miercuri 02 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sri

66 articole
Eveniment

Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie

Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical este cea destinată spitalul Gerota al ministerului de Interne. Însă PNRR va finanța și noul spital, din Balotești, al SRI. Citește și: Cea mai scumpă campanie electorală din istoria României: subvenția de la buget pentru pensii se dublează, ajungând la 21,5 miliarde de lei, optimist. Pesimist, suma ajunge la 28,5 miliarde În plus, Compania Națională de Investiții derulează reparații de 125 de milioane de lei la Spitalul Militar Central. Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie Doar aceste trei investiții ajung la circa 2,4 miliarde de lei, deci aproximativ 480 milioane de euro. Pe de altă parte, Guvernul a tăiat 740 de milioane de euro din PNRR pentru spitale noi, deși unele aveau licitații în derulare. Ce spitale pentru structurile militarizate construiește sau urmează să construiască, prin PNRR, guvernul Ciolacu: ​Un nou sediu pentru Spitalul de Urgenţă al MAI „Prof. Dr. Dimitrie Gerota”, care va fi construit în nordul Bucureștiului. Valoarea investiției: 1,4 miliarde de lei. „Sunt 400 de paturi, toate digitalizate, vreo 50 de paturi pentru ATI, 10 săli de operaţie, 40 de paturi pentru internări de zi. Cu adevărat, unul dintre cele mai ambiţioase proiecte şi mă bucur mult că acest lucru va porni din februarie. Termenul în PNRR este unul scurt. Sperăm că şi constructorii să facă faţă acestei provocări”, a declarat premierul Marcel Ciolacu în decembrie 2023. Finanțări vor veni prin PNRR, dar și de la Banca Europeană de Investiții. Inițial, acest spital urma să fie scos din PNRR. Spitalul SRI de la Balotești: în februarie, Guvernul a actualizat valoarea proiectului la 879 de milioane de lei, de la 400 de milioane de lei, cât se estimase inițial. PNRR va finanța proiectul cu 670 de milioane de lei, iar ministerul Sănătății cu 200 de milioane de lei. Spitalul va avea 460 de paturi. Compania Națională de Investiții repară și dezvoltă mai multe corpuri din Spitalul Militar Central, costurile fiind de peste 120 de milioane de lei. Spitalul Militar de Urgenta Sibiu va beneficia de o finantare de 81 de milioane de lei prin PNRR pentru construirea unui nou bloc chirurgical, potrivit ministrului Sanatatii, Alexandru Rafila. “Unele spitale care au fost scoase de la finanțare din PNRR funcționează în clădiri de la începutul secolului al XX-lea, altele în foste băi comunale sau vile turistice“, arăta site-ul Context.ro în septembrie 2023.

Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie Foto: Inquam/Octav Ganea
Penibilul ministru al Muncii, Simona Bucura Oprescu, a șters un doctorat, un masterat și o facultate din CV Foto: Facebook
Politică

Penibila ministră Muncii șters doctorat, masterat și facultate din CV

Penibila ministră al Muncii, Simona Bucura Oprescu, a șters un doctorat, un masterat și o facultate din CV, dar ea rămâne cu o biografie plină de diplome de la Academia de Poliție și SRI. Citește și: Trei sferturi din bugetul spitalului Pantelimon se duce pe salarii, pentru medicamentele bolnavilor rămân 4% din cheltuieli DeFapt.ro a prezentat, miercuri, explicațiile jenante ale acestui ministru când a fost întrebat în ce stadiu se află proiectul noii legi a salarizării, jalon PNRR: „Astăzi este sărbătoare și mâine urmează o altă mare sărbătoare, iar astăzi suntem înainte de „ziua recoltei” cumva pentru pensionarii din România”. Penibila ministră a Muncii a șters un doctorat, un masterat și o facultate din CV Despre doctoratul pe care Simona Bucura Oprescu îl pregătea la Academia Națională de Informații (ANI), instituția de învățământ superios a SRI, s-a mai scris: acesta a dispărut pur și simplu din CV-ul ei. Bucura Oprescu a început să-și dea doctoratul în 2013, în același an cu Marcel Ciolacu, actualul ei șef pe linie de partid. Academia SRI a transmis la solicitarea Defapt.ro că îndrumătorii de doctorat ai ministrului Simona Bucura Oprescu au fost profesorii universitari Ștefan Teodoru Gheorghe și Ioan Deac. Totodată, cei doi profesori au fost și îndrumătorii premierului Marcel Ciolacu. La fel, din biografia de pe site-ul Guvernului a dispărut informația inițială că ar fi absolvit, în 2004, Facultatea de Relații Internaționale din cadrul Academiei de Științe Economice (ASE). Captură Argesul Online Ea a șters din CV și un masterat la SNSPA, pe care l-ar fi luat între 2009 și 2011. Acum, CV-ul arată că Bucura Oprescu a terminat o facultate la Craiova, când avea 29 de ani. Ea a petrecut cinci ani prin facultate, deși cursurile sunt de doar patru ani. Masteratul care figura inițial ca fiind la SNSPA este acum la Academia de Poliție, în „relații internaționale și programe europene”. În 2009, a urmat un „curs postuniversitar” la Academia de Poliție, în managementul „afacerilor interne”. În 2014, a studiat, la academia SRI, „securitatea națională”. DeFapt.ro a arătat că, în CV-urile din presa locală, Bucura Oprescu se lăuda că a fost primită în organizația de tineret a PSD de la 16 ani.

General-locotenent Cristian Bizadea, omul lui Hellvig, pensionare din SRI la 48 de ani (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Omul lui Hellvig, pensionare din SRI

Omul lui Hellvig, pensionare din SRI. Adjunctul directorului Serviciului Român de Informaţii, general-locotenent Cristian Bizadea, se pensionează începând cu data de 1 iunie, informează Biroul de presă al SRI. Omul lui Hellvig, pensionare din SRI Potrivit biografiei de pe site-ul Serviciului Român de Informaţii, anterior numirii, Bizadea a ocupat poziţia de şef al Cabinetului Directorului SRI. Citește și: „Menajeria” generalilor Coldea și Dumbravă: banii de la avocatul Trăilă, peste un milion de euro, nu au ajuns doar la ei, ci și la Cocoru și „Anaconda”, alți doi foști generali SRI De la angajarea în SRI, în anul 2001, a deţinut diferite funcţii în Direcţia Generală Contraspionaj: locţiitor al şefului Direcţiei, şef de departamente de analiză, operaţiuni şi planificare. În această calitate, a participat la operaţiuni derulate în cooperare cu parteneri interni şi externi ai SRI. A coordonat şi contribuit la o bună parte din procesele de transformare instituţională a Serviciului Român de Informaţii, se mai arată în biografia sa. Doctor în sociologie În anul 2013 a obţinut titlul de doctor în sociologie la Universitatea din Bucureşti, cu teza intitulată "Orientul Mijlociu Extins - o perspectivă demopolitică". Este lector universitar şi a predat cursuri de analiză a informaţiilor şi analiză de risc la Universitatea din Bucureşti şi la Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul". Este licenţiat în drept al Universităţii "Lucian Blaga" Sibiu şi are un master în comunicare şi relaţii publice, obţinut la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. Cristian Bizadea are 48 de ani. În prezent, Serviciul Român de Informaţii are un director interimar, anume prim-adjunctul directorului SRI - generalul Răzvan Ionescu.

Denunțătorul lui Coldea, fost doctorand SRI (sursa: Inquam Photos/Saul Pop)
Eveniment

Denunțătorul lui Coldea, fost doctorand SRI

Denunțătorul lui Coldea, fost doctorand SRI. Afaceristul Cătălin Robertino Hideg a plătit 100.000 de euro inclusiv generalilor (r) SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă pentru a scăpa de un dosar penal, dar a ajuns să fie condamnat în primă instanță la o pedeapsă de patru ani cu executare. Citește și: „Menajeria” generalilor Coldea și Dumbravă: banii de la avocatul Trăilă, peste un milion de euro, nu au ajuns doar la ei, ci și la Cocoru și „Anaconda”, alți doi foști generali SRI Dar Cătălin Hideg nu este un novice al sistemului: a fost și doctorand la Academia Națională de Informații, instituție de învățământ a Serviciului Român de Informații. Acolo l-a avut coordonator pe generalul de brigadă Constantin Onișor, fost șef al școlii doctorale a Academiei SRI, care la rândul lui l-a predat generalului de brigadă (r) Cristian Troncotă. Cavaleri de Malta și nepotul lui Fidel Castro Cătălin Robertino Hideg a fost un personaj discret în lumea afacerilor. Citește și: STENOGRAME Generalul (r) Dumbravă îi spune condamnatului Hideg cum el, Coldea și avocatul Trăilă i-au scăzut pedeapsa de la zece ani la doar patru: „Judecătorul a fost elegant” Poate și pentru că a fost membru în Asociația Marele Priorat Autonom, Ospitalier, Spiritual și Militar al S.O.S. JJ - Cavaleri de Malta. Firma sa, Sanimed International Impex, a semnat în anul 2011 un parteneriat cu grupul Labiofam, condus de Jose Antonio Fraga Castro, pentru a introduce în România un medicament naturist folosit în tratarea cancerului. Jose Antonio Fraga Castro este nepotul fostului lider cubanez Fidel Castro și șeful Labiofam, un institut de cercetare controlat de statul cubanez. Denunțătorul lui Coldea, fost doctorand SRI Lui Hideg nu i-au ajuns conexiunile în lumea afacerilor, a vrut și unele în intelligence. Calea aleasă: obținerea unei diplome de doctor la Academia Națională de Informații, instituție de învățământ a Serviciului Român de Informații. Inițial, a fost înscris pe lista de doctoranzi a generalului de brigadă (r) Constantin Onișor, unul dintre cei mai influenți profesori din școala doctorală a Academiei SRI. Conform unei investigații publicată pe tolo.ro pe 13 ianuarie 2017, generalul de brigadă (r) Constantin Onișor a fost chiar în sediul din Măgurele al firmei Sanimed Internațional Impex SRL pentru a discuta cu Hideg despre doctorat. "Ne-am uitat împreună pe documentele doctorale și apoi ne-am văzut în altă parte cu profesorul Troncotă, care l-a preluat ca doctorand", le-a spus generalul jurnaliștilor. Profesorul Cristian Troncotă este la rândul său general de brigadă (r) al Serviciului Român de Informații și cel care l-a invitat pe generalul Florian Coldea să predea la Academia SRI.

Afacerile fabuloase ale pensionarilor speciali din SRI: firma generalului Elena Istode are un profit imens Foto: Gazeta de Cluj
Eveniment

Afacerile fabuloase ale pensionarilor speciali din SRI

Afacerile fabuloase ale pensionarilor speciali retrași din SRI: firma „Anacondei”, fostă șefă a „acoperiților”, pe numele real Elena Istode, a avut timp de mai mulți ani o rată a profitului de 90%. Firma ei este Cocoandconsulting SRL și apare în dosarul DNA în care sunt cercetați generalii SRI în rezervă Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, dar nu este direct vizată de anchetă, a arătat DeFapt.ro. Citește și: Vlad Țepeș, un domnitor nesemnificativ și foarte crud, transformat de Ceaușescu în erou pentru propaganda comunistă. Cum a ajuns idolul multor români Afacerile fabuloase ale pensionarilor speciali din SRI Cocoandconsulting SRL a fost înființată în 2020, are zero angajați și, de la înființare până acum, a avut profituri fabuloase, rata profitului net depășind 90% în trei din patru ani. Pentru comparație, rata profitului firmelor de consultanță din Marea Britanie a fost, în 2022, în medie de 6-13%, în funcție de sectorul în care acordau consultanță. Generalul SRI Elena Istode Ce cifră de afaceri și ce profit a avut firma generalului SRI în rezervă Elena Istode, CocoandConsulting SRL, înființată în anul 2020 și având drept obiect de activitate „Activități de consultanță pentru afaceri și management”: 2020: cifră de afaceri 315.000 lei și profit net de 300.000 lei 2021: cifră de afaceri 654.000 lei și profit net de 621.000 lei 2022: cifră de afaceri 658.000 lei și profit net de 624.000 lei 2023: cifră de afaceri 803.000 lei și profit net de 629.000 lei Datoriile firmei sunt de doar 13.000 de lei. Firma își are sediul într-o cameră din Sectorul 6. Elena Istode obișnuia să își petreacă vacanţele împreună cu familia deputatului Cristian Rizea, relata presa, în 2017. Generalul Istode și familia Rizea, în vacanță pe Coasta de Azur De Fapt.ro a arătat că și firmele generalilor Coldea și Dumbravă aveau profituri imense, tot din consultanță: datele publice arată că rata profitului acestor companii depășea 50%, fiind, în unii ani, de circa 90%. Wise Line Consulting, firma generalului Dumbravă, cu zero angajați, a avut în 2023 o cifră de afaceri netă de 6.218.316 lei și un profit net de 3.040.255 lei. Strategic Sys SRL, fimra lui Florian Coldea, a avut în 2023 6,11 milioane de lei cifră de afaceri, 4,83 milioane de lei profit și patru angajați. datele de pe site-ul ministerului de Finanțe arată că activitatea ei era „activitati de inginerie si consultanta tehnica legate de acestea”.

"Menajeria" Coldea - Dumbravă: Cocoru și "Anaconda" (sursa: Inquam Photos/Saul Pop)
Eveniment

"Menajeria" Coldea - Dumbravă: Cocoru și "Anaconda"

"Menajeria" Coldea - Dumbravă: Cocoru și "Anaconda". Generalul (r) SRI Dumitru Dumbravă a încasat de la casa de avocatură Doru Trăilă & Asociații peste un milion de euro în ultimii doi ani. Banii au fost încasați pe firma Wise Line Consulting, înființată de Dumbravă în 2018. Citește și: STENOGRAME Generalul (r) Dumbravă îi spune condamnatului Hideg cum el, Coldea și avocatul Trăilă i-au scăzut pedeapsa de la zece ani la doar patru: „Judecătorul a fost elegant” Procurorii DNA suspectează firma generalului Dumbravă de spălare a banilor, după ce aceasta a fost implicată în mai multe tranzacții suspecte. Generalul (r) Dumitru Dumbravă, fostul șef al Direcției Juridice din SRI, este cercetat la rândul său pentru trafic de influență: a cerut 600.000 de euro de la afaceristul Cătălin Hideg pentru a-l scăpa de o condamnare. Contracte de 600.000 de euro, plăți de doar 100.000 de euro Procurorii DNA au stabilit că afaceristul Cătălin Hideg a semnat două contracte, în valoare totală de 600.000 de euro, cu casa de avocatură Doru Trăilă & Asociații. În schimbul banilor, i s-a promis că va scăpa de condamnare într-un dosar de fraudă a fondurilor europene. Cei care urma să influențeze judecătorii erau generalii (r) SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă. Afaceristul a plătit doar o primă tranșă, de 100.000 de euro, avocatului Doru Trăilă. Acesta, la rândul lui, sub pretextul unor contracte de consultanță, a virat o parte din bani în conturile firmelor deținute de Dumitru Dumbravă, respectiv Florian Coldea. De exemplu, pe 28 noiembrie 2023, Trăilă a făcut o plată de 245.000 lei către Wise Line Consulting, firma generalul Dumitru Dumbravă. Apoi au fost plătite onorariile a doi avocați, dar și onorariul său personal, în cuantum de 65.000 lei. Un milion de euro de la Trăilă la Dumbravă La începutul anului 2024, pe 18 ianuarie, casa de avocatură Doru Trăilă & Asociații a mai primit 238.000 lei de la firma lui Cătălin Hideg. În conturile casei de avocatură au mai intrat alți 47.293 de lei de la alte societăți. A doua zi, pe 19 ianuarie, avocatul Doru Trăilă a transferat în conturile firmei lui Dumbravă suma de 119.000 lei. "Din analiza tranzacțiilor efectuate prin contul de lei de către SCP Doru Trăilă și Asociații, s-a stabilit că, în perioada 2022 – 2024, au fost efectuate încasări repetate de la anumite grupuri de firme. S-a constat de asemenea că, după efectuarea încasărilor de la aceste firme, SCP Doru Trăilă și Asociații efectuează plăți către Wise Line Consulting SRL, precum și plăți către cei trei avocați asociați", suțin procurorii DNA. În anul 2022, din conturile casei de avocatură au plecat către firma lui Dumbravă peste un milion de lei. Apoi, în anul 2023, avocatul Trăilă i-a plătit facturi în cuantum de 3,37 milioane lei. De la începutul anului și până în prezent a mai încasat alți 800.000 lei. În total 5,2 milioane lei, echivalentul a peste 1.000.000 de euro. "Menajeria" Coldea - Dumbravă: Cocoru și "Anaconda" Anchetatorii au mai stabilit că, după ce firma lui Dumbravă încasa banii de la casa de avocatură, o parte din ei erau redirecționați către firmele de consultanță Strategic Sys SRL, Cocoandconsulting SRL, Interdiligence SRL. Ultimele două societăți nu sunt vizate de ancheta DNA. Firma Strategic Sys a fost înființată în anul 2020 de generalii Florian Coldea și Dumitru Cocoru, fostul director al Institutului pentru Tehnologii Avansate al Serviciului Român de Informații. Cealaltă societate către care redirecționa banii firma lui Dumbravă, Cocoandconsulting SRL, este folosită de general (r) SRI Elena Istode - celebra "Anaconda", fosta șefă a Direcției de Securitate Economică și a ofițerilor SRI infiltrați în presă și în instituțiile publice. Ea a fost trecută în rezervă de președintele Klaus Iohannis în anul 2017, după ce în presă au apărut mai multe fotografii cu ea în vacanțe de lux la Monaco și Cannes. Ea își petrecea vacanțele cu familia fostului parlamentar Cristian Rizea. Ultima firmă, Interdiligence, a fost fondată de Marius Ghiba, care a lucrat pentru Guvernul României, dar și pentru Departamentul de Stat al SUA. În prezentarea sa de pe site-ul companiei, Ghiba menționează că a lucrat inclusiv pentru serviciile secrete americane în Orientul Mijlociu, Africa, SUA și Europa.

Profitul uriaș pe care îl făceau firmele generalilor SRI Foto: Inquam/Madalina Norocea
Eveniment

Profitul uriaș pe care îl făceau firmele generalilor SRI

Profitul uriaș pe care îl făceau firmele generalilor SRI în rezervă Florian Coldea și Dumitru Dumbravă: datele publice arată că rata profitului acestor companii depășea 50%, fiind, în unii ani, de circa 90%. Citește și: Vlad Țepeș, un domnitor nesemnificativ și foarte crud, transformat de Ceaușescu în erou pentru propaganda comunistă. Cum a ajuns idolul multor români DNA susține că firmele spălau banii din șpăgi Potrivit datelor DNA, firma controlată de generalul în rezervă Dumitru Dumbravă, fost șef al direcției juridice a SRI, se numește Wise Line Consulting. În anul fiscal 2023 a avut zero angajați, o cifră de afaceri de 6,2 milioane de lei și un profit de ușor peste trei milioane de lei. Profitul uriaș pe care îl făceau firmele generalilor SRI Cum a evoluat firma Wise Line Consulting a generalului Dumbravă, cu zero angajați din 2018 în 2023: 2018, anul înființării: pierdere de 18.000 de lei 2019: cifră de afaceri de peste 533.000 de lei și un profit de peste 451.000 de lei 2020: cifră de afaceri de peste 1,15 milioane de lei și profit de 938.000 lei 2021: cifră de afaceri de 4,7 milioane de lei, profit de 3,64 milioane de lei 2022: cifră de afaceri de 1,8 milioane de lei și profit de 693.000 lei În 2023, firma avea datorii de 212.000 lei Firma lui Florian Coldea, fost director adjunct al SRI, este, potrivit datelor DNA, SC Strategic Sys SRL. A fost înființată în 2020 și avea, în 2023, patru angajați. Și această firmă avea o rată uriașă a profitului: 2020: 639.000 de lei cifră de afaceri, profit de 573.000 lei 2021: 4,48 milioane lei cifră de afaceri și 4,3 milioane de lei profit - firma avea doi angajați 2022: 2,95 milioane de lei cifră de afaceri și 2,7 milioane de lei profit - cu un singur angajat 2023: 6,11 milioane de lei cifră de afaceri, 4,83 milioane de lei profit și patru angajați. Însă, în 2023 firma figura cu datorii de ușor peste două milioane de lei. Cum funcționa rețeaua Firmele SC Wise Line Consulting și Strategic Sys SRL – ale celor doi generali – sunt acuzate de DNA de spălare de bani. „În perioada martie 2023 – aprilie 2024, numiții Coldea Florian, Dumbravă Dumitru și Trăilă Doru – Florel, acționând ca membri ai unei echipe ce pretinde că poate influența actul de justiție și chiar să îl controleze, au fundamentat încă din anul 2019 un mod de operare prin încheierea unui contract cadru de consultanță între S.C.P. «Doru Trăilă și Asociații» și SC Wise Line Consulting SRL (fostă Intell Cube Consulting SRL, societate controlată de către Dumbravă Dumitru), și ulterior prin încheierea unui contract de consultanță generală între SC Wise Line Consulting SRL și SC Strategic Sys SRL (societate controlată de către Coldea Florian), ambele având ca scop ascunderea legăturii între beneficiarul serviciilor de asistență juridică și numiții Coldea Florian și Dumitru Dumbravă, beneficiind și de sprijinul numitului Tocaci Dan - Victor, au pretins de la numitul Hideg Robertino - Cătălin suma de 700.000 de euro pentru a-și exercita influența asupra magistraților din cadrul Tribunalului București și respectiv ai Curții de Apel București în vederea pronunțării unor hotărâri favorabile martorului denunțător, în dosarul nr. 27485/3/2022”, a arătat DNA.

Coldea, suspect DNA, inexplicabile profituri uriașe (sursa: Inquam Photos/Saul Pop)
Eveniment

Coldea, suspect DNA, inexplicabile profituri uriașe

Coldea, suspect DNA, inexplicabile profituri uriașe. Omul de afaceri Cătălin Hideg, cel care i-a denunţat la DNA pe foştii generali SRI Florian Coldea şi Dumitru Dumbravă, a declarat joi, într-o intervenţie la Antena 3, că aceştia i-ar fi cerut, prin intermediul avocatului Doru Trăilă, suma de 600.000 de euro pentru a-l ajuta să obţină o pedeapsă cu suspendare, într-un dosar în care are o condamnare în primă instanţă de patru ani închisoare pentru fraude cu fonduri europene. 700.000 de euro plus TVA Cătălin Hideg, patronul companiei Sanimed International, a fost condamnat în luna februarie de Tribunalul Bucureşti la patru ani închisoare cu executare pentru folosire de documente false şi spălare de bani, într-un dosar legat de o fraudă cu fonduri europene în valoare de trei milioane de euro. Citește și: Coldea a rămas tot agent. Dar nu secret, ci imobiliar: cea mai nouă firmă a sa are ca obiect de activitate „agenții imobiliare”, dar se ocupă și de intermedieri financiare. Profitul, enorm Dosarul se află în prezent în faza de apel la Curtea de Apel Bucureşti. "Am avut o întâlnire cu domnul Dumbravă, care l-a recomandat pe domnul Trăilă ca viitorul meu avocat. Am fost la dânsul la birou, la cabinetul de avocatură, unde mi-au spus iniţial că vor 700.000 de euro plus TVA. S-a scăzut doar 100.000 de euro Ulterior, eu i-am spus că e o sumă foarte mare, că nu am mai văzut asemenea onorarii în România. Dânsul mi-a spus ca aşa a primit ordine de la domnii generali, că asta e suma pe care trebuie să o plătesc dacă vor să mă ia ca şi client. I-am spus că este foarte mult şi ofer suma de 500.000 de euro. Dânsul a zis: . Ulterior, m-am prezentat din nou la cabinetul domnului avocat Trăilă şi mi-a spus că singura variantă pe care o acceptă este de 600.000 de euro cu TVA, altfel nu putem încheia acest contract de asistenţă juridică. Şi am semnat contractul", a afirmat Cătălin Hideg, la Antena 3. Întâlnire cu Coldea la terasă În schimbul acestor bani, i s-ar fi promis "optimizarea problemelor sale din justiţie", adică să primească o pedeapsă cu suspendare. "Când am încheiat contractul, mi-au spus că dacă lucrurile decurg bine la instanţa de fond şi judecătorul, care a fost student al domnului Trăilă, va da o rezoluţie pozitivă, la Curtea de Apel va fi mai simplu şi că vom scădea aceşti ani", a spus Hideg. El a adăugat că s-a întâlnit cu Florian Coldea în vara anului 2023 la o terasă, unde a fost şi un prieten de-al său care venise din Emiratele Arabe Unite, iar fostul general i-ar fi spus că ştie de problema lui. Cătălin Hideg a mai susţinut că a plătit o primă tranşă de 100.000 de euro, însă nu a mai avut bani, după care ar fi fost ameninţat să achite restul sumei. El a recunoscut că a depus un denunţ la DNA şi peste 20 de înregistrări cu "probe clare" împotriva celor care l-au ameninţat. Pe de altă parte, Hideg a mărturisit că nu are probe că banii pe care i-a dat avocatului Trăilă ar fi ajuns la foştii generali SRI. Coldea, suspect DNA, inexplicabile profituri uriașe Trecut în rezervă în 2017, Florian Coldea, fostul număr 2 din SRI, s-a apucat de afaceri trei ani mai târziu. Generalul în rezervă are două firme, pe care le împarte cu un fost coleg din Serviciu, generalul Dumitru Cocoru. Prima firmă a fost înființată de Coldea și Cocoru, cu cote egale, în 2020 și se numește Strategic Sys SRL. Obiectul principal de activitate: Activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea. În 2022, firma a avut venituri de 2,96 milioane de lei și cheltuieli de numai 233.015 lei, cu un singur angajat. Profitul net a fost de 2,69 milioane de lei, adică de peste 90% din venituri. Un an mai târziu, în 2021, Coldea și Cocoru au înființat, tot în cote egale, Strategic Assets SRL. Obiect de activitate principal: Agenții imobiliare. Totuși, în 2022, obiectul de activitate a fost completat cu: Activități auxiliare intermedierilor financiare, exclusiv activități de asigurări și fonduri de pensii – servicii de consiliere pentru investiții, intermedieri credite bancare, pentru persoane juridice. La finalul lui 2022, Strategic Assets SRL avea venituri de 2,34 milioane de lei și cheltuieli infime, de aproape 64.000 de lei. Profitul net: 2,25 milioane de lei (95% din venituri), cu un singur angajat.

Noua „umbră” a lui Firea, după Ligia Enache, Ancuta Comanici Foto: Facebook
Eveniment

Noua „umbră” a lui Firea, după Ligia Enache

Noua „umbră” a lui Firea, după Ligia Enache: Ancuța Comănici, nevasta unui ex-ofițer SRI, cu o avere impresionantă, muncitoare la Turbomecanica, cu facultate absolvită la 33 de ani. Comănici candidează pentru funcția de consilier în consiliul general al Capitalei și este șefa organizației PSD de femei din București. Fosta asistentă a lui Firea, Ligia Enache, cu care lucra de pe vremea când făcea emisiuni la Antena 3, a dispărut din spațiul public după scandalul „azilurilor groazei”. Citește și: INTERCEPTĂRI Judecătoarea drogată de la Suceava lua cocaină sintetică diluată: „Odată am consumat și nefăcută cumva că nu au avut timp s-o prepare… și… mi-o rupt nasu’… (…) rană” Noua „umbră” a lui Firea, după Ligia Enache Din fotografiile postate de Firea pe Facebook se vede că Ancuța Comănici o însoțește la aproape toate evenimentele electorale, dar stă discret cât mai departe de camere de luat vederi. De altfel, aceasta i-a fost consilieră și la primăria Capitalei, și la ministerul Familiei. Potrivit propriului CV, Comănici a terminat liceul industrial Tudor Vladimirescu în 1986, dar a reușit să absolve facultatea abia în 2001 - la Spiru Haret. Între 1986 și 1991 ea a muncit la Turbomecanica, unde era „angajat”. Cu această pregătire extrem de subțire, PSD a plasat-o în cele mai diversificate sinecuri: între 2008 și 2010, când Sorin Oprescu era primar al Capitalei, a fost director la Administrația Unităților de Învățământ Preuniversitar și Unităților Sanitare Publice, inspector la Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București sau membră în consiliile de administrație ale companiilor înființate de Firea pentru a căpușa bugetul Capitalei, respectiv trustul de construcții și cea care se ocupa de parking. Soțul conducea SRI București Soțul ei avea, în anul fiscal 2022, o pensie specială de 91.000 de lei, net, anual. Cei doi bugetari dețin o avere impresionantă: două apartamente în București (un al treilea a fost vândut în 2022) și o casă în Vrancea, două mașini, dintre care un Volvo, achiziționat în 2017, circa trei hectare de teren agricol în Vrancea și Călărași și circa 175.000 de lei la CEC. În anul fiscal 2022, ea era și directoare de cabinet a Gabrielei Firea, pe atunci ministru al Familiei, și consilier juridic la un centru medical. În 2017, o anchetă a jurnalistului Cătălin Tolontan arăta că ea este „mâna dreaptă” a lui Firea, responsabilă de achiziții la spitalul Sf.Maria. „Anca era una dintre persoanele de maximă încredere ale sale! Administrație, achiziție, toate chestiile sensibile, cu bani mulți”, spunea, la acel moment, medicul Narcis Copcă. Gabriela Firea, cu fosta ei umbră, Ligia Enache (Gheorghe, după numele de căsătorie) și Anca Comănici Foto: Tolo.ro Soțul ei era, la acel moment, Șef Structură SRI – Direcția de Informații a Municipiului București.

SRI are locuri dedicate în universități (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

SRI are locuri dedicate în universități

SRI are locuri dedicate în universități. Nouă studenţi ai Universităţii Tehnice "Gheorghe Asachi" din Iaşi (TUIASI) pot avea o carieră în Serviciul Român de Informaţii (SRI) după urmarea unor cursuri de licenţă organizate de Politehnica ieşeană în parteneriat cu SRI. SRI are locuri dedicate în universități Astfel, oferta de şcolarizare a Serviciului Român de Informaţii prin studii universitare de licenţă organizate de institute civile de învăţământ superior, în acest caz TUIASI, este următoarea: Citește și: Într-un an la Biblioteca Națională, Cioroianu a avut venituri mai mari cu 170.000 de lei decât în anul anterior. Salariul de director, 8.000 de lei lunar. I se cere demisia după scandalul cu Emilia Șercan "Avem nouă locuri pe universitate, patru la AC şi cinci la Electronică. Deci aşa sunt împărţite locurile. Sunt specificate clar. Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, Domeniul «Electronică aplicată» - un loc. Apoi, «Tehnologii şi sisteme de telecomunicaţii» - patru locuri, şi la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, «Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei» - patru locuri", a declarat prof. univ. dr. Vasile Manta, decanul Facultăţii de Automatică şi Calculatoare. Termenul de înscriere este până pe 31 martie 2024, iar obiectivul vizează formarea de ofiţeri care vor fi încadraţi după absolvire în unităţile SRI. Continuarea, în Ziarul de Iași.

SRI, SIE văd pericol, MApN - nu. Ministrul Apărării, Angel Tâlvăr, pare concentrat pe problemă (sursa: facebook/MApN)
Investigații

SRI, SIE văd pericol, MApN - nu

SRI, SIE văd pericol, MApN - nu. O companie IT controlată de bulgarul Minchev Lyubomir nu a fost autorizată de Consiliul Suprem de Apărare al Țării pentru a folosi infrastructura 5G întrucât prezintă "riscuri și vulnerabilități" la adresa securității naționale. Totuși, Ministerul Apărării Naționale a avizat favorabil solicitarea bulgarilor. Mai mult, firma controlată de Minchev Lyubomir a semnat acorduri-cadru în valoare de 20 de milioane lei în urma câștigării unor licitații organizate de Comandamentul Apărării Cibernetice. Atentatul de la Sofia împotriva "Doctorului" Una dintre figurile proeminente ale crimei organizate din Bulgaria, Ivan Todorov „Doctorul”, a fost ținta unui asasinat în aprilie 2003. Potrivit site-ului Bivol.bg, mașina lui Todorov a explodat atunci pe o stradă aglomerată din Sofia. Citește și: Cum l-a întâlnit George Simion pe Trump la Washington DC: și-a făcut o poză cu poza fostului președinte al SUA. Până și Dragnea și Grindeanu s-au apropiat mai mult de Trump, în 2017 În portbagajul mașinii a fost găsită și o fotografie realizată la Monaco, pe iahtul afaceristului Spas Roussev. Fotografia îi înfățișa pe Petar Petrov, condamnat pentru spălarea a 28 milioane de dolari, pe Milen Vechev, pe atunci ministru de Finanțe, pe Miroslav Sevlievski, ministrul Energiei, dar și pe afaceristul Minchev Lyubomir și pe soția sa, Maria Oprenova. Spas Roussev și Minchev Lyubomir sunt fondatorii grupului Telelink Business Services (TBS), una dintre cele mai mari companii IT din Bulgaria. Telelink, în România din 2000 Din 2012, Minchev Lyubomir este acționar majoritar, cu 50,11%. Grupul are afaceri în mai multe state din Europa, inclusiv Germania, dar și în SUA. Pe piața românească, compania a intrat în anul 2000. Atunci, a fost înființată societatea Telelink Services România, deținută de Telelink City Group AD. Administratorul societății este în prezent Alexandru Irimia, fost director comercial la Felix Telecom și manager de conturi la Romtelecom. Apoi, grupul TBS a deschis în 2018 Telelink Business Services EAD Sofia sucursala București, administrată de Krasimirov Zhitiyanov Ivan. Ulterior, în 2021, a mai fost înființată, tot la București, firma Telelink Business Services, filiala românească a grupului bulgar Telelink Business Services Group AD. Datele de la Registrul Comerțului arată că de administrarea societății se ocupă Florin Iovu. 20 de milioane de lei de la Armată în 2023 Telelink Business Services a câștigat mai multe licitații organizate de Comandamentul Apărării Cibernetice, condus de generalul maior Gheorghe Iordache. De exemplu, asocierea dintre Telelink Business Services și firma mamă din Bulgaria, Telelink Business Services EAD, a semnat un acord cadru de 2,73 milioane lei pentru a furniza "Soluții HCI pentru centru de date tip 2". Ulterior, în septembrie 2023, asocierea dintre cele două societăți a mai câștigat o licitație, de 8,8 milioane lei, pentru furnizarea de "Soluții HCI pentru centru de date tip 1". La începutul lunii decembrie a anului trecut, Telelink Business Services a mai semnat două acorduri-cadru cu Comandamentul Apărării Cibernetice, pentru a furniza licențe Microsoft și Windows Server Standard. Valoarea celor două acorduri cadru a fost de aproximativ 8,46 milioane lei. În total, bulgarii de la Telelink au câștigat anul trecut licitații de aproape 20 de milioane lei, echivalentul a patru milioane de euro, de la Comandamentul Apărării Cibernetice. Guvernul nu a autorizat Telelink pentru 5G Reprezentanții Telelink Business Services au solicitat Administrației Prezidențiale, respectiv Departamentului Securității Naționale, să autorizeze societatea pentru a putea utiliza echipamentele de infrastructură 5G. Ca răspuns, pe 4 octombrie 2023, Guvernul României a emis decizia nr. 409 prin care respinge autorizarea societății Telelink Business Services întrucât prezintă "amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale și apărării naționale". "Se respinge solicitarea pentru obținerea autorizării privind utilizarea echipamentelor de infrastructură 5G, formulată de Telelink Business Services SRL (…) ca urmare a evaluărilor realizate de către instituțiile cu responsabilități în domeniu, din perspectiva riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților la adresa securității naționale și apărării țării și prin raportare la obligațiile asumate de statul român în cadrul cooperării la nivelul organizațiilor internaționale din care România face parte, al Uniunii Europene și al parteneriatelor strategice bilaterale", se menționează în decizia Guvernului. CSAT, aviz negativ Consiliul Suprem de Apărare al Țării, condus de președintele Klaus Iohannis, a transmis la solicitarea DeFapt.ro că prin Legea 163/2021 s-a stabilit un mecanism de autorizare prealabilă a producătorilor de tehnologii și soluții 5G pentru a asigura "prevenirea și contracararea eventualelor riscuri și amenințări la adresa securității naționale, în acord cu obligațiile asumate de România în cadrul Uniunii Europene și în relația cu partenerii strategici". "În cazul companiei Telelink Business Services S.R.L., la nivelul CSAT au fost analizate datele furnizate de către toate instituțiile cu responsabilități în domeniul apărării și securității naționale, date care au relevat riscuri la adresa securității naționale și apărării țării, fapt pentru care CSAT a emis aviz negativ, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 163/2021. În procesul de evaluare a acestei companii a fost implicat și Ministerul Apărării Naționale prin structurile sale specializate", conform răspunsului transmis de Consiliul Suprem de Apărare al Țării. Avizul negativ dat de CSAT companiei Telelink Business Services este strict legat de infrastructura 5G. În cazul celorlalte servicii și soluții IT furnizate de această companie, responsabilitatea de analiză și evaluare este a fiecărei instituții contractante în parte. MApN a avizat favorabil Potrivit CSAT, una dintre instituțiile cu responsabilități în domeniul apărării și securității naționale implicate în procesul de avizare al companiilor private pentru folosirea infrastructurii 5G este Ministerul Apărării Naționale. La solicitarea DeFapt.ro, Biroul de Presă al MApN a transmis că "în urma analizei efectuate de către structurile specializate din cadrul MApN a documentelor primite de la Telelink Business Services SRL, instituţia militară a avizat favorabil solicitarea acestei companii pentru a opera cu echipamente de comunicații în tehnologia 5G". Totodată, Biroul de Presă al MApN a mai transmis că analiza s-a efectuat conform competențelor specifice ale MApN, prin studierea documentelor prezentate de Telelink Business Services SRL (documente de natură comercială și juridică - date despre structura acționariatului, prezentarea societăților comerciale din compunere, declarații pe proprie răspundere ale reprezentanților acestor companii etc). SRI, SIE văd pericol, MApN - nu Cu alte cuvinte, din punctul de vedere al MApN, Telelink ar putea opera cu echipamente 5G în România. Alte instituții ale statului statului român, însă, adică SIE și SRI, au găsit o serie de "vulnerabilități și amenințări". Cât despre contractele pe care Comandamentul Apărării Cibernetice le-a atribuit firmei Telelink Business Services SRL, oficialii MApN susțin că acestea nu fac obiectul infrastructurii 5G. "Licenţele sunt furnizate direct de producător prin portalul securizat Microsoft şi nu au fost identificate elemente care pot genera riscuri în acest context. Acordurile-cadru au fost încheiate conform legislaţiei achiziţiilor publice în vigoare în urma organizării unor proceduri transparente de atribuire, de licitaţie deschisă, desfăşurate online, prin intermediul Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP)", a mai transmis MApN. Răspunsul MApN pentru DeFapt.ro în cazul Telelink (sursa: MApN)

Ștefureac și Dragic, agregator de știri (sursa: Facebook/Remus Ioan Stefureac, medium.com)
Investigații

Ștefureac și Dragic, agregator de știri

Ștefureac și Dragic, agregator de știri. Remus Ioan Ștefureac, fostul consilier al lui George Maior la SRI și Ambasada României în SUA, s-a asociat cu soția lui Sacha Dragic, fondatorul Superbet, pentru a lansa un proiect media. Noua platformă este un agregator de știri care utiliează instrumente de Inteligență Artificială. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM Acesta este cel de-al doilea proiect media aflat în portofoliul familiei Dragic, după ce anul trecut a achiziționat 40% din agenția de știri news.ro. Sociologul Remus Ioan Ștefureac a obținut titlul de doctor în științe Militare și Informații la Academia Națională de Informații "Mihai Viteazu", după ce anterior a fost consilierul directorului SRI, pesedistul George Maior. Ștefureac și Dragic, agregator de știri Politologul Remus Ioan Ștefureac, proprietarul casei de sondaje Inscop, a anunțat în urmă cu două săptămâni lansarea platformei informat.ro, un proiect media care folosește mai multe instrumente de Inteligență Artificială. Totodată, potrivit lui Ștefureac, proiectul este o "platformă independentă, echidistantă care te ajută să fii informat la minut despre tot ceea ce contează". Noul proiect media este deținut de Strategic Media Team SRL, societate deținută de Fundația Dragic (80%) și Remus Ioan Ștefureac (20%). Pe funcția de administrator al societății se află Mircea Marian Medaru, fost coordonator de programe la mai multe televiziuni și unul din partenerii de afaceri ai lui Silviu Prigoană. Fundația Dragic și cei mai puțin norocoși Fundația Dragic este condusă de Augusta Valeria Dragic, co-fondatoare a Grupului Superbet alături de soțul ei, Sacha Dragic. Din anul 2019, Augusta Dragic face parte și din Consiliul Director al Fundației Superbet. Conform unui interviu acordat Business Magazin, Augusta Dragic s-a declarat generoasă: "Prin Fundația Dragic am vrut să împărțim și cu cei mai puțini norocoși ceva din succesul nostru". Agenția de știri news.ro este un alt proiect media în care a investit familia Dragic. La începutul anului trecut, Sacha Dragic a cumpărat 40% din părțile sociale prin firma D Craig Holding. Ștefureac, cu Maior până la moarte Remus Ioan Ștefureac a avut o carieră publică strâns legată de cea a pesedistului George Maior, fostul șef al Serviciului Român de Informații și ambasador al României în SUA. În perioada 2008 – 2011, a fost consilierul directorului SRI George Maior. În 2013, a obținut titlul de doctor în științe Militare și Informații la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazu” a Seriviciului Român de Informații. Totul părea că s-a sfârșit la începutul anului 2015, atunci când George Maior a fost obligat să "abdice" de la conducerea SRI. Moment în care Ștefureac i-a scris o odă demnă de ceaușism fostului său șef sub titlul "Demisia – protest a lui George Maior" în Adevărul. Din textul cu pricina aflăm că George Maior a fost cel mai bun șef al unui serviciu secret, dar și că plecarea sa era o pierdere pentru România. George Maior a fost numit ulterior ambasador al României în SUA. L-a urmat îndeaproape Remus Ștefureac în calitate de consilier diplomatic.

Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune. Grosu (stânga) versus Stoica (sursa: Libertatea, Inquam Photos/Alex Nicodim)
Investigații

Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune

Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune. 120.000 de euro a plătit până acum Autoritatea Aeronautică Civilă Română pentru o decizie a directorului Nicolae Stoica: cea de concediere a șefului Direcției Securitate Aeronautică și Cibernetică, generalul SRI în rezervă Ion Grosu. Decizie care s-a dovedit ilegală. Consiliul de Administrație al AACR, condus de președintele Eduard Mike, trebuie să sesizeze Curtea de Conturi pentru ca prejudiciul adus statului român să fie imputat celui care a emis decizia ilegală, directorul Nicolae Stoica. Citește și: Fosta ostatică Mia Schem își relatează experiența: „Nu există civili inocenți în Gaza”. Ținută în captivitate la o familie cu copii, ea relatează cum era înfometată și umilită În cazul în care Autoritatea îl va da în judecată pentru recuperarea pagubei, Nicolae Stoica ar putea fi revocat din funcția de director, conform contractului de mandat. Anterior demiterii de către Stoica, generalul Grosu fusese implicat într-un alt proces, care dusese la o primă demitere a lui din funcția de la AACR. Securitatea cibernetică, inutilă Nicolae Stoica, directorul general al Autorității Aeronautice Civile Române, a decis în februarie 2021 să reorganizeze instituția. Atunci, a desființat inclusiv compartimentul de securitate cibernetică în cadrul căruia lucrau trei specialiști recunoscuți la nivel internațional. Chipurile, Autoritatea nu avea atribuții în domeniu securității cibernetice în domeniul aviației civile iar prin concedierea celor trei angajați s-ar fi făcut o economie anuală de 507.000 lei. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile, Nicolae Stoica, confirmă dezvăluirile Defapt.ro: i-a cerut mii de euro unui subordonat detașat în străinătate În urma acestei decizii controversate, Stoica a lăsat vulnerabilă aviația civilă în fața posibilelor atacuri cibernetice. Nu i-a păsat că președintele Klaus Iohannis, Serviciul Român de Informații, Ministerul Transporturilor și Directoratul Național de Securitate au spus, la unison, că AACR are atribuții în domeniul securității cibernetice. Generalul (r) SRI Ion Grosu, dat afară Mai mult, Corpul de Control al prim-ministrului a constatat că "AACR, în calitate de autoritate competentă în domeniul securității aviației civile, are atribuții/competențe în domeniul securității cibernetice, ca parte integrantă a securității aviației civile, așa după cum rezultă din cadrul legal european și național". Totodată, Corpul de Control a mai constatat că restructurarea din anul 2021 făcută de Nicolae Stoica "s-a realizat fără a avea la bază o analiză a activității desfășurată în concret de către compartimentele din cadrul Autorității, ci, practic, au fost invocate doar argumente de natură economică". Printre cei pe care i-a dat afară directorul Nicolae Stoica se afla și generalul SRI Ion Grosu, care ocupa funcția de șef al Direcției Securitate Aeronautică și Cibernetică. Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune Conform deciziei 238 din 7 aprilie 2021, generalului Ion Grosu i s-a propus atunci să fie retrogradat pe funcția de referent de specialitate în cadrul Direcției de Securitate Aeronautică. În replică, Grosu a decis să conteste în instanță decizia semnată de directorul Nicolae Stoica. După aproape trei ani de procese, Ion Grosu a câștigat procesul cu Autoritatea Aeronautică Civilă Română, ocazie cu care Nicolae Stoica a fost obligat să reînființeze postul de pe care generalul fusese concediat. Mai mult, judecătorii au decis că Ion Grosu este îndreptățit să își primească retroactiv toate salariile și drepturile cuvenite de la data la care a fost concediat până în decembrie 2023. Conform documentelor obținute de către DeFapt.ro, Autoritatea Aeronautică Civilă Română i-a plătit deja aproximativ 600.000 lei, echivalentul a peste 120.000 de euro. Pe lângă acești bani, AACR urmează să îi mai plătească generalului în jur de 20.000 de euro pentru sporuri și cheltuieli de judecată. Proces câștigat, funcție pierdută din nou Generalul Ion Grosu a fost reangajat în decembrie 2023 pe funcția de director al Direcției Securitate Aeronautică. Dar, la scurt timp, Nicolae Stoica a decis să reorganizeze din nou AACR. De data aceasta, cu acordul Consiliului de Administrație. În urma acestei noi reorganizări, Direcția Securitate Aeronautică a fost transformată în Serviciul de Securitate Aeronautică. La fel ca în 2021, directorul Nicolae Stoica a decis ca Ion Grosu să fie retrogradat. De data aceasta, pe funcția de referent de specialitate la Navigabilitate, în loc să îl numească pe funcția de șef serviciu Securitate Aeronautică, așa cum prevede Legea 296/2023. Generalul Ion Grosu l-a notificat pe directorul Nicolae Stoica că nu este de acord cu ocuparea funcției de referent. Mai mult, i-a cerut să respecte legislația și să îl încadreze pe funcția de șef serviciu Securitate Aeronautică. La fel a procedat și Sindicatul Personalului de Specialitate din Autoritatea Aeronautică Civilă Română, condus de Elena Tănase, care a cerut directorului Nicolae Stoica să respecte legea.

Pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei Foto: Digi 24
Eveniment

Pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei

Pensiile speciale vor ajunge la circa 15 miliarde de lei, o creștere de peste 10% față de 2023, arată datele din proiectul bugetului pe anul 2024. Pensiile speciale plătite de SRI, ministerul de Interne și cel al Apărării cresc cu mult peste 10%, însă există o scădere a celor plătite de Senat și Camera Deputaților. Informațiile apar la capitolul „Asistență socială” din bugetele instituțiilor care plătesc astfel de pensii. Bugetul de stat pe 2024 a fost pus azi în dezbatere publică. Pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei Situația din 2024 se prezintă astfel: Pensii speciale ministerul de Interne: 7,85 miliarde de lei în 2024, față de 6,96 miliarde lei în 2023, creștere de 12,83% Pensii speciale ministerul Apărării: 5,76 miliarde lei față de 5,01 miliarde lei în 2023, creștere de peste 14,93% Pensii speciale SRI: 1,1 miliarde de lei față de 0,95 miliarde în 2023, majorare de 16,74% Inalta Curte de Casație și Justiție: 50 milioane de lei, exact ca-n 2023 Ministerul Justiției: 21 de milioane de lei, față de 29 de milioane de lei în 2023, scădere de 27% Camera Deputaților și Senatul, împreună: 31 de milioane de lei În 2022, Apărarea, Internele și SRI - cei mai mari plătitori de pensii speciale - au cheltuit împreună circa 10,5 miliarde de lei la acest capitol. O parte din pensiile speciale care vor fi plătite în 2024 sunt plătite direct de Casa Națională de Pensii Publice, deci sunt greu de anticipat aceste cheltuieli, însă impactul lor este mic. Citește și: Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, o cheltuială bugetară inacceptabilă, insuportabilă, nesustenabilă Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50% în zece ani și va ajunge la 300.000, avertizează Eugen Rădulescu, fost director al BNR, într-un interviu pentru Digi 24. El spune că nu există țară în Europa în care angajații să iasă la pensie la 45 de ani și să primească mai mult decât ultimul salariu.

Investigații

Aeroportul Brașov, breșe grave de securitate

Aeroportul Brașov, breșe grave de securitate. Aerogara, o investiție de aproximativ 140 de milioane de euro, a picat testul de securitate, deși a fost autorizat recent de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, condusă de liberalul Nicolae Stoica. O autorizare suspectă, făcută la ordin politic, dar care poate pune în pericol siguranța și securitatea aviației civile din România. Raport AACR, în exclusivitate DeFapt.ro a obținut în exclusivitate un raport făcut pe repede înainte care, chiar și așa, arată că Aeroportul Internațional Brașov este un adevărat sat fără câini construit din bani publici. De exemplu, angajații firmei UTI se legitimează cu permisele de acces auto, în timp ce angajații aeroportului au acces pe baza unor legitimații fără fotografie în toate zonele de securitate cu acces restricționat. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești În aceste situații se încalcă Regulamentul Uniunii Europene 2015/1998. Sunt vulnerabilități grave de securitate care au fost ignorate la momentul autorizării de AACR. Mai mult, pentru ca imaginea să fie complet halucinantă, șeful securității de pe Aeroportul Internațional Brașov este Dan Ion Roșu, un fost manager de securitate la magazinele Selgros. Cost: 140 de milioane de euro Aeroportul Internațional Brașov a fost proiectul de suflet al actualului ministru al Dezvoltării, Adrian Ioan Veștea, în mandatul său de președinte al Consiliului Județean Brașov. Construcția aeroportului a început în anul 2020 și a costat în jur de 140 de milioane de euro, din care aproximativ 120 milioane de euro au fost alocați de Consiliul Județean din fonduri proprii și împrumuturi, iar restul, de la bugetul de stat. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile le cere aeroporturilor să se protejeze cibernetic. Același șef a sabotat securitatea cibernetică din AACR Liberalul Adrian Veștea l-a desemnat director de aeroport pe Alexandru Anghel, pe care ulterior l-a plasat în Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile Române. Adică exact la instituția Ministerului Transporturilor care autorizează aeroporturile în România. Autorizarea inițială, doar pe reguli naționale Primele suspiciuni legate de neregulile de la Aeroportul Brașov au apărut atunci când administratorul aeroportului a cerut Autorității Aeronautice Civile Române (AACR), condusă de controversatul liberal Nicolae Stoica, autorizarea doar în baza reglementărilor naționale. Ulterior a cerut certificarea și autorizarea în baza Regulamentului European nr. 139/2014. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) DeFapt.ro i-a solicitat directorului Nicolae Stoica să comunice ce nereguli au fost constatate în timpul procesului de autorizare și certificare, dar acesta a refuzat să le comunice. Cu toate acestea, directorul Nicolae Stoica a transmis că „Autoritatea Aeronautică Civilă Română a evaluat, conform Regulamentului UE nr. 139/2014, adecvarea resurselor Aeroportului Internațional Brașov, iar operatorul de aerodrom a îndeplinit condițiile necesare eliberării certificatului”. Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a plusat și a anunțat că a emis un ordin de ministru prin care Aeroportul Brașov a fost certificat ca aeroport internațional. Raport cu 90 de deficiențe Inaugurat cu surle și trâmbițe la data de 15 iunie 2023, aeroportul s-a dovedit un real eșec pentru administrația județeană, cât și pentru AACR și ministrul Sorin Grindeanu. Surse din cadrul ministerul Transporturilor au declarat sub protecția anonimatului pentru DeFapt.ro că "Aeroportul Internațional Brașov a fost certificat internațional fără să se respecte Regulamentul European în baza căruia a fost autorizat. Există un raport stufos, ținut la secret de domnul director Nicolae Stoica și domnul ministrul Sorin Grindeanu, în care sunt semnalate 90 de neconformități, dintre care 28 sunt deficiențe grave". Aeroportul Brașov, breșe grave de securitate Alte nereguli pe partea de securitate aeroportuară i-au fost semnalate de Serviciul Român de Informații directorului Nicolae Stoica. De exemplu, SRI i-a transmis șefului AACR că sunt probleme cu zonele critice ale zonelor de securitate, controlul accesului pe aeroport, controlul de securitate al persoanelor, altele decât pasagerii, și al articolelor transportate. Nu există liste cu articolele interzise pe care angajații aeroportului au voie să le introducă în partea critică a aeroportului, dar mai ales nu există nimic pe partea de identificare a datelor și a sistemelor de tehnologie a informațiilor și comunicațiilor critice pentru aviația civilă și protejarea acestora împotriva amenințărilor cibernetice. Nu există nici măcar schița zonelor de securitate În urma acestei informări, liberalul Nicolae Stoica a trimis la data de 18 octombrie 2023 o echipă de inspecție de la ACCR la Aeroportul Internațional Brașov. Echipa de inspecție a fost formată din Maria Șola, Alexandru Pavel și Mirela Pricopi. Ultima, apropiată de liberalul Nicolae Stoica, ar fi fost plasată în echipă strategic, pentru a îndulci neregulile pe partea de securitate a aeroportului. DeFapt.ro a obținut în exclusivitate raportul de inspecție pe securitate întocmit pe repede înainte de Mirela Pricopi și cei doi colegi ai ei. Conform acestui document, echipa de inspecție "nu a putut confirma în urma analizării documentelor puse la dispoziție, implementarea anumitor prevederi din în programul de securitate". Pretextul: aeroportul de abia a fost dat în folosință. Cu toate acestea, s-a constatat că "nu există o schiță relevantă a zonelor de securitate, care să permită corelarea cu descrierea din PSA (Programul de securitate aeronautică al aeroportului)". Absența până și a unei banale schițe ridică multe întrebări în legătură cu autorizarea aeroportului de către AACR. Uși și geamuri periculoase A fost constatată o deficiență și mai gravă. De exemplu, susține echipa de inspecție, pot apărea situații în care o persoană poate să acceseze Punctul de Control Acces (PCA) nr. 2, să treacă neobservată prin filtrul de control de securitate și apoi, printr-un geam situat la nivelul solului, să intre în partea critică a zonelor de securitate cu acces restricționat (CPSRA). Atenție, fără a fi supusă controlului de securitate. Mai mult, angajații aeroportului pot utiliza cardurile de proximitate pentru a deschide ușa care delimitează clădirea în care se află punctul de control de partea critică. Asta, în condițiile în care "o parte din acesti angajați nu dețin necesitatea operațională pentru a accesa CPSRA, deci nu ar trebui să dețină dreptul să acceseze respectiva ușă". Acces în zona de securitate cu legitimație auto O altă vulnerabilitate a Aeroportului Brașov constă în faptul că la intrarea în CPSRA prin PCA din interiorul terminalului de pasageri, controlul accesului pentru persoane este asigurat de personalul operatorului aeroportuar, accesul fiind permis, în general, numai după verificarea legitimației de aeroport. "Echipa a constatat însă situații în care accesul era permis și cu alt tip de legitimații, care nu se încadrau în categoriile permise de Regulamentul (UE) 2015/1998. Spre exemplu, reprezentanților firmei UTI li se permitea accesul pe baza unor permise de acces auto, în timp ce unora dintre angajații aeroportului li se permitea accesul pe baza unor legitimații fără fotografie", se menționează în raport. Fragment din raportul de control al ACCR la Aeroportul Brașov (sursa: defapt.ro) În plus, la nivelul Aeroportului Brașov nu a fost "realizată o analiză a necesității operaționale la emiterea legitimațiilor de aeroport. Astfel, s-a constatat faptul că toate legitimațiile emise până la acel moment permit acces în zonele de securitate cu acces restricționat inclusiv personalului administrativ (contabilitate, resurse umane, etc.), fără ca acesta să aibă necesitatea de a accesa respectivele zone". Șeful securității, adus de la un hipermarket Liberalul Adrian Veștea și Alexandru Anghel, care între timp a fost concediat din funcția de director al Aeroportului Brașov, l-au angajat pe Dan Ion Roșu, un fost manager de securitate la magazinele Selgros, pe funcția de șef al Serviciului de Securitate Aeroportuară. Deși, evident, securitatea unui aeroport internațional din Uniunea Europeană este complet diferită de cea a unor magazine cu alimente. Echipa de inspecție a AACR a considerat că responsabilă pentru haosul de pe Aeroportul Brașov este structura condusă de Dan Ion Roșu. Cum împiedică acesta utilizarea frauduloasă a legitimațiilor? Aflăm tot din raportul AACR: "Pentru a împiedica tentativele de utilizare frauduloasă a legitimațiilor de aeroport, declarate furate, pierdute sau anulate din cauza unor deteriorări, șeful SSA transmite o listă cu aceste legitimații la toate punctele de control acces ale aeroportului. Personalul responsabil cu activitatea de control acces în aceste puncte are obligația de a urmări cu atenție dacă aceste legitimații nu sunt utilizate de persoane neautorizate pentru a avea acces în zone restricționate ale aeroportului Brașov-Ghimbav".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră