vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sri

104 articole
Politică

Trei urgențe ale lui Nicușor Dan: nominalizarea premierului, a unui judecător CCR și a șefului SRI

Trei urgențe ale lui Nicușor Dan: nominalizarea premierului, a unui judecător la CCR și șefului SRI. În plus, el va trebui să-și aleagă consilierii prezidențiali, dintre care unul, cel pentru securitate națională, este membru al CSAT.  Citește și: După victoria lui Nicușor Dan, Tribunalul Militar reîncepe munca la dosarul 10 august 2018, arată una din victimele violențelor Trei urgențe ale lui Nicușor Dan Ce probleme trebuie să rezolve noul președinte în termen de circa o lună: nominalizarea unui premier, după ce va încerca să negocieze o majoritate care să-l susțină. Cătălin Predoiu este premier interimar de la 6 mai, mandatul său este de 45 de zile, deci până la 20 iunie. În plus, este nevoie de un guvern cu puteri depline care să demareze reformele necesare pentru a debloca PNRR.  la 9 iunie expiră mandatul la CCR al Liviei Stanciu, numită în această funcție de fostul președinte Klaus Iohannis, în 2016. Tot la 9 iunie expiră mandatele lui Marian Enache (votat de Parlament, susținut de PSD) și Atilla Varga (votat de Parlament, propus de UDMR). din 3 iulie 2023, când a demisionat Eduard Hellvig, SRI nu mai are director. Președintele propune directorul SRI, dar el trebuie votat de Parlament.  Pe termen lung, rămâne de văzut dacă Nicușor Dan va forța o demisie a șefului SIE, Gabriel Vlase, fost deputat PSD.  În același timp, noua coaliție majoritară va trebui să găsească un înlocuitor pentru Renate Weber, al cărei mandat ca Avocat al Poporului a expirat de circa un an. 

Trei urgențe ale lui Nicușor Dan: premier, șef SRI, judecător CCR Foto: Inquam/George Calin
Eduard Hellvig, despre George Simion: tăcere (sursa: X/Eduard Hellvig)
Politică

Eduard Hellvig, în al cărui mandat la șefia SRI a crescut politic George Simion, tăcere totală

Eduard Hellvig, despre George Simion: tăcere. Fostul șef al SRI, reintrat în politică prin înscrierea în PNL la finalul lui noiembrie 2024, nu are nici o părere despre George Simion și oferta sa politică. Eduard Hellvig, despre George Simion: tăcere Revenit în PNL la chiar după primul tur al prezidențialelor din 2024, Hellvig a fost o vreme foarte activ în a-și expune părerile politice (pe X). Citește și: George Simion a pompat nouă milioane de lei în firma familiei penalului Marcel Păcuraru, patronul Realității TV, pentru „propagandă” Astfel, posta câte un text la fiecare două-trei zile.  De cele mai multe ori, era vorba de analize politice. Anul acesta, însă, Hellvig a fost mult mai discret: a postat doar cinci texte. Cea mai recentă postare, de pe 6 mai, este un video în care Yuval Noah Harari vorbește despre adevăr. Iar Hellvig scoate în față următoarea frază: "Un politician care în campanie alege să spună adevărul și doar adevărul nu va reuși probabil să adune prea multe voturi." În mandatul de director SRI al lui Eduard Hellvig, început în 2015 și care a durat opt ani, George Simion și AUR au devenit o forță politică parlamentară redutabilă. Iar azi, Simion este cotat cu prima șansă de a deveni președintele României.      

Puterea uriașă la care aspiră Simion Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

ANALIZĂ Puterea uriașă la care aspiră Simion: numește premierul, judecător la CCR, șefii serviciilor

Puterea uriașă la care aspiră George Simion: viitorul președinte numește premierul - post vacant după demisia lui Marcel Ciolacu - un judecător la CCR (mandatul ei expiră în iunie) și șefii serviciilor secrete. Printr-un concurs de evenimente, viitorul președinte va dispune de un spațiu de manevră uriaș, de care nu a mai dispus nici un șef de stat din 2000 până acum.  Citește și: EXCLUSIV Asociatul nepotului lui Ciolacu a finanțat PSD cu 650.000 de lei. Banii, returnați de la buget Puterea uriașă la care aspiră Simion Ce va decide Simion, dacă ajunge președinte, încă din primele zile de mandat: Va desemna viitorul premier, postul fiind vacant. În absența unei coaliții, cu principalul partid parlamentar, PSD, fără lider,  Simion ar avea spațiu de negociere și își poate impune preferatul. El s-a angajat să-l desemneze pe Călin Georgescu în funcția de premier.  Viitorul președinte va numi un judecător la CCR, în locul Liviei Stanciu. Dar expiră și mandatele lui Marian Enache și Atilla Varga, numiți de Senat și Camera Deputaților. Dacă Simion va constitui o nouă majoritate parlamentară, aceasta își va impune oamenii în CCR. Practic, Simion ar putea controla o treime din CCR. Funcția de director al SRI este liberă din iulie 2023. Președintele propune șeful SRI, dar numirea trebuie aprobată de Parlament.  Șeful SIE, fostul deputat PSD Gabriel Vlase, este în funcție din iulie 2018. Șeful SIE este numit de Parlament la propunerea președintelui României. Nu există o procedură de demitere, dar, de obicei, noi șefi de stat forțau demisia acestora.  Șeful STS este numit de CSAT, la propunerea președintelui României.  Mandatul Alinei Corbu la șefia Înaltei Curți de Casație și Justiție expiră în septembrie 2025, fără posibilitatea de a fi reînnoit.  În 2026, expiră mandatele șefilor DNA și Parchetului General. Ei sunt propuși de ministrul Justiției, dar președintele României semnează numirile lor.  În plus, președintele României numește, la propunerea MAE, ambasadorii. De obicei, aceștia au un mandat de patru ani și, de exemplu, în iulie 2025 s-ar încheia, teoretic, misiunea ambasadorului în SUA, Andrei Muraru. 

O fostă judecătoare, pensionată la 47 de ani, cutreieră lumea și umple Facebook cu pozele ei sexy Foto: Bihoreanul/Facebook
Eveniment

O fostă judecătoare, pensionată la 47 de ani, cutreieră lumea și umple Facebook cu pozele ei sexy

O fostă judecătoare, Florina Carmen Mociran, pensionată la circa 47 de ani, cutreieră lumea și umple Facebook cu pozele ei sexy, arată Bihoreanul. Mociran a terminat facultatea în 1997 și s-a pensionat în 2022. Citește și: EXCLUSIV Declarația la Securitate a lui Crin Antonescu exista la CNSAS din 2005, dar a fost "omisă" în 2009, când Antonescu a candidat la prezidențiale O fostă judecătoare, pensionată la 47 de ani, cutreieră lumea și umple Facebook cu pozele ei sexy Potrivit ultimei declarații de avere, depusă în octombrie 2022, ea câștigase în anul fiscal 2021 circa 19.500 de lei pe lună, net. Soțul ei luase doar 89.813 lei, net, anual. În conturile bancare și fonduri de investiții, cei doi dețineau aproximativ 210.000 euro. Ei aveau o casă de 110 mp în Oradea și două mașini Toyota.  Acum, la pensie, Mociran postează frenetic pe Facebook imagini din călătoriile ei exotice, în costum de baie, pe plajă sau în jacuzzi, alături de soțul ei. Potrivit Bihoreanul, ea a vizitat Cuba, Caraibe, Tenerife, Sri Lanka, Kenya, SUA, China, Dubai sau Peru.  Bihoreanul scrie că această judecătoare „în loc să emită un ordin de protecție, a oferit lecții de iubire” soției fostului şef al Poliţiei Locale, Paul Kövér. Ulterior, victima a fost înjunghiată de 24 de ori. 

Nicușor vs Antonescu, controversele dezbaterii candidaților (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Nicușor Dan l-a demascat pe Crin Antonescu, privind apartamentul de la fostul șef SRI Măgureanu

Nicușor vs Antonescu, controversele dezbaterii candidaților. Dezbaterea organizată de Televiziunea Română a fost una dintre cele mai tensionate din această campanie electorală, marcând diferențele majore de viziune, stil și agendă între candidați. Subiectele controversate legate de trecutul personal, securitate, SRI, justiție și economia viitorului au generat schimburi dure de replici. Nicușor vs Antonescu, controversele dezbaterii candidaților Candidatul independent Nicușor Dan l-a acuzat pe Crin Antonescu că ar fi cumpărat un apartament la preț preferențial de la fostul șef SRI, Virgil Măgureanu. Citește și: EXCLUSIV Declarația la Securitate a lui Crin Antonescu exista la CNSAS din 2005, dar a fost "omisă" în 2009, când Antonescu a candidat la prezidențiale În replică, Antonescu a negat orice legătură personală cu Măgureanu și a susținut că imobilul a fost achiziționat la prețul pieței, în rate, printr-o companie în construcție. Disputa s-a intensificat când Nicușor Dan a invocat și colaborarea lui Antonescu cu Eduard Hellvig, fost șef SRI și coleg de partid. Crin Antonescu a denunțat acuzațiile drept „minciuni patologice” și a cerut dovezi în direct. Schimb de acuzații privind patrimoniul sportiv și trecutul politic Nicușor Dan a reluat acuzațiile conform cărora Crin Antonescu ar fi înstrăinat ilegal mai multe baze sportive în perioada în care era ministru al Tineretului și Sporturilor. Antonescu a respins acuzațiile și l-a provocat pe Dan să prezinte documentele chiar în timpul emisiunii. În schimb, Dan a afirmat că există hotărâri judecătorești în sprijinul afirmațiilor sale. Disputa a amplificat tensiunea dezbaterii, ridicând semne de întrebare privind trecutul administrativ al unuia dintre favoriții scrutinului. Victor Ponta: sprijin din partea lui Trump și lecțiile pandemiei Candidatul Victor Ponta a declarat că, în caz de amenințare militară, primul lider internațional pe care l-ar contacta ar fi Donald Trump, cu care susține că are o relație personală. În cazul unei noi pandemii, Ponta a promis că nu va permite restricții precum cele din perioada Covid-19, considerând că au fost măsuri „pompieristice”. El a reafirmat sprijinul pentru drepturile fundamentale și a criticat dur măsurile impuse anterior, afirmând că România trebuie să fie pregătită, dar fără a sacrifica libertățile. Elena Lasconi: „Din cauza lui Ponta și Antonescu, România nu a intrat în Schengen” Candidata USR, Elena Lasconi, a acuzat că în 2012 România a ratat aderarea la Schengen din cauza tandemului Ponta-Antonescu. Lasconi a invocat și tragedia de la Colectiv, punând-o pe seama lipsei de asumare a guvernului de atunci. În replică, Ponta a declarat că preferă să vorbească despre viitor și a prezentat un plan economic pentru România. Crin Antonescu a catalogat afirmațiile drept „falsuri istorice” și a respins categoric legătura cu subiectul Schengen. Controversele candidaturii lui Funeriu și replicile lui Ludovic Orban Daniel Funeriu a susținut că a fost presat telefonic să se retragă în favoarea lui Nicușor Dan. Acuzația a fost infirmată atât de Nicușor Dan, cât și de Ludovic Orban, care a catalogat informațiile drept „minciuni gogonate”. Nicușor Dan și-a cerut scuze pentru o afirmație anterioară în care a minimalizat importanța candidaturii lui Funeriu. Discuția a evidențiat tensiuni în interiorul dreptei politice și luptele de culise pentru consolidarea poziției în alegeri. Poziții despre justiție, CCR și relația cu Securitatea Elena Lasconi a propus ca numirile la Curtea Constituțională să fie făcute public, „live”, și a susținut excluderea magistraților cu carnet de partid. De cealaltă parte, Nicușor Dan a fost întrebat despre asocierea sa, în trecut, cu Octavian Claudiu Radu, fost colaborator al Securității, răspunzând că nu avea informații despre trecutul acestuia. Ambii candidați au punctat importanța unei justiții credibile și a profesionalismului în numirile instituționale. Viziuni economice și planuri pentru crize Ponta și Dan au prezentat planuri economice divergente. Primarul Capitalei a pledat pentru combaterea evaziunii fiscale, atragerea fondurilor europene și o strategie economică bazată pe tehnologie și energie. Ponta a cerut clarificări privind măsurile concrete ale lui Dan și a reiterat necesitatea unui nou guvern. Alte teme abordate au fost răspunsul la crize majore (inundații, pandemii) și gestionarea sistemului de sănătate. Nemulțumirile față de sistemul politic Candidații Sebastian Popescu, John-Ion Banu-Muscel și Lavinia Șandru au adus în discuție marginalizarea lor de către presă și nevoia de reforme radicale în sănătate, demografie și administrație. Popescu a propus convocarea CSAT pentru gestionarea incendiilor și dezvoltarea secțiilor de arși. Lavinia Șandru a anunțat un program demografic ca prioritate națională. Acești candidați au pledat pentru schimbare, dar s-au declarat dezamăgiți de lipsa de atenție din partea publicului și presei.      

SRI crește cu peste 50% salariile angajaților săi de la Rasirom Foto: Facebook SRI
Eveniment

SRI crește cu peste 50% salariile angajaților săi de la Rasirom, iar regia angajează masiv în 2025

SRI crește cu peste 50% salariile angajaților săi de la Rasirom, iar regia angajează masiv în 2025, reiese din proiectul de hotărâre de guvern privind bugetul pe 2025. În 2024, potrivit HG 223/2024, la Rasirom, câştigul mediu lunar pe salariat era de 12.174 de lei. În 2025, el este planificat să ajungă la 18.871 de lei.  Citește și: Țeapa de 500 milioane de lei de la Unifarm va plătită de contribuabili, vrea guvernul Ciolacu. Compania, condusă de un politruc PSD SRI crește cu peste 50% salariile angajaților săi de la Rasirom În 2024, bugetul Rasirom prevedea 345 de salariați. În 2025, vor fi 436.  În 2022, erau doar 229 de angajați.  Cu toate acestea, potrivit notei de fundamentare a bugetului, „veniturile totale în valoare 445.655 mii lei reprezintă o diminuare cu 30% față de veniturile realizate la nivelul anului 2024 ( 635.370 mii lei)”. Și profitul pare a fi în scădere, deși SRI, în nota de fundamentare, a evitat să clarficie situația. Bugetul pe 2024 prevedea un profit de 25,6 milioane de lei. pentru 2025 acesta este estimat la 22,47 milioane de lei.  Regia are ca obiect principal de activitate ”Activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei și de management (gestiune și calcul) a mijloacelor de calcul”.  În februarie 2025, SRI răspunde oficial unor așa-zise „speculații din mass-media”, precizând că „profitul companiei RASIROM merge la bugetul de stat, nu se adaugă la bugetul SRI”.   

Angajat SRI, prins băut la volan (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Un angajat SRI a băut vodcă și vin, apoi și-a luat fiul de șase ani și s-a urcat la volan

Angajat SRI, prins băut la volan. Un fost șef de serviciu din SRI Iași a fost condamnat la 30 de zile de muncă în folosul comunității, după ce a fost prins conducând sub influența alcoolului. Angajat SRI, prins băut la volan Incidentul a avut loc în cartierul Tătărași, în timp ce se afla în mașină cu fiul său de doar 6 ani. Citește și: Accidentul vascular cerebral (AVC) este a doua cauză de deces la nivel mondial. Cum îl recunoaștem, cum îl putem preveni și de ce fiecare minut contează Bărbatul a primit o pedeapsă minimă, fără închisoare, în ciuda circumstanțelor agravante. Cazul a stârnit controverse în spațiul public privind modul în care sunt sancționați foștii ofițeri cu funcții importante. Continuarea, în Ziarul de Iași

Doctorul SRI Ștefureac, susținere pentru Lasconi (sursa: Facebook/Remus Ioan Stefureac)
Politică

Doctorul SRI Ștefureac o susține pe Lasconi. Sociologul îl atacă dur pe Nicușor Dan

Doctorul SRI Ștefureac, susținere pentru Lasconi: într-o postare pe Facebook, sociologul spune că decizia USR de a-l sprijini pe Nicușor Dan este "Probabil una dintre cele mai mari erori de strategie si comunicare electorala din acesta campanie". Doctorul SRI Ștefureac, susținere pentru Lasconi "Probabil una dintre cele mai mari erori de strategie si comunicare electorala din acesta campanie. Cel putin pana acum. Sezonul e deschis... Citește și: Doctor la SRI, sociologul Ștefureac insinuează că Nicușor Dan va tot scădea în sondaje și e posibil să nu intre în turul al doilea Asadar, avem cel mai de succes candidat USR din istoria acestui partid: 1. Un candidat care in cateva luni, intre alegerile europarlamentare si cele parlamentare, creste scorul partidului cu 50% (de la 8% la 12%). 50%!!! 2. Un candidat care ia personal cu 50% mai multe voturi la alegerile prezidentiale, comparativ cu scorul partidului la alegerile parlamentare (18% la prezidentiale, comparativ cu 12%, scorul USR la parlamentare. 50%!!! 3. Un candidat care reuseste inimaginabilul in politica romaneasca, Sfantul Graal pentru orice partid de dreapta din Romania: sa scoata PSD din finala prezidentiala. Sa ia mai mult decat candidatul PSD!!! Lasconi, "cea mai de succes femeie din politica romaneasca a ultimului deceniu" INTAMPLATOR, ACEST CANDIDAT ESTE O FEMEIE. Si cu totul intamplator, dupa ce femeia a reusit ceea ce niciun barbat politic din Romania nu a putut vreodata si anume sa scoata candidatul PSD din turul 2, dupa ce o femeie a muncit, si-a facut treaba si cu toate injuraturile, a avut rezultate electorale absolut fantastice, la nici 15 saptamani dupa imensul succes, vine un grup de barbati care ii spun doamnei ca in numele moralitatii si al calculelor anti-matematice, trebuie sa faca un pas inapoi, sa lase politica pe mana barbatilor si, eventual, sa se intoarca la cratita de la Campulung. Citește și: De ce liderii USR îi cer lui Lasconi să se retragă: Ponta a urcat pe locul doi, cu 3,5% în fața lui Nicușor Dan Si, culmea inteligentei anti-matematice, toti acesti barbati politici importanți nu se gandesc niciun moment ca poate, totusi, femeile care voteaza in Romania nu se vor alinia cuminti si supuse in spatele barbatului moral al politicii romanesti care dupa ce a a promis ca nu paraseste Bucurestiul, o impinge peste gard pe cea mai de succes femeie din politica romaneasca a ultimului deceniu (voturile vorbesc, nu parerile). De ce? Nu stiu. Putem insa sa il intrebam pe consilierul Klaus Iohannis. Ștefureac: "matematica electorala nu e ca matematica olimpicului" Cum Dumnezeu arunci pe fereastra cel mai important capital al tau - capitalul moral, in speranta ca voturile nucleului dur al Elenei Lasconi vor veni la tine, deși ar fi putut-o face pana acum, nu inteleg. Mai ales cand risti sa arunci pe fereastra si voturile femeilor care te-ar fi ales pe tine. Acest text se doreste a fi un pamfelt, insa matematica electorala nu e ca matematica olimpicului. Matematica electorala e uneori capricioasa, una spune, dar alta gandeste si ea, draga de ea de matematică electorală, te trimite rapid la mamica atunci cand incepi sa o faci prea tare pe cocosul. Desi deocamdata te imPaunezi în puful exagerat al adulatorilor.", a scris Ștefureac.  Remus Ștefureac este, potrivit CV-ului, doctor al Academiei Națională de Informații "Mihai Viteazul" a SRI. De asemenea, i-a fost consilier fostului director SRI George Maior. Postarea lui Remus Ștefureac (sursa: Facebook)

Ștefureac insinuează că Nicușor Dan pierde (sursa: Facebook/Remus Ioan Stefureac)
Eveniment

Doctor la SRI, sociologul Ștefureac insinuează că Nicușor Dan va tot scădea în sondaje

Ștefureac insinuează că Nicușor Dan pierde. Remus Ștefureac este, potrivit CV-ului, doctor al Academiei Națională de Informații "Mihai Viteazul" a SRI. De asemenea, i-a fost consilier fostului director SRI George Maior. Într-o postare pe Facebook, sociologul comentează agitația provocată de un sondaj recent care indică o posibilă finală prezidențială George Simion vs Victor Ponta, insinuând că Nicușor Dan va scădea în sondaje. Ștefureac insinuează că Nicușor Dan pierde În postarea sa, Ștefureac afirmă: Citește și: Ce face România dacă 1.600 de „omuleți verzi” trimiși de Rusia o invadează? „Îi ia poliția”, răspunde un secretar de stat din MApN "Cu picioarele pe pământ și ancorat în cifre Cam mare agitația stârnită, într-o anumită parte a opiniei publice, de sondajul de opinie publicat de Nicușor Dan care arată o finală George Simion vs. Victor Ponta. Asta e realitatea de vreo 10 zile în mai multe cercetări serioase! Socul pentru unii alegători și comentarori este însă nefireasc și reflectă un cumul de iluzii și atitudini superioare față de majoritatea alegătorilor portretizată în mod eronat ca fiind antieuropeană, needucata, etc., etc. Adică o imensă prostie care reflectă o neînțelegere crasă a substratului social care a făcut posibila nebunia de anul trecut. Tendinta ND + EL a insemnat in ultimele zile o comprimare de la vreo 30% impreuna la vreo 23-24 împreună astazi. Iar această tendință de comprimare probabil ca va continua și ar putea ajunge la 18-20%, adică exact cam cat a luat EL in noiembrie 2024 cand nu a fost concurată de un alt candidat cu profil similar. Adică, dacă se retrage EL, scorul lui ND nu va depăși 20%. Este un procent oricum foarte mare pentru primul tur de alegeri naționale in cazul unui candidat USR (EL) sau cu pedigree USR (ND). Sincer, acesta este bazinul maximal al USR național, vreo 20% (de care s-a apropiat puțin EL la prezidențiale, dar ratat masiv de USR la parlamentare). Si cum bazinul unui candidat cu pedigree PSD e de minim 25% daca nu e concurat de alt candidat (asa cum a fost MG în noiembrie 2024), poate ca înțelegem mai bine cifrele momentului. Asta nu exclude însă volatilitatea votului."

Nicușor Dan vrea să lase SRI fără Poșta Specială Foto: Facebook
Politică

Nicușor Dan vrea să lase SRI fără Poșta Specială. Și Hellvig ar fi dorit, în 2017, dar a abandonat

Nicușor Dan vrea să lase SRI fără Poșta Specială: într-o emisiune la Digi 24, el a spus că serviciile secrete au o problemă de „optimizare” și a oferit acest exemplu, spunând că „poșta militară” nu ar trebui să fie la un serviciu de informații. În 2017, mai multe publicații au scris că și șeful SRI de la acel moment, Eduard Hellvig, ar fi vrut să desprindă poșta specială de SRI. El ar fi ridicat această problemă în CSAT și în comisia parlamentară de control a SRI. Însă, ulterior, problema poștei speciale nu a mai fost abordată. Citește și: Antena 3 are candidat la președinția României: circa 30% din veniturile lui Șandru, de la acest post În 2017, presa scria că 93% din corespondenta postei speciale nu este clasificată. „7% din bugetul SRI este destinat transportului de documente între toate instituţiile statului. Însă, mai puţin de 10% dintre acestea sunt documente clasificate. Restul sunt documente oficiale neclasificate”, arăta, în februarie 2017, Biroul de Presă al SRI. Nicușor Dan vrea să lase SRI fără Poșta Specială Ce spune acum Nicușor Dan: „Serviciile secrete au o problemă de funcționare. Au o problemă de optimizare. De exemplu, poșta militară care e o chestiune absolut banală, nu trebuie să fie la un serviciu de informații. Au o problemă mare de control civil, pentru că cele două comisii de control din Parlament, SRI și SIE, nu intră deloc în substanța activității atât a SRI, cât și a SIE”.  În februarie 2025, presa a scris că Eugen Bejinariu, un penal PSD care s-a pus sub protecția imunității va conduce comisia parlamentară de control SRI, iar un turnător din PSD, Felix Stroe, e vicepreședinte la comisia SIE.  Întrebat dacă serviciile secrete nu îl vor „încăleca”, Nicușor Dan a răspuns: „Da, ce să vă spun? Și înainte de a prelua mandatul la Primăria Capitalei toată lumea paria că voi fi mâncat de sistem. Iată că am supraviețuit”.

Echipa lui Antonescu: penali și un sereist Foto: Inquam/George Calin
Politică

Echipa lui Antonescu: penalul Thuma, penalul Alexe, ex-sereistul Tuță - presă

Din echipa lui Crin Antonescu, echipă care se va ocupa de campania acestuia, fac parte penalul Hubert Thuma, președinte al Consiliului Județean PNL, penalul Costel Alexe, președinte al CJ Iași, ex-penalul Mircea Roșca, deputat PNL, ex-sereistul George Tuță, primarul Sectorului 1, și Alina Gorghiu. Numele celor din echipa sa au fost prezentate de site-ul Hotnews.  Citește și: CCR îi poate aplica lui Călin Georgescu precedentul Șoșoacă de pe 10 martie. În ce condiții îi poate fi interzisă candidatura Potrivit Hotnews, deputații Andrei Dolineaschi și Florin Manole sunt reprezentanții PSD în staff-ul lui Antonescu. Nici unul dintre ei nu are vreo forță politică.  Echipa lui Antonescu Campania sa este condusă de un deputat PNL din Prahova, Mircea Roșca. Acesta a fost condamnat pentru trafic de influenţă, el primind o pedeapsă de trei ani cu suspendare. Însă el a scăpat de această pedeapsă cu ajutorul uneia din controversatele măsuri anti-Justiție luate în regimul Dragnea-Iordache: decizia sa de condamnare a fost dată de un complet care nu era specializat în judecarea faptelor de corupţie. Procesul a fost reluat de la zero, dar fapta s-a prescris.  Hubert Thuma, un apropiat al primarului din Voluntari, Florentin Pandele și al fostului șef SRI Eduard Hellvig, a fost condamnat, în 2016, la șase luni de închisoare, cu suspendare. El va gestiona „organizarea pe zona de sud”. Costel Alexe a fost trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru luare de mită. El este acuzat de procurori că a cerut șpagă tablă în valoare de aproape 100.000 lei. Alexe va conduce campania lui Antonescu în Moldova. Fostul ofițer SRI George Tuță, acum primar al Sectorului 1, va coordona campania online. Fostul ministru al Justiției Alina Gorghiu va conduce comunicarea lui Antonescu. 

Călin Georgescu amenință CCR cu condamnări extrajudiciare Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Călin Georgescu amenință CCR cu condamnări extrajudiciare

Călin Georgescu amenință CCR cu condamnări extrajudiciare, printr-o „comisie” care să analizeze trădarea de țară: „Va fi cu siguranță o comisie la cel mai înalt nivel, care să analizeze toate aceste abuzuri, care înseamnă înaltă trădare de țară și atentat la siguranța națională”, a spus el la Realitatea TV, potrivit unei transcrieri a site-ului Antena 3. Citește și: VIDEO Amenințări cumplite de la fanaticii lui Călin Georgescu: „Băi, Bolojane, vă iau familia și o dau, uite așa, cu capul de bordură!” Călin Georgescu amenință CCR cu condamnări extrajudiciare El a cerut imperativ SRI să prezinte dovezi care să justifice anularea alegerilor și, dacă ele nu există, CCR să revină asupra deciziei de anulare a alegerilor. „Cer în mod imperativ instituțiilor de forță din România, care au spus că au dovezi, ca până mâine – ori le aduc la Curtea Constituțională – ori vin la Curtea Constituțională. Cer Curții Constituționale în mod oficial ca, până cel târziu vineri, pe 21, să decidă al doilea tur”, a spus Georgescu. El i-a amenințat pe cei care pe care îi definește drept „statul paralel”. „Începând de astăzi, nu mai este valabilă oferta mea de pace pentru statul paralel. Mergem înainte și vom vedea cum va fi finalul, până la urmă. Am auzit că primul adjunct de Informații, Eugen Nedelcu, vrea să își dea demisia. Eu aș vrea să dau mesaj inclusiv lui Răzvan Ionescu, de la SRI, și să-i spun că are două opțiuni: prima opțiune este aceea să își dea demisia. Iar a doua este să apere Constituția. Cum? Analizând dacă sunt dovezi. Și, dacă nu sunt dovezi, să dea la Curtea Constituțională o notă, unde să arate că nu sunt dovezi, pur și simplu. Despre asta este vorba. Nu există dovezi și, cu toate acestea, ei o țin langa cu...”, a declarat Călin Georgescu.

Au existat atacuri cibernetice în alegeri? (sursa: Facebook/SRI - Serviciul Român de Informații)
Investigații

Au existat atacuri cibernetice în alegeri?

Au existat atacuri cibernetice în alegeri? Serviciul Român de Informații, condus de generalul Răzvan Ionescu, a declarat public că au fost demarate "investigații specifice" împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă și Serviciul de Telecomunicații Speciale cu privire la atacurile cibernetice ale unui "atacator statal" asupra infrastructurii IT aferentă alegerilor prezidențiale din România. Citește și: Manipularea alegerilor pe TikTok, ca în România, nu este un caz unic în UE, avertizează Kaja Kallas La solicitarea DeFapt.ro, AEP și STS au transmis că nu au fost implicate în nici o "investigație specifică" alături de SRI. Acesta din urmă consideră că informațiile legate de "investigațiile specifice" derulate împreună cu AEP și STS sunt clasificate. Totodată, AEP a ținut să transmită că din sistemele informatice care deservesc procesele electorale "nu au fost exfiltrate date și nu a fost alterată integritatea datelor sau informațiilor deținute". Altfel spus, atacurile cibernetice nu au influențat/modificat rezultatul alegerilor prezidențiale. SRI a invocat "peste 85.000" de atacuri cibernetice Generalul Răzvan Ionescu, directorul interimar al Serviciului Român de Informații, susținea într-o "Notă" declasificată la cererea Consiliului Suprem de Apărare a Țării în urma anulării alegerilor prezidențiale din România, că infrastructurile IT pentru derularea procesului electoral găzduite de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) au fost ținta unui atac cibernetic. "În context, a fost identificat un număr ridicat de atacuri cibernetice (peste 85.000), care au vizat exploatarea vulnerabilităților existente la nivelul sistemelor informatice de suport pentru procesul electoral, în vederea obținerii accesului la date din sistemele informatice, alterării integrității acestora, schimbării conținutului prezentat publicului larg și indisponibilizării infrastructurii", se menționa în documentul SRI. "Investigații specifice împreună cu AEP și STS" În aceeași notă se mai preciza că, pentru lansarea atacurilor cibernetice, au fost utilizate sisteme informatice din peste 33 de țări, folosindu-se metode de anonimizare avansate pentru a îngreuna procesul de atribuire. Totodată, SRI atrăgea atenția asupra faptului că "au fost demarate investigații specifice împreună cu AEP și STS". "Întrucât evaluarea cu privire la atacul cibernetic este în derulare, în prezent nu deținem date certe cu privire la atacator ori la afectarea procesului electoral", potrivit documentelor declasificate și publicate pe site-ul Administrației Prezidențiale. Fragment din nota SRI declasificată (sursa: presidency.ro) SRI: "informațiile solicitate au caracter clasificat" DeFapt.ro a solicitat SRI, AEP și STS să comunice dacă investigațiile comune au fost finalizate, respectiv care au fost concluziile acestora, dar și dacă rezultatul final al alegerilor prezidențiale a fost viciat în urma atacurilor cibernetice. Serviciul Român de Informații a transmis că "informațiile solicitate au caracter clasificat, fiind astfel exceptate de la liberul acces al cetățenilor, în conformitate cu art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare". AEP: "nu au fost exfiltrate date" Autoritatea Electorală Permanentă nu a derulat nici o "investigație specifică" în comun cu SRI și STS, ci doar a pus la dispoziția instituțiilor cu competențe toate informațiile solicitate pentru a investiga atacurile cibernetice. "Menționăm că AEP nu deține informații privind stadiul actual al investigațiilor desfășurate de alte instituții, iar concluziile referitoare la aceste investigații pot fi oferite exclusiv de către instituțiile de specialitate competente", a transmis AEP la solicitarea DeFapt.ro. În plus, AEP a comunicat că nu există vulnerabilități exploatabile cunoscute în sistemele informatice ale instituției, dar și că sistemele de protecție beneficiază de o supervizare continuă. Mai mult, din sistemele informatice care deservesc procesele electorale "nu au fost exfiltrate date și nu a fost alterată integritatea datelor sau informațiilor deținute". Răspunsul AEP pentru DeFapt.ro (sursa: AEP) Au existat atacuri cibernetice în alegeri? STS neagă Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a transmis la solicitarea Defapt.ro că "nu există suspiciuni sau indicii referitoare la atacuri cibernetice care să fi avut ca efect modificarea sau alterarea datelor din infrastructura IT&C suport pentru alegerile din 24 noiembrie 2024, după cum rezultă și din raportul prezentat de STS în ședința CSAT din 28.11.2024". STS mai susține că a implementat măsuri de prevenire și contracarare a riscurilor de securitate cibernetică, iar sistemele și terminalele informatice, resursele de comunicații de acces și aplicațiile specifice puse la dispoziția AEP, au fost "monitorizate permanent din prisma securității cibernetice și nu au fost identificate anomalii premergător, pe timpul desfășurării sau după finalizarea procesului electoral". Atacuri blocate asupra site-ului de prezență După încheierea alegerilor, potrivit STS, sistemele au fost reanalizate de specialiștii instituției. Nici de această dată nu s-au constatat vulnerabilități "care ar putea fi exploatate de către o terță parte, așa cum reiese și din raportul prezentat de STS în ședința CSAT". Singurele atacuri cibernetice asupra cărora STS a oferit date sunt cele detectate asupra site-ului https://prezenta.roaep.ro. Acestea, însă, conform STS, au fost blocate la nivelul echipamentelor de securitate. Mai mult, acest site nu reprezintă un punct de intrare în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV) și Sistemul informatic de centralizare a proceselor-verbale (SICPV), aspect care exclude posibilitatea compromiterii datelor în format electronic. STS a menționat, la finalul răspunsului către DeFapt.ro, și că "nu există pagube materiale".

Pensiile speciale vor înghiți peste 0,9% din PIB Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Pensiile speciale vor înghiți peste 0,9% din PIB

Pensiile speciale vor înghiți, în 2025, circa 0,9% din PIB, mai mult de 17 miliarde de lei, arată datele bugetului de stat pentru anul 2025. La ministerul Apărării, suma prevăzută pentru aceste pensii scade ușor, dar la Apărare și SRI ele cresc puțin. România riscă să piardă 660 de milioane de euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului, a arătat ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș. Într-un limbaj evaziv, Boloș a recunoscut că și guvernul Ciolacu, nu doar CCR și Parlamentul, sunt vinovate de această situație. Citește și: Averea greu de justificat a pensionarului special Bejinariu, deputatul PSD care va controla SRI și pe care DNA nu l-a putut ancheta pentru afacerea Microsoft Pensiile speciale vor înghiți peste 0,9% din PIB Pensiile de serviciu ale civililor - printre care magistrații, diplomații și angajații Curții de Conturi - nu sunt prevăzute separat în buget, dar pot fi estimate pe baza plăților făcute în ianuarie. Ce sume sunt prevăzute pentru pensiile speciale, camuflate în bugetele instituțiilor militarizate la capitolul „Asistența socială”: 8,47 miliarde de lei - ministerul de Interne 5,9 miliarde de lei - ministerul Apărării 1,16 miliarde de lei - SRI Aceste trei instituții dețin propriile case de pensii. La Senat și Camera Deputaților mai sunt 46 de milioane de lei pentru pensii speciale ale foștilor parlamentari. La ele se adaugă pensiile speciale ale civililor, denumite „pensii de serviciu” și plătite din bugetul casei de pensii. Ele pot fi doar estimate. De exemplu, în ianuarie erau 5.622 de magistrați care beneficiau de o pensie medie de 25.185 de lei. Un calcul simplu ar arăta că, în 12 luni, aceștia vor primi pensii de 1,7 miliarde de lei. Încă 215 milioane de lei ar fi pensiile personalului aviatic, 78,5 milioane de lei - foștii diplomați, 65 de milioane de lei - funcționarii parlamentari și circa 83 de milioane de lei pentru pensionarii din Curtea de Conturi. În total, bugetul achită pensii speciale de aproximativ 17,6 miliarde de lei. PIB-ul României este estimat, în 2025, la 1.912 miliarde lei, deci pensiile speciale consumă peste 0,92% din PIB.

Un penal conduce comisia SRI, generalul de ață Eugen Bejinariu Foto: News Bucovina
Politică

Un penal conduce comisia SRI, un turnător, la comisia SIE

Eugen Bejinariu, un penal PSD care s-a pus sub protecția imunității va conduce comisia parlamentară de control SRI, iar un turnător din PSD, Felix Stroe, e vicepreședinte la comisia SIE, a decis plenul reunit al Parlamentului. Citește și: Cum pot fi alungați politrucii care conduc companiile de stat: dați afară, iar plățile compensatorii impozitate cu 99%, „cu reținere la sursă” Bejinariu a scăpat, în 2017, de urmărirea penală în dosarul Microsoft pentru că Legislativul a refuzat să-i ridice imunitatea. Deputatul PSD a fost ofițer, a ajuns la gradul de general și are o pensie specială de peste 160.000 de lei, net, anual. Un penal conduce comisia SRI, un turnător, la comisia SIE În 2020, presa scria despre uriașa sa avere nejustificată: „Peste 450.000 de euro din conturile deputatului PSD Eugen Bejinariu nu-și găsesc justificare, acesta nu a avut venituri oficiale care să ducă la economiile pe care susține că le-a făcut. „În 2017, Eugen Bejinariu a pus la bancă 320.756 USD. În 2018, a mai pus în bancă aproape 27.000 USD, peste 322.000 euro (dar în două conturi diferite) și peste 97.000 de lei. În 2019, a mai pus în bănci 65.000 USD (în două conturi diferite)”. La comisia de control a SIE, PSD l-a plasat pe Felix Stroe, care și-a turnat colegii, când era elev. Însă dosarul său conține o singură turnătorie, în 1973, după care Securitatea l-ar fi „abandonat”. CNSAS a decis că nu a fost colaborator al Securității. Stroe, care a fost viceprimar al Constanței în mandatul lui Radu Mazăre, a făcut Marina Militară, ajungând chiar comandant de navă. El are o avere uriașă și două pensii, din care una specială.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră