marți 08 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sri

66 articole
Politică

Hellvig desființează propunerea lui Boloș

Fostul șef al SRI, Eduard Hellvig, desființează propunerea lui Boloș ca cetățenii să fie recompensați de Fisca dacă denunță cazuri de evaziune: „Dacă nu este însoțit de plafon, un astfel de demers de petiții în masă îi va aglomera și mai mult inspectorii Fiscului, deja în deficit de personal, și îi va proteja, ați ghicit, tocmai pe marii evazioniști”. Citește și: CSM a promovat la Curtea de Apel București o judecătoare cercetată pentru că nu poate justifica o avere de șase milioane de euro. Averea ei ar trebui verificată chiar de instanța unde va lucra Hellvig a mai spus că „democrația nu este o construcție ieftin de întreținut. Dar ea ar trebui să se bazeze pe Finanțe puternice, nu pe unele care își ascund neputința invitând populist la delațiune”. Hellvig desființează propunerea lui Boloș „Am citit zilele trecute despre o idee a dlui ministru Boloș de a crea un mecanism de raportare cetățenească a situațiilor de evaziune fiscală. Un denunț bun ar putea fi «premiat», conform domniei sale, cu un procent din valoarea sumelor recuperate la buget. Având în vedere că ideea a fost anunțată la televizor, fără calculele care să o întemeieze, tind să cred că e un balon de încercare, menit să testeze cu vârful degetelor apele reci ale deficitului de încasare. Câteva gânduri răzlețe și câteva întrebări retorice: Modelul american invocat este real, dar se omite ceva: Oficiul Avertizorului urmărește fraude care depășesc 2 milioane USD și este bazat pe o procedurare foarte strictă. Detalii aici https://irs.gov/compliance/whistleblower-office#submit…. Dacă nu este însoțit de plafon, un astfel de demers de petiții în masă îi va aglomera și mai mult inspectorii Fiscului, deja în deficit de personal, și îi va proteja, ați ghicit, tocmai pe marii evazioniști. Or exista? Un astfel de sistem, cu sau fără plafon, tinde să aducă și mai multă subiectivitate umană în procesul de colectare. Și știm cu toții, unde sunt oameni sunt și tentații. Domeniul colectării taxelor ar trebui să fie cel mai septic-informatizat din România. Sau este lăsat intenționat cu ochiuri? Cetățenii români au și astăzi, pe legislația în vigoare, obligația de a semnala posibile fapte ilegale. Îi transformăm în vânători de recompense? Zilele trecute, Shakira a ajuns la o înțelegere cu statul spaniol și a plătit 8 mil. USD pentru a nu se ajunge la proces. Messi a plătit aproape 6 mil. USD în 2017, Ronaldo, 21.6 mil. USD în 2019 pe investigații similare. Aici detalii despre necazul Shakirei și despre cum face ANAF-ul spaniol, zis și Hacienda: https://time.com/6337537/shakira-deal-tax-fraud-case/…. Să fi fost mâna lui Atletico? Sau a lui Gerard Piqué? Să nu ne îmbătăm cu apă rece. Informațiile valoroase nu vin pur și simplu, ele trebuie căutate cu insistență și consecvență în locurile predispuse la derapaje. Locuri care în linii mari se știu. Sau nu? Democrația nu este o construcție ieftin de întreținut. Dar ea ar trebui să se bazeze pe Finanțe puternice, nu pe unele care își ascund neputința invitând populist la delațiune. Hips don’t lie!”, a scris Hellvig pe Twitter. Am citit zilele trecute despre o idee a dlui ministru Boloș de a crea un mecanism de raportare cetățenească a situațiilor de evaziune fiscală. Un denunț bun ar putea fi “premiat”, conform domniei sale, cu un procent din valoarea sumelor recuperate la buget.Având în vedere că…— Eduard Hellvig (@Eduard_Hellvig) November 23, 2023

Hellvig desființează propunerea lui Boloș de a recompensa delațiunile Foto: SRI.ro
Colonei SRI pensionari, contracte cu statul (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Colonei SRI pensionari, contracte cu statul

Colonei SRI pensionari, contracte cu statul. Afacerea coloneilor pensionaţi din SRI a înflorit în cei cinci ani de activitate după înființare. Colonei SRI pensionari, contracte cu statul Fostul adjunct al SRI Iaşi Cristian Obreja a înfiinţat firma de consultanţă în securitate Stabris SRL, la care au devenit colaboratori fostul şef al SRI Iaşi Radu Voroneanu Popa şi chestorul de poliţie Ioan Scripniciuc. Citește și: Vodafone, dezastru în toată Europa: creșteri abuzive de prețuri, procese cu consumatorii, 11.000 de concediați, scăderea acțiunilor. Compania, desființată de presa europeană Între timp, Voroneanu şi Scripniciuc au încetat colaborarea cu firma lui Obreja, care s-a specializat în afaceri cu statul. Obreja şi-a mai deschis încă două firme, toate trei într-un apartament din Nicolina. Câţi bani a făcut afacerea coloneilor SRI Iaşi şi cu ce instituţii a lucrat aceasta? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rafila, consilieri din SRI și Interne (sursa: Facebook/Alexandru Rafila)
Investigații

Rafila, consilieri din SRI și Interne

Rafila, consilieri din SRI și Interne. Pesedistul Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, s-a înconjurat de o „brigadă de epoleți” formată din foști șefi din Serviciul Român de Informații și din Ministerul Afacerilor Interne. Citește și: EXCLUSIV Blonda lui Rafila: șefa de cabinet a ministrului îl însoțește pe acesta în cele mai exotice delegații externe. Pentru loialitate, a fost numită șefa CA la Institutul Oncologic Cel mai înalt în grad este generalul de brigadă Cristian Georgică Celea, un pensionar special care încasează anual doar din pensie aproximativ 42.000 de euro. Un alt consilier personal al ministrului Rafila este comisarul șef Octavian Melintescu, fostul adjunct al Direcției Generale Anticorupție. Ministrul Alexandru Rafila nu s-a mulțumit doar cu atât. A decis să-l numească în funcția de secretar general al ministerului pe prietenul său, comisarul șef Mihai Alexandru Borcan, fostul șef al Poliției Sectorului 5. Rafila senior, șeful Securității Arad Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, pare atras de haina militară, motiv pentru care s-a înconjurat de fostele cadre de nădejde ale statului român. Tatăl său, Alexandru Rafila senior, s-a născut în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS), dar a ajuns să conducă serviciul de Securitate în județul Arad. Alexandru Rafila senior a fost trecut în rezervă cu gradul de maior de securitate la data de 1 iunie 1949, conform unui document publicat de Consiliul Naționale pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Ministrul Alexandru Rafila a declarat pe la mai multe televiziuni că tatăl său ar fi fost exclus din Securitate și a fost dat afară din Partidul Comunist Român pentru că nu corespundea cerințelor trasate de partid. „Probabil în acea perioadă erau presiuni mari pentru rezolvarea problemelor legate de colectivizare şi faptul că el nu a putut să le pună în practică au condus la excluderea lui şi din Securitate, şi din Partidul Comunist Român. Nu există o scuză pentru apartenenţa la o astfel de organizaţie. (...) El sigur că a avut momente în care a regretat cu siguranţă acel lucru, mai ales că a fost şi el la un moment dat afectat - nu vreau în vreun fel să îl scuz, pentru că nu există o astfel de scuză pentru apartenţa la o astfel de organizaţie”, spunea ministrul Alexandru Rafila. Rafila, consilieri din SRI și Interne Pesedistul Alexandru Rafila a fost numit ministru al Sănătății în noiembrie 2021. La fel ca predecesorii săi, s-a încojurat de consilieri personali, plătiți din banii ministerului, și de consilieri onorifici. Citește și: Rafila, îngrijorat că medicii ar putea fi puși la plată: „Nu trebuie o lege a malpraxisului care să înrobească medicii din punct de vedere financiar” DeFapt.ro a solicitat ministerului Sănătății o listă cu toți consilierii ministrului Alexandru Rafila, dar și atribuțiile acestora. Din documentul transmis de minister rezultă că la cabinetul de ministru al lui Rafila sunt încadrați cinci consilieri personali și 17 consilieri onorifici. În capul listei de consilieri onorifici se află generalul SRI Cristian Georgică Celea, unul dintre pensionarii speciali ai statului român. Totodată, acesta a fost desemnat de ministrul Rafila în două consilii de administrație: Spitalul Clinic de Urgență "Bagdasar Arseni" și Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Din documentele oficiale rezultă că Cristian Georgică Celea a fost trecut în rezervă cu gradul de general de brigadă de președintele Traian Băsescu în martie 2006. Generalul Celea, zeci de terenuri și case În ultima declarație de avere depusă de generalul Celea în iunie 2023, rezultă că încasează o pensie militară anuală de 214.000 lei. Adică aproape 18.000 lei lunar, echivalentul a 3.500 de euro. Totodată, a mai menționat încă o pensie, nu se știe dacă privată sau de stat, de 9.480 lei. Din declarația de avere depusă de generalul Cristian Georgică Celea mai aflăm că a cumpărat un teren agricol de 4.200 mp în Ciolpani, un alt teren agricol, de un hectar, în comuna sibiană Șelimbăr, un teren de un hectar și o pădure de 2.000 mp în Dâmbovița, dar și un teren intravilan, de 4.507 mp, în Argeș. În anul 2021 și-a cumpărat o casă de 470 mp în localitatea argeșeană Căteasca. A moștenit în 2022 o altă casă de 191 mp și trei apartamente, plus 18 terenuri. Pe numele generalului se mai află trei mașini, trei șalupe și un scuter. În perioada 1986 -2022, a strâns obiecte de artă în valoare de 30.000 de euro. Dar are și datorii pe măsură. De la o persoană fizică a luat în 2021 o sumă de 560.000 lei, bani pe care trebuie să îi returneze până în 2026. Tot până în 2026, trebuie să restituie 100.000 lei la BRD. O altă sumă de 18.600 de euro urmează să o returneze până în 2025 către Impuls Leasing. Comisarul șef Melintescu, nota 2,65 la concurs Comisarul șef Octavian Melintescu, fostul șef al Direcția Generală Anticorupție, este un alt consilier personal al ministrului Alexandru Rafila. Anterior, Melintescu l-a consiliat pe primarul USR Radu Mihaiu, de la Primăria Sector 2. Practic, Octavian Melintescu a trecut din tabăra USR în cea a PSD, chiar dacă susține că nu s-a înregimentat politic. DeFapt.ro a dezvăluit că ministrul Alexandru Rafila a vrut să-l pună pe Octavian Melintescu în funcția de șef al Corpului de Control, dar acesta a picat concursul pentru ocuparea funcției cu nota 2,65. Pentru ocuparea funcției trebuia să obțină nota 7. Conform declarației sale de avere, Octavian Melintescu a încasat un salariu anual de 55.800 lei de la Ministerul Sănătății. În plus, încasează de la statul român o pensie specială de 172.200 lei. Comisarul șef Borcan, soțul colegei lui Rafila Pesedistul Alexandru Rafila a decis ca cea mai importantă funcție de la Sănătate, cea de secretar general al ministerului, să îi revină comisarului-șef Alexandru Mihai Borcan, fostul șef al Poliției Sector 5. Înainte de a fi uns pe funcția de secretar general, comisarul șef Alexandru Mihai Borcan a făcut parte din echipa de consilieri ai ministrului Rafila. În plus, ministrul l-a plasat și în consiliul de administrație al Companiei Naționale Unifarm SA. Conform ultimei declarații de avere, din mai 2023, comisarul șef Borcan a declarat că a încasat un salariu de 25.975 lei de la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, în jur de 119.000 lei de la Ministerul Sănătății, plus o indemnizație de peste 66.000 lei de la Unifarm. În total, veniturile cumulate în anul 2022 de comsisarul șef Borcan au fost de 211.000 lei. Adică în jur de 17.500 lei lunar, echivalentul a peste 3.500 euro. Cum a ajuns un polițist să dețină cea mai importantă funcție din Ministerul Sănătății? O explicație ar fi că soția comisarului șef Alexandru Mihai Borcan, Alina Maria Borcan, este colegă cu ministrul Alexandru Rafila la Institutul Național de Boli Infecțioase "Matei Balș" și la Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila".

Cu ce avere a rămas Hellvig după 101 luni la conducerea SRI Foto: Blog Eduard Hellvig
Eveniment

Cu ce avere a rămas Hellvig după conducerea SRI

Cu ce avere a rămas Eduard Hellvig după 101 luni la conducerea SRI, comparativ cu 2015, când a fost votat la conducerea acestui serviciu de informații: o vilă uriașă în Tunari, ceasuri și bijuterii, dar și un credit imens, luat de la o instituție financiară nebancară, Imocredit, controlată de oameni de afaceri din Ardeal. Citește și: VIDEO Cinism incredibil în Luganskul ocupat de ruși: un camion militar lovește un pieton pe trecere, îl omoară și pleacă. În câteva secunde, traficul se reia, cu pietonul mort în intersecție După ce a demisionat de la conducerea SRI, în iulie 2023, Hellvig a continuat să scrie pe blogul său. Pe blog sau pe Linkedin nu se precizează locul său de muncă, în prezent. El este singurul director SRI care a plecat din funcție înainte ca președintele care l-a numit să părăsească Cotroceniul. Cu ce avere a rămas Hellvig după 101 luni la conducerea SRI În 2015, când a fost numit la conducerea SRI, Eduard Hellvig nu avea datorii și deținea în conturi circa 70.000 de euro - el a fost europarlamentar din 2013 în 2015. El deținea două case, una în Bihor, de 210 mp, și alte în Voluntari, de 143 mp. În declarația de avere din 2023 - care cuprinde informații din anul fiscal 2022 - fostul șef al SRI avea o vilă în Tunari, de 559 mp, și circa 3.700 mp de teren intravilan, tot în Tunari. Casa a fost dobândită în 2020. El declara ceasuri și bijuterii de 32.500 de lei. Însă, în declarația de avere apare un împrumut uriaș, puțin sub 1,95 milioane de lei, luat în 2020, de la Imocredit. Împrumutul trebuie achitat până în 2050, când Hellvig va avea 76 de ani. Citește și: Instituția inutilă care a ratat finanțări PNRR de 740 milioane euro pentru spitale: condusă de un pesedist, zeci de angajați care primesc sporuri uriașe, inclusiv pentru că nu atrag fonduri UE „SC Imocredit, firma clujeană controlată de mai mulți imobiliari locali, care l-a împrumutat pe șeful SRI, Eduard Hellving, a fost înființată de Iosif Pop. Clujeanul a fost director al Băncii Transilvania și actualul șef al Consiliului Civic Local. Pop a fost unul dintre primii oameni de afaceri clujeni arestați preventiv de procurorii DNA Cluj sub acuzațiile de spălare de bani. Ulterior, după ce a făcut plângere la CEDO pentru nerespectarea drepturilor omului, DNA Cluj a renunțat la acuzații. (…) Martin Miron, fiul unui unuia dintre acționarii Imocredit, este partener de afaceri cu Ovidiu Piros, este anchetat într-un dosar de trafic de medicamente”, scria Gazeta de Bistrița, în august 2022.

Pensionar special, pus de Grindeanu la conducerea inutilei societăți Palatul CFR Foto: Facebook
Eveniment

Pensionar special, conducerea inutilei Palatul CFR

Un pensionar special provenit din SRI, Petre Ungureanu, la bază „mecanic agricol” - tractorist, a fost pus de ministrul PSD al Transporturilor, Sorin Grindeanu, la conducerea inutilei societăți care administrează Palatul CFR. Alte instituții care au sediul în clădiri mari, precum Palatul Parlamentului, Palatul Victoria sau ministerele de Interne și al Apărării, nu au inventat astfel de societăți care să se ocupe strict de „administrarea” imobilului. De altfel, peste 20% din angajați acestei companii de stat au funcții de conducere. În iulie 2023, Ungureanu și-a depus candidatura pentru funcția de director general al Metrorex. Pensionar special, la conducerea inutilei societăți Palatul CFR Petre Ungureanu a fost numit în mai 2022 în funcția de director general al S.C. G.E.I. Palat CFR - aceasta este denumirea care administrează sediul ministerului Transporturilor. Potrivit unui CV al lui Ungureanu, acesta a absolvit în 1993 liceul agricol din Corabia, având specializarea de „mecanic agricol”. În mod straniu, în 2008 ia licența de inginer la Universitatea de Agronomie București, iar în 2009 mai obține o licență, în fizică, la Universitatea Hyperion. Din 1998 în 2017 a lucrat la SRI. Nu se știe cu ce s-a ocupat între 1993 și 1998, când a început să lucreze pentru acest serviciu. După 2017, când a plecat din SRI, a ajuns consilier al directorului CFR. În ianuarie 2022, a mai primit o sinecură, fiind plasat în consiliul de administrație al companiei „Electrificare CFR”. Potrivit ultimei declarații de avere, Ungureanu are o pensie „temporară” de 26.400 de lei pe an de la o unitate SRI. Consiliul de administrație al companiei Electrificare CFR SA îi mai aduce 54.000 lei/an - date valabile pentru 2022 - iar funcția de director al societății Palat CFR este răsplătită cu 127.000 lei/an. În total, acest pensionar special obține de la stat circa 17.200 lei/lună. Societatea care administrează Palatul CFR are 47 de angajați, dintre care zece au funcții de conducere, 34 sunt specialiști și doar doi sunt muncitori. Cei 47 pot beneficia de nu mai puțin de opt sporuri: de vechime în muncă, pentru condiții periculoase de lucru, dar și pentru „condiții nocive”, pentru lucru în timpul nopții, pentru lucru în week-end sau pentru cei care lucrează în zilele de sărbătoare. Potrivit bugetului pe 2023, cheltuilile salariale vor fi de circa 900.000 de euro.

"Ordonanța austerității", concepută de colonel SRI (sursa: mfe.gov.ro)
Economie

"Ordonanța austerității", concepută de colonel SRI

"Ordonanța austerității", concepută de colonel SRI. Este vorba de Liliana Anghel, consiliera ministrului Marcel Boloș, cea care a elaborat cele patru variante ale proiectului de Ordonanță de Urgență privind reducerea cheltuielilor bugetare și reformă administrativă. Ordonață de Urgență pe care premierul Marcel Ciolacu, șeful PSD, vrea să și-o asume în parlament cu demisia pe masă. Reducere prin creștere DeFapt.ro a obținut ultima variantă a proiectului de Ordonanță din care rezultă că șefii de birou ar putea ajunge direct șefi de serviciu sau chiar directori, dacă au în subordine numărul de angajați aferenți fiecărei structuri. Citește și: EXCLUSIV Generalul SRI la care este conectată gruparea GPL Caracal-Crevedia, scandaluri cu Coldea, Sebastian Ghiță și procurorul Negulescu. Generalul Iancu, în anturajul LOV În plus, deși Ordonanța are clar în titlu cuvântul "reducere", valoarea voucherelor pentru angajații cu salarii de până în 8.000 de lei va crește de la 1.450 lei la 1.600 lei. Însă plata voucherelor de vacanța ar urma să fie suspendată în cursul anului 2024. În cazul polițiștilor, militarilor și angajaților din structurile de securitate națională se vor acorda vouchere de vacanță, dar nu vor fi decontate firmelor care au oferit servicii turistice. Specialiștii în tehnică legislativă consultați de către DeFapt.ro susțin că Liliana Anghel a elaborat un proiect de OUG plin de erori care încalcă Codul Administrativ, dar mai ales Constituția României. AICI, toate prevederile controversate ale ultimei variante a proiectului "austerității". Liliana Anghel, umbra lui Boloș Numele Lilianei Anghel a fost adus în atenția opiniei publice de Cristian Ghinea, fostul ministru al Fondurilor Europene din partea USR. La data de 20 martie 2023, Cristian Ghinea atrăgea atenția printr-o postare pe Facebook că o fostă secretară de stat în minister, care după demitere s-a prezentat drept colonel SRI și reprezentant al serviciului, urmează să fie angajată pe un post de director general în ministerul condus acum de Marcel Boloș. "Liliana Anghel a (re)devenit funcționar public luna trecută, când a luat un concurs pe funcție de execuție la direcția de implementare a…. PNRR. Cum ditamai colonelul nu putea rămâne pe funcție mică, Boloș a numit-o (cred că tot fără să știe) director general adjunct la autoritatea de management care va gestiona banii europeni pentru sănătate. De aici urma să sară încă o etapă azi, până în vârf. Doar că s-au panicat", susținea Cristian Ghinea. Câteva zile mai târziu, pe 24 martie, Liliana Anghel și-a depus declarația de avere din care rezultă că a primit funcția de director general adjunct la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. În același document menționează că în anul anterior primise un salariu de aproape 146.000 lei de la Unitatea Militară 0929, o unitate din București a Serviciului Român de Informații. Fragment din declarația de avere a Lilianei Anghel (sursa: integritate.eu) "Ordonanța austerității", concepută de colonel SRI Ministrul liberal Marcel Boloș a preluat Ministerul Finanțelor Publice, după ce a fost schimbat din funcția de ministru al Fondurilor Europene. O dată cu Marcel Boloș a ajuns la Ministerul Finanțelor Publice și colonelul SRI Liliana Anghel. Cum? Liliana Anghel s-a suspendat din funcția de director general adjunct la MIPE pentru a putea fi detașată pe funcția de consilier al ministrului Finanțelor Marcel Boloș. Din noua postură, colonelul SRI Liliana Anghel a elaborat Ordonanță de Urgență privind reducerea cheltuielilor bugetare și reforma administrativă. Fără să se consulte cu vreun specialist din Ministerul Finanțelor. Citește și: O femeie bolnavă de plămâni a fost tratată de diabet, la Spitalul Județean Galați – acuză familia. Ea a murit după ce a fost conectată la un aparat de oxigen defect Prima variantă a fost scursă "pe surse" către televiziunile centrale. Nici un politician nu și-a asumat varianta excesiv de dură a Ordonanței, nici măcar liberalul Marcel Boloș. "Chiar nu pot să răspund la această întrebare" Ulterior, Liliana Anghel a elaborat o nouă variantă, care a fost împrăștiată prin câteva ministere. De data aceasta, varianta aruncată "în piață" a fost un pic mai blândă. Apoi, funcționarii publici, cei vizați direct de reforma administrativă, s-au trezit în brațe cu o a treia variantă. Abia apoi, secretarii generali din ministere au fost chemați la consultări pe o altă variantă. Consultări la care colonelul Liliana Anghel a afișat o atitudine superioară și i-a ignorat complet. Contactată de către DeFapt.ro, colonelul SRI Liliana Anghel nu a negat că se află în spatele variantelor de proiect de Ordonanță de Urgență. "Chiar nu pot să răspund la această întrebare. Mulțumesc frumos!", a spus Liliana Anghel.

Generalul SRI-GPL Iancu, garantat Lia Olguța (sursa: Facebook/Mihăiță Goga)
Investigații

Generalul SRI-GPL Iancu, garantat Lia Olguța

Generalul SRI-GPL Iancu, garantat Lia Olguța. Generalul Sabin Iancu, șeful SRI Oltenia, își convoacă subalternii, ofițeri operativi, la cârciumile din Craiova în timp ce se află la masă cu afaceriști locali. Printre aceștia, și Cristian Berceanu, asociat al fraților Doldurea în firme de GPL. Protejat în trecut de generalul Florian Coldea, eternul număr doi din SRI, Sabin Iancu a ajuns sub aripa protectoare a nașului său, generalul Adrian Ciocîrlan, unul din adjuncții actuali ai Serviciului Român de Informații. Citește și: Paul Stănescu, secretarul general al PSD, confirmă că primarul GPL de Caracal e protejatul său: M-am întâlnit frecvent cu primarul de la Caracal. Sunt de partea dânsului Numele generalului Sabin Iancu a devenit cunoscut opiniei publice în urma războiului dintre serviciile secrete, politicieni și justiție. Război în care au fost implicați fostul procuror Mircea Negulescu, zis Portocală, afaceristul și politicianul Sebastian Ghiță și generalul SRI Florian Coldea. Ghiță: Procurorul Negulescu, omul lui Sabin Iancu Sabin Iancu a intrat la Facultatea de Psihosociologie a Academiei SRI în anul 1994. După o carieră de ofițer operativ, avea să fie numit șef al SRI Teleorman. Citește și: FOTO Fiul pistolar al primarului GPL de Caracal, relație strânsă cu avocatul soților Ceaușescu din procesul de la Târgoviște, generalul Constantin Lucescu. Primarul Doldurea i-a fost alături la moarte generalului De acolo, a ajuns la conducerea SRI Prahova, județ cunoscut pentru afacerile tenebroase în care au fost implicați de-a lungul timpului șefii serviciului secret. Nici Sabin Iancu nu a fost mai prejos față de predecesorii săi. Sebastian Ghiță, de exemplu, a susținut acum câțiva ani că Sabin Iancu, pe atunci colonel, l-a selectat pe procurorul Mircea Negulescu pentru a face treburile murdare ale justiției și serviciului secret. Adică ar fi măsluit dosare și s-ar fi folosit de martori și denunțători falși. Negulescu despre Sabin Iancu: Acționa la ordinul lui Coldea La rândul lui, fostul procurorul Mircea Negulescu pretindea, într-un interviu, că Florian Coldea, în calitate de prim-adjunctul SRI, l-ar fi sunat pe colonelul Sabin Iancu ca să-l întrebe de ce DNA l-a chemat la audieri pe Sebastian Ghiță. După ce ar fi aflat că este "muls" de informații de colonelul Sabin Iancu, Negulescu i-ar fi limitat accesul la informațiile din dosarul de corupție al lui Sebastian Ghiță. Apoi, a adăugat Negulescu, colonelul Sabin Iancu ar fi fost chemat regulat la structura centrală a SRI să facă test poligraf pentru ca Florian Coldea să vadă dacă este mințit de subalternul său. În urma scandalului de la Prahova, colonelul Sabin Iancu a fost retras de pe funcția de șef al SRI Prahova. Se întâmpla în mai 2017. Dar, la scurt timp, directorul SRI de atunci, Eduard Hellvig, l-a numit la conducerea SRI București, cea mai valoroasă structură de informații din cadrul serviciului secret. Generalul SRI-GPL Iancu, garantat Lia Olguța Serviciul Român de Informații s-a reorganizat în format regional în septembrie 2019. Cu acea ocazie, colonelul Sabin Iancu a renunțat la șefia SRI București pentru a fi numit șeful Direcției de Informații Regionale Oltenia, structură care gestionează județele Dolj, Gorj, Olt, Mehedinți și Vâlcea. Sediul central al DIR Oltenia a fost stabilit la Craiova. Între timp, colonelul Sabin Iancu a fost avansat la gradul de general. O dată ajuns la Craiova, în toamna anului 2019, generalul Sabin Iancu și-a făcut o poză cu pesedistul Ovidiu Aurelian Flori, fost primar al localității doljene Ișalnița și fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Generalul SRI Sabin Iancu (stânga) și Ovidiu Flori, nașul cuplului LOV - Manda (sursa: Facebook/Mihăiță Goga) Pentru a-și arăta relațiile sus puse, pesedistul Ovidiu Aurelian Flori a distribuit poza în toată Craiova. Ovidiu Flori este mult mai cunoscut ca nașul cuplului Lia Olguța Vasilescu și Claudiu Manda. Prima conduce primăria Craiova, celălalt este europarlamentar PSD. "Fratele" Ionuț Pîrvulescu Un alt apropiat al generalului Sabin Iancu este Ionuț Pîrvulescu, fostul denunțător al primarului Olguța Vasilescu. Tribunalul București a decis să excludă din dosar mai multe declarații de martor, inclusiv denunțul – declarație făcut de Ionuț Pîrvulescu. "Vreau să îi mulțumesc și lui Ionuț Pîrvulescu pentru modul în care s-a comportat, iar acum e atacat pe nedrept de multe persoane care au înțeles că el a fost denunțător în cazul meu și că m-a înregistrat. A dat o declarație, luată în condiții ilegale de procuror, după cum a admis și instanța, și a fost înregistrat, la rândul lui, de altă persoană, tot în condiții ilegale", spunea primarul Lia Olguța Vasilescu. Ionuț Pîrvulescu, pe Dunăre (sursa: defapt.ro) Și chiar i-a mulțumit: în anul 2017, după ce Claudiu Manda a fost numit președinte al Comisiei Permanente pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI, Pîrvulescu a fost numit consultant parlamentar al lui Claudiu Manda. Ulterior, cu ajutorului cuplului Claudiu Manda – Olguța Vasilescu, a fost numit director al High – Tech Industry Park Craiova SA, societate deținută de Consiliul Județean Dolj. Atunci când vorbește despre generalul Iancu, Pîrvulescu spune că este "fratele" lui. O stradă cu nume de flori În anturajul generalului Sabin Iancu se află și Claudia Delia Ciucă, director executiv în Primăria Municipiului Craiova și o apropiată a primarului Lia Olguța Vasilescu. Cu sau fără legătură cu aceasta, o mașină de lux Mercedes S Class Coupé parchează uneori în fața unui bloc de pe strada Toporași din Craiova. Mercedesul de pe strada Toporași din Craiova (sursa: defapt.ro) Acolo unde are locuința de serviciu tocmai generalul Sabin Iancu. Sau chiar în parcarea privată a blocului. Ce este sigur este că o astfel de mașină de lux de aproape 100.000 de euro nu apare în ultima declarație de avere a Claudiei Delia Ciucă. Generalul Sabin Iancu are la dispoziție o mașină Audi Q5 cu șofer. Mașina a fost cumpărată de Serviciul Român de Informații din banii publici, dar generalul o folosește pentru "vizitele de lucru" pe care le face la barul CRUSH sau la alte cârciumi de lux din Craiova. Ședințe de lucru la restaurant Defapt.ro a dezvăluit că generalul Sabin Iancu a avut întâlniri de taină cu afaceristul mason Cristi Berceanu, unul dintre patronii ADE Gas (firmă ale cărei cisterne se aflau tot timpul parcate la Crevedia), la restaurantul Epoca Stake House din Vraiova. Citește și: EXCLUSIV La stația GPL ilegală din Crevedia parcau des cisternele firmei ADE Gas. Printre asociați, un mason care stă des la șpriț cu șeful SRI Oltenia în restaurantul lui din Craiova O altă cârciumă preferată de general pentru ședințe operative cu subalternii și afaceriștii olteni este Trattoria Trevi din Craiova. Acolo a fost fotografiat generalul Sabin Iancu alături de doi dintre subalternii săi, dar și de afaceristul milionar Ionuț Ștefan și conferențiarul universitar Cosmin Fratostițeanu. Generalul SRI Sabin Iancu, ședințe de lucru la restaurant (sursa: defapt.ro) Afaceristul Ionuț Ștefan controlează societatea Diversinst, specializată în proiectarea și execuția sistemelor de distribuție a gazelor naturale, dar și în lucrări de apă-canal și instalații conexe. De pe site-ul firmei aflăm că a montat peste 1.000 km de conducte gaze naturale și peste 15.000 de branșamente de gaze naturale. Firma Diversinst a avut în anul 2022 o cifră de afaceri de peste 32,1 milioane lei și un profit declarat de 5,27 milioane lei.

Baronii GPL, la masă cu SRI. În imagine, activitate la stația ilegală din Crevedia, în 2021 (sursa: Google Maps)
Investigații

Baronii GPL, la masă cu SRI

Baronii GPL, la masă cu SRI. Cisternele cu gaz lichefiat ale companiei ADE Gas apar în imaginile Google Maps din ultimii trei ani la locul exploziei din Crevedia, acolo unde se transvaza GPL dintr-o cisternă în alta. Citește și: EXCLUSIV Clanul Doldurea se protejează cu arme: unul din fiii primarului de Caracal, deținător de permis de armă încă din 2017 Stația GPL era desființată încă din 2020, dar funcționa ilegal sub ochii blajini ai polițiștilor. Defapt.ro a vorbit cu afaceristul Berceanu La solicitarea Defapt.ro, afaceristul Cristi Berceanu, unul din cei trei asociați ai firmei ADE Gas, a declarat că cisternele care au explodat la Crevedia nu aparțin firmei la care este asociat. Ci sunt ale firmei Flagas, controlată de milionarul Ionuț Daniel Doldurea, fiul primarului PSD din Caracal, Ion Doldurea. Berceanu, însă, nu a reușit să explice prezența din ultimii trei ani a cisternelor ADE Gas la stația GPL ilegală din Crevedia. Membru al masoneriei române, Cristi Berceanu a avut în ultima perioadă mai multe întâlniri cu generalul Sabin Iancu, șeful Direcției Regionale de Informații Oltenia. De la un maidan, la stație GPL Google Maps oferă o colecție de imagini cu locul în care funcționa ilegal stația GPL din Crevedia, fotografii din care rezultă că acolo se transfera periodic gaz dintr-o cisternă în alta. Citește și: La stația GPL ilegală, din Crevedia, se amesteca gaz de butelie cu propan, pentru a-l vinde cu profit uriaș. Manevra, sâmbăta și duminica, fiindcă statul era în week-end Din imaginile surprinse de Google în noiembrie 2008 se poate observa că locul cu pricina era un teren viran între două case sărăcăcioase. În fața uneia dintre locuințe se află un stâlp de curent pe care erau lipite afișe cu candidații PSD. Imaginile surprinse în septembrie 2012 arată că pe terenul viran fusese construită o hală și o stație GPL care funcționa non-stop sub sigla Flagas. Șase ani mai târziu, adică în iulie 2018, în curtea stației GPL (care era franciză Rompetrol) se afla o cisternă-rezervor de gaz petrolier lichefiat, vopsită în galben. Alte câteva cisterne se aflau în curte, inclusiv una a firmei ADE Gas. Transvazare la vedere deși stația nu mai era autorizată Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) arată că la data de 28 septembrie 2020 a amendat firma Flagas cu suma de 30.000 de lei pentru că nu avea autorizație de funcționare la incendiu. Tot atunci, IGSU a mai dat o amendă de 10.000 pentru că pe amplasament se afla un rezervor tip cisternă neomologat în care se transvaza GPL. În octombrie 2020, punctul de lucru al firmei Flagas din Crevedia a fost închis oficial. Google Maps mai prezintă o fotografie, din iulie 2021, în care se observă că stația GPL, cea care oficial era închisă, avea porțile larg deschise. În curte se pot observa patru cisterne cu sigla ADE Gas. O a cincea, galbenă, era conectată la furtunuri de transvazare. În mai 2022, altă imagine furnizată de Google Maps arată că în curte se afla o cisternă ADE Gas. Mai mult, în curte se afla și un panou cu logo-ul ADE Gas. Cu toate acestea, polițiștii din Crevedia nu au văzut nici un fel de activitate în curtea stației GPL, deținută de Flagas. Chiar și în cea mai recentă imagine Google, din iunie 2023, se poate vedea o cisternă a ADE Gas în curtea din Crevedia. Fiii primarului PSD Doldurea, acționari la ADE Gas Defapt.ro a arătat că firma ADE Gas Oil Company, cel mai mare distribuitor de gaz lichefiat din sud-vestul României, este deținută de alte trei societăți. Cel mai mare asociat, cu 33,34% din părțile sociale, este firma Dolchimex, deținută de frații Ionuț Daniel Doldurea și Cristian Marian Doldurea, fiii primarului PSD din Caracal. Citește și: EXCLUSIV Fiii primarului Ion Doldurea, baronii gazului lichefiat din sudul României: firme cu zeci de puncte de lucru în multe județe. Tatăl, protejat de Paul Stănescu, secretar general PSD Totodată, Ionuț Daniel Doldurea este asociatul majoritar al firmel Flagas SRL, cea care deținea stația GPL de la Crevedia. Celelalte două firme care dețin ADE Gas Oil Company sunt Azalis SRL și Eurogenetic SRL. Prima este controlată de afaceristul Cristi Berceanu, iar cealaltă, de Ionuț Cosmin Crețan. Cel din urmă, prin firma Eurogenetic, deține mai multe benzinării și stații GPL în sudul țării. "Doar un accident" de la o țigară Afaceristul Cristi Berceanu a declarat pentru Defapt.ro că în explozia de la Crevedia nu a fost implicată nici o cisternă deținută de ADE Gas. "Din informațiile pe care le am și eu, a fost doar un accident. Cineva care a venit cu o țigară de la care s-a aprins prima cisternă. De la o cisternă s-a aprins a doua și după aia încă două. Acolo fiind parcate șase mașini. În continuare vă spun, nu sunt acționar la Flagas", a spus Cristi Berceanu. Întrebat cum își explică faptul că Google a surprins mai multe cisterne ADE Gas la locul în care a avut loc explozia de la Crevedia în ultimii trei ani, Cristi Berceanu s-a eschivat. "Nu am nici o explicație. Mașinile sunt mașini. Pot să circule. Nu am ce să vă răspund la așa ceva. De-a lungul timpului s-au făcut afaceri între Flagas și ADE Gas. Nu știu ce afaceri, eu sunt doar unul dintre asociații ADE Gas. De-a lungul timpului, cred că și acum, sunt afaceri între Flagas și ADE Gas. Nu am spus nici că le dăm noi gaz și nici că ne dau ei gaz. Am spus că de-a lungul timpului au fost afaceri între cele două companii. Astăzi, în momentul acesta, nu știu dacă au fost afaceri în care s-a dat gaz sau s-a luat gaz", a declarat Cristi Berceanu. ADE Gas cumpăra gaz din Rusia Cristi Berceanu a recunoscut că firma ADE Gas se aproviziona cu gaz din Rusia până acum câțiva ani. Dar, între timp, ar fi schimbat furnizorul cu Rompetrol. "Exclus să cumpărăm gaz din Rusia. De câțiva ani de zile, mai bine de trei-patru-cinci ani, toate importurile din Rusia nu s-au mai… nu au mai fost. Am adus gaz din Rusia acum foarte mulți ani. Furnizorul principal al ADE Gas este compania Rompetrol", a explicat afaceristul. George Simion, liderul AUR, a susținut că Cristi Berceanu a fost asociat cu Corina Culiță, fostă parteneră de afaceri a spionului militar rus Boris Golovin și al Nataliei Rybchenko, fostă angajată a ambasadei Rusiei la București. Întrebat despre Corina Culiță, afaceristul Cristi Berceanu a spus că de aproape șase ani nu mai are nici o relație cu aceasta. „Atunci când ne-am despărțit, nu ne-am despărțit în relațiile cele bune. Am fost oarecum într-o relație de conflict economic. Dânsa a plecat de la noi din firmă. Ea a lucrat la noi o perioadă. În momentul în care Corina Culiță a lucrat la noi a avut și ea 2% din companie. Corina Culiță a fost angajata ADE Gas până acum câțiva ani. Nu-l cunosc pe Boris Golovin. Nu mai am nici o relație cu doamna Corina Culiță de cinci – șase ani de zile. De când nu mai lucrează la noi, nu am mai vorbit cu dânsa. Nici numărul ei nu îl mai am. Dânsa a fost director de vânzări", a spus afaceristul. Baronii GPL, la masă cu SRI Milionarul Cristi Berceanu este unul dintre cei mai influenți masoni din Craiova, oraș condus de Lia Olguța Vasilescu. Acesta controlează restaurantul de lux Epoca Stake House, acolo unde masonii din Oltenia își dau întâlnire regulat. Tot acolo, Cristi Berceanu s-a întâlnit la masă în repetate rânduri cu Sabin Iancu, șeful Direcției Regionale de Informații Oltenia. Adică boss-ul SRI Oltenia. Întrebat despre relația pe care o are cu generalul Sabin Iancu, masonul Cristi Berceanu a început să se încurce în declarații. "Nu am nici o relație cu domnul Sabin Iancu. Avem în Craiova cunoștințe comune, dar nu am o relație cu el. Nu m-am întâlnit niciodată decât eu cu el. Ne-am întâlnit o dată, de două ori cred, într-o conjunctură cu mai multă lume. Nu-l cunosc. E posibil să mă fi întâlnit cu el pentru că fac evenimente la care vine foarte multă lume", a declarat afaceristul craiovean. Nu-s mason, dar Doldurea nu e din loja mea Întrebat direct dacă generalul îi asigură protecția, Cristi Berceanu a spus: "Categoric nu îmi asigură protecția șeful SRI Dolj. Nici nu îl cunosc. Ne-am întâlnit pur și simplu. V-am spus că ne-am întâlnit pur și simplu. Eu am un restaurant în Craiova și acolo vine foarte multă lume. Iar eu ca și gazdă salut pe foartă multă lume. Dar nu mă cunosc cu el personal.". Întrebat din nou dacă a stat la masă cu generalul, Cristi Berceanu a admis că "la evenimente organizate unde sunt poate 100 de persoane, posibil să fi fost și dânsul. Aș fi bucuros să îl cunosc pentru că am auzit că este un profesionist.". Cât despre relația sa cu masoneria, nu a vrut să divulge prea multe: "Nu pot să vă răspund dacă sunt mason. Domnul Doldurea nu face parte din loja mea. Chiar dacă aș fi nu pot să vă spun cine face parte din lojă.".

Doctoratul ministrei Muncii: exmatriculată de SRI (sursa: Facebook/Simona Bucura Oprescu)
Investigații

Doctoratul ministrei Muncii: exmatriculată de SRI

Doctoratul ministrei Muncii: exmatriculată de SRI. Simona Bucura Oprescu, noul ministru al Muncii, a fost exmatriculată în 2019 de la școala doctorală a Academiei Naționale de Informații "Mihai Viteazul", instituție de învățământ din subordinea Serviciului Român de Informații. În același an, a renunțat la școala doctorală a Academiei SRI și Marcel Ciolacu, actualul prim-ministru al României și șeful PSD. Academia SRI a transmis la solicitarea Defapt.ro că îndrumătorii de doctorat ai ministrului Simona Bucura Oprescu au fost profesorii universitari Ștefan Teodoru Gheorghe și Ioan Deac. Totodată, cei doi profesori au fost și îndrumătorii premierului Marcel Ciolacu. Minoră, membră de partid. Ilegal Simona Bucura Oprescu, deputat PSD de Argeș și noul ministru al Muncii, are un CV coafat și contradictoriu. De exemplu, și-a șters din CV doctoratul cu tema "Buna Guvernare" început în anul 2013 la Academia SRI. Defapt.ro a dezvăluit că ministrul Simona Bucura Oprescu a menționat în CV-urile ei că a devenit membru PSD la vârsta de 16 ani. Iar la 17 ani era deja membru în Consiliul Național al PSD. Legea partidelor specifică clar că "pot fi membri ai partidelor politice cetăţenii care, potrivit Constituţiei, au drept de vot". Adică vârsta minimă pentru a deveni membru de partid cu acte este 18 ani. Citește și: Simona Bucura, noul ministru al Muncii, colegă de doctorat la SRI cu Marcel Ciolacu. Bucura și-a cosmetizat CV-ul în mai multe rânduri: au dispărut studii la ASE și tentativa de doctorat Cariera politică a Simonei Bucura este strâns legată de fostul baron PSD Constantin Nicolescu, decedat în iunie 2023, care o alinta "nepoțica". Mai mult, ca orice politician care se consideră de anvergură, Simona Bucura a avut timp să contribuie și la scrierea cărții "Generalul Berthelot și românii – Rapoarte transmise la Paris (1916-1918)", apărută în anul 2013 la editura Mioveni. Autorul principal al acestei cărți este Gheorghe Nicolescu. Doctoratul ministrei Muncii: exmatriculată de SRI Defapt.ro a solicitat oficial Academiei Naționale de Informații "Mihai Viteazul" să comunice în ce an a fost exmatriculată ministra Simona Bucura Oprescu de la școala doctorală și ce profesor universitar i-a coordonat pașii în demersul de studiu. Citește și: ANALIZĂ Guvernul Ciolacu, tot mai favorabil Chinei comuniste. Lenovo primește acces la rețelele 5G, Ponta, Câciu și Bucura-Oprescu, propagandiștii intereselor Beijingului "Menționăm că exmatricularea din program a doamnei Simona BUCURA-OPRESCU s-a realizat la data de 30 septembrie 2019, conform Deciziei Rectorului ANIMV nr. 313641/2019, având drept motivare faptul că studenta doctorandă nu a îndeplinit obiectivele din programul de cercetare stabilite împreună cu conducătorul de doctorat. Acesta din urmă a propus exmatricularea studentei doctorand", a transmis Academia SRI. Răspunsul Academiei SRI pentru Defapt.ro (sursa: defapt.ro) Potrivit răspunsului oficial, pesedista Simona Bucura Oprescu nu a beneficiat de bursă doctorală în perioada în care a urmat cursurile școlii doctorale ale Academiei Naționale de Informații "Mihai Viteazul". Chin intelectual la pachet cu Ciolacu Simona Bucura Oprescu a avut în perioada octombrie 2013 – septembrie 2019 doi conducători de doctorat. Primul a fost prof. univ. dr. Ștefan Teodoru Gheorghe, în intervalul octombrie 2013 - aprilie 2019. Acesta este fostul rector al Academiei SRI din perioada 2007-2013. La data de 27 iulie 2016, profesorul universitar Ștefan Teodoru Gheorghe, general de brigadă în Serviciul Român de Informații, a fost trecut în rezervă de președintele Klaus Iohannis. Cel de-al doilea îndrumător de doctorat, în intervalul mai - septembrie 2019, a fost prof. univ. dr. Ioan Deac. Din răspunsul Academiei SRI rezultă că profesorul universitar Ioan Deac a fost cel care a propus exmatricularea Simonei Bucura Oprescu de la școala doctorală a Academiei SRI. Întâmplător sau nu, exact în aceleași perioade, cei doi profesori universitari au fost și conducătorii de doctorat ai lui Marcel Ciolacu. "Referitor la conducătorii de doctorat ai domnului Marcel CIOLACU, precizăm că aceștia au fost domnul prof. univ. dr. Ștefan Teodoru (în intervalul octombrie 2013 - aprilie 2019) și domnul prof. univ. dr. Ioan Deac (în intervalul mai - septembrie 2019). Domnul Marcel CIOLACU nu a beneficiat de bursă doctorală", a mai transmis Academia SRI.

Locotenentul SRI Antonio Amuza, la Jurnalism (sursa: republica.ro)
Investigații

Locotenentul SRI Antonio Amuza, la Jurnalism

Locotenentul SRI Antonio Amuza, la Jurnalism. Antonio Amuza, fostul șef al Planificării Strategice a forței de muncă din cadrul Serviciului Român de Informații, a fost validat de Senatul Universității București pe funcția de asistent universitar la Facultatea de Jurnalism. Acolo urmează să predea cursuri de publicitate, deși nu are nici o legătură cu domeniul. În timp ce lucra în sistemul de securitate națională, Antonio Amuza a primit acordul conducerii SRI pentru a înființa firma Mad Intelligence, o societate care oferă servicii publice și private de intelligence. Defapt.ro a aflat în exclusivitate că Antonio Amuza a fost recrutat din sursă externă de Serviciul Român de Informații în anul 2017. Serviciul secret i-a dat gradul de sublocotenent, apoi l-a avansat la gradul de locotenent. Amuza nu a fost consilier la cabinetul directorului SRI, Eduard Hellvig, așa cum a lăsat să se înțeleagă din CV-ul său. Designer diplome Doctor Honoris Causa Antonio Amuza și-a început cariera drept copywriter în anul 2009 la Universitatea București, acolo unde era responsabil cu design-ul visul al diplomelor Doctor Honoris Causa. Apoi a fost avansat ca editor de text și director de creație. În anul 2016 a obținut diploma de doctor în Sociologie, sub coordonarea profesorului Vasile Dîncu, actualul șef al Consiliului Național PSD și fost ministru al Apărării în Guvernul Ciucă. La scurt timp după, au început să-i dea târcoale ofițerii Serviciului Român de Informații, specializați în recrutarea viitoarele cadre. Fără o pregătire adecvată în domeniul securității naționale, Antonio Amuza a fost angajat direct pe funcția de șef al Planificării Strategice a forței de muncă din cadrul Serviciului Român de Informații. "Recrutat din sursă externă" Întrebat de Defapt.ro cum a ajuns să fie încadrat direct pe o funcție de conducere, Antonio Amuza a explicat că a fost recrutat din sursă externă. El a explicat că, după ce a terminat doctoratul în Sociologie, în perioada 2016-2017, a avut câteva publicații și conferințe internaționale, parte din ele pe zona de resurse umane. "Motiv pentru care am fost angajat de Serviciul Român de Informații din sursă externă. Nu am făcut Academia de Informații. Sunt absolvent de Sociologie. M-au căutat ei pe mine, nu eu pe ei. Nu aș vrea să povestesc despre asta", a declarat Antonio Amuza. Nu era consilier la cabinetul lui Hellvig Antonio Amuza menționează în CV-ul său că una dintre responsabilitățile sale în cadrul SRI era cea de "consilier cabinet director pe teme sociologice". Deși la prima vedere pare că era consilierul directorului Eduard Hellvig, în realitate este un truc pentru a da greutate CV-ului. Întrebat dacă l-a consiliat direct pe fostul director Eduard Hellvig, Antonio Amuza și-a nuanțat responsabilitatea. "Dacă vă uitați pe site-ul public al SRI o să vedeți că departamentul de resurse umane este pe organigramă în subordinea directorului Serviciului Român de Informații. Motiv pentru care toate analizele sociologice pe resurse umane interne erau raportate ierarhic. Eu nu am avut funcție operativă. Ca organigramă, tot ce nu este operativ răspunde în fața directorului. Am menționat consilier cabinet director, dar nu e consilier. Am dat consiliere la nivelul directorului SRI, în sensul că analizele mele ajungeau către cabinetul directorului. Nu l-am cunoscut, nu ne-am întâlnit. Nu am fost consilier în cadrul cabinetului", a precizat Antonio Amuza. A plecat locotenent din SRI Ofițerul SRI Antonio Amuza susține că și-a dat demisia din Serviciul Român de Informații în anul 2022. Cutuma spune că ofițerii de informații, fie ei chiar și din sursă externă, nu părăsesc niciodată serviciul secret, chiar dacă sunt trași pe linie moartă. Întrebat cu ce grad militar a fost încadrat și ce grad avea atunci când și-a dat demisia, Antonoi Amuza a refuzat inițial să răspundă. Ulterior a declarat așa: "Din Serviciul Român de Informații am plecat prin demisie. E o diferență destul de mare între gradul funcției și gradul militar. Serviciul Român de Informații are un specific distinct. Eu am fost încadrat direct cu gradul minim. Gradul meu militar este unul de locotenent. Am fost încadrat cu gradul de sublocotenent. Am ajuns locotenent pentru că trece timpul. Nu mai lucrez în SRI. Eu am fost încadrat direct. Am fost sociolog înainte. Nu m-a făcut SRI sociolog.". Firmă de intelligence În timp ce slujea patria, locotenentul Antonio Amuza a decis să își deschidă o afacere de succes. Pentru a putea fi asociat într-o firmă privată, Antonio Amuza a făcut un raport către directorul SRI, Eduard Hellvig, prin care îl informa despre intențiile sale. De abia după ce și-a dat acordul conducerea SRI, Antonio Amuza s-a asociat Dragoș Georgian Ilie, un fost coleg de facultate, și au înființat firma Mad Intelligence SRL în anul 2019. Prin această societate, urma să ofere produse de intelligence mediului privat de afaceri și entităților de stat. Oficial oferea servicii de "consultanţă pentru afaceri şi management". "Probabil am făcut un raport. Un raport intern către conducerea SRI. Nu aveam cum să menționez asta în CV. Societatea nu are angajați, are doar asociați. Toate contractele cred că sunt publice. Nu a fost o firmă făcută cu prea mult cap. În sensul în care au fost analize sociologice, noi fiind sociologi la bază, pe care am încercat să le publicăm. Cine era interesat de ele le achiziționa. La un moment dat Universitatea de la Cluj a fost interesată pentru câteva analize, institute de cercetare de piață, în zona asta", a declarat Amuza pentru Defapt.ro. Cifră de afaceri penibilă Datele de la Registrul Comerțului arată că, în anul fiscal 2020, firma Mad Intelligence a avut o cifră de afaceri netă de 23.755 lei. În anul 2021, cifra de afaceri a scăzut la 14.500 lei și a raportat pierderi de 8.112 lei. De abia în anul fiscal 2022 cifra de afaceri a crescut la aproape 86.000 lei și un profit de peste 10.000 lei. Partenerul de afaceri al lui Antonio Amuza, Dragoș Georgian Ilie, este profesor asociat la Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București. Totodată, deține și funcția de președinte al Consiliului Director al Asociației Absolvenților Facultății de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității București, care ar putea fi o resursă inepuizabilă de cadre pentru SRI. Locotenentul SRI Antonio Amuza, la Jurnalism După ce și-a dat oficial demisia din SRI, Antonio Amuza și-a depus candidatura pentru ocuparea funcției de asistent universitar la Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității București. Jurnalista Emilia Șercan a menționat pe contul ei de Facebook că Senatul Universității București a validat concursul prin care locotenentul Antonio Amuza devine asistent universitar. Citește și: Pandele se plânge în direct la RTV că Sebastian Ghiță îl jupoaie pentru aparițiile la acest post TV. El spune că a fost „o glumă” după lamentările lui Ciutacu "Postul pentru care a dat concurs la FJSC are următoarele discipline: Introducere în publicitate; Introducere în semiotică; Atelier în publicitate; Semiotica publicității, Publicitate politică; Practică; Noile media și comunicarea politică în advertising; Comunicarea de criză; Campanii în publicitate. Candidatul nu are studii în domeniul publicității sau al semioticii, nu are nicio lucrare științifică în domeniul publicității sau al semioticii, iar experiența sa practică se rezumă la redactarea de advertoriale, desenarea de diplome și conceperea de texte pentru site-uri, după cum singur precizează în CV", a scris Emilia Șercan.

Simona Bucura, doctorat SRI cu Ciolacu (sursa: Facebook/Simona Bucura Oprescu)
Politică

Simona Bucura, doctorat SRI cu Ciolacu

Simona Bucura, doctorat SRI cu Ciolacu. Deputata Simona Bucura Oprescu, propunerea PSD pentru ministerul Muncii, și-a șters din CV doctoratul cu tema „Buna Guvernare” început în anul 2013 la Academia SRI. În același an a început doctoratul, tot la Academia SRI, și Marcel Ciolacu, actualul ei șef pe linie de partid. Dar el a fost exmatriculat. Din CV-ul viitorului ministru al Muncii a dispărut și Facultatea de Relații Internaționale din cadrul Academiei de Științe Economice (ASE), pe care susținea că o absolvise în anul 2004. Cariera politică a Simonei Bucura este strâns legată de fostul baron PSD Constantin Nicolescu, decedat în iunie 2023, care o alinta "nepoțica". Mai mult, ca orice politician de anvergură care se respectă, Simona Bucura a avut timp să contribuie și la o carte: în cazul ei, "Generalul Berthelot și românii – Rapoarte transmise la Paris (1916-1918)", apărută în anul 2013 la editura Mioveni. În PSD, încă din adolescență Deputata Simona Bucura susține în CV-urile publicate de-a lungul vremii de presa locală că a devenit membru PSD în 1996, la vârsta de 16 ani. Mai mult, pentru a avea greutate în CV, Simona Bucura a specificat că în anul 1997, adică la 17 ani, a devenit membru în Consiliul Național al PSD. Însă în legea partidelor se specifică clar că „pot fi membri ai partidelor politice cetăţenii care, potrivit Constituţiei, au drept de vot”. Citește și: Firea insistă că este încă ministru al Familiei: pagina sa de Facebook menționează și luni, 17 iulie, funcția guvernamentală. Demisia i-a fost oficializată prin decret pe 14 iulie Un an mai târziu avea să fie aleasă președinte al TSD Argeș, cu ajutorul baronului Constantin Nicolescu. Apoi a plecat la facultate la București. În perioada 1999 – 2004 a urmat cursurile Facultății de Relații Internaționale din cadrul ASE București, în timp ce se ocupa de politică social-democrată la nivelul județului Argeș. Informațiile despre studiile urmate la ASE București au dispărut din CV-ul deputatei. Comitete și comiții fără număr Revenită pe plaiurile natale, Simona Bucura s-a înscris la a doua facultate. De data aceasta, la Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității din Craiova,de unde a obținut o diplomă de economist. În timp ce își tocea coatele pe băncile facultății, Simona Bucura era manager la firma Top Image, consilier județean și secretar al comisiei de învățământ, reprezentant al CJ Argeș în Asociația Internațională a Regiunile Francofone, membru în Consiliul de Administrație al Spitalului Rucăr și membru în Consiliul de Administrație al Bibliotecii Județene "Dinicu Golescu". În plus, se mai ocupa și de treburile de partid. Înainte de a termina cea de-a doua facultate, a fost aleasă din nou consilier județean. Simona Bucura, doctorat SRI cu Ciolacu Cu cariera politică aranjată, Simona Bucura a trecut la nivelul următor: studii de securitate și combinații politice de la București. Așa că, în anul 2009, s-a înscris la Colegiul Național de Afaceri Interne din cadrul Academiei de Poliție "Alexandru Ioan Cuza" pentru a se specializa în managementul afacerilor interne. În paralel, a urmat și cursurile unui master în Relații Internaționale și Programe Europene, tot la Academia de Poliție. Trebuie menționat că, în timp ce urma cele două forme de studiu la București, se ocupa și de administrație la nivelul județului Argeș. În plus, era și purtătorul de cuvânt al PSD Argeș. Citește și: Pe cine promovează PSD în locul lui Firea și Budăi: o educatoare din Brad care credea că Suedia are președinte și o deputată obscură, care spunea că Elena Lasconi este o „venetică” Cu toate responsabilitățile administrativ politice pe umerii săi, Simona Bucura a început în anul 2013 un doctorat la Academia Națională de Informații "Mihai Viteazul", celebra academie a Serviciului Român de Informații. Tema tezei de doctorat era "Buna Guvernare". În acel an, s-a înscris la doctorat și colegul ei de partid Marcel Ciolacu, actualul prim-ministru și șef al PSD. Simona Bucura a avut grijă să își cosmetizeze CV-ul, din care a șters informațiile care făceau referire la doctoratul început la Academia SRI. Cu toate acestea, a menționat că în anul 2014 s-a specializat în "securitate națională" în urma unui curs de la Colegiul Național de Informații al Academiei SRI.

Ciolacu, Iohannis nu vor șef SRI (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ciolacu, Iohannis nu vor șef SRI

Ciolacu, Iohannis nu vor șef SRI. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat miercuri că Serviciul Român de Informaţii nu se va implica în viaţa politică din România, fiind întrebat pe tema demisiei lui Eduard Hellvig de la şefia Serviciului şi despre faptul că, în prezent, conducerea instituţiei este asigurată de prim-adjunctul SRI, generalul Răzvan Ionescu. Premierul nu știe ce va face Hellvig Şeful Executivului a fost întrebat într-o conferinţă de presă la sediul Ambasadei României de la Berlin, în cadrul vizitei de lucru de două zile pe care o efectuează în Republica Federală Germania, dacă Eduard Hellvig va intra în politică după demisia de la şefia SRI. "Cred că domnul Hellvig este cel mai în măsură să vă răspundă", a afirmat Marcel Ciolacu. Cu privire la momentul când vor începe "negocierile" pentru numirea unui nou şef al Serviciului Român de Informaţii, premierul a precizat: "Momentan a făcut, am înţeles, preşedintele României, a informat Parlamentul, aşa e procedura constituţională". Ciolacu, Iohannis nu vor șef SRI Despre ipoteza în care prim-adjunctul SRI, generalul Răzvan Ionescu, ar trebuie să rămână la şefia Serviciului până la alegerile din 2024, Ciolacu a spus: "E o hotărâre care se va lua în primul rând în CSAT, nu este prima oară când se întâmplă acest lucru". Citește și: Sora unei foste Miss Buzău primește funcții grase de la miniștrii PSD subordonați lui Marcel Ciolacu În context, prim-ministrul a subliniat că nu crede că SRI se va implica în vreun fel în viaţa politică din România, fiind întrebat, în perspectiva alegerilor de anul viitor, cum este mai sănătos pentru democraţia din România: ca la conducerea SRI să se afle un general sau un civil. "Nu cred că Serviciul Român de Informaţii, mai ales după transformările din ultimii ani, se va implica în vreun fel în viaţa politică din România", a mai declarat Marcel Ciolacu.

Influența interimarului SRI asupra 2024 electoral (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Influența interimarului SRI asupra 2024 electoral

Influența interimarului SRI asupra 2024 electoral. La 3 iulie 2023, Eduard Hellvig a anunţat că renunţă la funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii, susţinând că a discutat "deschis" pe această temă cu preşedintele Klaus Iohannis în ultimele săptămâni. "Am discutat deschis cu președintele" "Este momentul să constat că obiectivele profesionale pe care mi le-am propus la preluarea mandatului de director al SRI au fost îndeplinite. Prin urmare, pot să închei etapa de viaţă pe care am parcurs-o în fruntea SRI. Încheierea mandatului meu este o decizie pe care am discutat-o deschis în ultimele săptămâni cu preşedintele României, căruia îi mulţumesc cu acest prilej pentru susţinerea constantă arătată de-a lungul acestor ani la conducerea Serviciului. L-am informat şi pe preşedintele Comisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI. Este o decizie ale cărei raţiuni au fost înţelese pe deplin şi pe care vi le împărtăşesc şi dumneavoastră", a spus Eduard Hellvig într-o declaraţie de presă la sediul SRI, la 3 iulie 2023. Prim-adjunctul directorului Serviciului Român de Informaţii, generalul Răzvan Ionescu, urmează să preia conducerea interimară a instituţiei după demisia lui Eduard Hellvig. Potrivit articolului 24 din Legea 14/1992, directorul Serviciului Român de Informaţii are un prim-adjunct, care este şi înlocuitorul legal al acestuia. Șeful statului face propunerea Serviciul Român de Informaţii (SRI) este condus de un director cu rang de ministru, numit de Parlament la propunerea Preşedintelui României, potrivit portalului oficial al instituţiei. Potrivit Legii nr. 14 din 24 februarie 1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, directorul SRI are rang de ministru, fiind numit de Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţa comună, la propunerea Preşedintelui României. Numirea se face în urma audierii celui propus de către comisia însărcinată să exercite controlul parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, care va prezenta un raport în faţa celor două camere ale Parlamentului (art. 23 din Legea nr. 14/1992). Votul în acest caz este secret şi se exercită prin buletine de vot, potrivit Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, (art. 13 şi 99). Influența interimarului SRI asupra 2024 electoral Numirea în plenul reunit a directorului SRI se concretizează printr-o hotărâre a Parlamentului şi se face cu votul majorităţii membrilor prezenţi, conform cu art. 76, alin. 2 din Constituţia României: "Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră". Astfel, dacă, în acest moment, președintele Klaus Iohannis ar propune numirea unui nou candidat pentru șefia SRI, acesta ar trebui să întrunească acordul politic al ambelor mari partide din coaliția de guvernare. Or, tocmai acest acord ar fi foarte dificil de obținut în condițiile în care nici unul din partide nu-și dorește un șef al SRI care să aibă legături cu celălalt partid, în vederea alegerilor din 2024. Este, deci, de presupus că interimatul lui Răzvan Ionescu va dura până după alegerea unui nou președinte al țării. Cum e demis un șef al SRI La numirea în funcţie, directorul depune în faţa Parlamentului următorul jurământ: "Eu, ..., jur că voi îndeplini de bună-credinţă şi nepărtinire, în deplinul respect al Constituţiei şi legilor tarii, atribuţiile ce-mi revin în calitate de director al Serviciului Român de Informaţii." (art. 23 din Legea nr. 14/1992). Eliberarea din funcţie a directorului Serviciului Român de Informaţii se face de către Parlament, în şedinţa comună a celor două Camere, la propunerea Preşedintelui României sau a cel puţin o treime din numărul total al deputaţilor ori al senatorilor, se mai arată în Legea nr. 14/992. În executarea atribuţiilor ce revin Serviciului Român de Informaţii, directorul emite, potrivit legii, ordine şi instrucţiuni. Rolul Consiliului Director Directorul este secondat de un prim-adjunct pentru zona de informaţii-operaţiuni şi de trei adjuncţi. Prim-adjunctul şi adjuncţii directorului au rang de secretar de stat şi sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea directorului Serviciului Român de Informaţii (art. 24 din Legea nr. 14/1992). Organismul deliberativ al Serviciului Român de Informaţii este Consiliul Director, compus din directorul Serviciului Român de Informaţii, prim-adjunctul şi adjuncţii acestuia, precum şi din şefi ai unor unităţi centrale şi teritoriale. Preşedintele Consiliului Director este directorul Serviciului Român de Informaţii. Biroul Executiv al Consiliului Director asigură conducerea operativă a Serviciului Român de Informaţii şi îndeplinirea hotărârilor Consiliului Director. Este alcătuit din directorul Serviciului Român de Informaţii, prim-adjunctul şi adjuncţii săi (art. 16 şi 21 din Legea nr. 14/1992). Ionescu, al șaptelea director după '89 Serviciul Român de Informaţii este organul de stat specializat în domeniul informaţiilor privitoare la siguranţa naţională a României, parte componentă a sistemului naţional de apărare, activitatea sa fiind organizată şi coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Activitatea Serviciului Român de Informaţii este controlată de Parlament. Citește și: Hellvig, posibil candidat la prezidențiale cu sprijinul PNL, potrivit unor scenarii politice. Șeful demisionar al SRI, văzut ca un adversar solid pentru Geoană, spre deosebire de Ciucă Anual sau când Parlamentul hotărăşte, directorul Serviciului Român de Informaţii prezintă acestuia rapoarte referitoare la îndeplinirea atribuţiilor ce revin Serviciului Român de Informaţii, potrivit legii. Controlul este exercitat de către o comisie comună a celor două camere ale Parlamentului. Directorii SRI din 1990 până în prezent au fost: Virgil Măgureanu (mart. 1990 - apr. 1997); Costin Georgescu (mai 1997 - dec. 2000); Radu Timofte (febr. 2001 - iul. 2006); Florian Coldea (interimar; iul. - oct. 2006); George Maior (oct. 2006 - ian. 2015); Eduard Hellvig (mart. 2015 - iul. 2023)

Generalul Răzvan Ionescu, director interimar SRI (sursa: sri.ro)
Eveniment

Generalul Răzvan Ionescu, director interimar SRI

Generalul Răzvan Ionescu, director interimar SRI. Prim-adjunctul directorului Serviciului Român de Informaţii, generalul Răzvan Ionescu, urmează să preia conducerea interimară a instituţiei după demisia lui Eduard Hellvig. Generalul Răzvan Ionescu, director interimar SRI Potrivit Articolului 24 din Legea 14/1992, directorul Serviciului Român de Informaţii are un prim-adjunct, care este şi înlocuitorul legal al acestuia. La 3 iulie 2023, Eduard Hellvig a anunţat că renunţă la funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii, susţinând că a discutat "deschis" pe această temă cu preşedintele Klaus Iohannis în ultimele săptămâni. Generalul Răzvan Ionescu are o experienţă de peste două decenii în activitatea operativă a Serviciului Român de Informaţii, conform site-ului Serviciului Român de Informaţii. Răzvan Ionescu a absolvit Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii Bucureşti. A urmat cursuri postuniversitare cu specializarea Geopolitică şi Geostrategie în cadrul Academiei de Studii Economice. A absolvit masterul NATO Senior Executive din cadrul SNSPA, potrivit sursei citate. De asemenea, este absolvent al cursurilor seminarului Combaterea Armelor de Distrugere în Masă şi Terorismului organizate de Centrul European pentru Studii de Securitate "George C. Marshall" (Germania). Prim-adjunct din martie 2017 Ionescu a ocupat funcţii în cadrul unităţilor centrale şi teritoriale, înregistrând succese operaţionale, în parteneriat cu servicii de informaţii din spaţiul euroatlantic, pe problematici privind criminalitatea organizată transfrontalieră, respectarea regimurilor internaţionale privind proliferarea sistemelor de armament, fluxuri financiare internaţionale, migraţie şi terorism, conform sursei amintite. În SRI a fost încadrat cu gradul de locotenent şi a absolvit ca şef de promoţie cursurile de iniţiere. Răzvan Ionescu a fost avansat la gradul de general de brigadă în primăvara anului 2016. În 23 martie 2017, generalul de brigadă Răzvan Ionescu a devenit prim-adjunct al directorului Serviciului Român de Informaţii, Eduard Hellvig, după ce decretul de numire, semnat de preşedintele Klaus Iohannis, a fost publicat în Monitorul Oficial. A preluat atribuţiile de prim-adjunct începând cu 24 martie 2017. Combaterea ameninţărilor transfrontaliere Anterior numirii în funcţia de prim-adjunct al directorului SRI, a condus o unitate centrală cu responsabilităţi în combaterea ameninţărilor transfrontaliere. La 1 decembrie 2017, a fost avansat la gradul de general-maior. Citește și: Hellvig, posibil candidat la prezidențiale cu sprijinul PNL, potrivit unor scenarii politice. Șeful demisionar al SRI, văzut ca un adversar solid pentru Geoană, spre deosebire de Ciucă În data de 29 noiembrie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de înaintare în grad a lui Răzvan Ionescu din general-locotenent cu trei stele în general cu patru stele în cadrul Serviciului Român de Informaţii. O constantă a activităţii sale este excelenta colaborare cu partenerii instituţionali ai SRI în plan intern şi extern, menţionează portalul SRI.

Hellvig, contracandidatul lui Geoană la prezidențiale (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Hellvig, contracandidatul lui Geoană la prezidențiale

Hellvig, contracandidatul lui Geoană la prezidențiale. Eduard Hellvig a anunţat, luni, că renunţă la funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii, susţinând că a discutat "deschis" pe această temă cu preşedintele Klaus Iohannis în ultimele săptămâni. Hellvig, contracandidatul lui Geoană la prezidențiale "Finalizarea proceselor de actualizare operaţională a SRI mă obligă, în egală măsură, şi la analiză cu privire la viitor. Vorbesc despre viitor în raport cu valorile care mă definesc, cu lucrurile în care cred şi sub auspiciile sistemului democratic pe care am ales să-l slujesc. Este momentul să constat că obiectivele profesionale pe care mi le-am propus la preluarea mandatului de director al SRI au fost îndeplinite. Prin urmare, pot să închei etapa de viaţă pe care am parcurs-o în fruntea SRI. Încheierea mandatului meu este o decizie pe care am discutat-o deschis în ultimele săptămâni cu preşedintele României, căruia îi mulţumesc cu acest prilej pentru susţinerea constantă arătată de-a lungul acestor ani la conducerea Serviciului. Citește și: Șansa lui Halep în cazul unei suspendări pentru dopaj și de ce un precedent în materie o ajută. O eventuală suspendare poate fi redusă masiv în instanță L-am informat şi pe preşedintele Comisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI. Este o decizie ale cărei raţiuni au fost înţelese pe deplin şi pe care vi le împărtăşesc şi dumneavoastră", a spus Eduard Hellvig într-o declaraţie de presă (textul complet, aici) la sediul SRI.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră