenimente. Se va întâmpla relativ curând”, a afirmat Nicușor Dan. Citește și: EXCLUSIV Trumpistul Bodu, bine plătit la Energie, tranzacție imobiliară fantastică: 164 EUR/mp pentru o fâneață în Prahova. Legăturile cumpărătorilor cu Piedone Președintele a subliniat că numirea conducerii serviciilor de informații este un subiect sensibil și că este esențial ca România să transmită un semnal de stabilitate. El a explicat că o eventuală respingere în Parlament a unei propuneri prezidențiale nu ar reprezenta un semn de echilibru instituțional, motiv pentru care este necesar un dialog aprofundat înainte de înaintarea oficială a unui nume. „Un eveniment ca o propunere a președintelui care să fie respinsă de Parlament nu e deloc un semn de stabilitate. Tocmai de aceea trebuie să existe un dialog înainte”, a spus șeful statului. Discuțiile nu vizează persoane, ci profilul viitorilor șefi Întrebat dacă intenționează să susțină persoane apropiate anumitor partide politice, Nicușor Dan a precizat că până acum discuțiile nu au vizat nume concrete, ci profilul necesar pentru conducerea Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe. Potrivit președintelui, partidele nu au înaintat până în prezent propuneri oficiale, iar dialogul a fost centrat pe criteriile și competențele necesare pentru aceste funcții. Ce profil trebuie să aibă viitorii directori ai serviciilor secrete Nicușor Dan a explicat că viitorii șefi ai SRI și SIE trebuie să fie persoane mature, capabile să conducă structuri complexe, cu un număr mare de angajați, și să gestioneze poziții de maximă responsabilitate. De asemenea, el a respins speculațiile apărute în spațiul public privind posibili candidați, afirmând că acestea nu au fundament real. Președintele are în vedere câte cinci nume pentru fiecare serviciu Întrebat dacă a identificat deja candidați pentru conducerea celor două servicii, șeful statului a confirmat că are în vedere câte cinci nume pentru fiecare poziție. „Între cei cinci există o ordine, o ierarhie. (…) În momentul în care propunerea mea o să fie trimisă către Parlament, o să vedeți că o să fie votată”, a declarat Nicușor Dan. Președintele a adăugat că pe liste se află „oameni interesanți”, sugerând că procesul de selecție este avansat și că o nominalizare oficială ar putea fi făcută în perioada următoare.

Mircea Marian
Opinii

Nucleara pe care o are Nicușor Dan dacă Grindeanu îi refuză propunerile la SRI și SIE

Mai întâi, faptele. Articolul 103 din Constituția României: „Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”. Articolul 4 din Acordul politic între PSD, PNL, USR și UDMR: „Formațiunile politice semnatare convin asupra aplicării rotației în privința ocupării funcției de prim-ministru. Pentru perioada iunie 2025 - aprilie 2027, candidatul la funția de prim-ministru, susținut de Coaliție, va fi desemnat de PNL. Pentru perioada aprilie 2027 - decembrie 2028 candidatul la funția de prim-ministru, susținut de Coaliție, va fi desemnat de PSD”.  Azi, PSD îi blochează lui Nicușor Dan toate propunerile pentru șefii serviciilor secrete. Fără aceștia, fără informații credibile și de bună calitate de la serviciile de informații, șeful statului este aproape un cetățean oarecare, pripășit într-un palat prea mare pentru atribuțiile sale, pentru puterea reală pe care o poate exercita. Fără șefi credibili la SRI și SIE, sunt șanse minime ca lupta cu corupția să fie relansată.  PSD vrea să-l umilească pe Nicușor Dan. Îi respinge propunerile, îl acuză în presa pe care o plătește că „nu face nimic” și, pe de altă parte, vrea să-i bage pe gât politruci de tip Claudiu Manda. Ce s-ar alege din credibilitatea acestui șef al statului dacă ar numi la SRI sau la SIE astfel de personaje?  Deci, după opinia mea de ziarist - poate prea agresiv - e vremea ca Nicușor Dan să le arate pesediștilor că are o bombă nucleară și o va folosi: când va veni vremea „rotativei”, va refuza desemnarea lui Grindeanu pentru funcția de premier. El n-a semnat acordul politic PSD-PNL-USR-UDMR, nu are obligații... Sigur, există scenariul suspendării președintelui, dar hai să ne uităm la pasul B. Va fi demis Nicușor Dan, prin referendum? Nu cred. Dar să zicem că se întâmplă și asta. Îi va conveni lui Grindeanu să aibă un președinte „suveranist”? Nu cred nici asta. În sfârșit, cine va candida din partea „suveraniștilor”? Îl va lăsa Simion pe Georgescu să ajungă la Cotroceni? Eu nu aș risca... N-ar fi exclus - dar aceasta este o altă discuție - ca Ilie Bolojan să fie dat jos în această primăvară, iar viitorul prim-ministru să fie tot din PNL, dar, de fapt, omul PSD. Și, din nou, coaliția va ajunge la Cotroceni, pentru a cere desemnarea premierului... PSD a jucat extrem de dur în ultimele luni, la două capete. I-a blocat și pe Bolojan, și pe Nicușor Dan, a amenințat că face guvern cu AUR, s-a folosit de presa pe care o plătește masiv - 72,6 milioane de lei doar în 2025, doar banii de la partid, din subvenția de la buget - pentru a-i ataca constant și murdar - nu există cuvât mai bun decât acesta, „murdar” - pe președinte și pe premier.  A acționat ca și cum n-ar avea teamă de nimic, nimic nu i-ar sta în cale.  După experiența mea de jurnalist, de 35 de ani, liderii PSD nu știu decât de teamă. Au în ei vechea mentalitate stalinistă, confundă eleganța cu slăbiciunea. Nici Nicușor Dan, nici Bolojan, nu le-au arătat că pot lua măsuri punitive. Nu-i judec, nu sunt eu în situația lor - mai ales că amândoi sunt oameni care vor să construiască, nu să se certe la televizor - dar cred că PSD a tras concluzia că poate face orice cu ei.  S-a obrăznicit peste măsură.  Așa că las aici ce spune Ecleziastul: „Pentru orice lucru este o clipă prielnică (...) Vreme este să rupi şi vreme să coşi; vreme este să taci şi vreme să grăieşti/ Vreme este să iubeşti şi vreme să urăşti. Este vreme de război şi vreme de pace”. 

Claudiu Manda, care se vrea șef la SRI, cere subvenție pentru o fermă de cartofi Foto: Inquam/Bogdan Dănescu
Politică

Claudiu Manda, care se vrea șef la SRI, cere subvenție pentru o fermă de cartofi - presă

Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, care se vrea șef la SRI, cere subvenție pentru o fermă de cartofi, scrie, azi, Ziarul Financiar. „Agrii Green Oltenia, o companie deţinută de Claudiu Iulian Manda (45%), Ovidiu Aurelian Flori (45%) şi Constantin Cosmin Enea (10%), a depus un proiect pentru a accesa fonduri europene pentru investiţia în producţia de cartofi. Compania intenţionează să investească 1,9 mili­oane de euro într-o fermă de cartofi la Işalniţa (jud. Dolj)”, arată această publicație. Citește și: Enormele sume cash ale ministrului Muncii, în lei și euro. Milioane nejustificate, Manole refuză să explice Claudiu Manda, care se vrea șef la SRI, cere subvenție pentru o fermă de cartofi  Ziarul Financiar mai arată că solicitarea de subvenții pentru a accesa fonduri europene prin DR 16 - legume și cartofi - este dublă față de suma alocată, deci nu toți solicitanții vor fi acceptați.  Claudiu Manda ar fi absolvit o facultate de contabilitate la Craiova și a urmat „Școala Academică Post-Universitară „Ovidiu Șincai“, specializarea Management Politic, lucrare de dizertație cu titlul: «Resurse financiare pentru sustenabilitatea politicilor publice»”. El nu are nicio legătură cu cultura cartofului.  Subvenția ar fi controlată de o instituție condusă de un alt pesedist, Agenţia pentru Finanţarea Investi­ţiilor Rurale (AFIR), condusă de ex-milițianul Adrian Chesnoiu. Acesta a fost ministru al Agriculturii, de unde a demisionat pentru că a fost trimis în judecată de DNA. Recent, sindicatul Lucrătorilor din Europa, afiliat la Blocul Național Sindical, a protestat față de menținerea lui Chesnoiu în funcția de director al AFIR: „Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale s-a constituit parte civilă în acest dosar, deci se consideră vătămată, dar îl  menţine în functia de director general pe unul din inculpaţii din dosar”.  Agrii Green Oltenia avea doi angajați în 2024, o cifră de afaceri de 1,2 milioane de lei, un profit de 386.000 de lei și datorii de aproape un milion de lei. 

Șefia SRI și SIE, speculații infirmate (sursa: Inquam Photos/Miruna Turbatu)
Eveniment

Numele din presă legate de șefia SRI și SIE nu au nici o legătură cu realitatea, spune Nicușor Dan

Președintele României, Nicușor Dan, a respins ferm informațiile apărute în presă cu privire la posibilele nominalizări pentru conducerea Serviciului Român de Informații (SRI) și a Serviciului de Informații Externe (SIE), afirmând că numele vehiculate nu au nicio legătură cu realitatea. „Nu au legătură cu realitatea” Întrebat despre persoanele despre care se speculează că ar putea prelua conducerea celor două servicii de informații, șeful statului a transmis un mesaj clar de delimitare față de aceste scenarii. Citește și: Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte: „Patru ani de zile nu s-au făcut lucrările acolo” „Tot ce vreau să vă spun, toate numele pe care le-am văzut cu toții în presă nu au vreo legătură cu realitatea sau cu creierul meu. O să vedeți după ce discuțiile se vor termina”, a declarat Nicușor Dan. Posibile numiri politice la SRI și SIE Președintele a fost întrebat și dacă eventualele numiri la conducerea SRI și SIE ar putea proveni din zona politică. Răspunsul său a fost rezervat, dar nu a exclus această variantă. „E posibil”, a spus Nicușor Dan, fără a oferi însă detalii suplimentare sau criterii clare privind profilul viitorilor șefi ai celor două servicii.  

Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI Foto: Facebook
Politică

Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu

Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: un plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu, susține G4Media. Potrivit acestui site, achiziționat recent de Radu Budeanu, formațiunea lui Sorin Grindeanu i-ar fi transmis lui Nicușor Dan că-l vrea la conducerea principalului serviciu de informații fie pe Mihai Tudose, fie pe Claudiu Manda, acum secretar general al PSD. Citește și: Ciucu explică dezastrul financiar din București: „Vor urma restructurări, comasări, tăieri”. Apel la Nicușor Dan Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI Tudose, fost premier PSD între 2017 și 2018, se laudă cu un doctorat în științe militare și „intelligence” („Doctorate in military science and intelligence: Protection of critical infrastructure – Mihai Viteazul National Intelligence Academy, Romanian Intelligence Service”. O anchetă din 2015 a Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI) a ajuns la concluzia că Tudose a copiat „cuvânt cu cuvânt” circa 50 de pagini din lucrarea de doctorat. Însă, după ce a fost acuzat de plagiat, Tudose însuși a cerut ministerului Educației retragerea titlului de doctor obținut în 2010 - pentru a bloca astfel un verdict al Academiei Naționale de Informații, instituția de învățământ superior a SRI, care a fost solicitată să se pronunțe asupra acuzațiilor de plagiat. Născut în martie 1967, fostul premier PSD a terminat abia la 28 de ani o facultate, la o universitate privată, Dimitrie Cantemir. Când era premier se lăuda că nu are card.  Claudiu Manda se poate lăuda cu faptul că a fost unul dintre cei mai inactivi europarlamentari în legislatura 2019-2024. El era pe locul II, după un europarlamentar grec blocat la pușcărie. Manda a ratat  să fie prezent la aproape jumătate din voturile în plenul Legislativului de la Bruxelles. „În ceea ce privește absențele de la vot, europarlamentarul social-democrat român Claudiu Manda s-a clasat pe locul al doilea, lipsind 43,6% din voturile din plen. Manda, la rândul său, a fost implicat într-un proces penal pentru acuzații de corupție în 2021, până când judecătorii au respins cauza în această primăvară. El a refuzat să comenteze”, scria Politico.  De fapt, Manda a scăpat de proces prin prescrierea faptelor.  DNA l-a acuzat pe Manda că ar fi intervenit ca directorul agenției de plăți să se implice ilegal în soluționarea favorabilă a problemelor beneficiarilor de ajutor social din comuna Bratovoești. El ar fi intervenit pentru a opri executarea silită a aproape 60 de beneficiari de ajutoare sociale care încasaseră ilegal banii, pentru a obține, în schimb, voturile acestora.

Kelemen Hunor, de partea taberei anti-Bolojan din PNL Foto: Captură video
Politică

Kelemen Hunor, de partea taberei anti-Bolojan din PNL: Predoiu, calificat pentru SRI, Abrudean - nu

Kelemen Hunor pare că se situează de partea taberei anti-Bolojan din PNL: ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, ar fi calificat pentru a prelua conducerea SRI, în timp ce Mircea Abrudean, apropiatul premierului, „nu o duce intelectual”, a apreciat liderul UDMR într-un interviu pentru G4Media.  El a sugerat că nu este o prioritate ca Gabriel Vlase, fostul deputat PSD care conduce SIE din 2018, să fie schimbat: „La SIE avem un director, nu știu în ce relație e cu președintele, dar acolo măcar există un director civil”. Citește și: Probabil cel mai leneș parlamentar: a vorbit doar la depunerea jurământului, unde a întârziat. Zero interpelări către Guvern Prim-vicepreședintele PNL Cătălin Predoiu ar fi o alternativă la șefia Guvernului, dacă premierul Ilie Bolojan este înlăturat, afirmă surse politice.  Acum, Kelemen Hunor îl laudă. Kelemen Hunor, de partea taberei anti-Bolojan din PNL: Predoiu, calificat pentru SRI, Abrudean - nu „Pe Cătălin Predoiu îl știu de foarte, foarte mult timp. E un om extrem de bine pregătit în zona lui. A mai fost la Justiție, a mai fost la Interne, cunoscând și abilitățile lui de om politic e o variantă. Pe Mircea Abrudean nu îl cunosc. E clujean, ne întâlnim, ne salutăm, dar în viața mea n-am discutat mai mult de 10 minute cu Mircea Abrudean. Nu știu dacă din punct de vedere intelectual o duce sau nu, că totuși aici vorbim despre o instituție extrem de complicată și într-o perioadă și mai complicată. Deci nu pot să-mi dau cu părerea nici într-un fel despre Mircea Abrudean, că nu-l cunosc. Asta este viața. Ne-am intersectat – a fost prefect, a fost secretar general adjunct la Guvern, acum președintele Senatului, dar n-am avut ocazia să stăm la o cafea, la un pahar de vin sau la o apă minerală și să discutăm despre politică, despre instituții, despre structura instituțională, rolul SRI și așa mai departe”, a spus președintele UDMR. Ulterior, el a insistat: „Abrudean, un om serios, dar nu știu dacă are pregătire necesară și dacă duce. Totuși, dacă mi se permite acest cuvânt de la un om politic, dacă intelectual poate să ducă o astfel de instituție”. 

Șefii SRI și SIE, negocieri la pachet (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Șefii serviciilor și cei ai parchetelor, negocieri la pachet între Nicușor Dan și partide

Numirea conducătorilor serviciilor de informații SRI și SIE ar urma să fie discutată „la pachet” cu desemnarea șefilor marilor parchete, potrivit unor surse politice citate de mai multe publicații. Discuțiile au loc într-un context politic intens și vizează configurarea noii arhitecturi de conducere în zona de securitate și justiție. Mai multe variante luate în calcul pentru conducerea SRI și SIE Conform surselor politice, în acest moment există „patru – cinci” variante pentru pozițiile de directori ai serviciilor speciale. Citește și: Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare Printre scenariile analizate se regăsesc atât opțiuni tehnocrate, cât și persoane cu profil politic. Sursele au precizat că sunt evaluate inclusiv nume din zona politică pentru preluarea conducerii SRI și SIE, ceea ce indică un posibil echilibru între experiența instituțională și reprezentarea politică. Nicușor Dan a vorbit despre o „listă scurtă” În luna septembrie, președintele Nicușor Dan declara că dispune de o „listă scurtă” privind persoanele care ar putea prelua conducerea serviciilor de informații. Șeful statului sublinia că discuțiile se poartă în principal cu liderii partidelor politice. „Este o discuție cu liderii partidelor, asta pot să vă spun. E discuție serioasă. Tocmai din încrederea pe care o am față de ei, nu vreau să o deteriorez prin afirmații pe care le fac în spațiul public”, afirma președintele într-o emisiune televizată. Deciziile se iau „în cadru restrâns” Nicușor Dan a repetat în mai multe rânduri că negocierile privind conducerile SRI și SIE se desfășoară „în cadru restrâns”. Președintele a insistat asupra nevoii de stabilitate și predictibilitate instituțională. „România are nevoie de stabilitate, nu suntem în situația în care să facem un joc din asta: eu cumva să propun, Parlamentul să respingă, eu să acuz Parlamentul, ei să mă acuze pe mine. Asta în mod cert nu se va întâmpla”, declara președintele la Antena 1. Ce profil ar trebui să aibă viitorii directori SRI și SIE Întrebat ce fel de persoane ar vedea potrivite pentru aceste funcții, șeful statului sublinia necesitatea unui profil complex, care combină experiența și abilitatea de coordonare. „Niște oameni care să aibă experiență de viață, care să fie capabili să coordoneze mulți oameni și care să aibă o abilitate politică de a se mișca între foarte multe interese, multe legitime”, preciza Nicușor Dan.

Dobîrcianu, falsul spion SRI cu legături la Moscova, ca la el acasă în biroul lui Predoiu (sursa: Facebook/Sorin Dobircianu)
Investigații

Dobîrcianu, falsul spion SRI cu legături la Moscova, ca la el acasă în biroul ministrului Predoiu

Liberalii Cătălin Predoiu, Hubert Thuma și Nicoleta Pauliuc sunt doar câțiva dintre politicienii cu care se laudă în mediul online Sorin Dobîrcianu, fals ofițer al SRI și așa zis șef al Departamentului de Securitate Energetică NATO. Contactat de către DeFapt.ro, liberalul Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov, s-a delimitat de falsul ofițer SRI. La fel a procedat și Cătălin Predoiu, actualul ministru al Afacerilor Interne, care a susținut că Sorin Dobîrcianu a ajuns în biroul său cu o delegație oficială. Citește și: EXCLUSIV Fals agent SRI cu relații în cercul lui Putin și vizite în Rusia, infiltrat la Cotroceni și Romarm DeFapt.ro a dezvăluit că Sorin Dobîrcianu s-a întâlnit cu oligarhul rus Vladimir Stefanovici Litvinenko, rectorul Universității Miniere din Sankt Petersburg, un loial al lui Vladimir Putin. Poză în biroul de la Justiție al lui Predoiu Tolba cu poze a falsului spion SRI Sorin Dobîrcianu, care se prezintă ilegal ca fiind reprezentant al Alianței Nord Atlantice (NATO) la diverse evenimente organizate în București, conține numele unor politicieni celebri. DeFapt.ro a arătat că vicepremierul Oana Gheorghiu și consilierul prezidențial Radu Burnete apar în mai multe fotografii alături de Sorin Dobîrcianu. Citește și: EXCLUSIV Cum a intrat Dobîrcianu, falsul agent SRI cu legături la Kremlin, la Cotroceni: a pretins că e expert al NATO. Nimeni nu a verificat Pe 10 decembrie a.c., Sorin Dobîrcianu a postat o fotografie în care apare alături de liberalul Cătălin Predoiu, actualul ministru al Afacerilor Interne. Fotografia a fost făcută chiar în biroul ministrului. Contactat de către DeFapt.ro, ministrul Cătălin Predoiu a transmis, printr-unul dintre consilierii săi, că „persoana în cauză (Sorin Dobîrcianu – n.r.) a făcut parte dintr-o delegație oficială. Poza este una mai veche făcută la Ministerul Justiției.” Thuma: „Nici măcar amici” Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean lfov, este un alt liberal influent cu care Sorin Dobîrcianu se laudă în mediul online. La solicitarea DeFapt.ro, liberalul Hubert Thuma a declarat că nu are nici o legătură cu Sorin Dobîrcianu. „Nu am lucrat cu dumnealui, nu am fost prieteni. Nici măcar amici. ⁠E mult spus <cunoscut>. În cadrul unui eveniment, a venit la mine și m-a rugat să facem o fotografie, un lucru care nu mi s-a părut anormal. Datorită funcției pe care o ocup, mi se întâmplă des, în cadrul evenimentelor la care particip, să vină oamenii și să mă roage să facem fotografii.  Iar eu nu refuz pe nimeni pentru că mi se pare un gest urât să fac asta”, a precizat Hubert Thuma.   

Fals agent SRI cu relații în cercul lui Putin și vizite în Rusia, infiltrat la Cotroceni (sursa: Facebook/Sorin Dobircianu)
Investigații

EXCLUSIV Fals agent SRI cu relații în cercul lui Putin și vizite în Rusia, infiltrat la Cotroceni

Sorin Dobîrcianu pretinde că este agent SRI și șef al Departamentului de Securitate Energetică al NATO, calități pe care nu le poate proba. Dar poate dovedi că s-a întâlnit cu oligarhul rus Vladimir Stefanovici Litvinenko, un apropiat al președintelui Vladimir Putin și rector al Universității Miniere din Sankt Petersburg. Litvinenko, aflat pe lista neagră de sancțiuni a SUA, a susținut invadarea Ucrainei de către Rusia și oferă câte 100.000 de ruble cadrelor didactice care acceptă să lupte împotriva Kievului. Citește și: Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Întâlnirea cu oligarhul lui Putin, însă, nu l-a împiedicat pe Dobîrcianu să ajungă la Cotroceni, unde s-a pozat împreună cu vicepremierul Oana Gheorghiu și cu consilierul prezidențial Radu Burnete. Dar Sorin Dobîrcianu nu este doar un impostor cu o agendă dubioasă, ci și penal cu acte în regulă: a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru trafic de influență. Ceea ce se pare că nu este un impediment pentru a ține prelegeri la Academia Română, ba chiar pentru a fi invitat de generali cu grade reale la evenimente publice ca să profețească cum va arăta viitorul relațiilor ruso-americane. Întâlnire cu oligarhul Litvinenko în Sankt Petersburg În zorii zilei de 30 iunie 2025, Rusia a lansat un atac cu drone asupra regiunii Harkov din Ucraina. Era ziua 1223 de război. Opt persoane, printre care și un copil, au fost rănite în districtul Pisochyn. Câteva ore mai târziu, în orașul Sankt Petersburg din Rusia, Sorin Dobîrcianu era primit de oligarhul Vladimir Stefanovici Litvinenko în biroul său de rector al Universității Miniere pe care o conduce din 1990. Ocazie cu care rectorul i-a înfipt în reverul sacoului o insignă a Universității Miniere. Cei doi au ținut să imortalizeze momentul sub un portret înrămat al lui Vladimir Putin, președintele Rusiei. Întâlnirea Litvinenko-Dobîrcianu de la Sankt Petersburg (sursa: Facebook/Sorin Dobircianu) „Expertiza geostrategică superioară a României” Imaginile au fost distribuite chiar de Sorin Dobîrcianu pe contul său de Facebook, cu următorul mesaj: „Noi demersuri între SUA și Federația Rusă peste hotare: sub îndrumarea bilaterală adecvată, datorită recomandărilor primite de la experții americani și ruși, de la agențiile guvernamentale corespunzătoare, inclusiv expertiza geostrategică superioară a României”. Sorin Dobîrcianu, la un sediu al Gazprom din Sankt Petersburg (sursa: Facebook/Sorin Dobircianu) Sorin Dobîrcianu a ținut să le mulțumească rusoaicelor Vlada Strelețkaia și Anastasia Pușina, ambele de la Comitetul Național Rus al Consilului Mondial al Petrolului.  La finalul postării, Dobîrcianu a menționat că scena schimburilor bilaterale de informații crește notabil, evoluează rapid „și stabilește un nou standard de excelență la nivel mondial, și în special între Moscova și Washington D.C., prin includerea participării românești la cultura diplomației”. Litvinenko, ex-șef de campanii pentru Putin, sancționat de SUA Oligarhul Vladimir Stefanovici Litvinenko, cu o avere estimată la peste trei miliarde de dolari, se află pe lista neagră de sancțiuni a SUA pentru că a susținut direct invadarea Ucrainei de către Rusia. În acest sens, pe 4 martie 2022, a semnat alături de alți 303 rectori, o scrisoare de susținere a războiului pentru „denazificarea Ucrainei”. Tot în anul 2022, Litvinenko a trecut pe numele soției sale, Tatiana Petrovna Litvinenko, participația de aproape 20% pe care o deține la holdingul PhosAgro, lider mondial în producția de îngrășăminte cu fosfor. Nici consoarta lui Litvinenko nu a scăpat de sancțiuni: a fost inclusă pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene în iulie 2025. Relația rectorului cu Vladimir Putin este veche: în anul 1996, Litvinenko a făcut parte din comisia care i-a acordat titlul de doctor lui Putin. Totodată, a condus mai multe campanii electorale ale aceluiași Putin. În delegația Romarm în Indonezia Cu două săptămâni înainte de a fi primit de oligarhul Vladimir Stefanovici Litvinenko, Sorin Dobîrcianu făcuse parte dintr-o delegație mai largă, formată din reprezentanții Companiei Naționale Romarm și Asociația Română a Producătorilor de Tehnică Militară (Patromil), care reprezenta România la târgul Indo Defence EXPO & Forum 2025 (Indonezia).  Pe lângă accesul la informațiile legate de achizițiile și vânzarea de armament, Sorin Dobîrcianu împreună cu Constantin Alexie Cotan Bodolan, președintele Consiliului de Administrație al Romarm, au avut mai multe discuții cu reprezentații serviciilor secrete militare din Indonezia. Sorin Dobîrcianu, alături de șeful Romarm, la un târg de armament în Indonezia (sursa: Facebook/Sorin Dobircianu) Contactat de către DeFapt.ro, Constantin Bodolan s-a lepădat repede de Sorin Dobîrcianu. „Asociația Patromil, în standul României, a invitat membri ai asociației, fiecare cu interese distincte. Domnul Dobîrcianu nu a făcut parte din echipa Romarm. L-am cunoscut cu acea ocazie. Din ce îmi aduc eu aminte, reprezenta o companie care avea legătură cu antigrindina”, a declarat Bodolan. Manole (Patromil): „Se prezintă ca fiind reprezentantul CIA” Viorel Manole, directorul executiv al Patromil, a declarat că nu vrea să mai audă de Sorin Dobîrcianu: „A lucrat la unul din membrii mei și nu este deloc agreat. Cel puțin de mine. Mă uit și eu pe internet și am văzut că este pușcăriaș și face trafic de influență. Nu este angajatul lui Patromil. (...) El a venit în delegația lui Intervenții Active în Atmosferă. E un impostor. El se prezintă ca fiind reprezentantul lui CIA, e ceva așa care pur și simplu o iei la fugă. Ce să-i fac eu șefului Romarm? La Romarm oamenii nu sunt numiți pentru inteligență! Sunt numiți politic.” Sîrbu (IAA): „Părerea mea e că el face parte din niște structuri” Firma Intervenții Active în Atmosferă, abonată la contractele publice, este condusă de Emil Sîrbu, care este și consul onorific al Indoneziei în România. Acesta a recunoscut că Sorin Dobîrcianu a fost angajatul său și că i-a plătit deplasarea în Indonezia, dar a fost nevoit să îl concedieze în urma reorganizării companiei. „Deci, el lucrează la mine înainte de a ieși problema cu Rusia. Nu am făcut nici o afacere cu Rusia și n-am prea... discuții poate au mai fost cu firme. Nu s-a făcut nimic. Eu comandasem din Rusia un radar, am plătit avansul și am rămas cu avansul plătit. Când se va termina războiul, vedem dacă mai lucrăm mai departe. Domnule, nu vreau să mă bag într-un conflict cu el. Părerea mea e că el face parte din niște structuri. Nu știu care și nu știu ce. Întotdeauna când am fost undeva era primit și de unii care știam că fac parte din structurile de la noi. De ce nu porniți de la ideea că este omul sistemului?”, a declarat directorul Emil Sîrbu pentru DeFapt.ro. Între „general”, „oficial NATO - România” și „influencer NATO” Dar cine este Sorin Dobîrcianu? Câteva ecusoane postate pe contul lui de Facebook acreditează ideea că participă la evenimente dedicate industriei de apărare și diplomației în calitate de „general”, „oficial NATO - România”, „influencer NATO” sau ca „expert principal senior NATO”. Mai multe publicații online l-au validat chiar ca „șef al Departamentului de Securitate Energetică la NATO”, fără nici un fel de dovadă a acestei pretinse calități. Dobîrcianu ține prelegeri la Academia Română, dar și discursuri despre relațiile ruso–americane în fața diplomaților și militarilor. De exemplu, a postat mai multe poze în care apare în diverse ipostaze mai puțin protocolare alături de Rim Kap–Soo, ambasadorul Coreei de Sud în România. Sorin Dobîrcianu și Rim Kap–Soo, ambasadorul Coreei de Sud în România (sursa: Facebook/Sorin Dobircianu) Pe lista politcienilor cu care s-a pozat se află mai mulți decidenți politici, inclusiv Ionuț Moșteanu, fostul ministru al Apărării, dar și Cătălin Predoiu, actualul ministru de Interne. Sorin Dobîrcianu, umăr la umăr cu ministrul Cătălin Predoiu (sursa: Facebook/Sorin Dobircianu) Cum a ajuns în poză la Cotroceni cu vicepremierul Oana Gheorghiu și consilierul Radu Burnete Pe 25 noiembrie 2025, la patru luni de la vizita din biroul oligarhul rus Vladimir Stefanovici Litvinenko, Dobîrcianu a dat lovitura cea mare de imagine: ajuns direct în Palatul Cotroceni. Acolo, s-a pozat alături de vicepremierul Oana Gheorghiu și de consilierul prezidențial Radu Burnete. Întrebat cum explică că apare în mai multe fotografii alături de Sorin Dobîrcianu, Radu Burnete a declarat că nu îl cunoaște. „Eu mă așezasem lângă doamna VPM Oana Gheorghiu pe care, într-adevăr, o cunosc foarte bine. Tot ce pot să vă răspund pe loc este că nu-l cunosc pe acest domn. Participarea la acest eveniment a fost gestionată de organizatorii de la Edge Institute”, a declarat Radu Burnete. Dobîrcianu, cu vicepremierul Gheorghiu și consilierul prezidențial Burnete, la Cotroceni (sursa: Facebook/Sorin Dobircianu) Ecusoanele NATO, justificarea supremă DeFapt.ro l-a întrebat pe Sorin Dobîrcianu dacă a lucrat sau mai lucrează la NATO. „Ce anume vă interesează pe dumneavoastră? Așa, da, și, bun? Concret, ce vă interesează pe dvs., dacă ați văzut ( ecusoanele cu NATO – n.r.)? Înseamnă că organizatorii... Alianța Nord Atlantică a eliberat astea, a confirmat asta”, a declarat puțin iritat Sorin Dobîrcianu. Apoi a explicat că întotdeauna, după fiecare summit NATO, a avut loc Consiliul NATO – Rusia. Întrebat care este rolul său în această poveste, Dobîrcianu a spus că este rolul jurnaliștilor să descifreze. MAE nu-l cunoaște DeFapt.ro a solicitat Ministerului Afacerilor Externe să comunice dacă Sorin Dobîrcianu a reprezentat România la NATO sau dacă este angajatul ministerului. „Persoana la care faceți referire nu figurează în evidențele Departamentului Resurse Umane al Ministerului Afacerilor Externe ca salariat sau fost salariat”, a transmis Biroul de Presă al MAE. Nici MApN nu-l cunoaște Cât despre gradul de general pe care susține că îl deține, Sorin Dobîrcianu a spus că nu știe când l-a obținut: „Întrebați dumneavoastră la Armată. Solicitați dumneavoastră. Din câte știu, Armata română deține asemenea date. Nu vă pot confirma, nici nu vă pot infirma. Din păcate, nu vă pot confirma, stimate domn.” Ministerul Apărării Naționale îl contrazice pe „generalul” Sorin Dobîrcianu. Biroul de Presă al MApN a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că „în urma demersurilor și verificărilor întreprinse la structurile MApN, inclusiv DGIA, vă informăm că nu a fost identificată vreo persoană cu numele precizat de dumneavoastră și nici nu se dețin date și informații care să facă obiectul solicitării”. Crescut de penalul SRI Păltânea La începutul anilor 2000, Sorin Dobîrcianu a fost unul dintre „discipolii” colonelului Corneliu Păltânea (atunci, șeful Serviciului Român de Informații pe județul Prahova), potrivit unui denunț al unui ex-ofițer al Serviciului.  Numele fostului șef al SRI Prahova a apărut de-a lungul vremii în mai multe dosare de corupție. Unele duceau până la foști ofițeri KGB. Potrivit altora, îi transforma pe civili, fictiv, în ofițeri acoperiți ai SRI Prahova. De exemplu, Marin Breajăn a ajuns „ofițer acoperit” la SRI Prahova pentru că deținea două vile în stațiunea Cheia. Acesta le-a spus procurorilor DNA că, în schimbul statutului de „acoperit SRI”, trebuia să asigure gratuit cazarea pentru Păltânea și prietenii lui într-una din vilele sale din stațiunea montană. Corneliu Păltânea a fost condamnat în anul 2010 la trei ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită. Dobîrcianu, condamnat la trei ani pentru trafic de influență Trei ani mai târziu avea să fie arestat preventiv și Sorin Dobîrcianu pentru trei fapte de trafic de influență. A fost condamnat tot la trei ani de închisoare cu suspendare. Conform rechizitoriului întocmit de procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și consultat de către DeFapt.ro, Sorin Dobîrcianu i-a spus unui afacerist că este „fost ofițer SRI” și că se ocupa de „acordarea burselor pe care serviciul de informații le acordă unor studenți, în vederea specializării pe diferite activitate, burse în străinătate”. Șpăgile: de la laptopuri și televizoare, la whisky și cafea Afaceristul i-a cerut ajutorul lui Dobîrcianu pentru a-l angaja pe fiul său, student la Drept, în SRI. Studentul i-a dat un CV și o cerere de angajare despre care Dobîrcianu spunea ulterior că „se află spre analiză pe masa directorului de la acea vreme, George Maior”. Pentru demersul său, Dobîrcianu a cerut un laptop Sony Vaio, iar afaceristul și fiul său au ajuns să fie cercetați pentru cumpărare de influență. Stenogramele aflate la dosar mai arată că Sorin Dobîrcianu era solicitat de diverși afaceriști pentru că ar fi avut „relații” la SRI, Garda Financiară și Poliție. În majoritatea cazurilor, se achita de sarcini, dar cerea mici cadouri pentru „organele de control”: whisky, țigări, cafea, materiale de construcții, chiar și un televizor. Procurorul de caz a considerat că „pericolul social concret rezidă din declinarea calității de ofițer acoperit al Serviciului Român de Informații, afirmație de natură să aducă grave prejudicii de imagine acestei instituții”. SRI nu neagă și nu confirmă apartenența lui Dobîrcianu la Serviciu DeFapt.ro a solicitat oficial Serviciului Român de Informații să comunice dacă Sorin Dobîrcianu a fost angajat al serviciului secret și dacă a fost avansat la gradul de general. Biroul de Presă al SRI a transmis oficial că „tipul de informații solicitate este exceptat de la liberul acces al publicului”.  Surse din cadrul SRI au transmis neoficial că Sorin Dobîrcianu nu a fost vreodată angajatul SRI și doar a fost „legendat” de colonelul Corneliu Păltânea. Însă ex-colonelul SRI Florin Gulianu susține într-un denunț menționat anterior că Sorin Dobîrcianu ar fi avut gradul de maior în SRI.

De ce Nicușor Dan nu poate numi șefi noi la SRI și SIE Foto: SRI
Politică

De ce Nicușor Dan nu poate numi șefi noi la SRI și SIE: are nevoie de aprobarea Parlamentului

De ce Nicușor Dan nu poate numi șefi noi la SRI și SIE: el are nevoie de aprobarea Parlamentului, dominat de PSD. În plus, legea de organizare a SIE pur și simplu nu prevede o modalitate de demitere a directorului acestei instituții. Cel mai probabil, Nicușor Dan va trebui să-l convingă pe pesedistul care conduce instituția din 2018, Gabriel Vlase, să demisioneze.  Citește și: Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea. Are mai multe apartamente decât părinții lui Băluță Și alți șefi de stat au avut nevoie de timp pentru a-și plasa oamenii la conducerea acestor două structuri. De ce Nicușor Dan nu poate numi șefi noi la SRI și SIE Care a fost calendarul numirilor făcute la propunerea lui Traian Băsescu: acesta a preluat președinția României la 20 decembrie 2004 a reușit să-i forțeze pe șefii SRI și SIE numiți de Ion Iliescu să demisioneze abia în 20 iulie 2005, pe fondul scandalului fugii din țară a lui Omar Hayssam.  abia în 4 octombrie 2005 au fost numiți noii șefi ai SRI și SIE, George Maior și Claudiu Săftoiu. Maior era deputat PSD, la momentul numirii.  Băsescu a avut, deci, nevoie de peste nouă luni ca să-și impună oamenii la SRI și SIE și a fost nevoit să propună un pesedist la principalul serviciu de informații. Nicușor Dan este în funcție de la 26 mai 2025, deci au trecut sub șapte luni fără să fi propus noi șefi ai SRI și SIE.  În mandatul lui Iohannis, din septembrie 2016 în iulie 2018, SIE a avut director interimar. Abia în vara lui 2018, Iohannis și-a impus propunerea, pe deputatul PSD Gabriel Vlase, care conduce acest serviciu și acum.  SRI are director interimar din iulie 2023, deși Iohannis susținea, la acel moment, guvernarea PSD-PNL și putea avea o majoritate care să numească un nou director al acestui serviciu.  Ce spune legea în ceea ce privește directorul SRI: „Serviciul Român de Informații este condus de un director, cu rang de ministru, numit de Camera Deputaților și Senat în ședința comună, la propunerea Președintelui României, în urma audierii celui propus de către comisia însărcinată să exercite controlul parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații, care va prezenta un raport în fața celor două Camere ale Parlamentului (...) Eliberarea din funcție a directorului Serviciului Român de Informații se face de Parlament, în ședința comună a celor două Camere, la propunerea Președintelui României sau a cel puțin o treime din numărul total al deputaților ori al senatorilor”. Ce prevede legea SIE (care nu este actualizată, la zi, pe site-ul acestui serviciu): „Conducerea Serviciului de Informaţii Externe se asigură de către un director cu rang de ministru, numit de Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţă comună, la propunerea Preşedintelui României”.  Legea nu prevede o procedură de eliberare din funcție și nici o limită a mandatului. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră